Sunteți pe pagina 1din 34

Educatie pentru sanatate si comunicarea în educatia pt sanatate

Cultura generala, inclusiv cultura sanatatii, se formeaza prin instructia generala a


setul continuu al generatiilor.
populatiei în Aceasta secventa a culturii generale, ce poarta
titulatura specifica
sanatate”, „de
mai este considerata si azi ca fiind o activitate de baza si obligatorie a
serviciilor
în loc sa fiede sanatate,ca o notiune de „pregatire continua”, de „educatie
apreciata
premanenta”,
pe de „perfectionare”
un fond pregatit general în sistemul instructiei publice a populatiei.
Veriga principala pe care ar trebui sa actioneze serviciile de sanatate si cele
a avea rezultate bune,pentru
educationale pe termen scurt si lung, privind îmbunatatirea starii de
sanatate apentru
educatia populatiei, este
sanatate.
Ca sistem care include constiinta starii de sanatate, procesul de predare/învatare si
educatiaparticiparea,
pentru sanatate are ca scop cresterea nivelului de cunostinte
medicale sanogenezei,
domeniul ale populatiei în
protectiei mediului si prevenirii bolilor; formar ea si
corecte care unor
dezvoltarea sa promoveze
deprinderisanatatea precum si crearea unei pozitii active fata de
sanatatea
de individuala
problemele si publice, în sensul atragerii si capacitarii maselor la
sanatatii
participarea
realizarii activa în vederea
si consolidarii sanatatii.
Medicul este un educator de specialitate si este normal sa fie utilzat pentru
cunostintele
în sistemul specifice
instructiei generale a populatiei (la nivelul unei demnitati
actiunea
financiarde educator înpentru
e echitabile cadrul elementelor Educatiei Nationale), educatia pentru
sanatate
din facândinstructiei
obligatiile parte nationale.

Dupa Ch. Gernez-Rieux si M. Gervois, educatia pentru sanatate îndeplineste trei


de scopulroluri, în functie
urmarit:
preventiv - temele de educatie continând elemente de instructie a populatiei pentru
îmbolnavirilor;
prevenirea
constructiv – de realizare a adeziunii opiniei publice în favoarea sanatatii;
curativ – pentru educarea si convingerea pacientilor de a urma prescriptiile
medicale.
Putem considera educatia pentru sanatate ca fiind o componenta a instructiei
a culturiigenerale,
umane, ouna ramura
din bazele sanatatii, cu rol în influentarea modului de viata
modern spre
favorabil continut
sanatatii, în realizarea de generatii care sa aiba un comportament
vointei
sanogenpolitice pentru acordarea de catre forurile decidente a adevaratului rol ce se
si în formarea
cuvine sanatatii.
Educatia pentru sanatate, la fel ca în celelalte ramuri ale culturii, trebuie sa
material,detina
fizic, un carefond
sa stea la baza cuvântului cu rol educativ, ea avînd viabilitate
doar atunci când
exprimarea teoretica este sustinuta de un material adecvat cu caracter
educativ si cu aplicabilitate
practica.
Educatia pentru sanatate presupune acceptabilitate, respect reciproc, informare,
mijloace
deprinderea diferpentru
itelor obiceiuri sanogene, cooperarea receptorilor, ea fiind
totodata
omului sisio un drept ala societatii, concretizata printr-o programa analitica
obligatie
programei
informatia)
doi
sa
avea
comunicatia
receptorul
asculte.
poli
locPot
scolara Educatia
Datorita
trebuie
unEltuturor
si
anualadialog
informatiei,
apare
non
trebuie
ascultatorul
sapentru
verbala,
faptului
aiba
cu
bariere
treptelor
sa
integrataindividul
flexibilitatea
accepte
sanatate
receptivitatea
care,
(receptorul
caîn de
în
comunicatie
uneori,
sau
sentimentele
implica,
instructie
cadrul
convorbirea
desau
poate
a scazuta
schimba
obligatoriu,
cel
comunicarii
(bazate
fi
care
altor
care
mai
cuaprimeste
permanent
grupul
tin
persoane,
eficienta
audientului,
pe
cunoasterea
de
exista
mesaj
mic
deosebirea
informatia),
sisa
rolurile,
de
utila
doi
educativ
stie
indivizi,
siatitudine
decât
cum
poli:
aplicarea
adica
socio-culturala
însa
de
cea
tinând
educatorul
si continua (cel
a
cultura
exemplificare
comunicare,
activitatile
educatorul
stimuleze
cont,
verbala.
negativa
educator,
permanent,
tehnicilor
care
dintre
sanitara,
întelegere
discutia
fata
de
trebuie
ca
transmite
comunicare
sieducator
element
de
demonstratii
de
imagini
de
pentru
samedic
limitata
stiefundamental.
si
acei
desau
sau
practice).
transmiterea de mesaje contr adictorii.
Pentru a depasi aceste bariere educatorul trebuie sa vorbeasca clar si
rar, într-un
auditoriului, limbaj adecvat
cu explicatii, si sa transmita informatiile într-o succesiune
logica,
sa nu fienumarul
prea maracestora/sedinta
e si sa revina asupra notiunilor importante, când are
dubii în legatura
de catre cu întelegerea
auditor, utilizând tehnicilorpedagogice adecvate.
În practica medicala, foarte frecvent educatia pentru sanatate se
realizeaza este
care comunicarea în grupuri mici, înnevoilor de formare.
mai adecvata
Aceste grupuri pot fi: omogene (cel mai eficace), sau neomogene.

În cadrul transmiterii informatiei active în grupul de lucru sunt uzual


în educatia pentru
utilizate sanatate:
o serie de tehnici
“tehnica brainstorming” – tehnica provocatoare ce urmareste sa
mobilizeze
identificarea participantii
unor nevoi pentru
si gasirea unor solutii;
“tehnica brainwriting” – fiecare persoana îsi exprima în scris ideile în
educative ceea ce priveste
într-o nevoile
problema definita, dupa care ideile consemnate se
triaza si se aduc la cunostinta
grupului;
“tehnica grupului nominal” – fiecare membru al grupului îsi exprima
problema, parerile în legatura
iar educatorul cu o ideile comune.
grupeaza
În cadrul modernizarii mijloacelor de comunicare, Organizatia Pan-
initiat siAmericana a Sanatatii
difuzat în anul 1989 una program de educatie pentru sanatate
prin sateliti
sanitara (privindLatina,
în America situatiamortalitatea infantila, rolul femeii în
serviciile de sanatate, toxicomania,
etc.)

Tipuri de educatie pentru sanatate


Exista trei tipuri de educatie pentru sanatate: formala, nonformala si
comportamentala:
1. educatie pentru sanatatecar formala
e este rezultatul unui proces planificat de transmitere de
experiente, cunostinte, ce vizeaza toata populatia (socializare
secundara
efort a individului),si necesita
de predare-învatare educatori;
2. educatia pentru sanatate vizeaza
nonformala
componentele din conduita individului care se
formeaza prin experienta sau imitatie (socializarea primara a
individului);
de nutransmitere
educatie, de necesita efort cu caracter este realizata de familie si
a cunostintelor;
comunitate;
3. educatie pentru sanatate comportamentala cuprinde educatia pentru sanatate conform
normelor sociale si educatia pentru dezvoltarea sanatatii publice si
promovareasanatatii,
favorabile comportamentelor
principalele obiective educationale vizând
aptitudinilor, atitudinilor si a convingerilor ce vizeaza sanatatea.
dezvoltarea cunostintelor,
Pentru prevenir ea actiunii factorilor de risc asupra sanatatii populatiei
serviciile medico-
psiho-pedagogice trebuie socio-
sa fie adaptate nevoilor resimtite de diverse
categoriinevoi
acestor de populatie.
necesitaTestarea
investigatii suplimentare pentru decelarea
problemelor sanatoasa,
considerata existente prin
în populatia
metode specifice Sanatatii Publice ca
sanatatii,
stiinta a aprotejarii
promovarii si redobândirii
oamenilor si a sanatatii prin efortul organizat al
propagarea
egala
asociatii,
cresterii
formarii
antrenarii
masura,
Educatia
societatii. unitati
notiunilor
si
trebuie
nivelului
maselor
dezvoltarii
productive
pentru
sa
depentru
participe
ocrotir
de
sanatate
unor
sau cunostinte
acomerciale
eparticipa
deprinderi
si
a sanatatii,
alte
facesectoare
parte
activ
medicale
de
corecte
astat
sanogenezei,
ladin
ca:
consolidarea
ori
care
învatamântul,
aviata
particulare,
populatiei
sa promoveze
cultur
nusanatatii
revine
toate
ala
în aprin
1.
exclusiv
organizatii
având
în
sanogenezei,
2.
3.
fata
acest
de
domeniul
sanatatea;
crearea
anumite
sanatatea
fiecarei
Actiunile
sens.Scopurile
sectorului
civice,
unei
alresponsabilitati
protectiei
preventiei
tari,
individuala
de
pozitii
biserica,
sanitar
educatie
deci
realizarii
active
mediului
ci,
diverse
organizarea
bolilor,
sipentru
înfataeducatiei
;de
sanatate
alproblemele
si pentru
se realizeaza
sanatatii
sanatateînpublice.
scopul:
Principiile educatiei pentru sanatate sunt:
1. al prioritatii: cu cât începuturile educatiei pentru sanatate sunt mai timpurii cu atât
starea de sanatate arezultatele
populatieiînsunt mai bune;
2. al specificitatii si autoritatii
: se considera ca educatia facuta de persoane specializate are impact
mai mare asupra comportamentului sanogenetic;
3. al integrarii educatiei pentru sanatate în obiectivele politicii social-sanitare a
statului.
Dupa alti autori (L. Vulcu) principiile în educatia pentru sanatate sunt
a) principiul
urmatoarele:
cultural-stiintific
: educatia pentru sanatate reprezinta o componenta a fondului cultural
general si a stiintelor medicale;
b) principiul optimizarii : educatia pentru sanatate fiind integrata actului medical necesita
individ în combaterea stresului adaptarea
bolii; la
c) principiul de influentare
a individului si grupului în schimbarea comportamentului spre un cadru
sanogen;
d) principiul educatiei – atâtcontinue
în ceea ce priveste un program de instructie legiferat si
stratificat pe etapele instructiei generale si de consolidare a
cunostintelor,
necesitatea cât si în
aducerii ceea ce priveste
informatiei la actualitatea noilor maladii ce apar pe
plan mondial, sau
recrudescentei unorînstari
situatia
morbide anterioare;
e) principiul de grup – din punct de vedere al specificului grupului caruia i se adreseaza;
f) principiul de informatie si instructie teoretica si de aplicabilitate practica
prin demonstratii;
g) caracterul de investitie cu repercusiuni benefice pentru societate.

Este important de mentionat ca educatia pentru sanatate este diferita de


vizeaza educatia sanitara, care
igiena personala.
Cerintele educatiei pentru sanatate sunt :
larga accesibilitate;
orientare (spre preventie) profilactica;
participare activa a populatiei la apararea propriei sanatati;
caracter optimist;
sa fie convingatoare;
exprimare accesibila;
caracter stiintific;
tematica adecvata auditoriului.

Abordarile posibile si directiile de orientare în educatia pentru sanatate


1. abordarea
sunt urmatoarele:
medicala – medicul urmareste la pacient formarea unor atitudini,
conforme cu principiile sale comportamente,
pentru sanatate;
defavorabile
(faciliteaza
2. abordarea
antrenarea
extinderea
adoptarea
sanatatii,
ce
orientata
educationala
necesita
populatiei
si unor
iar
modernizarea
spre
o
cel
decizii
schimbare
încare
–individ
activitati
secomportamentale,
primeste
transmit
(personalizare)
educatiei
sociala
privind
informatiile
–cunostinte
medicul
asanarea
pentru
nu
– profesionistul
impune
este
transmite
sanatate
mediului
asupra
liberunsaunor
fizic
în scopul
extern
aleaga
anumit
3.
care
4.
societatea
profesionale;
comportamente
(educatorul)
cunostinte,
doresc
sicomportament);
Directiile
dezvoltarea
si
evitarii
sa
evitarea
nu-i
sa
faca
stie
favorizeaza
individul
îmbolnavirilor
ceea
explica
de
poluarii;
sieducatiei
orientare
sa
favorabile
ceiadoreste
întelege,
persoanelor
oschimbarea
a pentru
anumita
ale sau
educatiei
dar
sanatatea
decizie;
sau alegerea
pentru
familiei;
sanatate
comportamentului.
se refera la:
încurajarea actiunilor de prevenire si combatere a bolilor
transmisibile,bolile
sociale (tuberculoza, cu accent pe HIV/SIDA);
venerice, bolile
sustinerea actiunilor de prevenire si combatere a bolilor cronice;
intensificarea educatiei pentru sanatate în problemele de prevenire a
accidentelor
populatiei si instruirea
în ceea ce priveste acordarea primului ajutor;
propagarea cunostintelor pentru îngrijirea elementara a
bolnavilor,
indicatiilor de regimpentru respectarea
igieno-dietetic în vederea refacerii sanatatii,
reintegrarii
redobândiriisociale;
capacitatii de munca si
popularizarea sistemului de asigurare de servicii medicale pentru
populatie;
dezvoltarea interesului pentru practicarea sportului si pentru
folosirea
scopul calirii factorilor
si întaririi naturali si
organismului în a cresterii duratei medii de
viata; dezvoltarea raspunderii pentru sanatatea proprie, familiala si colectiva.
Abordarea oricarei directii din cele de mai sus, impune respectarea unei
de care anumite
atingereaconduite fara de baza ale educatiei pentru sanatate
obiectivelor
ramâne un simplu deziderat.
Metodele de educatie pentru sanatate sunt:
1. Metode de cercetare – scopul cercetarii fiind acela de a afla nivelul de educatie pentru
înainte si dupa o campaniesanatate,
de informare, ca modalitate de control a
eficientei actiunii.
Metodele de cercetare pot fi:
a) cantitative - analiza datelor statistice existente;
- anchete prin chestionar;
b) calitative - metode rapide (R.A.P.);
- observatia (directa sau participativa);
- interviul (semistructurat, anamneza, în grup);
- conversatia (individuala, “focus grup”);
Anchetele sunt utile si în alegerea canalelor de comunicatie care sunt
preferate
si care au cea maidemare
grupurile tinta
audienta.

2. Metode de actiune – constau în sensibilizarea populatiei si penetrarea informatiei.


a) Sensibilizarea – se adreseaza unor mase largi de populatie într-un interval scurt de
timp si are capopulatiei asupra unor probleme de
scop cresterea receptivitatii
sanatate. Substratul
informativ, fara sa se actiunii
asume esteresponsabilitatea modului în care
oamenii se transmise.
informatiile hotarasc sa foloseasca pregateste terenul unor actiuni
Sensibilizarea
mai multe modalitati:
ulterioare postere,prin
si se poate realiza filme scurte, conferinte, sloganuri, etc.
Temele abordate
sanatate sunt probleme
publica precum: de sezoniere (viroze), epidemii,
afectiuni
tuberculoza,
b) Penetrarea sifilisul,
informatieiSIDA, etc.
– continua sensibilizarea pe un interval de timp
mai lung
populatii tinta.si În
se acest
adreseaza
caz seunei
are în vedere pe lânga informare,
educarea si în
individului consilierea populatiei stilului
vederea schimbarii sau de viata.
medico-sanitare,
mijloace cât auditive:
si altor- persoane
convorbireacareeducativ-sanitara
vor sa desfasoare(individuala,
voluntar o în
de
a) 3.
activitate
sanatate:
lectia,
la1.comunicator
Dupa
conferinta,
Metode
Mijloacele
Ele
grup,
cadre
depot
calea
educatie
îndidactice,
fide
grup
clasificate
de
la
radioemisiunea.
de
formare
receptor.
transmitere:
cu
pentru
educatie
decizii),
sociologi,
astfel:
de–educatori
pentru
cursurile
psihologi,
sanatate
se
derefera
formare
etc.– la modalitatile
de educatoride
setransmitere
adreseaza atât
a mesajului
cadrelor
Convorbirea consta dintr-o scurta expunere a educatorului urmata de întrebari si
asupra temei propuse,raspunsuri
prin aceasta urmarindu-se lamurirea unor
probleme
Ea putin cunoscute sau neclare.
poate fi:
individuala – la initiativa educatorului sau a persoanei interesate, având
camedical,
cabinetul loc de desfasurare
cabinete cu activitate specif ica de consiliere sau la
efectuate
domiciliu,periodic
în cadrulsau la solicitarea pacientului;
vizitelor
în cadrul grupului – educatorul dialogheaza cu participantii sau
acestia
grupurile pot fidialogheaza
dintre cele maiîntrevariate:
ei; bolnavi cu aceeasi afectiune,
persoane
locul cu aceleasi
de munca, preocupari
tineri, vârstnici, lafemei, barbati, etc.

Lectiaconsta în transmiterea dupa un plan bine stabilit a unor cunostinte


foloseste de preferinta în unitati
igienico-sanitare. Se de învatamânt (dar poate fi
folosita si dupa
desfasoara pentru alte grupuri)
urmatoarea si se
structura:
recapitularea cunostintelor din lectia precedenta (5-10 minute);
expunerea noilor cunostinte (30-40 minute);
recapitularea si fixarea cunostintelor (5-10 minute).

Conferinta – se cunosc mai multe varietati:


conferinte educativ-sanitare propriu-zise, organizate în sali publice si
axate pe diverse teme
medicale;
cicluri de conferinte – constau în expuner i “în serial” cu abordarea
în mai multe etape
aceleasi succesive;
probleme medicale
simpozionul educativ-sanitar în care expunerea este facuta de mai multi
medici;
seara cultural-sanitara – axata pe o tema de sanatate publica, la
care(nu
specialisti pot numai
conferentia si altifinalizarea actiunii facându-se
medici),
printr-un program
manifestari culturale.artistic sau alte

b) mijloace vizuale:
cu rol dominant textul: lozinca, articolul, brosura, manualul,
fluturasul, pliantul, formele
beletristice;
cu rol dominant imaginea: afisul, pliantul, plansa, diapozitivul, machete,
expozitia.
c) mijloace audio-vizuale: filmul, emisiunea televizata, teatrul.

2. În functie de adresabilitate se disting :


a) mijloace individuale: sfatul medical;
b) mijloace de grup: convorbirea de grup, lectia, instructajul (cu grupuri
omogenede
c) mijloace saularga
heterogene);
informare: conferinta, emisiunea televizata sau
radiofonica,
eventualelor
gazduire
mijloace filmul,
instructajul
cursurile
publica,
indirecte
riscuri
directe
de tipariturile.
piscinelor,
sanitar
de
sanminim,
care
în
la utilizeaza
locul
care
bailor
la angajare
organizate
mesajul
depublice,
omunca;
calecu
educativ
unitatilor
depe
cunostintele
transmitere
scopul
profiluri
de
sanitar
de
înfrumusetare,
de
ce
se
a presupune
activitati
este
avertiza (pentru
o
3. Dupa
a) forma
(convorbire,
b)
periodice;
unitatilor
transmis modul
reîmprospateaza
persoanele
personalul
alimentare
artistica.
Alte ode
conferinta);transmitere:
ca mijloace
cu unitatilor
nou
ocazia
informatie
etc.) angajate
sau
având
instructajelor
forme
de nemediata
asupra
de educatie pentru sanatate:
ca scop pregatirea cursantilor pentru pastrarea si promovarea sanatatii
lor si a sau
contact celorîi deservesc
cu care intra în
în decursul actiunilor pe care le desfasoara;
cursurile “scoala mamei”, care se adreseaza atât viitoarelor mame cât si
drept scop tinerelor mame unui
acumularea avândbagaj de cunostinte privind regimul de
viata, igienasifemeii
graviditatii lauziei,înalimentatia
perioada sugarului si a copilului mic, baia si
digestie
înfasareaale sugarului,
sugarului, afectiunide
tulburarile ale nou-nascutului si ale copilului mic,
importanta
atât controlului
al gravidei cât si almedical
copilului sanatos, sau la aparitia primelor semne
de
etc.;boala, importanta vaccinarii
concursurile cu scopul de informare si educare a populatiei prin participarea activa a
acesteia; pe categorii de bolnavi: sfatul medicului
cursurile diferentiate
(indicatii diferentiat si individualizat
privind regimul igieno-dietetic, tratamentul medicamentos,
îngrijirea corecta
convorbirile pe temea bolnavului);
de dietetica; consultatia profilactica pe grupuri
omogene de bolnavi.
Etapele planificarii si evaluarii educatiei pentru sanatate:
1. identificarea si caracterizarea consumatorilor;
2. identificarea nevoilor si ierarhizarea lor;
3. formularea de scopuri si obiective strategice teoretice;
4. identificarea resurselor pentru formarea comportamentului favorabil
5. elaborarea
sanatatii; continutului si alegerea metodelor de folosit;
6. actiunea propriu-zisa de influentare, de formare de atitudini,
7. comportamente;
evaluarea rezultatelor procesului - continua
- imediata
- de etapa
- terminala

Scopuri
Continut
(pentru
(ce?)
ce?)
Planificare

Executie
Obiect Mijloace
(la ce?)
(cum?)
Evaluare

Factori
determinanti
Subiect
permit oPeapreciere
baza evidentei
mai buna
activitatii
a moduluide educatie
de (cine?)
efectuare
pentru
cantitativa
sanatate ase pot calcula o
educatiei
serie Etapele
sanatate
Indicele
pentru indiciimplementarii
de absolvirii
actiunilor
sanatate
care
cum
diferitelor
de educatie unui
ar fi:de cursuri
Numar pentru
actiuni program
cu
sanatate:
decontinut
Numar deeducativ-sanitar:
educatie
populatie educatie
pentru pentru·1000
sanatate
Num arpersoaneceau absolvito form aorganizata
de educatiepentrusanatate
·100
Numar total persoanedin colectivitatea respectiva

Indicele comportamentului igienico-sanitar al populatiei:


Numar persoane cu comportame nt igienico - sanitar corect
·100
Numar tota l persoane din colectivit atea respectiva

Indicele utilizarii fondurilor destinate educatiei pentru sanatate:


Suma in lei utilizata pentru educatia pentru sanatate
·100
Suma in lei repartizat a pentru educatia pentru sanatate

Raspunderile promotorilor de sanatate:


sa fie
informati, sa fie la curent cu noile descoperiri în domeniu;
sa fie
îndrazneti, sa-si depaseasca propriile slabiciuni si prejudecati;
sa fie
expliciti, sa nu deruteze oamenii folosind un limbaj ambiguu;
sa evite
stereotipia si blamarea, mai ales daca este vorba de o afectiune
transmisibila; sa-si
concentreze eforturile pentru a schimba comportamentul în grupurile
tinta; sa
activeze pe un front larg - promotorii de sanatate trebuie sa înteleaga
motivele care-
continue sa i fac pelaoameni
se poarte sa
fel, daunând propriei sanatati, gasind alternative
resursele si sprijinul
acceptabile necesar pentru acceptarea alternativelor.
si apoi furnizând

Comandamentele în structura unei politici a educatiei pentru


sanatateEducatia pentru sanatate este o componenta a politicii de educatie
politiciigenerala
de sanatate. si sanitara
Ea trebuie si sa
a fie integrata instructiei gener ale cu
utilizarea tuturor
mijloacelor metodelor
de educatie si
ale acesteia.
Educatia pentru sanatate se încadreaza în conceptul modern de
necesitate a educatiei
permanente.
Formele si mijloacele utilizate în prezent ca educatie generala de
sanatate, secvente
pentru anumite cât si celeale folosite
statusului temporar pentru unele
grupe
aale de
maternitate, risc
profesionistii
populatie
în
generala
adultului
fiprimul
sistemul
educatiei
organizate
Mesajul
Educatia
Baza
rând
sisi (casatorie,
pentru
siinstructiei
accentul
generale,
unei unele
permanenta,
vârstnicului.
pe
osanatatii)
sarcina
educativ
un
educatii
pentru
fond
trebuie graviditate,
afectiuni
generale
încadrându-se,
apentru
de
pentru
general dominante,
profesionistilor
sanatate
adresându-se
Profesionistii
pus
cunostinte
nationale,
pe
deprinderea
sanatate
grupurile
setrebuie
asa pentru
încadreaza
asimilate
facând
cum
din
trebuie
formarii
sanatatii
sanatate,
bine vârsta
periferice,
se
obiceiurilor
parte
desfasoara,
în
înteleasa
în aeatreia,
conceptualizat
sistemul
generale
trebuie
din
conceptele
si conditie
ca
politica
de
sanogene etc.)
instructiei
într-un
sa
catre
este
pentru
fiede
vointa
si siechitate
sunt
regimdede
generale
trebuie
material asemenea
realizabila
generala,
reprezentata
viata
considerati
apolitica
executat
pentru
demonstrativ
neaparat
de
specializar
copilului,
globala,
numai
cultura.componente
participanti
de sistemul
în
toate
prin
(nu
de
sensul
grefat
e,
adolescentului,
dezvoltare.
existent.
cupr
grupele
dar
numai
de
ca
pe
necesita
inderea
educatie
nu
profil
un
este
de
de catre
eiai
societatii în elaborar ea continutului special al instructiei generale si
mentori ai „specializarii”
deja formate prin sistemulpopulatiei
national de educatie.
În prezent este momentul evolutiei societatii prin schimbarea
traditionalismului
„actiunile si activitatile” dereprezentat de
educatie sanitara cu un sistem de educatie
educatiei generale
pentru sanatate, nationale.
parte integranta a

Organizarea activitatii de educatie pentru sanatate

Forul cel mai înalt care coordoneaza, organizeaza, supravegheaza


promovare a sanatatii
si îndruma este Ministerul
activitatea de Sanatatii. Pentru o mai
buna desfasurare
promovarea a înactivitatii
sanatatii de
cadrul Institutului de Sanatate Publica din
Bucurestipentru
National a luatPromovarea
fiinta „Centrul
Sanatatii si Educatie pentru Sanatate” care
are urmatoarele atributii:
transmiterea de informatii catre populatie în ceea ce priveste prevenirea
bolilor si promovarea
sanatatii;
sprijinirea activitatii Laboratoarelor Judetene de Promovarea
Sanatatii si Educatie pentru
Sanatate;
dezvoltarea de programe de formare pentru cadrele medicale si alti
promovarii sanatatidin
specialisti si educatiei
domeniulpentru sanatate;
îndeplinirea atributiilor ce îi revin în cadrul componentei de promovare
a sanatatii din proiectul
Bancii Mondiale.

La nivelul fiecarui judet, în cadrul Inspectoratului de Politie Sanitara si


functioneaza
Medicina câtePreventiva
un Laborator de Promovarea Sanatatii si
Educatie prioritar
obiectiv pentru Sanatate,
promovareacare sanatatii
are ca în judetul respectiv. Aceste
laboratoare activitatii
coordonarii au responsabilitatea
de educatie pentru sanatate, folosind metode si
mijloace specifice educatiei.
Ele sunt într-un contact permanent cu persoanele care si-au asumat
activitatii de educatie pentru
responsabilitatea sanatate la diverse nivele, cu mass-media si
desfasurarii
directadresata
este cu populatia careiaaceasta
si destinata îi activitate. De asemenea acestor
laboratoare
de a forma le revine responsabilitatea
si instrui educatori care vor desfasura o activitate de
educatie pentru sanatate în rândul
populatiei.

Formarea de educatori
1. Elemente ale unui program de instruire:
instructaj
ul reprezinta un proces de stârnir e a interesului, vizând clarificarea
propriilor cunostinte
participantilor) si norme
privitoare (aleabordata;
la tema
pe timpul
instructajului are loc reflectia asupra stilului de predare propriu fiecaruia
dintre participanti; instructaj
ul cauta sa-l
asemenea trebuie
ajute sa-l
pe participant
ajute pe participant
sa ajungasa
la poata
formularea
transmite
unormai
convingeri
departe
hotarâtoare,
cunostintelor;
asi
2.
3. învatat
sa aplice
cursuri
Tehnici
Durata
Elemente
si experimentat
însa-si
practica
de
cu
utilizate:
cursului
ridice
câteva
caracter
de metodologie:
ceea
nivelul
în
si
zile
deschis
caracterul:
timpul
cesau câteva
sau
cursului.
închis.
saptamâni; de
stabilirea unor reguli ce vor fi respectate în timpul cursului (timp de
lucru,
fumat, etc.);
discutia în grup;
lucrul pe subgrupe;
brainstorming- ul;
studiul de caz: jocul de rol, clarificarea valorilor;
evaluarea cursului.

4. Profilul instructorilor la sfârsitul cursului:


sa aiba aptitudini de predare si un bagaj de cunostinte în domeniu;
sa fie flexibil în variantele de predare;
sa fie capabili de comunicare;
sa aiba o atitudine pozitiva fata de tema respectiva;
sa fie în stare sa-i reorienteze pe altii;
sa fie în stare sa primeasca si sa transmita feed-back;
sa fie capabili sa lucreze împreuna cu alti instructori.

Pregatirea si prezentarea unei sesiuni de predare


1. Planificarea subiectelor va include:
a) scopul cursului – sa fie mentionat corect;
b) grupul tinta;
c) organizarea cursului: numarul sesiunilor, durata sesiunilor,
participantilor
metode ladecurs;expunere, asteptarile
d) continutul cursului – trebuie definite obiectivele specifice pentru fiecare
sesiune.
2. Strategiile de predare eficienta vor include:
scopul si obiectivele clare ale sesiunii de predare;
planificare si pregatire;
structurarea sesiunii de predare
ritm alert;
respectarea orarului impus;
organizarea salii;
coordonarea eficienta a activitatilor;
atmosfera relaxata dar în acelasi timp ordonata si coerenta;
instructorul sa fie constient de nivelul de întelegere al grupului si de
nevoile
expuneriindividuale;
si explicatii clare;
implicarea permanenta si activa a participantilor la desfasurarea
sesiunii.
3. Aptitudinile de predare vor include:
4.
a)
b) Obiectivul
Introducere
claritatea
urmarirea
predarea
folosirea
strategia
oportunitatea
stapânirea
asteptarea
Planificarea
întrebarilor;
directa;
vocii
prezentarii;
central
si
oportuna.
subiectului
supravegherea
rapoartelor,
(intonatie,
unei
– celectii
urmeaza
tratat;
tonalitate,
atactice:
rezultatelor,
indirecta
sa învete
etc.);
a predarii;
etc.;
cursantii?
evidentier
ea scopului principal al lectiei
recapitula
rea lectiei anterioare, daca este cazul
c) Faza I – prezentarea continutului initial, în care de obicei profesorul
d) vorbeste
Faza II – sischimbarea
cursantii asculta
activitatii
lucrul pe
grupe
exercitii
individuale
exercitii
cu mai multe variante
rezolvarea
problemelor, etc.
e) Faza III – raspunsul cursantilor la faza a II-a si întrebari, daca este
f) Faza
cazul.IV – concluzii:
clarificari
sesiuni
viitoare (anuntare, programare)

Educatia pentru sanatate în învatamântul primar


Includerea în sistemul de învatamânt de toate gradele si profilele a
sanogeneza
unor corespunzatoare
notiuni de igienavârstei,
si trebuie sa constituie o
preocupare majora
responsabili. a tuturor
Activitatea factorilor
de educatie pentru sanatate în învatamântul
primaractivitatea
a) cuprinde doua aspecte:pentru sanatate din cadrul procesului de
de educatie
primulînvatamânt
rând corpul–didactic;
care intereseaza în
b) educatia pentru sanatate în afara procesului de învatamânt, interesând
si cadrele medico-sanitare
deopotr care trebuie sa colaboreze pentru realizarea
iva corpul didactic
acestui obiectiv.
Obiectivele educatiei pentru sanatate în învatamântul primar pot fi
I. sintetizate
Obiective astfel:
directe:
1. dezvoltarea componentelor comportamentului igienic realizate la vârsta
2. formarea
prescolara; unor componente ale comportamentului igienic, sanogenetic,
corespunzatoare
vârstei si sarcinilor scolare;
3. dobândirea unor notiuni si elemente ale motivatiei stiintifice
actiunilor. necesare constientizarii
II. Obiective indirecte:
1. promovarea sanatatii;
2. îmbunatatirea indicatorilor starii de sanatate;
3.
organismului cresterea
Pentruprin: factorirandamentului
realizarea obiectivelor scolar.
naturali (aer,trebuie
apa, soare),
desfasurate
educatie
o serie
fizica
desiactiuni dupa
structurata
1.
corporala:
vestimentara:
sport,
2. joc
oContinutul
tematica
în
Igiena
Regimul
dinti,
astfel:
aer
îmbracaminte,
liber.
par,
individuala,
ce
activitatii
igienic
unghii,
poatede
fiorgane
încaltaminte;
care
viatasegenitale,
va referitegumente;
la notiuni ce privesc: calirea
igiena
a) Bugetul de timp:
- activitati scolare (igiena în clasa si în recreatie, pregatirea
lectiilorcorecta
pozitie acasa-a tehnica, durata,
corpului);
- activitati de întretinere (igiena personala, respectarea orarului scolar si
zilnice, alimentatia
a „orarului” rationala);
activitatilor
- activitati de refacere (odihna activa ce cuprinde activitati extrascolar e
deconectante, recreative,
reconfortante, distractive, odihna pasiva – prin somn).
b) Igiena alimentatiei – cu respectarea orarului de masa (inclusiv
igienica apachetelul
gustarii sicu gustarepastrar
a mesei, ), servirea
ea igienica a alimentelor, evitarea
mese.
consumului de dulciuri între

3. Igiena în colectivitate
a) în familie: igiena si înfrumusetarea mediului familial; relatiile
reciprocade
întremicrogrup (atitudineparticiparea la activitati utile;
membrii familiei);
prevenirea si primul
accidente posibile în ajutor;
mediul casnic –
b) în internate, semiinternate, tabere si excursii: atitudine
accidenteecologista;
– prevenire relatii
si primul deajutor;
microgrup;
c) pe strada: igiena strazii si comportament ecologist; accidentul rutier –
ajutor; prevenirea si primul
d) în societate: comportare civilizata; notiuni elementare de
microbiologie,
profilaxie; epidemiologie
boli transmisibile, intoxicatii.si

4. Elemente de educatie sexuala


a) atitudinea civilizata fata de sexul opus;
b) prevenirea izolarii, însingurarii si crearea unui climat de
c) comunicativitate;
un regim de viata igienic.

5. Probleme privind sanatatea mintala


a) formarea si respectarea bioritmului;
b) adoptarea unor conduite de viata pentru crearea unui climat tonic,
familie,deconectant, reconfortanttabere;
internate, semiinternate, în
c) evitarea suprasolicitarii fizice si psihice.

Mijloacele educatiei pentru sanatate în învatamântul primar sunt:


1. În procesul de învatamânt
a) la clasa I-a – în contextul predarii limbii române, cunoasterea mediului
lucrarilor practice;
exterior; educatiei fizice,
b) la clasele II-IV – în contextul predarii limbii române, cunostinte
educatiedespre
fizica, natura, geograf ie,
lucrari practice.

2. În afara procesului de învatamânt


a)sanitare
iminute
individuale
de
continut
filme,
deeducativ-sanitar;
diapozitive,
scolare;
control
si colective;
În scoala:
igienic”;
diafilme, expozitii tematice; lecturi
convorbiri
formatiun
vizionari
„cinci
cu
demonstra
tii practice de formare a deprinderilor igienice;
audierea
organizata de emisiuni educativ-sanitare;
organizar
ea de concursuri pe teme de cultura sanitara, sportive, cultural artistice.
b) Activitati extrascolare:
în cadrul
palatelor copiilor;
vizite;
excursii si
tabere;
vizionari
de spectacole si emisiuni televizate educativ-sanitare.

Educatia pentru sanatate în învatamântul gimnazial


Obiective
1. Formarea unui comportament igienic constient prin:
consolidar
ea cunostintelor, deprinderilor si obisnuintelor dobândite în ciclul
primar; dezvoltare
a cunostintelor asimilate anterior si dobândirea de noi
cunostinte, formarea de noi
obisnuinte corespunzatoare deprinderi si
vârstei;
formarea
unor componente ale comportamentului sanogenetic menite sa
concure cât
sanatati atâtsilaa colectivitatii.
promovarea propriei

2. Instruirea teoretica si practica în probleme de prim ajutor în caz de


acute. accidente si îmbolnaviri
3. Formarea spiritului de întrajutorare umana.

Tematica cuprinde:
1. Igiena individuala:
notiuni de
anatomie si fiziologie;
important
a igienei corporale, vestimentare în prevenirea bolilor contagioase;
alimentati
a rationala;
nociva a alcoolului si tutunului asupra sanatatii si a randamentului la influenta
aînvatatura;
igiena
2.
rational
activa
extrascolare
practicarii
side
pasiva;
protectia
Regimul
învatatura
sportului,
deconectante,
muncii.
igienic
lacalirea
domiciliu;
recreative,
de organismului
viata: distractive;
prin factorii naturali; notiuni
important
activitati
regimul
odihna
de
evitarea
suprasolicitarii fizice si psihice.

3. Igiena în colectivitate:
notiuni
privind bolile contagioase (lantul epidemiologic) si profilaxia lor;
probleme
de igiena si sanitatie în mediul rural;
igiena din
internate, semiinternate si tabere;
cultivarea
unei atitudini ecologiste;
formarea
si consolidarea spiritului de întrajutorare si solidaritate umana.

4. Educatia sexuala
modificari
le fiziologice specifice acestei vârste;
atitudine
deschisa fata de sexualitate, formarea unor opinii corecte fundamentate
stiintific; notiuni de
igiena sexuala;
notiuni
elementare privind bolile cu cale de transmitere sexuala.

Educatia pentru sanatate în învatamântul liceal


Obiectivele sunt:
1. Perfectionarea comportamentului igienic constient prin:
întelegere
a stiintifica a fenomenelor legate de sanatate si boala, prin
transmiterea organizata
cunostintelor igienice; si sistematica a
cultivarea
unei conceptii stiintifice si a unei orientari profilactice, în scopul
prevenirii îmbolnavirilor; formarea
unor deprinderi igienice noi si consolidarea celor dobândite;
informare
a stiintifica, formarea unei conceptii corecte si a unui comportament
sexuale
civilizatsicuviata de familie;
privire la relatiile
aprofunda
ea si îmbinarea
unghii, dantura),
Dobândirea
Igiena armonioasa
personala
alimentatie
cunostintelor
între
privind:
rationala,
pregatirea
si vestimentatia,
deprinderilor
lectiilor
nocivitatea
ladedomiciliu,
încaltamintea,
igiena
alcoolului,
muncii
odihna
siigiena
de
rea cunostintelor de acordare a primului ajutor în caz de accidente.
profesionale.
1.
tutunului
importanta
2.
activa siTematica
cea
profilaxie
corporala
Regimul
sifactorilor
pasiva;
a celorlalte
cuprinde:
igienic
anaturali
(tegumente,
îmbolnavirilor
dedroguri,
în
viata
calirea
par, organismului. organizar
desfasurar
ea de activitati extrascolare deconectante, distractive.

3. Igiena în colectivitate
notiuni
privind bolile contagioase si prevenire lor;
igiena în
internate, semiinternate si tabere;
masuri de
autoajutor si prim ajutor în caz de accidente;
promovar
ea unei atitudini civilizate, igienice, privind viata în colectivitate;
promovar
ea unei gândiri ecologiste;
consolidar
ea spiritului de întrajutorare umana.

4. Educatia sexuala
aprofunda
rea notiunilor de anatomie si fiziologie a aparatului de reproducere;
transform
arile psiho-fiziologice specifice acestei vârste si igiena sexuala;
relatiile
sexuale: fecundatia, sarcina, nasterea si avortul;
bolile cu
transmitere sexuala, prevenirea lor;
notiuni de
planificare familiala.

Educatia pentru sanatate a tineretului si studentilor


Odata cu depasirea vârstei scolare, educatia pentru sanatate nu-si
aceasta reduce sfera demultipli
vârsta intervin actiune.factori
La educationali care concura la
formarea personalitatii
constientizarea importantei tânarului, la proprii si a colectivitatii si la
sanatatii
Principalele
promovarea acesteia.obiective si elemente de continut ale educatiei pentru
sanatateîna special
si a studentilor tinerilorsunt:
în general
formarea unei conceptii stiintifice despre sanatate si boala care sa
fundamenteze
comportamente igienice, atitudini si
sanogenetice;
formarea convingerii ca selectarea adecvata a normelor de
viata
contribuie igienica sipersonalitatii;
la conturarea aplicarea lor
consolidarea
În
cunoasterea
pregatirea
elaborarea
crearea
afara unui
promovarea decontinua
unor
aceste
studentilor,
climat
legilor
comportamentului
metode
obiective
culturii relational
sisanitare
bioritmului
sistematica
personale
în despecial
capozitiv
interes
o uman,
pentru
de
privind
în
asimilare
general,
familie,
necesitatea
auniversitatile
componentapreveni
igiena
aîn
aculturii
camin,
informatiei
programele
munca
respectarii
munciiloc
deîndemedicina
salturi
sieducativ-
generale; munca
luivietii
însi
îmbolnavirilor
metodologiei
cer
psihice
a fi integrate
cotidiene
în farmacie,
si
sanitare
cadrul
stresul;
interpretare
sau
consolidarea
colectivitate,
învatatura;
educatiei
activitatilor
profesionale;
pentru
sisaualte
adeprinderilor
pe
acesteia;
în
studenti
obiective
pentru
termen
profilaxia
domeniul
fizico-
sanatate
se
lung;
desiinteres
obisnuintelor
si promovarii
particular
desanatatii.
cum
igiena arpersonala;
fi:
asimilarea notiunilor privind etiologia, epidemiologia si profilaxia
cronice bolilor transmisibile, a bolilor
degenerative;
alimentatia rationala – care presupune respectar ea numarului,
calitatearitmicitatii meselor alimentare,
acestora (principii precum si calorii, etc.)
odihna activa, cu utilizarea eficienta a timpului liber, pentru a se obtine
o recuperare fizica si
psihica integrala;
formarea unei atitudini pozitive fata de ceilalti membrii ai
solicitudine, spirit de echipa,
colectivitatii colegialitate);
(sociabilitate,
formarea unei conduite corecte în ceea ce priveste relatiile
interpersonale,
realizarea relatiile dintre
unei atitudini sexe; responsabile, în ceea ce priveste
constiente,
promovarea sanatatii proprii
si a colectivitatii.
Alegerea mijloacelor pentru realizarea acestui deziderat trebuie sa tina
cont desi particularitatile
psiho-sociale de vârsta ale acestei categorii de populatie, pentru ca
tineriielevul
decât au o alta optica asupra
ascultator vietii
si disciplinat.
Tineretul în general este receptiv la mesajele educationale, când acestea
prezinta
de noutate un gradcucrescut
sau coincid sfera intereselor si preocuparilor sale. De
asemenea
chiar a oreialegerea locului,azilei
de desfasurare si are o deosebita importanta în
actiunii
receptionarea
a informatiei. maxima a mesajului si
Numerosi autori subliniaza faptul ca tinerilor trebuie sa li se vorbeasca
adulti. Culpabilizarea,
de la egal la egal,blamul,
ca unorînfricosarea populatiei fata de unele
obiceiuri nu
droguri) nocive (alcool,
este cea fumat,si eficienta metoda. Explicarea urmarilor
mai buna
si prezentarea
concrete, unor libere
discutiile exemple
si fara prejudecati, lasând la latitudinea
tinerilor sa
eficiente ia deciziile,
decât oferirea sunt
unor mult mai
tipare, modele sau solutii standard.
O problematica deosebit de importanta ce trebuie abordata în rândul
transmitere sexuala,
tinerilor suntînbolile
specialcuHIV/SIDA. Tinerii trebuie învatati nu
numai speriati
modul în legatura
de transmitere, cu
de manifestare a acestor afectiuni, si nu în ultimul
rând cum În seaceasta
pot proteja.
activitate se poate folosi întreaga gama de mijloace
sanatate,specifice educatiei
fie singure, fie pentru
combinate. Ele trebuie alese în
functie de tema
participantilor, abordata,
de durata, etc. de numarul

Educatia pentru sanatate în institutiile de învatamânt superior:


În cadrul procesului de învatamânt, personalul didactic dispune de un
spatiuintroducerea
mic pentru mai mare sauelementelor
mai specifice educatiei pentru
sanatate, în cadrul disciplinelor de
învatamânt:
1. În universitatile de medicina si farmacie:
Sanatate publica
Igiena
Puericultura
Obstetrica si ginecologie
Medicina interna, medicina de familie
3. 2.La La
Boli
Psihiatrie,
Dermato-venerologie
Metodica
Psihologie
Pedagogie
Practica
Educatia
facultatile
infectioase
pedagogica
fizica
predarii
s.a.cu
careprofil
pregatesc
tehnic,cadre
economic,
didactice:
agronomic, ecologist:
obiectele de studiu, care prin specificul lor se preteaza la introducerea
unor notiuni de igiena si
sanogeneza;
lucrarile practice – în care se pot aborda notiuni de igiena
muncii
prevenirea sau elemente
îmbolnavirilor privind acordarea primului ajutor.
profesionale,

În afara procesului de învatamânt:


Educatia pentru sanatate în rândul tinerilor se poate face si în cadrul:
organizatiilor de tineret;
diverselor actiuni organizate în camine, cluburi, tabere, discoteci;
spitalelor studentesti, policlinici, puncte sanitare;
întreprinderilor.

Educatia pentru sanatate si promovarea sanatatii presupune permanenta


preocupar
convergent ilor, caracterul
al demersurilor tuturor factorilor implicati, utilizarea
mijloacelor stimulative,
argumentul logic, caredemonstrative,
decurge din prezentarea faptelor din
reprezentând mijloace
viata cotidiana cu ajutorul
– toate carora educatia pentru sanatate se
împreuna
pune în serviciul „Sanatatii pentru
toti”.

Educatia pentru sanatate în domeniul stomatologic


Problema asistentei stomatologice se prezinta astazi sub forme noi, fapt
profilactica
ce nu în acest activitatea
exclude domeniu. Dimpotriva, necesitatea profilaxiei,
sustinutapentru
educatie printr-o activitate
sanatate, de
este justificata de:
frecventa mare a bolilor sistemului dentomaxilar;
instalarea foarte precoce, înca din primii ani de viata, a principalelor
boli specifice
dentomaxilar, sistemului
care determina necesitatea unei îngrijiri continue, de-a
lungul vietii;
gradul mare de cuprindere progresiva a majoritatii dintilor de catre carie
si parodontopatie;
efectele importante ale acestor boli asupra dezvoltarii si sanatatii
generale somatice si psihice a
individului;
necunoasterea sau cunoasterea într-o mica masura a acestor afectiuni si
de catreamarea masa terapiei
precaritatii a populatiei;
lor,
costul ridicat al îngrijirilor curative;
relativitatea rezultatelor tratamentelor efectuate sporadic,
urgenta.nesistematic sau doar în caz de

Obiectivele sunt:
cunoasterea de catre populatie a principalelor afectiuni buco-dentare si
pentru sanatatea generala;
a importantei acestora
cunoasterea cauzelor cariei dentare, parodontopatiilor si a
anomaliilor
modalitatilor dentomaxilare,
de prevenire a acestora; a
ca asistenta
1.
medical
tratament
limitarea
larga
Mijloacele
În
necesitatea îngrijiriiconsecintelor,
stomatologic;
se
aceasta
acest
la
lor,
impune,
popularizare
solicitare,
sens,
maiactivitate,
siales
modalitatile
masurile
munca
care
a
trebuie
a faptului
trebuie
de
poate
deeducatie
utilizate
explicat
igiena
fisa
sistematice ca
sise
bolile
primul
apentru
pe
se
tina
în
corect,
poate
care
sistemului
educatia
seama,
contact
danturiisanatate
trebuie
obtine
pe
pepentru
înca alîntelesul
dinsa
de
prezinta
dentomaxilar
doar
bolnavului
le
o parte
respecte
sanatate
princâteva
copilarie;decuprivind
sunt
aspecte
cunoasterea
sunt
de
cabinetul
pacientului,
pentru
igiena
alta
diverse
aparte
caracteristice
sanatatea
multitudinea
particulare:
preveni
buco-dentara,
si Mijloacele
cu
si
deaplicarea
specifice
personalul
particularitatile
oce
buco-dentara
recidiva,
informatiilor,
afectiune
evolutiei
de
de
unor
prin
educatie
alimentatie
ocontinut.
reguli
vietii,
grupului
sufera,
iar
stomatologica
pe
si tinta
ce
viata.caruia îi sunt adresate.
complicatie sau aparitia unei alte afectiuni; prezentarea trebuie facuta
de asa maniera,
mijloace chiar
vizuale folosind
(planse, afise, pliante), încât bolnavul sa
constientizezesi sa
stomatologic importanta
dispara aceacabinetului
imagine de „camera de tortura”, pe care
o2.au multe persoane;
asistenta activa de specialitate, care este o forma superioara de
unor programe
asistenta, cu obiective
se desfasoara predominant profilactice; astfel, sunt
pe baza
cunoscute actiunile
stomatologica de dispensarizare
organizate în colectivitatile de copii si tineret sau în
întreprinderile
prin cu noxe profesionale;
natura ei, asistenta activa este o forma de educatie pentru sanatate.

a) Asistenta activa de dispensarizare stomatologica a prescolar ilor si


De o deosebita
scolarilor.importanta este aplicarea unei asistente active
fragede stomatologice
vârste. Aceastade la cele mai
coroborata cu munca de educatie pentru sanatate
educator medicale
a cadrelor ilor, învatatorilor
de la si
cabinetul de pediatrie poate induce formarea unor deprinderi igienice
corectedezvoltarii
asupra ale copiilor,lorcuarmonioase
implicatii si sanatoase.
La aceasta vârsta au o mare eficienta filmele tematice,
tematicedemonstratiile
cu premii, la care practice,
se potconcursurile
adauga prezentari de planse, afise,
fluturasi,etc.
b) Asistenta activa în colectivitatile de adulti
Aceasta se refera la întreprinderi, mai ales acolo unde exista
profesionale,
locuricede potmunca
favorizacu saunoxe
determina aparitia afectiunilor buco-
dentare.Printr-o colaborare între cadrele de la cabinetul de întreprindere, de la
cabinetul
specialistii stomatologic
de medicina muncii,si trebuie sa se difuzeze toate
informatiile
exista la loculîndelegatura
munca, cu cu noxele
influentacare
lor asupra sanatatii buco-dentare
si cu modalitatile de evitare a
îmbolnavirilor.
Angajatii trebuie sa recunoasca primele simptome ale acestor
importantaafectiuni
tratariisilorsaprecoce.
constientizeze
Fiind vorba de adulti, mijloacele de sensibilizare si propaganda vizuala
pot avea
substantiala o contributiesanitara a acestora. De asemenea pot fi
la culturalizarea
utilizate
sau convorbirile
în grup, individuale filmele tematice, sau cel mai bine
lectiile, conferintele,
combinarea mai multor metode.
În cadrul asistentei medicale generale si de alte specialitati
Importanta patologiei buco-dentare pentru sanatate este cunoscuta de
indiferentîntreg personalul sau
de specialitate sanitar,
grad. De aceea medicii, dar si cadrele
medii, indiferent
medicului de familie,ca sunt la cabinetul
centru de diagnostic si tratament, ambulator de
particular,
specialitate,trebuie
spital sasauacorde
cabinet în cadrul consultatiei o atentie deosebita
cavitatii sa
Trebuie bucale a pacientului.
se intereseze daca pacientii se îngrijesc de sanatatea
aparatului
corect, dentomaxilar,
sistematic, si sa ledacaofereo toate
fac informatiile în legatura cu aceasta
îngrijire.În cazul în care considera ca este necesar, vor îndruma pacientii spre
cabinetele
Dintre stomatologice.
sfaturi nu trebuie omise cele legate de o alimentatie igienico-
Se pot folosi
dietetica mijloace vizuale sau audio-vizuale. Se pot tine conferinte
rationala.
aparatorul
pasta,
unei
grupurilor
în cu participarea
personalitati
interesul
strategii
alimentatia
Prin
Canalele
Metodele de
tinta.
propriei
Canale
aceste
concepute
lor,
Oamenii,
de unor
specialitati diferite,
igieno-dietetica,
de
actiuni
sanatati,
cum
de
comunicatie,
lucru
comunicatie,
pentru
sunt
în
de
sica
general
sursele precedate
culturalizare
poate
influentarea
unitatile
retelele
etc.)
dovedesc
singura,
retele
desa-si de
comunicatiifilmenu
destomatologica,
de
siinstitutii
promoveze
cu sitematice
învatamânt,
antrenarea
institutii,
o mijloacele
anumita si de
programele
se
propria
activitati
grupurilor
înclinatie
populatia
organizatiile
bucura
pe care în
le
de
trebuie
elaborarea
aceeasi
activitati
sa
urmate
întrebari
sanatate
tinta.
pentru de
religioase, peraspunsuri
are la îndemâna
retelele
devina tema
constituie
receptivitate
dentomaxilara
strategiilor
Canale
cluburile
de lacomunicatie
constienta
(periuta sieventualele
respectiva.
institutii
elemente
dedinsportive
partea
dentara,
ca
generala.
care
ale
esteintra
sau si retele de institutii
discotecile si prefera sursele informationale cu care sunt obisnuiti, cum
sunt
sau înposturile
problemelede radio, ziarele,medicul de familie.
de sanatate,
Pentru a le putea folosi în scopul care ne intereseaza, trebuie întâi sa
încercam
preferintele de acestsa identificam
fel ale grupurilor tinta.
Strategiile unui plan includ si aceasta operatie de identificare a canalelor
si modulsiîninstitutiilor
care pot fipreferate
combinate, pentru a fi cât mai eficiente.
Datele privind canalele de informatie si institutiile de interes,
trebuie
referitoare sa cuprinda
la amplasarea si detaliilor asupra unor grupuri. Unele
influentei
institutiiaceste
privind pot furniza
grupuri.informatiile
Datele despre orele de audienta si vizionare
posturile
maxima pot de radio si televiziune,
fi oferite de catre: redactiile de ziare, institutiile
specializate
Uneoriîn efecturea
se instaleaza de sondaje.
o impresie generala asupra unor succese sau
slabiciuniînsa
de comunicatie, specifice unor canale
generalizarea succeselor unui canal de
comunicatie
aceea, trebuiepoate
facuta fi adesea derutanta.
o apeciere atentaDea canalelor de comunicatie,
în comparatie
influenta cu alti
caracter isticifactor i de locale sau regionale specifice. Cei
culturii
promovarii sanatatii din
mai multi lucratori prefer a astfel, folosirea mai multor canale
domeniul
de informatie,
eficiente care singur.
decât unul sunt mult mai
Canale interpersonale
Acestea depind de interactiunea dintre doua sau mai multe persoane, în
mesajelor.procesul
Canalelede transmitere
interpersonale a includ: contactul de la persoana la
socialului si sanatatii,
persoana, dintre lucratoriidintre
dinprofesori,
sfera conferentiari, formatori,
conducatori
surse de grup,
care ofera consilieri
informatii si alte sedintelor de antrenament, al
în cadrul
discutiilorla domiciliu,
vizitelor de grup, cursurilor sau mesajului.
si receptorii

Canalele interpersonale:
faciliteaza discutarea unor probleme pe care oamenii le considera mai
delicate sau personale;
ofera informatii care presupun interactiunea cu o persoana, ca sursa
încredere;
de informatie demna de
ajuta oamenii în adoptarea unor practici noi;
contribuie la crearea unor grupuri omogene si la obtinerea sprijinului
comunitar,
conduite pentru idei si
noi.

Prin intermediul acestor relatii interpersonale, se pot promova


sanatate.metode noi în educatia pentru
Astfel, educatorii de sanatate cu o pregatire speciala, pot organiza
dezbateri libereprivind
dermato-venerologie, în clinicile
boliledecu transmitere sexuala. O parte din
participanti,
interes care si
mai mare manifesta un
sunt cunoscuti ca facând parte din grupuri cu risc
crescutdaca
chiar (prostituate,
la noi nu homosexuali,
au un statut legal), pot fi recrutati si
cunostintelor despre bolile
instruiti ca educatori cu transmitere
pentru difuzarea sexuala si prevenirea lor, în
grupul din care fac parte.
Mass-media
expozitii,
reuseste
contribuie
Mijloacele
ofera
machete
informatii
Cuprinde: sasi
lainformative
articole
transmita
legitimarea
radioul,maiteleviziunea,
amanuntite
cu inscriptii:
rapid
de
dezbaterii
format
informatii
decât
tricouri,
problemelor
ziarele,mic
mass-media
fulare,
(pliante,
noi, si
revistele repetate
sacose,
de
saufluturasi,
interes
scurtele
filmele.cutii
si public
pentru
contacte
afise,si o
de chibrite)
obiective:
Rolurile
buna
creeaza
consolideaza
casete
informeaza
interpersonale;
populatiei;
desfasurarii
Mijloace
urmaresc
parte
video,
sprijinul
mass-mediei,
sidin
cunostintele
unor
informative
urmatoarele
reitereaza
benzi
ansamblul
necesar
programe
sonore,
caunele
siside
canal
conduitele
siformat
teme
activitati;
delegate
informatie
mic
noudeînsusite.
scopul
sunt reprezentate
urmarit; de:
sprijina activitatile întreprinse, prin informatii asupra orei, locului,
numerelor
Retele de
de telefon etc.
institutii
Acestea includ ministerele: sanatatii, învatamântului, protectiei
apararii sociale,
nationaletelecomunicatiilor,
etc. si subunitatile lor (spitalele, scolile,
armata, politia,
societatile organizatiile
voluntare, religioase,
organizatiile neguvernamentale, sindicatele,
asociatiile profesionale
cercurile financiar e sisiindustriale,
grupurile comunitare: cluburi feminine si de
tineret).
Activitatile de promovare a sanatatii vor include:
utilizarea canalelor diferitelor retele de comunicatii deja existente
pentru
privinddifuzarea
prevenirea mesajelor,
sau combaterea;
obtinerea accesului la grupurile tinta, deja incluse în retelele
institutionale si în structurile,
serviciile si programele acestora;
folosirea experientei personalului si a voluntarilor din retele;
integrarea mesajelor în activitatile de informare, educare si servicii
potentând
ale astfel
retelelor efectele initiativelor de promovare a sanatatii.
cooperante,

O parte din aceste institutii, ca armata sau marile întreprinder i, au


aplice posibilitatea sa finanteze
elementele esentiale dinsi planul
sa de promovare a sanatatii,
în cadrul manifestari
incluzând propriilor delorgenul:
institutii,
„Ziua Mondiala fara Tutun”, consacrata
manifestari consacratesau
combaterii fumatului combaterii
alte transmiterii HIV/SIDA; înfiintarea
unui grup
initiere permanent
a unor programe de instruire si individuala.
de consiliere
Un rol hotarâtor în sustinerea activitatilor de instruire, educare si
acordarecomunicare
a serviciilorîl au sistemele
care raspundde de punerea la dispozitie a articolelor
si serviciilor
prin programe.ce sunt promovate
Oamenii nu vor adopta un produs nou, oricât de bine ar fi sustinut prin
mass-media,
pot permite daca pe
sau nu exista nupiata,
si-l si nu vor accepta un serviciu care nu
are credibilitate,
oferit de o maniera daca nu le este si eficace.
competenta

Antrenarea grupurilor tinta


Pentru stabilirea unei comunicari eficiente care sa duca la o interactiune
productiva,
implicarea populatieise impune
în planificarea, proiectarea si aplicarea
programelor.
imediat antrenata Populatia vizata poate
în planificarea fi
si aplicarea actiunilor locale de
promovare
pentru altii,asisanatatii, pentru sinesasiaiba diferite initiative, astfel încât,
poate fi încurajata
proiectele
apartina culaadevarat
care participa sa îi în acest fel, maximum de eficienta.
si sa capete
Actiunile principale pentru obtinerea colaborarii populatiei includ:
vizite si consiliere a indivizilor: acasa si la locul de munca, în
centre de sanatate, grupuri
întâmplatoare;
întâlniri, discutii (în grup);
orientare/pregatire (prin seminarii, cursuri, ateliere);
manifestari
institutii,
prin
realizarea
Informatiile
coordonarea
programe
Eficienta
Pentru
initiative
interactiunii
necesare
sporireapublice/culturale
selectionarea
activitatii
de
luate
cu
autoajutorare
pot
lor,
eficientei,
toate
înfieste
scopul
unui
culese
canalelor
celelalte
necesara
singur (teatre,
fiecare
producerii
cu
(actiuni
prilejul
de
canal spectacole
cunoasterea
unitati
canal
comunicatie
locale
de
studiilor
de
materiale
comunicatie
strategice.
de
comunicatie
datelor
grup, muzicale,
preliminare
si asiactivitatilor
cu
aprivind
sau
Prin
realizarii
participarea
presupune
a de
unei retelelor
retele
în
sarbatori
aniversari,
unor conditii
urmare,
implementarea
preferintele
evaluare.activitati
diferite detraditionale,
institutionale
aplicare
seConlucrarea
grupurilor
impune
unei spectacole
favorabile.
abilitati,
si evaluare).
strategii
planificare,
este
side
planificarea
pentru
contacte festivaluri,
sportive,
activitatilor
populatie.
sporita
globale.
cu si deconcursuri);
comunicare cu retelele institutionale
Strategia integrata
Elaborarea strategiei trebuie sa tina seama de interactiunile diferitilor
factori:
caracteristicile si necesitatile grupurilor tinta;
obiectivele si performantele pe care si le propune un program;
natura mesajelor;
activitati, canale de comunicatii, retele institutionale, prevazute într-un
program.
O strategie integrata de promovare a sanatatii, trebuie sa foloseasca
mesajele, activitatile,
comunicatie si retelelecanalele de
institutionale, într-o îmbinare care sa se
dovedeasca de
categoriilor ceapopulatie
mai adecvata
vizatespecificului
si conditiilor în care acestea traiesc.

Promovarea sanatatii si
strategii preventive

Promovarea sanatatii reprezinta strategia de mediere între persoane si


mediul
care lor de viata
sintetiteaza (ecosistem)
alegerea personala si responsabilizarea societatii fata de
sanatate.
Organizatia Mondiala a Sanatatii considera ca la temelia promovarii
care au sanatatii
în vederestau cinci principii
urmatoarele:
implicarea populatiei ca un întreg, în contextul vietii ei de zi cu zi,
concentrându-se
populatiei cu riscmai putindeasupra
crescut aparitie a unei anumite boli, de unde
vederea
necesitatea luarii deciziei; adecvate în
informarii
orientarea asupra deter minantilor sanatatii: factori de mediu,
comportamente,
biologie servicii de sanatatii
umana, promovarea sanatate, fiind îndreptata spre actiune;
utilizarea de metode, abordari diferite, complementare, incluzând
comunicarea,
masurile fiscale, educatia, legislatia,
schimbarea organizationala, dezvoltarea
împotriva
comunitatiiriscurilor asupra sanatatii,
si activitatile sectorul sanitar, singur, neputând
locale spontane
realiza mentinerea si promovarea
sanatatii;
urmareste asigurarea participarii publice si transformarea conostintelor
dobândite
prin în comportamente,
participarea concreta si eficienta a publicului;
promovarea sanatatii reprezinta o activitate comuna în
personalului
domeniul social medico-sanitar
si medical, în cresterea
implicarnivelului
ea de educatie pentru
sanatate
un a întregiiînpopulatii
rol important raspândireaavând si sustinerea promovarii sanatatii.
Valorile care sunt componente esentiale ale sanatatii trebuie
inoculate populatiei
autonomiei individuale. pentru cresterea
Activitatile de promovare a sanatatii au un caracter neutru, nefiind
alta natura.
supuse influentelor politice sau de
În orice comunitate exista o serie de valori care trebuie clarificate iar
rolul promovarii
tocmai de a ajutasanatatii
persoanele estesau grupurile de persoane sa descopere
Exista
importanta
acordat
judece
acordat;promovarea
despre
activitatea
accesul
dezvoltatrea
nationalatrei
un
modul
pentru
la si
comportament
sanatate,
principii
promotorilor
internationala,
ajutorului
unui
analiza
în mediu
care
cu
care
sanatatii
care le sunt, cu adevarat, aceste
valori. eliminarea
critica
care
viata
stau
sanogenetic
sau
deîntr
sanatate
ola
aîsi
care
ebuie
trebuie
atitudine;utilizarea
valorilor,
baza
desfasoara
diparitatilor
starea
clarificarii
de
(orase
acordat
traita
ade
prin
fiactiunile
sanatate,
sanatoase,
înclinati
educatie,
indivizilor
si,
determinate
valorilor,
de
deînaceea,
fiind
sa
metode
scoli
si
cadrul
creada
în
abordarea
ca
considerata
declarificarea
sanatoase),
trebuie
element
multiple,
unor
ca unei
esential
propriilor
atitudini
flexibile
culturi
înlaturata
atitudinile
valorile
Domeniile
apartenenta
care
parte impune
componenta,
specifice,
în
eicare
sisunt
tendinta
referitoare
promovarea
principale
creative
valori,
laonu-si
un
politica
fiecu
anumit
corecte,
includerea
adica
propune
în
ce
propriile
la
de
ajutorul
adecvata,
sanatatii:
se
interes
viata
grup;
ajutorul
fie
reflecta
sapareri
ei
si
gresite.
în
la promovarea
în sanatatii vizeaza:
în politica de dezvoltare socio-economica a zonei respective reprezinta
olaprioritate.
favorizarea Acest model
sanatatii obliga
atunci când se proiecteaza dezvoltarea tarilor;
crearea si dezvoltarea retelelor sociale si a sprijinului social;
promovarea comportamentelor favorabile sanatatii;
dezvoltarea cunostintelor privind sanatatea, înca de la cele mai mici
vârste.
Masuri posibile pentru promovarea sanatatii ar fi:
dezvoltarea serviciilor personale, pentru ca persoanele trebuie sa fie
informate, de
metodelor convinse
promovarede eficacitatea
a sanatatii;
dezvoltarea resurselor comunitatii cu sustinerea multisectoriala a
dezvoltarea structurilor organizatorice favorabile sanatatii cu
sanatatii;
aparitia comisiilor
promovare a sanatatiiparlamentare de
si stimularea coparticiparii factorilor de
raspundere
stat, grupurisisociale
a populatiei
formale). (structuri de
reglementari de ordin socio-economic, legislativ.
În literatura de specialitate exista trei modele posibile de abordare a
apromovarii
bolilor. sanatatii si de prevenire
Primul model, bazat pe întelegerea etiologiei bolilor, si care
implica controlul
etiologia bolilor si
acestora, include în factorii
functiedederisc în factorii etiologici.
Din acest punct de vedere, exista patru mari grupe de boli (Mc Keown):
boli prenatale determinate la fecundare – defecte sau afectiuni ale unei
cromozomiale,
singure gene care independente
produc aberatii de mediul ambiental sau de comportament,
ce numetode
prin pot fi practic
curenteinfluentate
de profilaxie si interventie, dar care având o
ofecventa
preocupare micamajora
în populatie nu prezinta
în sanatatea publica pentru ca nu pot fi prevenite ci
doardeterminate
boli interceptate;prenatal dupa fecundare si datorate interventiei unor
factori ce actioneaza
intranatala în perioada
(factori infectiosi, fizici, toxici), unele afectiuni din aceasta
boli
grupadeterminate postnatal datorita unor carente sau agresiuni a
putând fi controlate;
factorilor
cele mai multe de riscafectiuni
din mediu, care cuprind
ce domina modelul de morbiditate al tarilor în
curs de implica
control dezvoltare si al caror
masuri cu caracter socio-economic, dar si masuri de
sanitatie, necesitând
statului (bolile interventia
nutritionale-malnutritia, bolile infecto-parazitare, bolile
legatepostnatale
boli de carentele igienice);de defecte de adaptare a organismului sau a
determinate
viata,
populatieifiind caracteristice
la modelul nou detarilor dezvoltate socio-economic si
care determinasi boli
comportament modificari
legate dedestilul de viata.
Al doilea model, numit modelul epidemiologic, are ca abordare
traditionala
masurile de bolile transmisibile,
interventie se adreseaza în care
fie receptorului, prin cresterea
rezistentei
fie vectorului,specifice si nespecifice,
prin într eruperea cailor de transmitere, fie sursei
un numarde
specifice limitat de boli.
infectie si este valabil pentru
Modelul valabil pentru cea mai mare par te a bolilor care domina
tabloul morbiditatii
modelul epidemiologic actuale este
multifactorial, care are în vedere frecventa
bolilor
fiecare si factorii
clasa care(factori
de boli conditioneaza
biologici, de mediu, stil de viata, servicii
de sanatate),vor
interventie iarfi masurile de
luate în functie de acesti factori.
Al treilea model de abordare a promovarii sanatatii este cel al etapelor
vietii,
ideea
Aceasta
adaptate
Pentru
care
În laimplementarea
frecvent,
cadrul care
strategia
trebuie
ca fiind
abordare seconsiderat
elementele
acestor
nevoilor face
populationala
elaborate apel
strategii
permite tot
nefavorabile
resimtite mai
adaptat
obiectivelor
la nivel
se
pot problematicii
elaborarea
pot
fide
national
descrise
diferentia
sanatatii
diferitele
de unor
promovare
sidoua actuale
international,
apar
doua
pachete
grupuri
abordari
aleator,
tipuri: afiind
starii
a sanatatii odestrategia
depopulationale
strategia
servicii
diferite:
dar cusunt
adecvate
sanatate.
probabilitate
ale
preventive
(actiuni
copilului,
necesare
nevoilor
perspectiva,
populationala
individual.
ecologica
înalt. oLa baza
vietii,profilactice
de
în si acestei
adolescentului,
siserie
specifice
functie
strategia
moment,
adiferita
zonelor
de
cea strategii
de
bazata abordari
grupelor
în
active
riscului
dar
respective.
conditiile
diverse
adultului
sipe sta
preventive
destinate
dede
demersul
momente
biologice,
vârsta,
tânar, populatiei
ocupationale,
active,medicale.
vârstnicului).
În general, strategiile populationale se bazeaza pe populatie si nu
pe individ, incidentei
importanta de aceea bolii se acorda
în populatie si nu bolii individuale.
Cauzele incidentei sunt diferite de cauzele bolii, factorii
genetici
individuluiputând fata de explica
boala, dar susceptibilitatea
nu explica si frecventa bolii în populatie,
intraindividuala
ei putând explicasiheterogenitatea
nu pe cea interindividuala. Frecventa bolii este
explicata prin(mediu
ambientali interventia fizic,factorilor
psihic, social, comportament- obiceiuri
alimentare siriscuri
profesionale, consum, în timpulriscuriliber, sistem sanitar preventiv, curativ,
recuperator).
Strategia populationala intereseaza medicul de sanatate publica, medicul
colectivitatii.
Strategia ecologica se adreseaza întregului grup populational si încearca
incidenta,
sa modificevizând cauzele scaderea
care produc acesteia prin modificarea nivelului mediu al
factorilorside
generala risc în populatia
a distributiei lor în populatie.
Aceasta strategie este acceptata pentru ca prezinta o serie de avantaje.
Ea aduce
nivel beneficii foarte
populational, mari la din punct de vedere comportamental,
este adecvata
opsihologic,
discriminare, pentruabordarea
ca nu facenu nicieste paleativa, strategia adresându-se
populatie,
distributieiavând si un impact
factorilor de risc mare în în sanatatea întregii populatii.
Principalele dezavantaje ale acestui tip de strategie rezulta din faptul
ca presupune
abordare un alt moddede sanatate, neobisnuit, motivatia pentru
a serviciilor
individ avantaje
prezinta si medicmici suntpentru insuficiente,
populatia la risc înalt iar raportul benef
iciu/risc
cazul nu este riscului
strategiei atât de mare înalt,cafiind
în vorba de asa numitul „paradox al
preventive
prevenirii” aduc, pentru de cafapt, beneficii mari pentru populatia generala, dar
masurile
beneficii
risc crescut.mici pentru populatia la
Strategia riscului înalt este bazata pe populatia la risc crescut de
îmbolnavireeisau
întelegerea suntdeces
necesare si pentru
conceptele epidemiologiei.
Pentru a fi aplicata este necesara, în primul rând, identificarea
grup populational
persoanelor la risceste înaltcelpentru
mai susceptibil
ca acest sa faca boala, ceea ce deter
mina nevoia
adecvate de elaborare
privind prevenirea de simasuri
combaterea bolii sau a decesului.
Screening-ul
metoda populatiei va
epidemiologica de reprezenta o
baza în selectarea persoanelor care vor fi
ulterior
fondate pe benef iciarele
notiunea destategiilor
risc înalt. Identificarea persoanelor susceptibile
se poate realiza atunci
screening-ului si faracândaplicarease cunosc factorii de risc (gravida, sugarii,
profesionale).
muncitorii din mediu cu noxe
Strategia riscurilor ridicate are o serie de dezavantaje, printre care:
costurile screening-ului
aplicarii ridicate si dificultatile
la întreaga populatie, atunci când este necesara
efectuarea
sunt temporare lui; efectele strategiei
si paleative; durata lor fiind limitata la durata
interventiei aflat
populational exercitate
la riscasupra grupului
înalt, fiind protejat doar grupul identificat
apar penu
initial, parcurs.
si noile persoane la risc ce
Beneficiile aplicarii acestei strategii sunt limitate doar la grupul
populational
nefiind implicata,selectat,ceeapopulatia
ce inducegeneralalimite de ordin comportamental,
psihologic,
prin care sedatorate protejeazasegregarii
doar etice
o parte a populatiei, desi numarul
indivizilor cu
comparatie la celriscal înalt este mic
persoanelor în mic sau moderat care ramân
la risc
Strategia este însa frecvent utilizata datorita avantajelor pe
neprotejate.
care favorabil
este aule
motivatie
stiind
Metoda
concludent
bazeaza
masuri
(morbiditate
Principiul
care
esentiale, prezinta,
cost/eficacitate
caluate.
cel
pe
îngrijirilor
are
resursele
mare
general
mai
al
datele este
factori
specifica,
Ea
aplicarii simetodei
(eventualele
mult
iar
reprezinta
al
reale anume:
favorabil,
existente
serviciile
denevoie,
derisc,
strategiilor
mortalitate
sanatate
privind
efecte
oeste
deci
metoda
de
fiind
esteraportul
investitia
mai
sanatate se limiteaza
materno-infantila
riscurile
secundare
este
preventive
infantila,
de
însa
interesat
de
anecesar
asigura
afectate
identificare
pot
demortalitate
pot
avea
si
sa
boala
sapentru
este
apare
adopte
se
cu alagrupurilor
persoanele
o fondata
asigure
(deces),
interventie
oprioritate
doar
politica
toti
masuri
materna),
cele
la
pentru
pe cu
costurile,
cei
celor
sanitara
mai
notiunea
adecvata
expuse
înbune
care
si
risc înalt
preventive.
de
sociala
resursele,
la
vederea
alocarea
servicii,
întreaga
au
populationale
un
mai
risc
eselor
risc iar
susceptibili);
inter mult
de
luarii raportul
reprezinta
dar
populatie
deînalt
eficacitatea
interventie
resurse.
favorizând
individului
nevoie
individul
laderisc beneficiu/risc
boala/deces
decizii
îngrijirile
un
(grupuri
înalt).
care
diverselor
si
exemplu
pe
care,
privind
medicul
se
ceimedicale au o
În activitatea practica este de preferat combinarea celor doua strategii
pentru cariscului
strategia strategiaînalt
ecologica si
sunt complementare si nu competitive.
În strategia bazata pe demersul individual actiunile se adreseaza
individului purtatorclinic,
exclusiv sectorului al bolii si apartine
fiind o stategie importanta pentru practica
permanent
individuala,riscul relativ
în care ca expresie a fortei asociatiei epidemiologice.
se evalueaza

Charta de la Ottawa a stabilit o serie de obiective pentru promovarea


sanatatii la nivel
Dezvoltarea mondial:
politicilor urbane de sanatate publica
Asigurarea unui mediu înconjurator favorabil
Participarea la actiuni colective, multidisciplinare
Dezvoltarea capacitatilor individuale
Încurajarea noilor misiuni ale serviciilor de sanatate
Asigurarea conditiilor prealabile sanatatii
Promovarea ideii de conditii favorabile pentru sanatate
Oferirea (realizarea) de mijloace pentru promovarea sanatatii
Serviciul sanitar trebuie sa devina un mediator pentru realizarea unei
vieti sanatoase
Programele si strategiile de promovare a sanatatii trebuie adaptate la
nevoilesisiregiunilor,
tarilor posibilitatile locale
tinând alede diversele sisteme sociale, culturale si
cont
economice.
Promovarea sanatatii este un proces care confera populatiilor
asupra propriei
mijloacele lor sanatati
de asigurare si de control
a unui ameliorare a acestuia.
Este un concept pozitiv ce pune în valoare resursele sociale si
individuale lasanatatii
Promovarea fel ca sinucapacitatile psihice.sectorului sanitar: toate
apartine exclusiv
sectoarelecadrul
definesc de activitate,
de viata totialceiunui
careindivid sau al unei comunitati sunt
parti componente
realizarii unui modesentiale ale
de viata sanatos.
În domeniul sanatatii, în Europa exista 5 obiective generale:
ameliorarea starii de sanatate generala pentru toti;
reducerea inegalitatilor (disparitatilor) în fata sanatatii;
moduri de viata favorabile sanatatii;
calitatea mediului înconjurator;
oferirea de îngrijiri adaptate si accesibile.
Întreaga activitate de promovarea sanatatii se bazeaza pe considerarea
profilaxiei si
preventive caaomedicinei
resursa indubitabila pentru implementarea, la nivel
populational, a programelor
vizeaza mentinerea sanatatii care
individuale si comunitare, prevenirea
bolilor
de viatasipierduti,
reducerea anilor disabilitatilor
evitarea potentiali si a handicapurilor, dar si
si la diferite
cresterea grupe de
sperantei de vârsta,
viata lacu acordarea de sanse egale tuturor, astfel
nastere
încât „sanatatea
ramâna pentru toti” sa nu
doar un slogan.

STIL DE VIATA SANATOS SI OBICEIURI PREJUDICIABILE


SANATATII
Stilul de viata reprezinta optiunea strategica adoptata de un individ, ce-i
va orienta deciziile,
comportamentele si condi-tiile de viata.
despredelume
Riscurile
comunitatii
Fiecare
Stilul individ
viata
potde
sifipropriu-zis
este
apartenenta
viata,
asumate
estetributar
protagonistul
în virtutea
casecredintelor,
si
rezultat
formeaza
a microgrupului
carora
unui
al optiunilor
în
el
reprezentarilor
stiladolescenta
alege,
de viata
înse
valorico-normative
care
comporta,
propriu,
persoana
când
si imaginilor
serepetitiv
actioneaza,
s-a pe
ale
care
ia
spre
Stilul
cu
sanogen;
individului,
nascut
constant,
diferitelor
cristalizeaza
maturitatea-l
hotarâri
risc.
si
reusita
de
si
le-a
viata
format.
cuetape
ce-l
format
sau
poarta
subvariante
personalitatea,
desavârsesc.
poate
pot
esec.
deindividul
conduce
amprenta
vârsta.
fi: specifice
iar tineretea si
În structura stilului de viata influenta familiei ca si a altor institutii
educative
anturajului,interfereaza
a literaturii,cua influenta
mass-media, care pot oferi tipologii diferite,
ce pot fi critic
preluate copiate si sau refuzate,
valorizate de individ.
Factorii determinanti ai starii de sanatate sunt:biologici (20%);mediu
sanatate (10%); de îngrijiri de
(19%);sistemele
stilul de viata (51%).
Asadar, stilul de viata este responsabil de peste jumatate din anii de
viata pierduti
tributar prematur,
factorilor el fiind
socio-economici si culturali-educativi.
Monitorizarea comportamentelor cu risc pentru sanatate la adolescenti
instrument
se realizeaza care
cu sa aiba caracter
ajutorul unui predictiv pentru morbiditate,
mortalitate,
În acest scopprobleme
în SUA se sociale.
aplica din 1990 sistemul YRBSS elaborat de
CDC, care reprezinta
instrument de monitorizare un a riscului comportamental, ce identifica
prioritati în epidemiolo-gia
comportamentala.
În România a fost lansat în 1998 „Programul National 10” cu actiuni de
prejudiciabile sanatatii: fumat, consum de alcool si droguri,
combatere a obiceiurilor
comportament sexual
dezechilibrata, cu risc,agresivitate
sedentarism, alimentatiesi autoagresivitate.
Organizatia Mondiala a Sanatatii a elabor at strategia „Sanatate pentru
toti” prin
teme, actiunide
probleme concertate pe trei importante pentru Europa:eradicarea
sanatate publica
rujeolei;scaderea
bolilor cardiovasculare;incidentei
actiuni antitabagice.
Organizatia Mondiala a Sanatatii considera ca pentru promovarea unui
stiltoate
ca de viata sanatos
statele Europei ar fisanecesar
adopte politici nationale care sa asigure
mecanismele legislative,
administrative si economice menite sa furnizeze un suport intersectorial
larg si resursele
inclusiv participareanecesare,
oamenilor la toate nivelele la care se elaboreaza
Ar fi necesar,
asemenea de asemenea, ca toate statele membre ale Regiunii
politici.
Europene
Sanatatii, sa a Organizatiei
aiba programe Mondiale
specialea menite sa întareasca rolul major al
familiei
în si a altor
dezvoltarea grupuri sociale
si sustinerea unui mod de viata sanatos.
Programele educationale din toate statele membre ar trebui sa contribuie
la cresterea nivelului
educational, motivatia si formarea deprinderilor adecvate a întregii
mentinerii
populatii înstarii de sanatate.
vederea realizarii si
Dezideratul ar fi ca în toate statele membre sa se înregistreze o crestere
semnificativa a sanitar pozitiv, (nutritie echilibrata, lipsa fumatului,
comportamentului
activitate fizica corespunzatoare,
evitarea stresului) si o scadere semnificativa a comportamentelor
prejudiciabile
si sanatatii (abuz
produse farmaceutice, de alcool
folosirea medicamentelor ilicite, substante
antisocial violent). comportament
chimice periculoase,
În România, prevenirea si combaterea consumului de droguri – ca
obiceiuri prejudiciabile
cunoscut, în ultimul an, sanatatii
o implicare – a crescuta a forurilor decidente, fiind
osanatate
prioritate
darînsi programele
de sanatate de publica, înfiintarea Centrelor Judetene de
Prevenire si Consiliere
reprezentând un model Antidrog
de implicare comunitara în preventia
factori de risc
primordiala în mediu),aparitiei
(prevenirea primaraunor (prevenirea
noi interventiei factorilor de
risc1988
(prinexistenti
populatiei),
Europei,
Organizatiei
parteneri
În
dreptul
urma în
activitatile
copiilor
la
evaluarilor
100 mediu
prevenirea
înConferinta
realizarea
Mondiale
milioane asupra
asecundara
sideadolescentilor
post-cura,
Organizatiei
de
acesteia
vor Sanatatii
lamuri
Madrid (tratamentul
inclusiv
fiind
prin
Mondiale
depentru
s-a
aforurile
boli
fireinsertia
adoptat
protejatibolii
Regiunea
datorate si aprofilaxia
a responsabile
Sanatatii
„Charta
socio-profesionala
defumatului.
Europeana
promotia
antitabac”
rezultat
de sanatate,
Aceasta
deintitulata
faptul
tutun
care
siasi
deceselor
familiala
ca
determinat
„Fumatul850
de
la apremature),
organizatiile
prevede
fundamentale:
de
educatie
dreptul
din
a beneficia
cele
însau
aer
un
amilioane
fostilor
lansarea
ceea
respira
loc
nepoluat depreventia
guvernamentale,
non-guvernamentale,
sase
sanatatea”,
decede
asistenta
drepturi
dependenti).
priveste
un
munca
actiunii
aer
în
locuitori
locurile
pur,
sicu tertiara
consumul
aer
fara
aipublice;
nepoluat
asociatiile
fum dedetutun;
de
tutun;
profesionale
tutun; de sanatate.
dreptul fumatorilor de a fi încurajati si ajutati sa renunte la fumat;
dreptul tuturor cetatenilor de a fi informati cu privire la riscurile extrem
de mari pe
fumatul caresanatate.
pentru le reprezinta
Rezultatele studiilor cu privire la fumat au aratat ca:
în Europa nu exista tara cu 80% nefumatori, numarul fumatorilor fiind
crescut în Europa Centrala si de
Est;
în America fumatul a înregistrat un regres total.
Începând cu anul 1997 Uniunea Europeana a interzis publicitatea pentru
tabac
A fostînelaborat
afara tutungeriilor.
al III-lea Plan pentru urmatorii 5 ani pentru o „Europa
În
faraanul 2002, la Varsovia, a fost lansata „Declaratia pentru o Europa fara
tutun”.
tutun”.
Considerentele pentru care s-a trecut la adoptarea acesteia au fost
urmatoarele:
tutunul este o substanta toxica si care creaza dependenta, epidemia
tabagica fiind
provocare cea maipublice
a sanatatii mare cu care se confrunta Regiunea Europeana a
Organizatiei
Sanatatii, iar Mondiale
abordareaaacestei probleme necesita o actiune larga si
lipsa controlului fumatului între tarile membre apartinând diferitelor
unita;
parti
în ale exemplelor
ciuda Europei; pozitive din Regiune, un numar de state membre au
înca nevoie
politici vastesa-si stabileasca
de control a fumatului;
generatiile prezente si viitoare au dreptul la un mediu lipsit de fum de
tigara, trebuie
expunerea protejate
la acesta si dedeconsecintele negative asupra sanatatii, vietii
consumului de tutun; ale
sociale si economice
fundamentarea pe concluziile primei Conferinte Europene privind
politica
cele trei antitabac
Planuri de(Madrid,
Actiune1988) si pe pentru o „Europa libera de
consecutive
tutun”, întinse pe perioada 1987-
2001;
rolul central al guvernelor în aprobarea, revizuirea si întarirea planurilor
fiecarui guvern,cuorganizatie
lor de actiune, contributianon-guvernamentala si a profesionistilor
din sanatate; si conducerea Organizatiei Mondiale a Sanatatii în cadrul
competentele
Natiunilor
priveste Unite, în
controlul ceea ce
fumatului;
întarirea parteneriatelor regionale si a solidaritatii pentru o actiune
eficienta în
Ministrii combaterea fumatului.
si reprezentantii statelor participante la Conferinta Europeana
Mondiale
Ministeriala a Sanatatii,
a Organizatieipentru o „Europa libera de tutun”, fiind serios
preocupati
pe care fumatulde continua amenintare
o reprezinta pentru sanatatea globala, si-au dat acordul
pentru:
1) Angajarea în dezvoltarea si adoptarea celui de-al 4-lea Plan de
Actiune
tutun”, înpentru
acordocu„Europa
urmatoarele liberaprincipii
de directoare:
controlul fumatului se afla în fruntea prioritatilor de sanatate publica;
combaterea epidemiei tabagice este de mare importanta în protectia
sanatatii individuale,
copiilor si tinerilor, care în special
ar trebuia sa fie mai bine informati despre
caracterul dededependenta
consumului tutun si despre si letalitatea
tacticile de recrutare folosite de industria
tutunului;
politici vaste cu impact masurabil asupra reducerii folosirii tutunului-
cum ar fi: taxe
interzicerea crescute,
reclamei, sponsorizarilor si promovarii tutunului, o mai
involuntara
buna protectie la un
fatamediu poluat cu fum de tigara în locurile publice si la
de expunerea
locul
noul
tuturordestatelor
masurilor
obiective
concentrata
femeilor,
trebuie
politicile
2) munca,
Sprijinul
Plan
promovate
privind
persoanelor
clare
detuturor
cu implementarea
combatere
Actiune,
prioritate
si
membre
tutunul,
specifice,siasupra
activitati
pentru control
vulnerabile
fundamentat
dintrebuie strict
realizarea
care
Regiunea
economice
tendintelor
sa
sa a contrabandei,
socio-economic
fie
pe
includa
unei
Europeana,
rezultatele
realizate
alternative
largi
alarmante
preocupari
Conventii care
înprece-dentelor
precum
Regiune,
silagrupurilor
productia
ale atrebuie
specifice
Cadru
consumului
sipânaComisiei
de
privind
planuri
sexelor
întutun
anul
de
implementate
Regiune;
2007;
tutun
minoritare;
de
si
aspectele
controlul
Organizatiei
Europene
înlocuirea
perspective
actiune,
tutun,
în
atentia
rândul
prin efectiv,
fumatului,
controlului
pentru:
trebuie
treptata
Mondiale
trebuie
transfer
privind
tinerilor,
sasubpretutindeni
afumatului.
prevada
toate
catre
culturilor
a egida
Sanatatii în
alte activitati;
(FCTC-Framework Convention on TabaccosiControl)
implicarea
sublinierea prioritatii protectiei sanatatii publice, contri-butia activa la
dezvoltarea,
implementarea adoptarea
puternica si si efectiva a FCTC;
conlucrarea pentru realizarea unor masuri integrate de control a
tutunului
internationale si punerea
fata deîn„epidemia
acord a reactiilor
tabagica”.
3) Implicarea statelor membre si a organizatiilor intergu-vernamentale
pentru întarirea
solidaritatii parteneriatului
europene în controlul si tutunului, prin:
crearea unui mecanism interguvernamental potrivit pentru schimbul
regulat de siinformatii
stiintifice de legislatie tehnice,
în domeniul controlului tutunului;
eliminarea deosebirilor între politicile de control a tutunului între
experienta
diferitele parti unordin state în urma
Europa, aplicarii cu succes a programelor
folosind
specifice;
facilitarea asistentei în dezvoltarea politicilor nationale de control a
tutunului,cum
speciale, pentruar fitari aflatemembre
statele în situatii
aflate în tranzitie economica;
cresterea rolului partenerilor nationali în Planul de Actiune pentru o
Europa libera
importanta de pentru
retea tutun, ca o
realizarea unor politici eficiente de control a
realizarea
tutunului în deRegiune;
eforturi pentru implicarea tuturor segmentelor societatii în
combaterea consumului de
tutun.
4) Biroul Regional pentru Europa al Organizatiei Mondiale a Sanatatii
acorda consultanta
statelor membre pentru si sprijin
ca acestea sa:acorde asistenta si suport, cu
prioritate
de dezvoltarecrescuta, în activitatea
si implementare lor politici vaste de control a
a unor
al 4-lea Plan de Actiune
tutunului;continue pentru celui
dezvoltarea o „Europa
de- libera de tutun” si sa propuna
adoptarea lui
Regionala de catre
pentru Europa Comisia
a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, în anul
2002;asiste
Estul Regiunii,statele membre din cu particularitatile problemei în aceasta
în concordanta
zona, pentru
partea agentiilora obtine suport dinsi a sponsorilor pentru dezvoltarea si
de dezvoltare
aimplementarea
tutunului;facilitezepoliticilor de control
parteneriatul dintre statele membre si organizatiile
guvernamentale
interguvernamentale importante,
si non- pentru actiunea coordonata împotriva
epidemiei
stabileascatabagice în Europa;
si sa întareasca sistemele lor de supraveghere standardizata a
modelelor, determinantilor
consecintelor consumului de si tutun, si mobilizarea resurselor financiare
si
sa operationale
înceteze, maipentru ales încatarileacestaaflate în tranzitie economica.
Ca determinanti ai tabagismului sunt considerati:factorii
social (familie, parinti);personalitatea,
demografici;statutul socio-economic;mediul factorii psiho-sociali (imaginea
de sine si anxietate);factori
biologici.
Factorii ce declanseaza tabagismul sunt:mediul social;sexul
feminin;crescut
slaba informare de un singur
asupra parinte;pareri,
riscului;consumul de alcool;prieteni intimi ce
fumeaza;marca
preferata;un de tigarete
parinte fumator;convingeri pozitive fata de tutun;atitudinea
parintilor;frecventarea
permisiva a discotecilor;
cantitatea banilor de buzunar.
Având în vedere aceste aspecte, este importanta lansarea de programe
comunitare
tuturor grupelor preventive,
de vârsta, destinate
în care implicarea multisectoriala este
esentiala sociala,
asistenta (indivizi,comunitate,
familie, scoala, organizatii non-guvernamentale, foruri
Programul „Scoli în serviciul sanatatii” are ca obiectiv realizarea unui
decidente).
mod
Acest
Mesajuldeconcept
populatia
Europene,
serviciul
Din
În viata
responsabilitatii
acest
1995 sistem
cel sanatos
scolara,
sanatatii.
laConsiliul
mai
acest
este care
profesorii
privind
important
sistem
Ea pentru
creeaza
rezultatul
Europei,
furnizeaza
modul
autrebuieconditii
peaderat
colaborarii
organizatii
care
deun
saviata
trebuie
33fie optime
sistem
deun
sanatos
dintre
tari, pentru
internationale,
sa-l
exemplu
pentru
printre
transmitapromovarea
Organizatiei
si asumarea
difuzarea
pentru
care
în
actiunile
sielevi
scopul
România,
Mondiale
exemplelor
constienta
si aa
sanatatii.
Sanatatii,
realizarii
de
actiunile
directii
programe
servicii
trebuie
permanenta
concertate
unuibuna
stilrealizata
principale:
de
conduita.
de
realizându-se
unei
Comisia
de
este
sanatate
viata
între
educatie
retele
constientizarea
ofavorabil
scoala,
colaborare
Comunitatii
sideîngrijiri.
pentru
etica
în
scoli
familie,
trei
siîn
sanatate
comportamentala;
eleviînsiscoli;
servicii de sanatate.
Un mare numar de factori sunt determinanti pentru sana-tate, mai cu
seama
modul predispozitia
de viata, alimentatia, genetica,statutul socio-economic, accesul la
serviciilecei
inclusiv dede îngrijiri
mediu.a Conditiile
sanatatii potrivite,
esentiale ale sanatatii si supravietuirii
sunt accesul
resursele permanent
mediului la
înconjurator: aer, apa, hrana, locuinta, precum si
economice adecvate.si socio-
conditiile climatice
Combaterea abuzului de alcool reprezinta o alta prioritate a stilului de
sanatos, datorita
viata pierduti anii potentiali
efectelor de directe si indirecte ale abuzului de
alcool, într-o serie
reprezentând o mare deproblema
tari, si o componenta majora a mortalitatii
populatiei,evitabile.
deceselor realizata de categoria
Alcoolul este drogul psihoactiv cel mai consumat din lume. A bea o
bautura
dar alcoolica poate
consumatorii cronicifi ar o placere,
trebui sa-si modereze consumul, altfel îsi
pun în pericol
organele lor vitale.o buna Aniiparte din
de consum cotidian de alcool le pot atinge atât
de grav,
viata încât sanatatea
bautorului sau chiar
sunt amenintate.
Acesta este un apel al Organitatiei Mondiale a Sanatatii catre populatie,
asigurarea sanatatii pentru
în cadrul preocuparilor toti.
ei pentru
Consumul de alcool arata o variatie considerabila între tari, fiind o
caracteristica
tarilor Regiunii comunaEuropene a culturilor
a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, el este
asociat repausului
stress-ului si acceptarea si atenuarii
sa generala are o influenta fundamentala asupra
politicii majoritatii
domeniul alcoolului. statelor în
În cazul consumului obisnuit de alcool care depaseste cantitatile
acceptabile,
accidente deapar acte de violenta sau
circulatie.
În ultimii 50 de ani, în statele Europei s-a putut constata o crestere a
niveluluicum
cronice, epidemic al maladiilor
ar fi cancerul si bolile coronariene, legate direct de stilul
de viata de:
consum nesanogenetic
tutun, alcool, prinalimentatie necorespunzatoare.
Abuzul în consumul de alcool, în timp, poate duce la instalarea
alcoolismului,
numai pe un criteriu care nu poate fi definit
cantitativ. Un grup de experti Organizatiei
Mondiale a Sanatatii
alcoolismul: “alcoolicii a definit
sunt bautori excesivi, a caror dependenta de
alcool a atins antreneaza
încât aceasta un asemenea grad, psihice, somatice si alterarea relatiilor
tulburari
sociale”.
Prezenta dependentei demarcheaza categoria alcoolicilor de cea a
toleranta
bautorilormarita,
excesivi, totusi
caresedesimaiau poto abtine de la consumul de alcool.
Intoxicatia alcoolica acuta sau betia patologica are ca si consecinta
tulburari psihice
profunda a constiintei, – o modificare
pe fondul careia se pot suprapune o simptoma-
tologie
tulburarihalucinatorie sau deliranta, cu acte antisociale. În aceasta betie,
grave de comporta-ment,
este prezent
organica, de uncelefond maide suferinta
multe ori nemanifest (epilepsie, encefalopatie
Consumul de alcool are o serie de efecte. Tulburarile psihice care apar
posttraumatica).
în alcoolism
printr-o se caracterizeaza
modificare globala a personalitatii. Se înregistreaza scaderea
randamentului
intelectului, global,cudeteriorarea
asociata scaderea simtului etico-moral, care marcheaza
intrarea în dementa.
caracteristice tulburari Celeapar mai în sfera afectivitatii: dispozitia devine
oscilanta,siculabilitate
disforice predominanta emotionala starilorcrescuta. Se pot suprapune
sinucidere,
decompensari rezultate
depresive, din simtamântul
cu tendinta la ratarii si al pierderii prestigiului în
familie
Se se siExploziile
estimeaza
diagnosticabile
populatie
patologica
mai
În
gelozie.
fapt,
consuma
si
Tulburarile
alcoolismul
serioase
lasa
întregulprofesie.
târât
alcool.
este ca
influenteaza
neurologicecel
siechilibru
atins
pasiv
cronic putin
a(nevroze
În
conduitelor
de
aceasta
de
înse si5%
care dinameninta
irascibilitate
forme
înregistreaza
psihoze
faza,
apar
ce
mai populatia
instinctivo-volitional
toxicofilie.
nefavorabil autocontrolul
putin
mai
Dependenta
si Regiunii
functionale)
bunastarea
furie
si
frecvent
grave,
tulburari
viata:
aueste
la
dar
dispare,
fizica,
sunt:
sociala Europene
sinuciderea,
baza
situlburat,
în
potential
casfera
polinevrita
cel
un
odata sufera
siiarinstinct
creaza
putin
sexuala,
vointa
alcoolicul
invalidante,
instalata,
violenta,
unriscul
de
fiind de
ce pot
tulburari
procent
de
problemelor
toxicomania.
constitui
aparare,
inoperanta
nici
orienteaza
motivationala
membrelor mentale
neurovegetative.
detresa
nu-sisuplimentar
deviat
nucleul
mai
psihica.
si
în
inferioare,
de
restrânge
fata
aiaspregrave
sanatate
alcoolicului
masuri
unui
impulsului
Aceasta
agresivitate.
dedelir
dereglari
sfera
15%
de
mentala
aparare,
stare
despre
din
de aDeprocurarea toxicului.
Complicatiile date de consumul exagerat de alcool sunt: steatoza
hepatica,
miocardiopatia, hepatitahipertensiunea
cronica, arteriala, ulcerul gastro-duodenal, ca si
starile patologice
psihozele alcoolice specifice:
(delirul alcoolic acut, delirul cronic, subacut),
encefalopatiile
alcoolice, epilepsia alcoolice, dementele
“alcoolica”.
Consumul regulat de alcool, poate ataca toate organele corpului, cu
exceptia vezicii
plamânilor. R iscul urinare
este si a asupra creierului, sistemului nervos,
major
ficatului,
inimii, darmuschilor,
exista un risc rinichilor
crescut si si pentru pancreas, organe genitale,
esofag,cardiace
bolile stomac si cancer,intestin.cirozaDupa hepatica produsa de alcool a devenit
principala
printre cauza deîntre
persoanele mortalitate
40-60 de ani, în numeroase tari dezvoltate.
vârsta
Sansa de la care a aparut boala.
supravietuire depinde de
În optica sanatatii publice, bauturile alcoolice sunt produse particulare.
În consumul
si cele mai multe de alcooltari, sunt
distributia
reglementate prin masuri specifice. Aceste
reglementari
faptul ca foarte sunt justificate
multe probleme prinsanitare si sociale sunt legate de
consumul
Din datelede alcool. de mai multe state membre ale Organizatiei
publicate
consumul
Mondiale adeSanatatii, alcool este responsabil
reiese ca: de o proportie considerabila de
îmbolnaviri
estimata la 6% si decese,
din decesele proportie persoanelor în vârsta de sub 75 de ani si o
cincime
sunt legatedinde spitalizarile
consumul acute, de alcool;
problemele grave de sanatate, legate de consumul de alcool sunt în
primul rând:vasculare
accidentele hipertensiunea cerebrale, arteriala,
cancerul (în principal cel al cailor
digestiv),
respiratoriiciroza superioarehepatica si alsitubului
tulburarile mentale (dependenta si alte
tulburari comportamentale);
consumul de alcool este responsabil de mai mult de o treime din
accidente
si joaca unsirol decese
deloccare rezultaîndin
neglijabil ele, accidentelor domestice si de
aparitia
munca;
alcoolul este foarte des asociat dezorganizarii familiilor, violentelor
domestice
de asemenea si de maltratare
tulburarii a copiilor,
ordinii publice, accidentelor de munca si
originea unui supracost
absente-ismului. Este înconsiderabil
egala masurapentru la societate, prin scaderea
productivitatii
supraîncarcareasiserviciilor prin de sanatate, de asistenta sociala, transporturi
si pentru sistemul
Supracostul economic penal. este evaluat la 2-3% din produsul brut national.
În general se estimeaza ca, în societate, problemele de sanatate legate de
alcoolism la
principal, se persoanele
limiteaza, în dependente de alcool. Recent, cercetarile au
survin
demonstrat în egala masuraprobleme
ca aceste si la consumatorii moderati.
O politica de reglementare a alcoolului, axata pe sanatatea publica, ar
trebui sa
global al tina seama dedenivelul
consumului alcool si de problemele care se pun la alte
persoane
problemele decât
legatebautorul,
de un consumcât si deimportant sau excesiv de alcool.
Obiectivul 17 al politicii europene a “Sanatatii pentru toti”, revizuit în
consumul
1991, a fost: nocivpânadeînsubstante
anul 2000, care duc la dependenta, cum ar fi alcoolul,
tutunul si substantele
psihotrope, sa fie sensibil redus în toate statele membre. În ceea ce
priveste
în reducereaalcoolul, obiectivul
consumului cu 25%.a constat
Pentru a reduce problemele de sanatate legate de alcool, obiectivul 17 a
apreconizat
fost axatadoua strategii.siPrima,
pe populatie a vizat sa reduca nivelul global al
grupurile
consumului cu de riscalcool.
ridicat, A adoua,
vizataxata
sa reduca
pe consumul marilor bautori sau
a persoanelor
Planul
urmatoarele
masurile înîn
consecintele
alcool,
favorizeaza
bea
Între
problemelor
este
normal,
În
si de
unele
mai
vinul;
ordin
tari
european
pot
putin,
tari, consuma-toare
situatii
utilizate
exista
altele,
în
sanitar,
saun
ratiuni:
legate
lui; cu
alcoolul
altele,
aiba
siconsum risc
importante
de
faptul
aceasta
alcoolul
înimportante
pe
de
actiune
berea
ocadrul
când
este
reducere
alcool
de
mai sau
se de
particular
multiplica
aconsiderat
diferente
în
acestei
împotriva
mic,
influenta
consuma
si
altele,(înainte
schimbari
spirtoasele.
acceptarea
globala,
marii
apropieri
efectul de aapropiere,
“alcoolismul”
culturale,
ca
perceptia oconduce
alcoolismului,
numai
bautori
permite
un
culturale
În
politicilor
principal
au
unele
îndevin
în
normelor
timpul
atenuarea
ceea
influenta
pe
tari,
este un
privilegiaza
supusi
responsabil
termen
dece
liber
consumul
singura
reglementare.
axat
priveste
cantitative
problemelor
marcata
unor
de
lung
pelagrupele
de
(într-
pe
si În
autovehicul).
apropierea
la
practicile
calitative
un
presiuni
cu
consumul
câteva
cotidian
sfârsitul
numeroase
problema
toate
risc).
mediu tari,
nivelele
saptamânii
sociale
deîn
de
unde
condamnabila.
defondata
tulburari
bautura
alcool
materie
consum
alcool,
normele
foarte
deeste
pe
consum
favorita
sau
de
aperceperea
mare
populatie
ordinii
mari
considerat
consum
la ocazii
sisi
pentru
publice
de
pentru
mari.
a
În anul 1990, procentul bautorilor cotidieni în tarile din Europa
occidentala
de peste 18 ani în rândul populatieiItalia
este urmatorul: în vârsta
sta în frunte, cu un procentaj de
aproape
cu 45%; de
un procent urmeaza
peste 30%, Portugalia,
apoi Franta cu peste 25% bautori cotidieni.
Majoritatea
între 15-20%tarilor se situeaza
de bautori cotidieni, exceptie facând tarile nordice
care au unFinlanda,
(Irlanda, procentajSuedia de subsi5% de bautori cotidieni.
Norvegia),
În timpul adolescentei, copiii devin foarte independenti si sunt
influentati
prietenii înde
lor, mai mare simasura
vedete sportivi deidealizati, decât de familie.
Publicitatea
presa si imaginile
au în egala masura vehiculate
un impact prin important asupra adolescentilor.
Adolescentii trec printr-o faza dificila, plina de stress. Experientele
parintii,
negativeîisurvenite
pot determina pe unii sacudevina mari consumatori de alcool si
din conflictele
alte droguri. Marea
consumatorilor majoritate
se deprind a
cu aceste obisnuinte pe parcursul
adolescentei.
Consumul mare si repetat de alcool, timp mai îndelungat, duce la
instalarea dependentei
consumatorului de alcool. biochimice
Prima etapa a în acest proces este consumul
experimental, când
experimenteaza tineriialcoolului sau a altor substante toxice.
efectele
tipuri de droguri,
Majoritatea tinerilor celevor mai raspândite
încerca anumite si mai accesibile. Alcoolul este
substanta
în cea mai
acest stadiu. frecvent
Stadiul folosita a fost descris ca momentul în care
experimental
tinerii învata
senzatie sa experimenteze
euforica, consumând un o drog, precum alcoolul. Cei care
experimenteaza,
este raportul dintre încep
doua sadroguri
învete care si intensitatea efectelor. Deseori au o
experienta sa
determina negativa,
nu mai care consume.pe unii îi dintre acestia, însa, vor continua sa
Multi
urmatorul stadiu: consumul
consume, trecând astfel, la regulat.
Folosirea regulata este caracterizata printr-un anumit autocontrol asupra
frecventei
care si dozei
o folosesc, stiudrogului.
cum sa obtina Cei starea euforica. Motivele pentru care
aleg drogurile,
Consumul are loc,pot defi variate.
obicei, într-un context social. La acest nivel, cel
care
sa foloseste
decida dacadroguri,
vrea saueste nu sacapabil
consume droguri, într-o anumita situatie.
Trebuie amintit faptul ca elevii trec deseori peste limita, atunci când
consuma alcool.colegiilor
generale asupra Statisticele din S.U.A., arata ca multi elevi beau cel putin
cinci pahare
petrecere, ceeade cebautura
nu este la tocmai
o obisnuit.
În urmatorul stadiu, preocuparea pentru consum si motivatia
consumatorului,
importanta. Dacaîncep sa capete
în stadiile anterioare, tinerii experimentau senzatii
acum iau dorind
euforice, drogurisapentru se simta a reduce
bine, sau elimina necazurile, care de cele
mai multe ori,
consumului lor.sunt
Daca consecintele
tânarul n-ar fi baut în mod regulat un timp mai
îndelungat, În
obisnuinta. nuacest
s-ar fistadiu,
instalat indivizii se îneaca în alcool sau droguri,
tocmai pentru a scapa
emotii negative. Este un derefugiu
aceste nesanatos, anormal din privinta unor
stari
În firesti.
acest stadiu, situatiile servesc ca pretext atitudinii pe care o are
interioare.
consumatorul. Situatiile
Ele pot interioare
fi exterioare sunt sau starile de anxietate, nervozitate.
Dorinta poate
situatii, de a folosi
sa se un nasca drog în aceste
automat. Situatiile exterioare pot fi: petrecerile
(pentru unii, atermenul
„petrecere”, de
devenit sinonim cu a te îmbata), întâlnirea cu prietenii
dupa oreleînde
constând scoala (distractia
consumul de alcool).
În general, cantitatea consumata creste la acest stadiu. Tinerii beau la
decât de obicei,
petreceri, cantitati bravând.
mult mai Procedând
mari astfel, în timp, tind sa devina
alcoolici.
energie
rând,
plin.
Consumul
apara
forme
pentru
se
Desi
Sanatatii,
permite
potDe
sunt
dese
careDin
culturile
este
oîncadra ce
consuma,
deteriorare
consumul
aici,
epuizare
numerosi
identificate
ca
îndelungat
beau
sa
sisuntîn ceîn
întotdeauna
aiba
adoptarea
sau
unei
fizica,
foarte mai
continua
tineri cazul
alcoolul
sestadii
si multa
butelii
drogheaza,
excesiv lor,
diferentiate
precum
cresc
termenului
cudistincte,
înla în
exactitate
de
toate
în organizarea
îndemâna.
de vin
simediu
este
alcool,
printr-o
ariile
în
este
deacela
repausul
interiorul
într-o unui
„preocupare
unde
greu
vietii
Ei
duce
stare
sunt
ca
anumita
este
de stil de
individului.
la
încearca
de
de
Regiunii
decis
cei
aparitia
normal
prânz
durere
pentru
care viata
categorie.
cusa
sau
se
dependentei
sa
precizie
Europene
emotionala
se
Aceasta
consum”,
asigura
se
într-o
simta
bea
Cuînse
ca
a
petrecaret.
la petrecere
pentru
chimice,
manifesta
cronica.
normal.
care
siguranta,
degraba,
Organizatiei
alcool.
cârciuma,
stadiu
acest
ÎnÎn Ceea
stadiu
niste
mediul
sub
câteva
acest
seeste
stadiu. ce
adolescentii
Mondiale
situeaza
aspectulconteaza
consumatori
înbautura
stadiu,
pahare
cultural
care tinerii.
par
începe fiînNu
adiferitelor
motivul
dupa
din
care
acare primul
lucru,
sa
maiexperimenteaza.
acest fapt este general recunoscut ca o ocupatie legitima si agreabila. În
numeroase
un ingredient culturi,
esential alcoolul
de mari este
ocazii si un ajutor la nivel personal si în
societate.
De altfel, eventualele efecte protectoare ale unei consumatii moderate
de
au alcool, contra bolilor
facut obiectul unor mai cardiace,
multe discutii. Notiunea de alcool cu
mult timp se
proprietati obisnuiestenusaeste
terapeutice, se serveasca
noua; de vin rosu, copiilor, la micul
dejun, în câteva regiuni rurale ale
Greciei.
Numeroase persoane consuma alcool, fara efecte negative aparente. Cu
toate acestea,
alcool, consumul mare
este prejudiciabil pentru detine însati, ca si pentru altii. În cazurile
mai grave,
alcool poateunavea consum excesivfatale;
consecinte de în esenta, duce la boli de ficat, se
toxice
instaleaza ce decurg
dependenta din acest fapt. În Regiunea Europeana a Organizatiei
si efectele
Mondiale
decese a Sanatatii,
atribuite bolilornumeroasele
de ficat variaza considerabil, dar sunt în general,
mai crescute
Europei, cu toateîn tarile din sudul
ca aceste decese diminueaza la cele mai multe grupe
de vârsta,
'60. Norvegia, dupaOlandasfârsitulsi anilor
Regatul Unit au înregistrat o crestere a ratei
mortalitatii,
ramâne care, cu
inferioara toate
celei dinacestea,
tarile Europei meridionale, orientale si
ciroza,
centrale.seÎnsitua 1992, întrerataunmortalitatii
minim de 2,9 prin% 000 în Irlanda si un maxim de 54,8% în Ungaria.
000
Preferinta
nationala pentru o bautura, nu are raport cu incidenta: tarile
consumatoare
printre cele cu de rataberemaisau vin, figureaza
mare.
Cele mai multe consecinte nefaste ale abuzului de alcool, sunt legate de
efectele conjugate
intoxicatia, accidentele cu si problemele sociale si juridice. Pentru a face
afatapreveni
acestor alte consecinte
probleme negative
imediate si viitoare, este important de a controla
aconsumul de alcoolstrategii
pune în aplicare la tineriadecvate,
si de în materie de educatie si politica
publica.
Anchetele scot în evidenta cel mai des ca, cei mai multi tineri au gustat
deja oobautura
putin data înainte alcoolica,
de vârstacel de 18 ani. De exemplu, o ancheta a
Organizatiei
asupra atitudinii Mondiale
copiilor a Sanatatii
de vârsta scolara fata de sanatate, a examinat
sânul a treiexperimentelor
prevalenta grupe de vârsta:în11, 13 si 15 ani, în 1989-1990. Aceasta
ancheta
foarte mica a scosparte în evidenta
dintre ei n-au ca doar o nici o data alcool, pâna la vârsta
gustat
15 ani. scolarii
de vârsta, Pe ansamblul galezi grupelor
si scotieni au fost cei mai multi care au declarat
ca au gustataualcoolul,
norvegieni avut celiar maielevii
mic procentaj de experimente. În aceasta
grupa de vârsta
diferenta între copiii(sub 15 ani), tari, n-a fost prea mare. Dintre cele 11
diferitelor
Mondiale
tari pentruacare Sanatatii dispune de date comparabile (Austria, Belgia,
Organizatiei
Canada,
Norvegia,Spania, Polonia, Finlanda,
Suedia,Ungaria,
Scotia si Tara Galilor), singura Norvegia a
înregistrat o prevalenta
experimente, inferioara de a 90%.
În ce priveste diferentele între sexe, baietii care au experimentat
alcoolul
mai pâna la
numerosi vârsta
decât de 11
fetele, darani,sunt
diferenta devine foarte mica pâna la
studii,
vârsta deconfirma
15 ani.aceasta Numeroase tendinta.alte Exista o mare diferenta între sexe, în
ceea ceconsumata
alcool priveste cantitatea în întreaga de lume, baietii de vârsta mai mare beau
întotdeauna
aceeasi vârsta. mai mult decât fetele de
De altfel, ancheta Organizatiei Mondiale a Sanatatii a examinat
consumul
vârste de alcool
si sexe. saptamânal,
Procentajul pe saptamânale a fost relativ scazut la
bauturilor
interogati,
vârsta de 11dar ani, sensibil
la copiii mai ridicat la grupa de 15 ani. Procentajul
baietilor
data
între
dar, pe
Galilor
Un
Germania,
Regatul
bea
si
efectuat
tutun,
1%studiu
în
ca
32%
din de
fiecare
sisi
Unit.
în
la 15Spania,
saptamâna,
pentru
din
fetele
(Scotia)ani
transnational
copii
1990,
Belgia,
Acest a ce
saptamâna
irlandeze
baieti,
în beau
este
Danemarca,
si
stabilit
vârsta
studiu
42%
erau cel
deside
a10%
prevalenta
efectuat
între mult
(Spania).
ca
aproape
tinerii
facut
11
23%13îndin
Spania,
la 15oFetele
Polonia,
creste
si
sa
din
1990
de15
reiasa
ani,
Irlanda
10
tineriipâna
Franta,
ani,
de
cu
ori
acopera
erau
ca la 47%
Comunitatea
anii
au
mai
de
sunt
tinerii
declarat
Grecia,
mai
vârsta
de
numerosi
în
cel în
vârsta.
putin
parte,
din
mai
medie Tara
Irlanda,
acest
Italia
Europeana
înclinate
La
putin
acelasi
cei Galilor,
consum
15
vârsta
si
care
Italia,
ani
Grecia
câmp
sade
cele
beasi
15 mai
afirmau
saptamâna,
(C.E.)
ca
Luxemburg,
sunt
înclinati.
saptamânal.
interogati,
pe saptamâna.
ani,
cel
cel
studiulmulte
asupra
copiii
mult
mai
caNumai
beau
beau
decât
Un
O.M.S.
mult tari
oOlanda,
interogati
consumului
data situându-
ostudiu
în
2%cei
înclinati
data
fiecare
pe
El
din
din
Portugalia
saptamâna,
sau
irlandez
adin
baietii
Polonia
cuprins
de
sa
de se
Tara
alcool
2 irlandezi
ori
si(35%, 29% si respectiv 3%).
Studiul Comunitatii Europene a confirmat ca, obiceiul de a bea
saptamânal,
vârsta, si ca fetele a crescut considerabil
au tendinta sa bea cumai putin decât baietii. În plus, nici
unul din cele doua
transnationale, n-a studii
constatat prevalenta consumului cotidian de alcool.
Rezultatele anchetei Organizatiei Mondiale a Sanatatii, reliefeaza ca nu
La
suntvârsta
prea rarede 15cazurile
ani, 24-70%de betie. din fete si 42-74% din baieti, au declarat ca
au fost beti
Acestia suntmai putin
tinerii de o data.
polonezi care declara mai putine experiente de betie,
iar tinerii
mai multegalezi au declarat
experiente. Prevalentacele creste odata cu vârsta.
Tarile necuprinse în studiul Organizatiei Mondiale a Sanatatii, au o
situatie a rezultatelor
exemplu, tinerii sloveni similara.
de 14-15 Deani, aproape jumatate au fost deja beti.
rezultatul
Pentru uniiunui consum
tineri, betia excesiv,
este neintentionat si fara experienta. Pentru
altii, poate
care aceasta fi este un scop în
simptomatic la sine,
problema alcoolului. Multi oameni tineri,
nu considera
când în când,ca îmbatarea
poate fi nefasta. din
Multe studii, însa, arata ca proportia abstinentilor creste în numeroase
tari, cum
Datele sunt Germania
disponibile, si Suedia.
cu privire la nivelul consumului de alcool, sunt
tari, cum
dificil de sunt Olanda sidar,
a le compara, Spania,
uneleau constatat o crestere a acestui nivel.
Consumul de alcool în rândul tinerilor are numeroase si variate motive.
Acestea
de se diferentiaza
circumstantele personaleîn functie
si sociale. Printre cele mai comune motive
sunt citate:
teama de a fi dorinta
altfel,integrarii
plictiseala, saugustul agreabil al alcoolului si impresia
ca se simt
beau. mai sociabili
În acelasi timp, multi dacatineri nu asteapta sa invoce un motiv
interventia
specific, ceea numeroaselor
ce lasa sa seinfluente,
presupuna foarte probabil legate de un
comportament
Cei mai multi tineri socialbeau normativ.
în grupul de prieteni, alcoolul facând parte, în
general,sportul,
dansul, din socializare.
o ocazie Muzica,
festiva sau pur si simplu o conversatie, sunt
deseori
care primulconstituie
alcoolul scop de întâlniri,
un ingredient la esential sau secundar. Invariabil,
membriidiferite
motive grupului, beau pentru
si cauta, în egala masura, diferite efecte, desi unul din
ideea
motivele ca toata lumea
esentiale ar bea. La acesti bautori, betia este rareori
fi, probabil,
premeditata,
Alti tineri, dindar nu rara.
contra, beau mult si frecvent, cu scopul de a se îmbata.
Perceperea acestor factori variaza în interiorul Regiunii Europene si în
functie de traditii
fiecare tara. Daca si nupracticile
exista profilul din riscului universal pentru tinerii
consumatori
citeaza numerosi de alcool,
factori, cercetatorii
în functie de perspectivele lor teoretice.
Printre numerosii factori sociali, demografici, psihologici si de mediu
social,
cunoastereafigureaza urmatorii:anterioara de alcool;alta atitudine în raport cu
si experienta
sanatatea, legata de modul de
viata;
predispozitia personala sau psihologica, cum ar fi strategia proprie, în
cautareconsum
pentru de senzatii;motivare
sau abstinenta;automedicatie;sex;religie;curiozitate,
partenerilor;consumul
plictiseala;presiuni sausiconsumul atitudinea parintilor,relatiile cu
parintii;consumul
exercitate sau imagini de catre frati si surori;presiuni
comunicate de catre mass-media;situatia socio-
economica asifamiliei;frecventarea
discotecilor a altor localuri publice de recreiere;
bani de buzunar;pret si disponibilitate de alcool;perceperea valorilor de
parteneri si norme socio-
culturale;
alti factori istorici, culturali, politici si economici, proprii unor tari sau
regiuni.
În mod
considera
Betia
infractiuni
dificil
Indivizii
durata
alcool
Rezumând
sunt cert,
luciditatii;scaderea
episodului
un
betia tinerii
urmatoarelesimptome
side
si reactioneaza
masurat.
bautori
în
consum
principalele
ordinea
sunteste,
de sufera
Chiar
asociate siconsecintele
rezultatelor
forte
consumare
publica.
diferit
probabil,
tipuri
daca ca:
frecvent
lalade
oÎn de consumului
numeroase
cefalee,
aceeasi
scolare,
persoana
si
diminuata,
probleme
aparenta,
ingestia
diaree,
alcool
cantitate
peaatitudini
simptomele
timp
legate
anterioara
baut
datele
sunt lor
pierderi
scurt
mult,
dede de
obtinute
asociate alcool.
antisociale
alcool,
osau
de
nu
consumatie
scurte
fizice
alimente.
se Desi
lung;dispute,
în
asupra
la
stie
functie
ale
de
osi betiei
În desi
proportia
gradului
globala.
proportie
consecintele
totdeauna
responsabil
factori
ciuda
delictuale
neadecvata
memorie,
certuri;alte adolescentilor
acestora,
ca:deconsiderabila
alterarea
din
pâna
mediul
comportamente
de
consum,
pentru
sale
partea
alcool
consumul
lasunt
ce
fizic
otemporaracare
tinerilor.
problema
punct
indica
laadesea,
side
tineri,o se
social,
mare
accidente
alcoolul
crestere
aacestea
ivita.
de este
si
violente, delictuale sau atentate la ordinea
publica;impulsivitate;accidente
moarte;schimbari de comportament;otraviri accidentale;
cauzatoarespre
înclinatie de rani
alte sau
comportamente potential periculoase, cum ar fi
relatiile sexuale fara
experimenta-rea protectie sau
drogurilor;probleme familiale si/sau sociale, legate de
Mai multe guverne au luat masuri pentru reducerea riscurilor,
alcool.
promulgândScotia,
alcoolului. legi care restr âng consumarea
de exemplu, are restrictii în ceea ce priveste
transportul,lavânzarea
alcoolului manifestarile si consumarea
sportive, ca si în trenuri, autobuze care
transporta spectatori
manifestari sportive. spre aceste
Astfel, betia publica a fost decriminalizata într-o mare masura; persoane
pentru tulburarea
care înainte puteauordinii publice, sunt acum dirijate spre serviciile de
fi inculpate
sfaturi sau deîntratamente
specializate problemele alcoolului.
La toate grupele de vârsta, cea mai mare parte a tinerilor care beau nu
absorb decât
alcool. Totusi,mici cantitati
o parte de
importanta bea de o maniera excesiva, si aceasta
proportiecusevârsta.
crestere pare caLaeste în majoritatea problemelor nu sunt legate de
tineri,
de o mare consumatie
dependenta alcoolica, nici cronica,macar ci de efectele secundare nocive ale unei
betii acute.
tinerii nu facSedecâtpoatesaspune reflecte ca popularitatea si acceptabili.-tatea
alcoolului
Totusi, per ansamblul
alcoolul poate cauza societatii.
probleme care afecteaza persoana si
colectivitatea,
maniera daca este consumat de o
nepotrivita.
Din cauza popularitatii persistente, alcoolul va continua sa seduca copiii
data prioritate politicilor
si adolescentii. Trebuie, deci, si unei educatii care încurajeaza atitudini
potrivite
În în aceasta
acest sens, privinta.
se remarca preocuparile deosebite ale Organizatiei
Mondiale
politici a Sanatatii
si strategii de în elaborarea
sanatate unor
publica.
Politica publica este constituita din suma deciziilor care dau forma
societatii. Eade
dezvoltarea, ofera un cadru
exemplu, pentru
a managementului macroeconomic si a
de optiuni din
serviciilor care persoanele
de sanatate. Defineste particulare
gama si organizatiile pot sa aleaga si
influenteaza
direct, mediulastfel, în mod si stilul de viata.
înconjurator
Politica sanitara se refera de obicei în mod specific la masurile de
îngrijire
influentatamedicala,
de o gama dar larga
sanatatea este politice, nu numai de cele
de decizii
referitoare
sanitar. la domeniile
O adevarata politicamedical sau trebuie sa ofere un cadru pentru
sanitara,
în economia
actiunile generala a acomunitatii.
de promovare sanatatii
În 1986, Charta de la Ottawa pentru Promovarea Sanatatii a stabilit clar
ca sanatatea de
multitudine este influentata
decizii politice. de o
Este necesar ca la toate nivelurile de politica publica, sa existe o
preocupare
În multe tari,pentru sanatate
strategia si echitate.
Organizatiei Mondiale a Sanatatii privind
pentru
sanatateapolitica
pentrusanitara.
toti, asiguraUn element
o baza central al strategiei este stabilirea
de obiective
care acestea pot de sanatate.
fi realizate Modul în dar în fiecare tara acest lucru se face
variaza,
în concordanta cu cunostintele
epidemiologice.
Obiectivul unei politici publice sanatoase este sa promoveze sanatatea,
adica sasa
aceasta ajuteaibapopulatia
un control pentru
sporitcaasupra propriei sanatati si posibilitatea
asemenea, esentialEste,
de a o îmbunatati. sa se de creeze un mediu favorabil, care sa sprijine si sa
întareasca
J. dezvolte
secolul
Organizatia
continuând
pentru
Organizatiei
informatia
În
Mondiale
sa
specialisti
Este
Fabre
fie
raportul actiunea
oîndreptat
conditie
toti”,
alsiXX-lea
adin
Th.
pentru
„Componentele
în
Sanatatii”
Mondiala
care
Mondiale
deceniulcomunitara,
capabilitatile
interiorul
Krafft
catre
sine-qua-non
include
sanatate”,
este personale
determinantele
aueste
aal
aalSanatatii
si
afirmat
Sanatatii
terapeuticii,
masuri
9-lea,
din
specificat
stiintelor si
„Promovarea
deafara saa„Somaj,
numeroase
reusita
ca:
de
asunt:
elabor
„daca reorienteze
limitare
serviciilor
felului
sociale
ca:
secolul
„un
promovarii
at
secolul
starii
programe
deaînca
în
program,
alriscurilor
trai
de serviciile
programele
XXI-lea
de
saracie
de
sanatate,
alsi
sanatate”,
XIX-lea
la
conditiile
starii
înglobate
pentru
sfârsitul
pentru ade
sivastarea
de
guvern
Biroului
fi a„Fumatul”,
sanatate,
alsanatate.
de
fost
încuraja
într-unul
de
viata
si
sanatate.
pentru
profilaxiei”.
deceniului
general,
Câteva
sanatate”,
„Prevenirea
abuzului
Regional
starea
(individual
politicieni,
ca fiecare
de
medicina
din
denumit
de
buna
European
din
„Educatia
al
patroni
aceste
sialcool
si
În8-lea
în
aceste
controlul
sanatate,
acest
colectivitate),
diagnosticului,
„Sanatate
programe
si
alalgrupuri
publica
context,
droguri”.
industrie”.
secolului
Organizatiei
trebuieale
sa
si XX si
recunoasca contributia si responsabilitatea ce îi revine pentru
mentinerea starii de sanatate.
trebuie sa considere sanatateaMai ca omult,
resursaei valoroasa.
Sanatatea depinde de numerosi factori socio-economici, demografici, de
mediu si altii; modificarile
acest domeniu au un impactînîn starea de sanatate a populatiei. Cu toate
între tarile
acestea, dezvoltate
diferentele si cele în curs de dezvoltare, este posibila
existente
relevarea
catre certa a asupra
o influenta tendintelor comunede sanatate publica, identificarea
strategiilor
problemelor
alocatia de sanatate prioritare si
de resurse.
Se constata ca s-a stabilizat sau a diminuat consumul de alcool în vest,
dar creste în est
spectaculara, undede un
o maniera
numar mare de decese prin boli cardio-vasculare,
alcool.
sunt cauzate de intoxicatia cu
Numeroase state membre au luat ca model „Planul de actiune european
denoua
si luptaCharta
împotriva alcoolismului
europeana pentru elaborarea politicii si programului lor
de întreaga
În actiune în acestexperienta
lume, domeniu”.demonstreaza ca nu este posibila reducerea
masiva
si a consumului
consecintele lui prindemasuri
alcoollimitate, cum ar fi educatia, tratamentul
politica de reglementare
sau reducerea de oferta. O a alcoolului, axata pe sanatate, trebuie deci, sa
aplice
cele într-o
cinci maniera
strategii de echilibrata,
promovare a sanatatii, enuntate de Charta de la
Ottawa:sa
publice se conceapa
favorabile politici se creeze medii favorabile sanatatii;sa se
sanatatii;sa
sporeasca actiunile
colectivitati;sa în
se dezvolte competente personale;sa se reorienteze
serviciile
Planul de de sanatate.
actiune european împotriva alcoolismului, aprobat în
ansamblu
septembriede1992 structuri si principii
sub forma unui directoare prin reprezentanti ai statelor
europene membre
Organizatiei Mondialeale a Sanatatii, este bazat pe principiile Chartei de la
Ottawa.
Conceperea de politici publice favorabile sanatatii, trebuie înscrise în
ordinea
si de zi aresponsabile
esaloanelor tuturor sectoarelorpentru reglementarea consumului de alcool.
Aceasta preocupare
oglindita în luarea detrebuie
decizii, mai cu seama în urmatoarele domenii:
politica agricola referitoare la productia de vin si bere;
reglementarea productiei si comercializarea bauturilor alcoolice;
taxarea pe alcool;
vânzarea pe piata si importarea de vin, bere si bauturi spirtoase;
prevenirea accidentelor de circulatie, de munca si domestice;
sisteme de protectie sociala si aparat de justitie criminalistic, pentru a
face fata problemelor legate de
alcool.
Crearea de medii favorabile sanatatii, înseamna ca se pot introduce
diverse
munca, masuri în scoli,silocuri
locuri publice private, de în familie, în spatii destinate justitiei si
altealcoolism,
de medii, cu de scopul de a scapa
a influenta reducerea consumului si de a veni în
alcoolism.
ajutorul persoanelor cu probleme de
A fost elaborata o strategie care vizeaza influentarea colectivitatilor,
asociatiilor, stabilimentelor,
administratiilor municipale si locale, de a utiliza resursele lor pentru a
crea mediioferta
a controla favorabile sanatatii,dedealcool si de a spori participarea maselor
si consumul
la lupta antialcoolism.
Strategia de a dezvolta competente personale, consta în a propune
sanatate,
informatiiînsiproblema
o educatieconsumului
pentru de alcool si a consecintelor lui.
Aceste
educative,
fixarea actiuni
nonguvernamentale
Pentru
primare
În
diferitelor
instituirea
interdictia
numeroase se
reorientarea
unei
deunei
masuri
servirii pot
profesionale,
sanatate,
vârste
tari, desfasura
responsabilitati
de
sau
oamenii
minime
serviciilor
de
în
reglementare
vânzarii
materie însanatate,
întrajutorare
comerciale
legale
politici
de
de
de scoli,
speciale
pentru
alcool
lupta dela
adezbat
si
si domiciliu,
alcoolului.
voluntariatele
antialcoolism
producatorilor,
unor
cumpararea
ajutor
aproape
estepersoanela
dezvoltat
Mijloacele
social,
însunt
si locul
permanenta,
si,care
în depromotor
munca
comerciantilor
consumarea
de
rolul
completate
stare
utilizate
au
asemenea,
un
de rolde
si
si alte
ebrietate
de
alcool; medii.
important.
depistarea
ajutându-le
necesitatea
pentru
reglementari,
pierderilor
mediator
contributia
alcool,
persoane;
a pune
sau Circuitele
vizând
persoanelor
legate
abolirii
al
sa-si
diverselor
variaza
serviciilor
în
organizatiilor
aplicare
reduca
prevenirea
desau
acesta;
decu
instituirii
alte
consumul
laaceste
risc,
ocategorii
tara ladealta
alcool.
si se pot combina între ele:
restrictii cu privire la locuri, timp si metode de vânzare sau consum de
alcool;
taxarea;
masuri care sa reglementeze subventionarea si taxele aplicabile la
producerea
transformarea,de materii prime, la acestira;
la comercializarea
concesionarea licentelor pentru producerea si comercializarea de alcool;
instituirea monopolului de stat pe diferite componente de producere si
comercializare;
interdictia totala sau partiala.

Betia în locuri publice este ilegala în numeroase tari, ca si la locul de


tarile
munca. industrializate au introdus
În cursul ultimelor restrictii la conducerea autovehiculelor
decenii,
în stare de ebrietate.
alcoolemie fixate de Limitele
unele taride europene în materie de conducere de
automobile
Politicile desunt variabile. care suscita deseori o rezistenta din partea
reglementare
unor producatori
tentant sa fie fondatede alcool, este care nu întâmpina, în afara sectorului
pe strategii
sanatatiivoluntare),
actiuni (educatie, nici
tratament si din partea unor grupuri de interes
o opozitie
În realitate, este foarte greu de a distinge impactul unei masuri de
puternice.
impactul
Multi altor masuri
cercetatori si evenimente.
au remarcat ca, o masura izolata, nu poate fi la fel de
eficace, ca
inserata atunci
într-o cândglobala,
politica ea este care asociaza diferite masuri si strategii.
De exemplu,
sanatate, careeducatia
pare a nupentru
avea decât un impact direct limitat asupra
consumului delui,
consecintelor alcool
poate, si asupra
în acelasi timp, influenta câstigarea adeziunii în
de lupta aplicarii
vederea împotrivaaltor alcoolismului.
masuri
Investitia în tratamentul alcoolismului nu împiedica sa creasca numarul
persoanelor
Totusi, dependente
politicile de el. risca sa piarda toata credibilitatea, daca se
de prevenire
neglijeaza Interventia
alcoolice. tratarea persoanelor
colectivitatii pentru a preveni în mod eficace
problemele
sa se sprijinelegate
pe altedestrategii
alcool, trebuie
de prevenire. Aceasta interventie este
atitudinii publicului,
necesara pentru referitor
a influenta la consumul de alcool, consecintele lui si
evolutia
politicile aplicate.mai
timp, rezultatele În acelasi
multor proiecte au aratat ca interventia
colectivitatii nu
acompaniata este
si de eficace,
alte masuridaca nu este
preventive.
În numeroase tari, sunt percepute taxe pe alcool, care ajung în bugetul
de stat, de
întoarce unde
prin o parte se
finantarea de actiuni de promovare a sanatatii. Deci, în
alcool, finanteaza
mod indirect, actiunilede
producatorii de promovare a sanatatii (combaterea
alcoolismului
tratamentul). În si alte
a consecintelor
state, cum sunt lui, cele nordice, producerea alcoolului
este monopol
venitul adus, se deinvestesc
stat, si din anumite procente în actiuni pentru
promovarea sanatatii.
Toate tarile industrializate au promulgat, sub o forma sau alta, o
legislatie referitoare
alcoolice. Alcoolul nu la este
bauturile
un produs compatibil cu alte produse; el
particular.
ramâne considerat ca un produs