Efectul social al inovațiilor este un rezultat al realizării unui complex de inovații,care asigură

satisfacerea mai simplă a necesităților umane și progresul social al societății, precum și creșterea
standartului vieții.
Multe dintre tipurile efectului social nu se supun evaluării valorice nemijlocite (de ex., ameliorarea
sănătății), sau nu pot avea decât o serie de caracteristici de ordin calitatif (gradul tensiunii sociale
ș.a.m.d). Pentru măsurarea lor, e nevoie de aprecierile experților, de o serie de sondaje representative,
de utilizarea scărilor de preferințe, care cuprind diverse aspect ale vieții sociale, inclusiv nivelul de trai,
starea sănătății populației.

Principalii indicatori ai efectului social al invațiilor sunt:

- la nivel de intreprindere:
 creșterea ponderii locurilor de muncă, care corespund actualelor standarte egronomice;
 modificarea structurii de personal, orientarea spre creșterea numărului de lucrători calificați
și de înaltă calificare;
 creșterea numărului locurilor de muncă cu conținut divers, interesant (fără ritmuri
extenuante);
 sporirea satisfacției în urma muncii efectuate, îmbunătățirii relațiilor cu colegii de serviciu și
administrația, reducerea fluctuației cadrelor;
- la nivel regional și național:
 sporirea numărului locurilor de muncă, ce necesită un grad înalt de profesionalism,
reducerea șomajului;
 creșterea ponderii persoanelor cu studii superioare și cu titluri științifice în
contingentul populației ocupate în cîmpul muncii:
 reducerea ratei morbidității, invalidității, numărului accidentelor de muncă, a ratei
mortalității infantile și generale, creșterea duratei medii a vieții;
 sporirea veniturilor reale ale populației;
 economisirea timpului liber, inclusive al celui rezervat pentru a ajunge nemijlocit la
locul de muncă, pentru satisfacerea nevoilor cotidiene etc,;
 creșterea consumului de bunuri spirituale și informaționale
- Efectul ecologic al novațiilor constă în reducerea volumului evacuarilor de substanțe poluante în
mediul înconjurător (calculate pe unitate de producție sau PIB), îmbunătățirea calității mediului,
micșorarea consumului de resurse natural irecuperabile și a pagubelor cauzate de calamitățile
natural. Parțial, acest element poate fi exprimat in unități valorice.
Indicatorii efectului ecologic:
 volumul deversărilor de ape reziduale (ținînd cont de gradul de epurare a lor), al
substanțelor dure și gazelor evacuate în mediul înconjurător, calculat pe unitate de
producție;
 conținutul de substanțe nocive în atmosferă și în apă (raportat la normativele stabilite),
calitatea apei potabile;
 consumul de resurse naturale ;
 pagubele din cauza inundațiilor, cutremurelor, viiturilor noroioase, băltirii, salinizării
solului.
Efectul informational al inovațiilor este condiționat de crearea și difuzarea a
informațiilor privind legile dezvoltării naturii, societății și omului, funcționarea
sistemelor tehnice și biologice:
Indicatorii efectului informational:
 numărul publicațiilor științifice, tehnice și didactice;
 numărul de brevete înregistrate în țară și peste hotare, raportul dintre importul și
exportul lor;
 valoarea inovației, gradul de protejare brevetară, mărimea, perspectiva, scara de
implementare a rezultatelor A.C.D.I.,
Efectul informațional influențează, în ultima instanță, dezvoltarea sectorului
tehnologic- complexul prioritar de tehnologii în societatea dată. Conform teoriei
ciclurilor lungi a savantului rus H.D.Konratiev, solicitată pe larg în literatura științifica
contemporană, acest tip de complexe evolueaza ciclic, fiecare ciclu avînd o durată de
cca 50 de ani.
Primul ciclu (1785-1835) a constituit perioada în care s-a format sistemul bazat pe
utilizarea energiei apei;
Al doilea ciclu (1830-1890) se caracterizează prin utilizarea motorului cu abur, care
funcționează pe bază de cărbuni;
Al treilea ciclu (1880-1940) simbolizează epoca înfloririi industriei mecanizate,
construcției de mașini și electrotehnicii pe baza energiei electrice;
Al patrulea ciclu (1930-1990) se caracterizează prin utilizarea petrolului și a produselor
petroliere;
Al cincilea ciclu ia amploare in țările devoltate, începînd cu a doua jumătate a anilor
’80, pe baza realizărilor din domeniul informaticii.