sccutanta a instruc. in situafii care cer fesionald. Din acest 2 literatura straind Anditate a copilului a depasi cadrul de sultarea programei specialitate din do- \ccastdi amplificare > find situatiile in (fara prezenja me- crite varste, Simp- imoscute, fiind ne- ritate medicala de va lui la nivelul de vitor a materialu- a fi consultata cu le din domeniu gi a asistentclor care Autorii 1. INGRIJIREA COPILULUI SANATOS IN DIFERITE PERIOADE ALE CRESTERI $I DEZVOLTARIT DEFINITI: Crestere = proces cantitativ in care corpul realizeazi adaosuri (sporuri) in dimensiuni, Cresterea ponderald este cea in greutate, cresterca staturala este cea in hmgime (respectiy in indiltime). Dezyoltare = proces calitativ in care uncle organe se diferenfiazi iar funetiile organismului se perfectioneazz, evoluea Periguda perinatala = primele 7 zile dupa nastere. Perioada neonatald = primele 28 zile dupa nastere (nou-nscutul) Sugar = copil pana la varsta de 1 an (indiferent dacd mai este sau nu alaptat!) Copil anteprescolar = copil mic = de la varsta de 1 an pani la 3 ani. Prescolar = copil de Ja varsta de 3 ani pind la 7 ani. Copil de varsté scolara = copil de la 7 ani pnd la adolescenta Adolescenji = pericada de tranzitie de la copil Ia tant, survenité dupa instalarca pubert&tii $i cuprinsa in general intre 14 gi 18 ani FACTORII CU INFLUENTA DETERMINANTA ASUPRA, CRESTERII $I DEZVOLTARIT Se impart in: a) Factori exogeni (care tin de mediul inconjuritor copilului) = Climatul geografic (macroclimatul): in diferite zone geografice ale paméntului, cresterea si dezvoltarea sunt diferite, ~ Locuinga (microclimatul) poate influena in mod pozitiv sau negativ cresterca copilului prin confort, igiend, luminozitate, spatiu, ete. sau lipsa acestora, — Alimentatia are un rol covarsitor: numai o rafie alimentara coreeta si completii poate asigura buna cresterc si dezvoltare. Au importanfa aportul de lichide, rafia de proteine, lipide, glucide, s8ruri minerale, oligoclementc, vitamine §i asigurarea necesarului energetic (de calorii) ~Ambianja psihologicd in care creste copilul are si ca un rol favorabil sau defavorabil asupra acestuia. b) Factori endogeni (care jin de organismul eopilului) i- Factori constitujionali-genctici: exist anomalii genctice care antre~ neazd tulburdri in crestetea somatica, in dezvoltarea psihomotorie gi a Uentitici, ete. ~ Factori familiali: parinji de statur& mica au copii care sunt si ci hipostaturali, Factori endocrini. Au rol in erestere si dezvoltare: hormonul soma- totrop (STH) secretat de lobul anterior al hipofizei; hormonii tiroidieni (tri- iodotironina si tetraiodotironina = tiroxina); hormonii corticosuprarcnalicni (glucocorticoizi}; hormonii sexuali androgeni (testosteronul) si estrogeni (progesteronul, foliculina). Deficitele acestor hormoni antreneazé tulburari de crestere, de dezvoltare psihomotorie si a dentitici, respectiv de dezvoltare a organelor genitale si de apariic a pubertatii — Starea sistemului nervos central este gi ca 0 condifie a cresterii si dez- voltarii normale ©) Factori patologic ~ Endocrinopatii: dlistrofia adipozo-genitala (produs de un deficit de gonadotrofine); sindromu! Cushing (produs de adenomul bazofil de-hipofiza sau de o tumnora a glandei corticosuprarenale); hipotiroidismul congenital gi guy cndemicd prin hipotiroidic. ~ Anemii hemolitice congenitale: beta-talascmia major’ (anemia Cooley) apare in urma unui defect de formare a hemoglobinei = Displazii (tulburari de formare a structurii osoase): acondroplazia (0 Jc osificare encondrald), osteopsatiroza (boala oasclor de stiel2) anomali LEGI GENERALE ALE CRESTERIL S$] DEZVOLTARIT Existé 0 serie de leg Cunoasterea lor usureaz: diferitele ci etape 1. Cresterea este un proces continuu care incope imediat dupa nastere si se desfisoara fra intrerupere pand la varsta de 18-20 ani, cand inceteaza eresterea staturala datorita osificarii cartilajelor de conjugare (de crestere) diafizo-epifizare ale oasclor lungi. Cresterea in greutate poate insa continua gi, odata cu inaii ca chiar se accentucaza, 2. Ritmul de erestere este cu atdt mai intens cu edt varsta este mai mica; inc’ dup’ primele luni de vial, el incepe si scad& odata cu inaintarea in varsta. Excepfic 0 constituic perioada pubertajii, cand, brusc, eresterea soma- tic devine mai rapid: mai intai la felife care ajung s& depaseasea pe baietii de acceasi varstd, apoi la baieti, care le ajung din urma pe fetife gi ulterior le in legaturi cu procesul de erestere si dezvoltare infelegerea unor particularitaji ale copilarici in 12gonetice care antre- V psihomotoric si a zopii care sunt i ef arc: hormonul soma- ‘monii tiroidieni (tri- zorticosuprarenalicni cronul) si estrogeni antrencaza tulburari spectiv die dezvoltare ijic a cresterii si dez- lus de un deficit de 11 bazofil de‘hipofiza dismul congenital si jora (anemia Cooley) icondroplazia (0 2 oaselor de sticl) UL cestere gi dezvoltare. a4i ale copilarici in mediat dupa nastere ) ani, cand inecteaza \jugare (de crestere) poate ins& continua varsta este mai mica: lati cu inaintarea in “use, cresterea soma- lepascasea pe biictii 2¢ fetife si ulterior le depiigesc, astfel ineat in adolescenta baiclii sunt mai grei gi mai inalfi (exis- i si exceplii!) decat fetcle de acceayi vars 3. Cresterea copiilor de ambele sexe este aproximativ egal pana la pu- ‘ale. cand se produe diferenfele deserise It punctul 2. 4, Diferitele segmente ale corpului erese in mod inegal. Cel mai mult crese membrele inferioare, apoi trunchiul, apoi membrele superioare. Cel mai pufin creste cranial 5. Raportul dintre lungimea capului si Iungimea totala a corputui este cu att mai mare cu cat varsta este mai mica. Accasti relagie este valabila inca din viaja intrauterina. Astfel Ja embrionul de 2 huni eapul reprezinta Y% din lungimea corpului — la now-nasculii prematuri, capul este 1/3 din lungimea corpului: la nou-nascutii la termen, capul este “4 din lungimea corpului = la 2 ani reprezinta 1/5 — la 6 ani reprezinta 1/6; Ja varsta adulta capul este 1/8 din lungimea total a corpului. 6, Raportul dintre greutate si lungimea (indlfimea) corpului (G/L) cres- te continu, odaté cu inaintarea in varstd (,,ingragare treptata) 7. Suprafata corporala a ficcdrui kilogram de greutate corporala este cu atat mai mare cu cat varsta este mai mica. Acest fapt are importantd in ter- moreglare, stiut fiind cd, picrderea de cAldura prin iradicre si conductic este cu atit mai mare cu cét suprafafa corporal este mai mare, Coneluzia care se impune: la varstele mici, copiii sunt mai sensibili la frig 8. Procentul de apa din corp este cu atat mai ridicat cu edt wirsta este mai mica. Deci si nevoia de lichide este mai mare/kilocorp la virstele mici 9. Procentul de apa extracclulara (apa labila) din totalul apei din corp este cu atat mai mare cu cat varsta este mai mic’. Deci se deshidratea7a mult mai usor la varstele mici decat la ecle mari 10. Procesul de osificare este lent dar continuwt. El ineepe cu inchiderea fontanelei posterioare (de cele mai multe ori chiar de la nastere), se continua cu miegorarca fontanclei anterioare (bregmatice) culmindnd eu inchiderea ei la varsta de |-1 % an. Urmeaza osificarca treplati a cartilajelor de erestere din oascle lungi si care se inchcic la varsta de 20 de ani, ciind inceteaza si cres- terea in inaltime. 11. Diferitele ritmuri biologice sunt cu atdt maj freevente cu eat virsta este mai mica, Astfel = Freeventa respiratorie este in medic de 40/minut la nou-nascut; 35/minut la sugar: 25/minut la prescolarul mijlociu; 20/minut la col 18/minut la tinere; 16/minut la tinerii de sex maseulin tind in: 13