Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A. PIESE SCRISE
I. DATE GENERALE
1. Denumirea obiectivului de investitii
2. Amplasamentul
- Țara - România;
- Regiunea – Sud-Est;
- Județul – Ialomița;
- Comuna – Mihail Kogălniceanu;
Terenul propus pentru plantare este amplasat pe teritoriul administrativ din comuna
MIHAIL KOGALNICEANU judetul IALOMITA, avand suprafata de 6,88 ha plantatie
efectiva ,fiind compus din parcelele : A 727/4 p 6,7,8,9 in suprafata de 2,9648 ha si
B 727/4 p 1,2,3 in suprafata de 3,9207 ha si apartin Interprinderii Individuale JIPA
ALEXANDRU-IONUT . Anexam copii dupa planul de amplasament ale parcelelor
cu vecinatatile respective si schitele propuse pentru plantare . Accesul la plantatie
este asigurat prin drumul national DN 3B.
3 . Titularul investitiei
4. Beneficiarul investitiei
Sediu socilal: Sat Gura Ialomitei, Comuna Mihail Kogalniceanu , județul Ialomița
Activitate: cod 0124, Cultivarea fructelor semintoase si samburoase
Telefon: 0722274868
Manager: Jipa Alexandru Ionuț
Codul IBAN al contului în care se vor derula operațiunile cu AFIR RO008834811
**Anexa 3 la Normele Metodologice (publicată în M.O. al României, Partea I, nr. 149 din
19 februarie 2004)
Durata normată de funcționare a plantațiilor de pomi fructiferi, arbuști fructiferi și
căpșuni
Terenul este situat in lunca raului Ialomita , intr un climat favorabil culturii ciresului, dar
numai in conditii de irigat . Comform studiuli pedologic prezentat in anexa , intocmit de
O S P A Slobozia , solul si clima sunt favorabile cresterii si dezvoltarii armonioase a
pomilor din specia CIRES , altoiti pe un port vegetativ GISEL A , cu soiuri cu vechi
traditii in Romania si in tarile cu traditii din Europa si care s-au devdit ca sunt
aclimatizate si la noi in tara , dau productii mari si constante, apreciate de consumatori
interni si externi , in stare proaspata. Nota de favorabilitate la cires in localitatea Mihail
Kogalniceanu, FAVORABILITATE NATURALA (fără irigații) este de 2, 31(moderat
favorabilă), iar FAVORABILITATEA POTENTIALA (cu irigații) este de 2, 85,
(favorabilă), cultura de CIRES se incadreaza in zona favorabila pentru accesare de
fonduri SUBVENTIONATE de la UNIUNEA EUROPEANA.
2. Descrierea investitiei
Livezile super intensive, sunt de data recenta la noi in tara, au aparut dupa anul
2000 si s-au dovedit ca fiind singura cale de redresare a pomiculturii din ROMANIA .
Densitatea mare de pomi la ha,folosirea de soiuri valoroase altoite pe port vegetativ
GISEL A care transmite soiurilor caractere de rezistenta la boli si daunatori , care intra
pe rod dupa doi, trei ani , care valorifica superior calitatile solului ,au talia sub 3 m , iar
prin folosirea fertiirigatiei , dirijam si conducem direct , anual productia de fructe ,
dispare alternanta de productie , astfel ca valorificam controlat intrarile( autputuri) Acest
lucru se obtine prin controlul pomicultorului asupra factorilor de vegetatie , dirijarea
acestora catre productiile dorite , comform potentialului biologic, print-o mecanizare
aproape 100% a verigilor texnologice prin dotarea livezii cu mijloace de sustinere foarte
eficiente cu sistem de fertiirigatie care ne permite o irigare =cu lingurita= (sistem
HAIFA) , dotarea fermei cu utilaje performante care ne permit realizarea lucrarilor
agricole cu termene precise in pomicultura= taieri , stropri, fertilizari, irigatii , recoltari
.Culturile sunt protejate cu plasa antigrindina , si obligatoriu in plantatie avem un
depozit pentru preracirea fructelor sortare ,conditionare si pastrare pana la livrarea
productiei. Existenta depozitului , antigrindinei ( asimilate ca creierul livezii) fertiirigatia
( asimilate cu inima livezii) ne asigura ca tratamentele si fertilizarea ca si celelalte verigi
tehnologice sunt fezabile, astfel ca veniturile planificate sunt relizabile prin dirijarea
optima a factorilor de vegetatie si de productie . Ne propunem sa realizam o cultura
din specia CIRES pe 6,88 HA de pe care sa realizam o productie cantitativ comparativ
cu livezile clasice , de 4-5 ori mai mari iar ca valoare venituri care sa asigure o
rentabilitate foarte ridicata.
Precipitațiile atmosferice, variază între 400 și 520 mm/an, cele mai mici fiind
repartizate în Lunca Dunării, iar cele mai mari fiind în restul județului. Vânturile au ca
direcții dominante nord-est, nord, sud-vest și sud, dominante fiind crivățul, austrul,
băltărețul și suhoveiul.
De aceea, ca măsură obligatorie se impune irigarea întregii suprafeţe, pentru
suplimentarea deficitului de apă şi corectarea modului defectuos de distribuire a
precipitaţiilor.
SPECIA CIREȘ
Suprafaţa: 6,88 ha
Nr. total pomi: 12728 pomi; nr. soiuri: 3
Portaltoiul utilizat: Gisela 6
Toate soiurile de cireş provin din specia Cerasus avium (cireşul sălbatic sau
păsăresc) care trăieşte în China, India, Iran, Caucaz, Asia Mică, Europa şi Nordul
Africii. În Caucaz se întâlneşte până la 1500 m altitudine, iar în ţara noastră până la
900-1000 m. În cultură se întâlnesc soiuri de cireş dulce, care sunt practic generalizate,
cât şi soiuri de cireş amar.
Speciile Cerasus mahaleb (vişinul turcesc), Cerasus vulgaris (vişinul comun),
Cerasus fruticosa (vişiunul de stepă) au contribuit la crearea de noi soiuri şi portaltoi de
cireş.
În prezent cireşul se cultivă pe toate continentele, însă în emisfera sudică are o
pondere de numai 1%, ca producţie de fructe.
Primele locuri în producţia mondială de cireşe sunt deţinute de Turcia (185 mii tone
anual), S.U.A. (169 mii tone anual), Germania, Italia (129 mii tone anual), Franţa,
România şi Bulgaria. (73 mii tone)
Cerinţele faţă de factorii de mediu
Cerinţele faţă de lumină- Coroana rară a cireşului, etajată natural, precum şi
faptul că cireşii sălbatici ocupă, cele mai însorite pante, constituie doavada exigenţelor
foarte mari faţă ale cireşului faţă de lumină. Specie heliofilă, în condiţii de luminozitate
insuficientă, cireşele rămân colorate şi deficitare ca gust, se accetuează degarnisirea
pomilor şi producţia de fructe scade.
Din punct de vedere al cerinţelor faţă de lumină cireșul se situează imediat după
nuc şi piersic, pe aceiaşi treaptă cu caisul şi înaintea vişinului, părului, mărului şi
prunului.
Cerinţele faţă de căldură- cele mai favorabile pentru creşterea şi rodirea cireşului
sunt bazinele şi localităţile cu temperaturi medii anuale de 9-10,5°C. Cireşul are cerinţe
mari faţă de căldură în fenofaza înfloritului şi fecundarii (a doua jumătate a lunii aprilie),
precum şi în mai iunie când cresc şi se maturează fructele.
Rezistenţa la temperaturi scăzute- cireşul rezistă mai bine la ger decât caisul,
migdalul şi piersicul, dar mai slab comparativ cu vişinul, prunul şi mărul. În perioada
repausului obligatoriu, mugurii floriferi ai cireşului rezistă până la -24°C, iar lemnul până
la -30°C. Bobocii florali încă nedeschişi rezistă până la -4,5 °C, uneori chiar până la -5,5
°C. Florile deschise suportă scăderea temperaturii până la -2,2°C.
În iernile cu oscilaţii mari de temperatură de la zi la noapte, scoarţa şi cambiul
degeră, fenomen în urma căruia pe trunchiul pomilor apar „arsuri de iarnă”, Uneori
degeră numai cambiul, şi în acest caz scoarţa crapă şi se deprinde de pe lemn,
rezultând plăgi deschise care trebuie acoperite imediat; altfel se vindecă foarte lent,
parţial sau deloc. Acest fenomen este frecvent la pomii plantaţi pe văi, pe versanţi, pe
platouri unde sunt vânturi reci sau pe soluri grele.
Cerinţele faţă de apă
Cireşul are cerinţe moderate faţă de apă, altoit pe mahaleb (vişin turcesc),
reuşeşte bine în zonele de stepă şi silvostepă cu precipitaţii anuale de 550 mm. Soiurile
cu coacere mijlocie sau târzie, altoite pe portaltoi franc sau vegetativ necesită 620-670
mm precipitaţii. În perioada maturării fructelor, umiditatea excesivă favorizează atacul
de Cocomyces hiemalis şi Monilinia laxa.
Ploile abundente din fenofaza de pârgă şi maturitate produc crăparea fructelor (în
special la soiurile cu fructe pietroase). Cireşul nu suportă excesul de umiditate din
sol, şi nici inundaţiile prelungite atunci când este altoit pe mahaleb.
Cerinţele faţă de sol
Sunt mari, diferenţiindu-se în funcţie de grupul de soiuri şi de portaltoi folosiţi, dar
preferă soluri mijlocii, uşoare, nisipo-lutoase şi argilo-nisipoase, permeabile, profunde,
cu apa freatică la 1,5-2 m adâncime. Nu suportă terenurile reci, grele, umede, nici
cele cu apa stagnantă. Pe terenurile cu exces de umiditate el piere înaintea altor
specii.
Cireşul suportă cu greu transplantarea şi se obţin rezultate bune dacă
plantarea de primăvară sau de toamnă sunt făcute la momentul optim. Nu trebuie
plantat pe acelaşi loc deoarece manifestă fenomenul de oboseală a solului. Polenizarea
este entomofilă.
Valorifcă foarte bine solurile cu CaCO3 de până la 6%. La peste 10% CaCO3 în
sol favorabilitatea este redusă.
Particularități biologice
Majoritatea soiurilor de cireş sunt autosterile. Grupele de soiuri interfertile sunt
numeroase şi pot fi cultivate într-o parcelă (Bigarreau Donissen x Germersdorf; Boambe
de Cotnari x Stella; Germersdorf x Hedelfinger; Timpuri de Bistriţa x Bigarreau Moreau).
Cireşul înfloreşte după majoritatea soiurilor de migdal, cais, piersic, aproape
concomitent cu majoritatea soiurilor de prun şi de păr. Înfloritul se suprapune parţial
la toate soiurile de cireş, ceea ce favorizează polenizarea încrucişată. Florile sunt
situate câte două-trei într-o inflorescenţă. Perioada de la deschiderea primei flori, până
la sfârşitul deschiderii petalelor, are o durată de 9-17 zile, interval suficient de lung
pentru a asigurarea unei polenizării normale între soiuri. Soiurile de cireş amar se
comportă ca şi soiurile de cireş dulce în procesul polenizării. Pentru asigurarea
polenizării se recomandă plantarea în rînduri alternative din soiul de bază și soiul
polenizator, în proproție de 4/1; 5/2; 5/5.
Vârsta intrării pe rod În funcţie de precocitatea soiurilor, primele fructe se
formează în anul III-IV, iar producţii economice se obţin începând cu anul V. Producţia
de fructe este cuprinsă între 7-8 tone/ha, iar longevitatatea economică a plantaţiilor
este de 30-40 ani.
Particularități privind organizarea și pregătirea terenului în plantație de cireș
Având în vedere că cireșul are nevoie de multă lumină, cu soluri bine aerate și
ferite de zonele cu aer rece și umed, la amplasarea plantațiilor trebuie să ținem cont de
cfaptul că cireșul crește și fructifică bine pe porțiunea de mijloc a unui versant, iar pe
terenurile plane, acestea să nu fie predispuse periodic la băltiri.
Cultura performantă a cireșului necesită sistem de irigare care se instalează
odată cu plantarea pomilor, iar sistemele de acoperire antigridină sunt
recomandate pentru zonele unde riscul grindinei are o frecvență justificată
economic.
Întreținerea solului după plantarea pomilor se face prin menținerea intervalului
dintre rândurile de pomi ca ogor negru în primii anii după plantare, prin discuiri repetate
care să distrugă buruienile și să afâneze superficial solul. Sub rândurile de pomi, pe o
bandă cu lățimea de 1-1,4 m, solul se menține curat de buruieni cu ajutorul frezei cu
palpator purtată de tractor.
Irigarea plantațiilor de cireș
Ca metodă de irigare se recomandă irigarea prin picurare, cât și irigarea prin
microaspersiune sub coroana pomilor. În cursul perioadei de vegetație, plantațiile tinere
3
de cireș consumă 3350 m apă/ha, din care 65% în lunile de vară. Momentul optim de
aplicare al udărilor este: cu o săptămână înainte de înflorit, în perioada întăririi
sâmburelui, după recoltarea fructelor.
Fertilizarea în plantațiile tinere constă în aplicarea sub proiecția coroanei a câte
2 2
3-4 kg gunoi de grajd, o dată la 3-4 ani, iar anual câte 10-12g/m N, 6-8 g/m P O , 6-
2 5
2
8 g/m K O. Fertilizarea poate fi completată la nevoie în perioada de vegetație, prin
2
aplicarea fertilizărilor extraradiculare, în urma efectuării unei diagnoze foliare care
stabilește carența unui anumit macro sau microelement.
Plantare se face la distanta de 3,7m intre randuri si 1,5 m intre pomi pe rand,
Vom dirija coroana un ax vertical cu trei etaje in forma de piramida = larg la baza
si ingust spre varful pomului.
La plantare se va proceda astfel:
= dealungul randului se deschide cu veloxul cu palpator un sant adanc de 20 cm ,
pomii se repartizeaza la 1,5 m si se leaga de prima sarma pe care este montata linia de
picurare (este la 60 cm , materialul are un colet de minim 30 cm) , dupa legarea pomilor
imediat se foloseste din nou veloxul pentru realizarea unui bilon (cu veloxul se poate
realize si sant si bilon) bilon care se vacoperi cu un strat de paie (acesta asigura
umiditatea in sol), si se porneste sistemul de irigartie.
In prima saptamana nu se foloseste fertiirigatia pentru ca sa nu deranjam perisorii
absorbanti in curs de formare. Fertiirigarea se realizeaza cu ingrasaminte chimice cu
azot 75% si fosfor 25%
Deoarece vom plantam pomi de 2 ani, tip K N I P, in primul an vom face lucrari in
coroana, numai lucrarile in verde din lunile iunie, iulie: dresaj, ciupit, orizontalizari si
inelari pentru stimularea de lastari pentru viitoarele etaje. Dupa ce incep lastarii sa
creasca, se elibereaza punctual de altoire pentru a primi soare si caldura, in toamna tot
cu veloxul se musuroieste pentru a fi ferit de inghet. In vara se pun la pomi shaltere
pentru protectie de rozatoare. Pentru anii 2, 3, 4 au fost calculate cheltuielie directe care
justifica verigile tehnologice pentru a pregati livada sa asigure 20 to/ cirese extra (devize
2,3, 4), s-au calculate si cheltuielie suplimentare( 10 % si 5%).
TOTAL 27.520
9. FORMA DE COROANA
In urmatorii ani se vor face taieri in uscat pentru corectarea cresterilor , eliminarea
cresterilor concurente pe tot axul , pentru echilibrare , pentru asigurarea de lumina , aer
si caldura , pentru un rod bogat dar cu fructe mari si sanatoase
Recoltarea fructelor
Stabilirea momentului optim de recoltare se face ținând cont de mai mulți
indicatori: mărimea fructului, culoarea de fond, fermitatea pulpei, uşurința detaşării
fructelor de ramură, conţinutul fructelor în zahăr.
Momentul recoltării depinde şi de gradul de perisabilitate şi destinația producției.
În general, recoltarea fructelor se face manual, fie în mod selectiv (pe măsura
maturării fructelor), fie integral (fructele se culeg la singură trecere). Imediat după
recoltare, cireşele vor fi depozitate în camere frigorifice pentru a evita brunificarea şi
deprecierea.
Tehnologiile intensive sustinute de dirijarea corecta a factorilor de productie,
folosirea apei, ingrasaminte, a produselor de combatere (devize an doi trei si patru din
anexa) ne asigura realizarea din anul doi dela plantare a unei productii de 5 to/ha in
anul doi, in anul trei 10-12 to/ ha, iar din anul patru 20 to/ ha, din care 75% productie
extra si 25% productie de calitatea a intaia. Valoarea la ha a productiei marfa anuala
pe un ha va fi de 25000 euro (anexe 8 si 9) ceea ce ne permite ca durata de
recuperare a investitiei sa fie de 3-4 ani (cheltuieli cu infintare deviz 1,2 ,3 ) si 20 ani
pentru toate dotarile (avem annual o amortizare pe total suprafata de 30 000 euro) si s-
a preconizat ca anual vom obtine si un profit de peste 5%. Productia se va recolta la
maturitate comerciala , se va face folosind remorca auto propulsata , deci nu mai
folosim scari , va creste productivitatea mincii de recoltare de trei –patru ori in functie de
organizarea fluxului de recoltare, aprovizionare cu ambalaje transport la deposit La
deposit marfa cu temperature de peste 20 grade este preracita dela 25-35 grade la 8-
10 grade, trece apoi in sala de sortare si conditionare se paletizeaza si se introduce in
celula cu frig la 1-3 grade unde astapta ofertantii, se livreaza la pret care sa acopere
cheltuielile de productie si realizarea de profit.Nu poate functiona o livada
superintensiva de cires fara depozit cu frig .
12. Recomandari privind achizitionarea de masini agricole, echipamente si dotari
necesare in livada .
Se recomandă:
împrejmurea livezii cu un gard;
plasa anti grindina rezistenta la UV;
irigare prin picurare;
depozit cu frig, nu poate functiona o livada superintensiva de cires fara
depozit cu frig.
Se recomandă:
o mai frecventă ciupire a lăstarilor încă din primii ani de la plantare în scopul
garnisirii uniforme cu semischelet şi ramuri de rod;
-o preocupare permanentă de deschiderea unghiului de ramificare prin
transferarea creşterii elementelor de schelet pe ramificaţii laterale cu poziţie
exterioară;
ridicarea direcţiei de creştere la ramurile arcuite prin scurtarea deasupra unei
creşteri anuale cu poziţie apropiată de verticală, din zona de curbură.
Tăieri în verde. La pomii tineri este de preferat ca formarea coroanelor
să se facă pe cât posibil prin tăieri în verde, reducându-seîn acest mod timpul
deformare a coroanei şifavorizându-se intrarea mai rapidă pe rod. După
intrarea pe rod, în prima parte a perioadei de vegetaţie, creşterile fiind
viguroase, se vor evita scurtările, întreţinerea se va face prin rărirea acestora.
În perioada de rodire însă sunt necesare tăieri pentru a stimula creşterea şi a
norma rodul.
Cireşul formează în mod natural pe ax şi pe fiecare şarpantă etaje
naturale, de obicei la distanţe prea mari (80-100 cm). Pentru a micşora
distanţele dintre etaje, se recomandă ca ramurile anuale viguroase rezervate
pentru formarea scheletului să se ciupească la 50-60 cm, pentru a ramifica.
Din lăstarii care vor creşte în urma intervenţiei, cel mai viguros se lasă pentru
prelungirea creşterilor viitoare, iarrestul lăstarilorvorforma ramificaţiile laterale.
În noile livezi superintensive realizate cu pomi altoiţi pe portaltoi
vegetativi (Gisela ), cu coroană preformată din pepinieră (cu 5, 7 sau chiar 9
ramuri anticipate, care prezintă muguri de rod), plantaţi la densităţi mari (4 x
1,5-2 m) se recomandă scurtarea semischeletului care depăşeşte jumătate din
grosimea axului la punctul de inserţie în cep de 15-25 cm, pentru reînnoirea
semischeletului purtătorde rod.
5. Tocatoare de masa vegetala cu latime de lucru intre 200 si 220 cm,purtata cu sistem
de ciocanele si cutite ;
Devizele sunt calculate utilizând normativele tehnice de muncă pentru lucrări manuale
și mecanice in vigoare.
Preţurile calculate pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiei pomicole sunt cele
actuale, dar pot suferi modificari datorită inflaţiei, modificării tarifelor de retribuire, etc.
La aceste costuri se adaugă cheltuielile privind întocmirea și avizarea proiectului
de înființare și întreținere a livezii.
Prețurile calculate nu conțin TVA.
Deviz pentru pregătirea terenului în vederea înfiinţării unei plantaţii de cires in cultura super
intensiva in suprafata de 6,88 ha , proprietate individuala Jipa Ionut in GURA IALOMITEI
SLOBOZIA
1.1.Antemăsurătoare – Deviz nr. 1 Pentru executarea lucrărilor de pregătire a
terenului în vederea înfiinţării unei plantaţii de CIRES IN SISTEM SUPER
INTENSIV
Cap.1 Pregatirea terenului ,lucrari mecanice
Cap.2-Lucrari manuale
Nr.c Nr. Denumirea lucrării din ZO TOTAL din care pe categorii
rt. Articol normele de muncă UM ZO
I II III IV
din unitatea de măsură şi
NTM/92 cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 3246 Încărcat + descărcat 0,11 0,35 - 0,35 - -
îngrăşăminte chimice :
- UM = t ; cantit = 1,6
3 3223 Încărcat gunoi de grajd si 0,18 14,40 - 14,40 - -
imprastiat : UM=t : cantit =
80
4 3135 Deservit MIC – 2 lucrări 0,08 0,08 - 0,08 - -
UM=ha : cantit =80 1
5 3091 Mărunţit îngrăşăminte 0,14 0,22 - 0,22 - -
chimice
UM= t; cantit. = 1,6
Total ZO- uri x 15,05 - 15,05
TOTAL 1(unu) Tarif RON ZO x 60
MANOPERĂ ha
PENTRU Total RON x 903
Cap.3-Lucrari mecanice
Nr. Lucrarea CT coef.de transf. Cantitatea
crt. Caracteristici şi utilajul folosit ha ha a. n
0 1 2 3 4
1 Administrat îngr.chim.cu MIC 0,20 2 0,40
2 Administrat gunoi de grajd cu MIg 80 0,08 1 8,40
to / ha
3 Dezinfectat terenul 0,43 1 0,43
Cap.4-Cheltuieli materiale
Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea Greut.
crt. RON/UM Total Pentru
RON transport
0 1 2 3 4 5 6
1 - Gunoi de grajd semifermentat To 80 25,1 2011 80
Cap. 1 Manoperă :
Nr. Nr.artic ZO TOTAL
Ctr din Denumirea lucrării din UM ZO Din care pe categorii
NTM/92 normele de muncă
Unitate de măsură şi
cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1819 - Confecţionat picheţi 0,66 0,83 0,83 - - -
refolosibili
UM=mb: cantit = 1,80
2 1859 - Pichetat terenul 1,00 1,5 1,5 - - -
UM=ha cantit=1,8
3 1863 - Săpat gropi de 50x50 12,5 15,63 - - 15,63 -
UM=mb cantit =1,8 0
4 3246 - Încărcat+descărcat 0,11 0,28 0,28 - - -
îngrăşăm. chimice două
operaţiuni
UM=t cantit=2,5
5 3281 - Încărcat şi desc. 0,2 0,48 - 0,48 - -
Pomi+picheţi
UM=ml cantit=3,6
6 1773 - Făcut şanţ pt. stratificat 0,5 0,65 - - 0,65 -
de 50x50 cm
UM=ml cantit=13
7 1775 - Stratificat pomii (100 1,82 2,28 - - 2,28 -
buc/ml)
UM=mb cantit=0,5
8 1843 - Fasonat rădăcina, făcut 3,33 4,16 - - 4,16 -
mocirlă şi mocirlit în vederea
plantării
UM=mb cantit=1, 8
9 1846 - Adus mraniţa şi pus la 8,00 10,00 - 10,00 - -
gropi
UM=mb ;cantit=1,8
10 1868 - Administrat îngrăş. 1,54 1,93 - 1,93 - -
chimice manual 1 kg la
groapă
UM= mb. cantit = 1,8
12 1864 - Repartizat pomii la groapă 3,33 4,16 4,16 - - -
în vederea plantării
UM=mb, cantit=1,8
13 1866 - Plantarea pomilor, lucrare 0,04 50,00 - - - 50,00
completă cu udat
UM=buc. Pomi;
cantit=1800
14 2019 - Tăieri de proiectare a 0,48 0,60 0,60 - - -
coroanei
UM=mb cantit=1800
- Total ZO uri X 100,51 7,37 21,79 21,35 50,00
TOTAL
MANOPERA 1(unu)h - Tarif RON/ZO X 84,4 84,4 84,4 84,4 84,4
PENTRU a
- Total RON X 8484,3
Cap. 1 Manoperă :
Nr. Nr.artic ZO TOTAL
ctr din Denumirea lucrării din UM ZO
NTM/92 normele de muncă
Unitate de măsură şi Din care pe categorii
cantitate I II III IV
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 2020 - Tăieri pt.formarea 1,30 1,63 - - - 1,63
coroanei
UM=mii pomi
cantit=1,8
2 1837 - Săpat gropi pt. 0,083 12,45 - - 12,45 -
completarea golurilor
12%
UM=buc cantit=50
3 1773 - Făcut şanţ pt. strtificat 0,05 0,15 - - 0,15 -
de 50x50
UM=ml cantit=3
4 1775 - Stratificat pomi 1,82 0,27 - - 0,27 -
UM=mii buc cantit=0,4
Cap. 1 Manoperă :
4.1 Pomi altoiţi pt. complet. goluri Buc 20,0 150 3000,00 1012
0
4.2 Fungicide – 02% Kg 40,0 12 480,00 81
0
4.3 Insecticide – 0,2% Kg 80,0 12 960,00 81
0
5 Întreţinere în anul III x 2922,00 19723
Cap I Manopera Cap. II Utilaje, lucrari mecanice Cap III Materii şi Cap IV Transporturi TOTAL GENERAL
Antemă materiale VALOARE PT.6,88
surătoa Valoare pt:
rea – 1 Ha 6, 88 ha 1 Ha 6,88 ha 1Ha 6,88ha 1 Ha 6,88 HA 1 HA 6,88ha
deviz Z.O Valoar Z.O Valoare Ha a.n Valoare Ha Valoare T/k Valo T/k Val.
nr. e RON a.n RON m a m
RON re
RON
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1 15,05 903 6212,64 11,04 4773,8 32843,74 3411,2 401599,24 9288,06 63901,85
6
2 100,51 8484,3 58371,98 70942, 488080 192, 1296 79619,4 547781,5
17 38 1 4
3 38,00 950,00 6412 4,87 1217,50 8214 870,00 5872 5,0 1,88 12 3989 27444
0
4 56,77 1419,2 9578 2,22 555,00 3746 4440,0 29970 15, 5,81 36 7851 67989
5 0 50
5 40,92 1023,0 6905 5,27 1317,50 8889 2922,0 19723 226 84,7 557 17625 121493
0 0 ,00 5
6 1163 80014 1502 10336 10870 71096 103 708 13639 93836
TOTAL 251,25 13942 1604 25920 87,50 9365 9324 80745 555525 385 2654 132012 9082425
3. Deviz general pentru un ha de plantaţie de cires 1 euro = 4,47 ron