Sunteți pe pagina 1din 49

PROIECT TEHNIC

A. PIESE SCRISE
I. DATE GENERALE
1. Denumirea obiectivului de investitii

“ Infiintare si intretinere 6,88 ha plantatie cires in comuna Mihail


Kogalniceanu “
Proiectul inregistrat cu nr. / 11.04.2016 privind înfintarea si intretinerea unei
plantatii superintensive cu specia Cires pe suprafata de 6,88 ha s-a intocmit pe baza
comenzii incheiate intre Intreprindere Individuala Jipa Alexandru-Ionut din sat
Gura Ialomitei, comuna Mihail kogalniceanu , strada VENUS nr 57,judet Ialomita ,
propietar JIPA ALEXANDRU IONUT, societate infintata cu capital 100% romanesc
,inregistrata la Oficiul National al Registrului Comertului cu cod unic de inregistrare
35322416 din data de 14.12.2015, nr de ordine in registrul comertului F21/545/14.12.
2015 in calitate de beneficiar si EREMIA PETRE IANCU, in calitate de executant.

2. Amplasamentul
- Țara - România;
- Regiunea – Sud-Est;
- Județul – Ialomița;
- Comuna – Mihail Kogălniceanu;
Terenul propus pentru plantare este amplasat pe teritoriul administrativ din comuna
MIHAIL KOGALNICEANU judetul IALOMITA, avand suprafata de 6,88 ha plantatie
efectiva ,fiind compus din parcelele : A 727/4 p 6,7,8,9 in suprafata de 2,9648 ha si
B 727/4 p 1,2,3 in suprafata de 3,9207 ha si apartin Interprinderii Individuale JIPA
ALEXANDRU-IONUT . Anexam copii dupa planul de amplasament ale parcelelor
cu vecinatatile respective si schitele propuse pentru plantare . Accesul la plantatie
este asigurat prin drumul national DN 3B.

3 . Titularul investitiei

Interprinderea Individuala cu sediu social in sat Gura Ialomitei,comuna Gura


Ialommitei, strada Venus nr 57 ,,jud. Ialomita reprezentata prin JIPA ALEXANDRU
IONUT, infintata cu capital 100% romanesc, inregistrata la Oficiul National al
Registrului Comertului cu Cod Unic de inregistrare 35322416 din data de14.12.2015 ,F
21/545/2015 .

4. Beneficiarul investitiei

Intreprinderea Individuala Jipa Alexandru-Ionut este reprezentata legal de dl. JIPA


ALEXANDRU IONUT, legitimat cu CI seria SZ, nr. 408309, eliberat de SCPLEP
SLOBOZIA la data de 24.10.2014, CNP 1851017211200.

II. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL


 Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu
implementarea proiectului

Intreprindere Individuala cu sediul social in sat Gura Ialomitei,comuna Gura Ialommitei,


strada Venus nr. 57 ,jud. Ialomita ,reprezentata legal de dl. JIPA ALEXANDRU IONUT, ,
infintata cu capital 100% romanesc, inregistrata la Oficiul National al Registrului
Comertului cu Cod Unic de inregistrare 35322416 din data de14.12.2015 ,F
21/545/2015 .

Sediu socilal: Sat Gura Ialomitei, Comuna Mihail Kogalniceanu , județul Ialomița
Activitate: cod 0124, Cultivarea fructelor semintoase si samburoase
Telefon: 0722274868
Manager: Jipa Alexandru Ionuț
Codul IBAN al contului în care se vor derula operațiunile cu AFIR RO008834811

Informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

Această societate deține în proprietate o suprafață de aproximativ.8,30 ha. În anul 2017


, societatea va lucra 6 ,88 ha cu livadă ce cuprinde specia cireș, soiurile: Regina,
Kordia, Ferovia. Înființarea unei plantații de tip superintensivă din specia Cires se va
realiza plantâd pomii la distanta de 3,7 m între rânduri si 1,5 m intre pomi pe rând, deci
o densitate de 1800 pomi / ha, în zona localității Mihail Kogălniceanu din Județul
Ialomița. Aceasta investitie va contribui la dezvoltarea socio-economică a zonei, va
crea un microclimat favorabil, iar fructele care se vor produce vor avea desfacerea
asigurată în piețele agroalimentare din Ialomița, București, etc, cât și la export.

Menționăm că viitoarea plantație de cireș se va înființa într-o zonă în care în trecut


au existat și alte plantații de pomi fructiferi, existând o tradiție în cultivarea pomilor, fapt
atestat de prezența în curțile localnicilor a diferitelor soiuri de cireș, cais, piersic, vișin,
cireș, etc.
Conform Legii Pomiculturii nr. 348/2003, Anexa 2- Zonarea speciilor pomicole,
este indicată cultivarea piersicului, nectarinului, caisului, cireșului, vișinului, nucului și
alunului în condițiile din est și sud a Câmpiei Române, în condiții de irigarea pomilor.
Legea sus-menționată prevede ca plantațiile pomicole să fie constituite numai din
soiurile care se regăsesc în catalogul Oficial al Plantelor de Cultură din România și din
cadrul Uniunii Europene.
Alte prevederi importante ale Legii Pomiculturii:
Capitolul II, Patrimoniul pomicol
(2) Sistemul de cultură de definește prin densitate, sortimente, tehnologii,
performante tehnice și economice și se clasifică în următoarele grupe:
a) sistem extensiv;
b) sistem intensiv;
c) sistem superintensiv;
d) pomi răzleți.
Capitolul III, Înființarea, exploatarea și defrișarea plantațiilor pomicole
Art.9- (1) Înființarea plantațiilor de pomi, arbuști fructiferi și căpșuni se face în zone
consacrate, alegerea speciilor și soiurilor este opțiunea liberă a oricărui proprietar sau
deținător de teren la recomandarea specialiștilor autorizați în acest sens, conform
prevederilor legale.
Art.12 Amenjarea unor terenuri în pantă, slab fertile și cu fenomene de eroziune a
solului și valorificarea acestora prin culturi pomicole sunt considerate activități de interes
național pentru protejarea mediului și se bucură de sprijinul statului, asigurat prin Fondul
de ameliorare a fondului funciar, potrivit legislației în vigoare.
Art.13- (1) Plantațiile de pomi cu suprafața mai mare de 0,5 ha și cele de arbuști
fructiferi de peste 0,2 ha, situate în zone, bazine şi centre consacrate, se înființează pe
baza autorizației de plantare eliberate de direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală
județene și, respectiv a municipiului București.
Art.16.- (1) Durata de funcționare a plantațiilor de pomi și arbuști fructiferi, în
condițiile de exploatare normală, precum și modalitatea defrișării acestora sunt
prevăzute în Normele Metodologice de aplicare a prezentei legi.**
(2) În cazul în care după defrișare, terenul respectiv nu se replantează, deținătorii
au obligația să înainteze la direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și,
respectiv a municipiului București, cu trei luni înaintea defrișării, documentația necesară
pentru schimbarea categoriei de folosință a terenurilor, în conformitate cu prevederile
legale în vigoare.

**Anexa 3 la Normele Metodologice (publicată în M.O. al României, Partea I, nr. 149 din
19 februarie 2004)
Durata normată de funcționare a plantațiilor de pomi fructiferi, arbuști fructiferi și
căpșuni

Denumirea plantațiilor Ani


Plantații clasice de meri, peri, pruni, gutui, migdali, castani 30
Plantații clasice de cireși, vișini, piersici, aluni și caiși 20
Plantații intensive de meri, peri, pruni 20
Plantații intensive de cireși, piersici, caiși 20
Plantații de nuci 40
Plantații de agriș, coacăz și trandafiri de dulceață 10
Plantații de zmeur, afin, mur, soc și alți arbuști fructiferi 10
Plantații de căpșun 4

Terenul este situat in lunca raului Ialomita , intr un climat favorabil culturii ciresului, dar
numai in conditii de irigat . Comform studiuli pedologic prezentat in anexa , intocmit de
O S P A Slobozia , solul si clima sunt favorabile cresterii si dezvoltarii armonioase a
pomilor din specia CIRES , altoiti pe un port vegetativ GISEL A , cu soiuri cu vechi
traditii in Romania si in tarile cu traditii din Europa si care s-au devdit ca sunt
aclimatizate si la noi in tara , dau productii mari si constante, apreciate de consumatori
interni si externi , in stare proaspata. Nota de favorabilitate la cires in localitatea Mihail
Kogalniceanu, FAVORABILITATE NATURALA (fără irigații) este de 2, 31(moderat
favorabilă), iar FAVORABILITATEA POTENTIALA (cu irigații) este de 2, 85,
(favorabilă), cultura de CIRES se incadreaza in zona favorabila pentru accesare de
fonduri SUBVENTIONATE de la UNIUNEA EUROPEANA.

Implementarea proiectului se face cu ajutorul Managerului de proiect Dr. ing.


EREMIA PETRE IANCU, absolvent cu certificate Ministerul muncii si Ministerul
Educatiei seria j no. 00132124 COD COR 2421101 DIN IUNIE 2915 SI
CERTIFICAT FORMATOR SERIA I NO 0016758 COD COR 242401/ 2015.

2. Descrierea investitiei

Beneficiarul își propune înființarea unei exploatații pomicole în sistem superintensiv


din specia cires pe o suprafață de 6,88 ha , în prima etapă cea pentru care solicită
Avizul de plantare.Suprafață livadă de cireș 6,88 ha Investiția prin submăsura 4.1.a
“Investiții în exploatații pomicole” presupune:

 Inființarea unei exploatații pomicole, în sistem superintensiv, de cireș, pe o


suprafață de 6,88 ha pentru care se solicită Avizul de plantare.

 Achiziția de utilaje pentru relizarea lucrărilor mecanice în regie proprie.


 Dotarea fermei pomicole cu echipamente corespunzătoare, se asigură un regim
de lucru eficient reducîndu-se necesarul de muncă și costurile de exploatare
(achiziție sistem de irigat, achiziție utilaje agricole, împejmuire, etc.)
Avantajele investiției:
 Gradul ridicat de dotare a exploatației cu mijloace tehnice modern de producți;
 Se valorifică superior terenul aflat în proprietate;
 Asigură continuitate în activitatea de producție la un nivel ridicat de dezvoltare și
valorificare a produselor obținute, asociat cu o creștere a cifrei de afaceri și cu o
profitabilitate semnificativă.

Livezile super intensive, sunt de data recenta la noi in tara, au aparut dupa anul
2000 si s-au dovedit ca fiind singura cale de redresare a pomiculturii din ROMANIA .
Densitatea mare de pomi la ha,folosirea de soiuri valoroase altoite pe port vegetativ
GISEL A care transmite soiurilor caractere de rezistenta la boli si daunatori , care intra
pe rod dupa doi, trei ani , care valorifica superior calitatile solului ,au talia sub 3 m , iar
prin folosirea fertiirigatiei , dirijam si conducem direct , anual productia de fructe ,
dispare alternanta de productie , astfel ca valorificam controlat intrarile( autputuri) Acest
lucru se obtine prin controlul pomicultorului asupra factorilor de vegetatie , dirijarea
acestora catre productiile dorite , comform potentialului biologic, print-o mecanizare
aproape 100% a verigilor texnologice prin dotarea livezii cu mijloace de sustinere foarte
eficiente cu sistem de fertiirigatie care ne permite o irigare =cu lingurita= (sistem
HAIFA) , dotarea fermei cu utilaje performante care ne permit realizarea lucrarilor
agricole cu termene precise in pomicultura= taieri , stropri, fertilizari, irigatii , recoltari
.Culturile sunt protejate cu plasa antigrindina , si obligatoriu in plantatie avem un
depozit pentru preracirea fructelor sortare ,conditionare si pastrare pana la livrarea
productiei. Existenta depozitului , antigrindinei ( asimilate ca creierul livezii) fertiirigatia
( asimilate cu inima livezii) ne asigura ca tratamentele si fertilizarea ca si celelalte verigi
tehnologice sunt fezabile, astfel ca veniturile planificate sunt relizabile prin dirijarea
optima a factorilor de vegetatie si de productie . Ne propunem sa realizam o cultura
din specia CIRES pe 6,88 HA de pe care sa realizam o productie cantitativ comparativ
cu livezile clasice , de 4-5 ori mai mari iar ca valoare venituri care sa asigure o
rentabilitate foarte ridicata.

 Conditiile pedo climatice

Sunt prezentate in studiul intocmit de O S P A si trecut in anexa, de asemena si


studiul daunatorilor din sol.

Clima județului Ialomița este temperat-continentală caracterizându-se prin veri foarte


calde și ierni foarte reci, printr-o amplitudine termică anuală, diurnă relativ mare și prin
precipitații în cantități reduse. Durata medie anuală de strălucire a Soarelui este
cuprinsă între 2.100 și 2300 ore, numărul anual de zile cu cer senin este de 110; cu cer
noros de 123, iar cu cer acoperit 130 de zile.

Temperatura medie anuală a aerului crește de la Nord-Vest (10,40 C la Armășești),


către Sud-Est (11,10 C la Fetești). Minima absolută a ajuns până la - 32,50C la
Armășești (25 ian.1942), iar maxima absolută până la +440 C la Amara (august 1951),
fapt ce determină o amplitudine termică maximă de 76,5ºC.

Precipitațiile atmosferice, variază între 400 și 520 mm/an, cele mai mici fiind
repartizate în Lunca Dunării, iar cele mai mari fiind în restul județului. Vânturile au ca
direcții dominante nord-est, nord, sud-vest și sud, dominante fiind crivățul, austrul,
băltărețul și suhoveiul.
De aceea, ca măsură obligatorie se impune irigarea întregii suprafeţe, pentru
suplimentarea deficitului de apă şi corectarea modului defectuos de distribuire a
precipitaţiilor.

Umezeala relativă a cerului variază între 74 și 76%. Dintre fenomenele climatice


caracteristice se remarcă înghețul, bruma și viscolul, în perioada rece, seceta, roua și
grindina, în perioadele calde ale anului.

Favorabilitatea pedoclimatică potențată conform Anexei II STP – Zonare


pomicultură este la cireș -2,31 favorabilitatea naturală și - 2,85 favorabilitatea
potențată, specia menționată fiind recomandată pentru înființarea de plantații
pomicole în zonă, cu aplicarea corespunzătoare a irigațiilor.
Solurile județului Ialomița sunt cernoziomuri (193.000 ha.), cambice (25.000 ha.) și
brun - roșcat (1.000 ha.), solurile aluviale (36.000 ha.) și solurile sărăturate -
solonceacuri și solonețuri (800 ha.). și altele. Majoritatea solurilor sunt favorabile
agriculturii constituind una dintre bogățiile județului Ialomița.
Se recomandă efectuarea unui studiu pedologic şi agrochimic pe terenul
respectiv pentru a putea cunoaște exact reacția solului, conținutul de humus și
azot, fostor, potasiu, în vederea ameliorării acestuia cu îngrășăminte chimice
dacă este cazul.
Se recomandă un studiu biologic, prin recoltarea de probe in vederea
analizei la Inspectoratul Teritorial Fitosanitar Ialomița.
Se recomandă o fertilizare de bază cu gunoi de grajd (60 t/ha) și cu îngrășăminte
chimice complexe, conform devizelor anexate.

 Organizarea și amenajarea teritoriului

Lucrare ce are ca scop asigurarea condiţiilor de mecanizare şi transport rapid,


constă în: parcelarea terenului, stabilirea reţelei de drumuri şi a zonelor de întoarcere.
Recomandăm păstrarea drumurilor secundare şi principale astfel încât să se asigure
zone de întoarcere la capetele rândurilor cu lăţimea de 4 m, spaţiu necesar întoarcerii
agregatelor. Direcţia rândurilor va fi N-S, zonele de întoarcere vor fi amplasate la partea
de N şi de S a parcelelor.
Volumul şi natura lucrărilor de organizare şi amenajare a terenului destinat pentru
înfiinţarea noilor plantaţii depind în mare măsură de orografia terenului, de natura
solului, de sistemul de cultură, de particularităţile biologice ale pomilor şi de cultura
premergătoare.
Lucrările de organizare interioară a teritoriului plantaţiei trebuie să rezolve
probleme privind parcelarea, trasarea şi amenajarea a unui eventual drum principal,
stabilirea sistemului de irigaţie, împrejmuirea plantaţiei.
Parcelarea terenului - terenul destinat livezilor se împarte în parcele acestea
fiind unitatea teritorială de lucru, care are acelaşi tip de sol, acelaşi sistem de pichetaj,
acelaşi sistem de amenajare şi lucrare a solului şi în care se plantează o specie sau cel
mult 2, 3 soiuri interfertile.
Parcela se delimitează cu ajutorul drumurilor de explatare şi a zonelor de
întoarcere, mărimea sa fiind determinată de: orografia terenului şi unghiul de pantă; cu
cât terenul va fi mai frământat sau unghiul de pantă mai mare, cu atât suprafaţa parcelei
va fi mai mică şi invers.
Folosirea eficientă a agregatelor pentru execuţia lucrărilor de întreţinere, de
recoltare şi transportul producţiei.
În cazul de faţă, avându-se în vedere înfiinţarea unei plantaţii de 6,88 hectare
livadă, nu ne vom opri asupra principiilor de proiectare a căilor de acces pietruite, a
aducţiunilor de apă în vederea irigării, etc., însă sunt cerinţe obligatorii impuse chiar şi
în cazul unei plantaţii pomicole cu dimensiuni reduse, cum ar fi împrejmuirea terenului.
Pichetarea este lucrarea prin care se materializează pe teren poziţia fiecărei
plante. Înainte de pichetare se stabileşte sistemul de pichetare, forma parcelei, se
încadrează şi se parcelează terenul. Pentru simplificarea lucrării, terenul se încadrează
în figuri geometrice regulate, iar zonele neregulate rămase se pichetează prin
prelungirea rândurilor.
Săpatul gropilor pentru plantare. Fără a deranja pichetul, perpendicular pe
lungimea rândului la 2 cm de pichet se sapă gropile la 40 cm adâncime şi 40 cm lăţime.
Unelte folosite: cazmale când lucrarea se execută manual sau mecanizat cu burghiul.
După ce gropile au fost realizate se repartizează la fiecare groapă 1-3 kg mraniţă ce va
fi încorporată la plantare.

Împrejmuirea terenului – se impune deoarece pomii tineri şi cei pe rod sunt


adesea afectaţi de animalele sălbatice sau domestice care au acces în livadă.

4.1. Sistemul de plantație pomicolă

La proiectarea uneii plantaţii de pomi se are în vedere faptul că de sistemul de


cultură (clasic, semintensiv, intensiv şi superintensiv) depinde în mare măsură dinamica
intrării pe rod, producţia la unitatea de suprafaţă, calitatea acesteia, precum şi perioada
de exploatare economică.
În cazul de faţă s-a optat pentru un sistem superintensiv, pretabil la specia
propusă pentru plantare atunci când sunt altoite pe portaltoi GISELA 6.
Menţionăm, că acest tip de plantaţie superintensivă solicită efectuarea la timp şi
de bună calitate a lucrărilor de înfiinţare şi întreţinere recomandate pentru a
produce randamente superioare. În caz contrar, există riscul de producţii scăzute,
iar calitatea fructelor poate fi compromisă.
Ţinând cont de şi de particularităţile speciilor respective şi de posibilitatea
executarii unei livezi moderne, dotată cu sistem de irigare prin picurare, s-a stabilit ca
distanţă optimă de plantare pentru cireș va fi de 3,7 m între randuri si 1,5 m între
pomi pe rand, deci o densitate de 1800 pomi / ha. Plantarea livezii (6,88 ha) se va
face în toamna anului 2016 și primăvara și toamna anului 2017. Se va anexa schița
plantației pomicole.
Cele 3 soiuri de cireș: Regina; Kordia ; Ferrovia recomandate sunt studiate
științific în România.
Terenul va fi imprejmuit cu gard de plasa zincata pe lungimea de 1617 m , cu stalpi de
beton inalti de 2 m,distanta intre stalpi de 2,5 m .Valoarea totala a investitiei , pentru
cele doua parcele va fi de 19 404 euro. In anexa prezentam un detaliu al imprejmuirii.

Pentru exploatarea livezii; circulatie utilaje, transport materii materiale, productie de


fructe, lucrarile agricole, cele doua sole vor avea de jur imprejur drumuri largi de 10 m,
in acelas scop, solele vor avea la mijloc cate un drum lat de 10 m Randurile de
pomi se vor planta pe lungimea parcelei, orientat dela nord–sud, comform schitei
anexate cu randuri soiuri si aranjarea lor in parcela.

5. SORTIMENTUL SI NECESARUL DE MATERIAL SADITOR

Deşi soiul în noua concepţie economică este considerat ca un mijloc de producţie


nu se poate neglija faptul că producţia de fructe este destinată pentru satisfacerea
consumului (în stare proaspătă sau conservată). Prin urmare va trebui să se ţină cont şi
de calitatea sortimentului, ce trebuie să satisfacă cerinţele pieţii interne şi externe, într-o
anumită perioadă de consum.
În ceea ce priveşte rentabilitatea, cultura cireșului ocupă unul din primele locuri în
pomicultură datorită producţiei constante. Cireșul este rentabil, neavând periodicitate de
rodire și este comercializat foarte bine la începutul verii, fiind prima specie pomicolă
autohtonă ce poate fi consumată în stare proaspătă.
La fiecare specie aleasă pentru cultură, soiurile ce se vor cultiva şi care sunt
enumerate mai jos se regăsesc în Lista oficială a soiurilor admise pentru cultură în
România.
Soiurile alese asigură o coacere eşalonată a fructelor, pentru a se putea valorifica
o perioadă mai extinsă pe piaţa de fructe.

SPECIA CIREȘ
Suprafaţa: 6,88 ha
Nr. total pomi: 12728 pomi; nr. soiuri: 3
Portaltoiul utilizat: Gisela 6

Soiul Regina nr. pomi 5400

Original din Germania, vigoarea pomului mare, forma


coroanei globuloasa,fruct foarte mare 8 – 9,5 g cordiforme, alungite, fermitate foarte
mare, culoarea pielitei rosu inchis la maturitate, perioada de recoltare, prima decada
alunii iulie, productia biologica (verificata si in România) 20- 25 to/ ha . Soiul este foarte
cautat atat pe piata interna dar mai ales in fostele tari sovietice.
Soiul Kordia nr. pomi 4000

Soi de origine cehă, obţinut la Institutul de Cercetări pomicole de la Holovousy,


mult răspândit, în ultimii ani, în toate ţările cultivatoare de cireş.
Pomul este viguros, are coroană larg-conică, înaltă, rodire pe buchete de mai şi
ramuri mijlocii, înfloreşte târziu, este productiv dar sensibil la ger.
Fructul este mare sau foarte mare peste 8 g, obtuz cordiform, cu partea dorsală
bombată. Pieliţa este roşie sângerie, iar pulpa pietroasă, darsuculentă, dulce,
neaderentă la sâmbure, cu foarte bune calităţi organoleptice.
Epoca de coacere este târzie, la sfârşitul primei decade a lunii iulie.

Soiul Ferrovia nr. pomi 3328


Soi de origine italiană, selecţie locală cu genealogie necunoscută, răspândit în
multe ţări cultivatoare de cireş.

Pomul este viguros, are coroană largă, extinsă


pe orizontală, şi rodire pe buchete de mai şi ramuri mijlocii, înfloreşte foarte târziu, este
productiv şi destul de rezistent la secetă.
Fructul este mare sau foarte mare 8-9 g, obtuz, uneori reniform, cu partea
dorsală bombată. Pieliţa este roşie sângerie, iar pulpa pietroasă, slab suculentă, dulce,
neaderentă la sâmbure, cu foarte bune calităţi organoleptice.
Epoca de coacere este târzie, sfârşitul primei decade a lunii iulie.
Livada superintensiva din specia Cires se va realiza plantad pomii la distanta de 3,7 m
intre randuri si 1,5 m intre pomi pe rand, deci o densitate de 1800 pomi / ha , fiecare
pom va primi un spatiu vital de 5, 55 m patrati , suficient pentru crestere si desvoltare
armonioasa , cu suficienta lumina , aer , protejat de vant . Pentru 6,88 ha vom avea
nevoie de 12728 pomi( 3% rezerva) . Ne propunem sa cultivam soiuri si sa cumparam
material saditor din cele mai valoroase , cu potential biologic ridicat, soiuri verificate
si dela care se pot obtine productie de 20-25 to ha, cultivate in tarile cu pomicultura
avansata din uniunrea europeana si anume .Pomii vor fi de doi ani tip K N I P, altoiti
pe port altoi vegetativ GISEL A 6, iar soiurile vor fi : Soiul Regina 5400 pomi; Soiul
Kordia 4000 pomi; Soiul Ferovia 3328 soi care va fi si polenizator pentru cele
doua soiuri.
Aceste soiuri sunt foarte apreciate cu fructe mari, gustoase, cautate de
consumatori in tarile cu care vom face comert= Azerbaigian, Ucraina, Belarus, Olanda
si Germania
Soiurile vor fi plantate alternativ dupa urmatoarea schiema = 3 randuri Regina ,
2 randuri Ferrovia si apoi 3 randuri Kordia , in parcela mare iar in cea mica, tot
alternative 2-3 randuri Regina si 2 randuri Ferovia si Kordia cu urmatoarele
carateristici fizice si de productie.

TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A CIREȘULUI

Toate soiurile de cireş provin din specia Cerasus avium (cireşul sălbatic sau
păsăresc) care trăieşte în China, India, Iran, Caucaz, Asia Mică, Europa şi Nordul
Africii. În Caucaz se întâlneşte până la 1500 m altitudine, iar în ţara noastră până la
900-1000 m. În cultură se întâlnesc soiuri de cireş dulce, care sunt practic generalizate,
cât şi soiuri de cireş amar.
Speciile Cerasus mahaleb (vişinul turcesc), Cerasus vulgaris (vişinul comun),
Cerasus fruticosa (vişiunul de stepă) au contribuit la crearea de noi soiuri şi portaltoi de
cireş.
În prezent cireşul se cultivă pe toate continentele, însă în emisfera sudică are o
pondere de numai 1%, ca producţie de fructe.
Primele locuri în producţia mondială de cireşe sunt deţinute de Turcia (185 mii tone
anual), S.U.A. (169 mii tone anual), Germania, Italia (129 mii tone anual), Franţa,
România şi Bulgaria. (73 mii tone)
Cerinţele faţă de factorii de mediu
Cerinţele faţă de lumină- Coroana rară a cireşului, etajată natural, precum şi
faptul că cireşii sălbatici ocupă, cele mai însorite pante, constituie doavada exigenţelor
foarte mari faţă ale cireşului faţă de lumină. Specie heliofilă, în condiţii de luminozitate
insuficientă, cireşele rămân colorate şi deficitare ca gust, se accetuează degarnisirea
pomilor şi producţia de fructe scade.
Din punct de vedere al cerinţelor faţă de lumină cireșul se situează imediat după
nuc şi piersic, pe aceiaşi treaptă cu caisul şi înaintea vişinului, părului, mărului şi
prunului.
Cerinţele faţă de căldură- cele mai favorabile pentru creşterea şi rodirea cireşului
sunt bazinele şi localităţile cu temperaturi medii anuale de 9-10,5°C. Cireşul are cerinţe
mari faţă de căldură în fenofaza înfloritului şi fecundarii (a doua jumătate a lunii aprilie),
precum şi în mai iunie când cresc şi se maturează fructele.
Rezistenţa la temperaturi scăzute- cireşul rezistă mai bine la ger decât caisul,
migdalul şi piersicul, dar mai slab comparativ cu vişinul, prunul şi mărul. În perioada
repausului obligatoriu, mugurii floriferi ai cireşului rezistă până la -24°C, iar lemnul până
la -30°C. Bobocii florali încă nedeschişi rezistă până la -4,5 °C, uneori chiar până la -5,5
°C. Florile deschise suportă scăderea temperaturii până la -2,2°C.
În iernile cu oscilaţii mari de temperatură de la zi la noapte, scoarţa şi cambiul
degeră, fenomen în urma căruia pe trunchiul pomilor apar „arsuri de iarnă”, Uneori
degeră numai cambiul, şi în acest caz scoarţa crapă şi se deprinde de pe lemn,
rezultând plăgi deschise care trebuie acoperite imediat; altfel se vindecă foarte lent,
parţial sau deloc. Acest fenomen este frecvent la pomii plantaţi pe văi, pe versanţi, pe
platouri unde sunt vânturi reci sau pe soluri grele.
Cerinţele faţă de apă
Cireşul are cerinţe moderate faţă de apă, altoit pe mahaleb (vişin turcesc),
reuşeşte bine în zonele de stepă şi silvostepă cu precipitaţii anuale de 550 mm. Soiurile
cu coacere mijlocie sau târzie, altoite pe portaltoi franc sau vegetativ necesită 620-670
mm precipitaţii. În perioada maturării fructelor, umiditatea excesivă favorizează atacul
de Cocomyces hiemalis şi Monilinia laxa.
Ploile abundente din fenofaza de pârgă şi maturitate produc crăparea fructelor (în
special la soiurile cu fructe pietroase). Cireşul nu suportă excesul de umiditate din
sol, şi nici inundaţiile prelungite atunci când este altoit pe mahaleb.
Cerinţele faţă de sol
Sunt mari, diferenţiindu-se în funcţie de grupul de soiuri şi de portaltoi folosiţi, dar
preferă soluri mijlocii, uşoare, nisipo-lutoase şi argilo-nisipoase, permeabile, profunde,
cu apa freatică la 1,5-2 m adâncime. Nu suportă terenurile reci, grele, umede, nici
cele cu apa stagnantă. Pe terenurile cu exces de umiditate el piere înaintea altor
specii.
Cireşul suportă cu greu transplantarea şi se obţin rezultate bune dacă
plantarea de primăvară sau de toamnă sunt făcute la momentul optim. Nu trebuie
plantat pe acelaşi loc deoarece manifestă fenomenul de oboseală a solului. Polenizarea
este entomofilă.
Valorifcă foarte bine solurile cu CaCO3 de până la 6%. La peste 10% CaCO3 în
sol favorabilitatea este redusă.
Particularități biologice
Majoritatea soiurilor de cireş sunt autosterile. Grupele de soiuri interfertile sunt
numeroase şi pot fi cultivate într-o parcelă (Bigarreau Donissen x Germersdorf; Boambe
de Cotnari x Stella; Germersdorf x Hedelfinger; Timpuri de Bistriţa x Bigarreau Moreau).
Cireşul înfloreşte după majoritatea soiurilor de migdal, cais, piersic, aproape
concomitent cu majoritatea soiurilor de prun şi de păr. Înfloritul se suprapune parţial
la toate soiurile de cireş, ceea ce favorizează polenizarea încrucişată. Florile sunt
situate câte două-trei într-o inflorescenţă. Perioada de la deschiderea primei flori, până
la sfârşitul deschiderii petalelor, are o durată de 9-17 zile, interval suficient de lung
pentru a asigurarea unei polenizării normale între soiuri. Soiurile de cireş amar se
comportă ca şi soiurile de cireş dulce în procesul polenizării. Pentru asigurarea
polenizării se recomandă plantarea în rînduri alternative din soiul de bază și soiul
polenizator, în proproție de 4/1; 5/2; 5/5.
Vârsta intrării pe rod În funcţie de precocitatea soiurilor, primele fructe se
formează în anul III-IV, iar producţii economice se obţin începând cu anul V. Producţia
de fructe este cuprinsă între 7-8 tone/ha, iar longevitatatea economică a plantaţiilor
este de 30-40 ani.
Particularități privind organizarea și pregătirea terenului în plantație de cireș
Având în vedere că cireșul are nevoie de multă lumină, cu soluri bine aerate și
ferite de zonele cu aer rece și umed, la amplasarea plantațiilor trebuie să ținem cont de
cfaptul că cireșul crește și fructifică bine pe porțiunea de mijloc a unui versant, iar pe
terenurile plane, acestea să nu fie predispuse periodic la băltiri.
Cultura performantă a cireșului necesită sistem de irigare care se instalează
odată cu plantarea pomilor, iar sistemele de acoperire antigridină sunt
recomandate pentru zonele unde riscul grindinei are o frecvență justificată
economic.
Întreținerea solului după plantarea pomilor se face prin menținerea intervalului
dintre rândurile de pomi ca ogor negru în primii anii după plantare, prin discuiri repetate
care să distrugă buruienile și să afâneze superficial solul. Sub rândurile de pomi, pe o
bandă cu lățimea de 1-1,4 m, solul se menține curat de buruieni cu ajutorul frezei cu
palpator purtată de tractor.
Irigarea plantațiilor de cireș
Ca metodă de irigare se recomandă irigarea prin picurare, cât și irigarea prin
microaspersiune sub coroana pomilor. În cursul perioadei de vegetație, plantațiile tinere
3
de cireș consumă 3350 m apă/ha, din care 65% în lunile de vară. Momentul optim de
aplicare al udărilor este: cu o săptămână înainte de înflorit, în perioada întăririi
sâmburelui, după recoltarea fructelor.
Fertilizarea în plantațiile tinere constă în aplicarea sub proiecția coroanei a câte
2 2
3-4 kg gunoi de grajd, o dată la 3-4 ani, iar anual câte 10-12g/m N, 6-8 g/m P O , 6-
2 5
2
8 g/m K O. Fertilizarea poate fi completată la nevoie în perioada de vegetație, prin
2
aplicarea fertilizărilor extraradiculare, în urma efectuării unei diagnoze foliare care
stabilește carența unui anumit macro sau microelement.

6. Pregatirea terenului si plantarea.

Pentru executarea lucrarilor de pregatire a terenului si plantare (ante masuratori


deviz 1 si deviz 2 ) s-au facut calcule privind cheltuielie cu forta de munca (articole din
NTM/92) ,lucrarile cu tractoare si masini agricole, consumul de materii si materiale,s-a
calculat volumul de transporturi de materii si materiale comform normelor recomandate
de Ministerul Agriculturii, pentru realizarea unei plantatii durabile. Prima lucrare va fi
nivelarea terenului, administrarea de 80 to gunoi de grajd, administrarea de 1600 kg/ ha
ingrasaminte chimice cu fosfor si potasiu, lucrarea de arat la 30 cm si apoi lucrare
mecanica de nivelat+discuit. La infintarea unei livezi super intensive trebuie sa urmarim
un scenariu logic= dupa pregatirea terenului, urmeaza infintarea sistemului de
sustinere, construirea si punerea in functie a sistemului de fertiirigatie si apoi se face
plantarea prin legarea pomilor de prima sarma (plasa anti grindina se monteaza in anul
2-3)
Pantarea pomilor se va face in toamna anului 2016 atunci cand avem terminate
lucrarile de pregatire a terenului si montarea sistemului de sustinere si de irigatie.

În vederea plantării, pregătirea terenului constă în nivelarea şi fertilizarea solului.


Desfundarea – soluţia adoptată în cazul de faţă este executarea mobilizării
profunde a solului prin scarificare la 60 cm prin întoarcerea brazdei.
Perioada dintre desfundare şi plantare trebuie să asigure aşezarea solului şi
acumularea unei umidităţi corespunzătoare, precum şi executarea în condiţii optime a
celorlalte lucrări ce premerg plantării (nivelare, pichetare, executarea gropilor).
Înainte de pichetarea şi plantarea propriu-zisă cu pomi se impune executarea
nivelării de suprafaţă. Cu cât aceasta se va executa mai corect din punct de vedere
tehnic cu atât mai uşor se va executa pichetarea, alinierea pomilor pentru plantare şi
ulterior lucrările de exploatare din plantaţie.
Fertilizarea terenului - precede plantarea pomilor altoiţi, efectuându-se cu 1-5 luni
înainte de momentul plantării. Dacă plantarea pomilor se efectuează în toamnă (oct.-
noembrie), fertilizarea se va efectua în mai-septembrie, prin împrăştierea uniformă, pe
întreaga suprafaţă a dozelor recomandate în devizul de pregătire a terenului (gunoi de
grajd +ingrasaminte chimice). Fertilizarea terenului este urmată de încorporarea
acestora în sol prin arătură obişnuită.

Pregătirea pomilor pentru plantare.


Cuprinde fasonare şi mocirlire rădăcinilor. Pomii scosi de la stratificare, si adusi
la locul de plantare, sau adusi direct de la pepinieră, se supun unui control riguros,
urmărindu-se ca fiecare pom să aibă rădăcina sănătoasă să nu fie rănită, ruptă sau
despicată. Tulpina de asemenea să fie sănătoasă si fără răni. Pomii care n-au fost
fasonati, la rădăcină cu o-cazia stratificării se fasonează la plantare.
Fasonarea constă în înlăturarea porţiunii vătămate şi scurtarea rădăcinilor mai
groase de 3-4 mm, la 35-40 cm şi a celor mai subţiri de la 3 mm la 8 – 10 cm.
Mocirlirea este opreaţia de introducere a rădăcinilor întru-un amestec de pământ
galben, balegă proaspătă şi apă, de consistenţa smântânii.Aceaste are rolul de a
asigura o mai mare umiditate în jurul sistemului radicular, de a realiza o aderenţă mai
bună cu solul şi de a stimula vindecarea rănilor. După mocirlire pomii se repartizează la
gropi în momentul plantării.
Plantarea propriu- zisă. Constă în următoarele operaţii:
-se trage în groapă pământ fertil rezultat din primul strat la săparea gropii,
aşezându-se sub formă de muşuroi pe fundul gropii;
-se aşează pomul în groapă cu rădăcinile deasupra muşuroiului;
-este de dorit ca adâncimea de plantare să fie aceiaş la care a fost pomul în
pepinieră. La pomi altoiţi pe puieţi din seminţe, regula generală este ca după aşezarea
pământului în groapă coletul să fie situat la nivelul solului. Pomii altoiţi pe portaltoi
vegetativi se pot planta puţin mai adânc decât au fost ăn pepinieră, pentru a realiza o
zonă mai mare de înrădăcinare a portaltoiului, dar punctul de altoire să rămână totuşi cu
căţiva centimetri (2-3 cm) deasupra solului pentru a evita o eventuală trecere a altoiului
pe rădăcini proprii.
- se răsfiră rădăcinile cu mana în toate directiile, astfel încât sa se ocupe tot spaţiul
din groapa si sa nu se suprapuna;
- se acopera radacinile cu un strat de pamant bine maruntit si nse calca usor, cu
piciorul orientat cu calcâiul spre exteriorul gropii, de la periferia gropii spre centru;
- după acoperirea rădăcinilor se iumple groapa cu pământ amestecat cu 10-15 kg
gunoi bine fermentat; gunoiul de grajd nu trebuie sa vina în contact cu rădăcinile;
- se calca din nou cat mai uniform si apasat;
- un pom bine plantat nu trebuie sa se smulga cu usurinta di pamant.
Dupa plantare se face o copca in jurul pomului în care se toarna 1-2 găleţi cu apa.
Dupa infiltrarea apei în sol se face un musuroi, care completează pământul din jurul
pomului, menţine umiditatea şi protejează rădăcinile împotriva îngheţului. După plantare
pomi trebuie protejaţi împotriva rozătoarelor (iepuri, căprioare), prin învelitului
trunchiului.
Imediat dupa plantare se scurtează varga pentru proiectarea coroanei, la o
înălţime care diferă în funcţie de tipul de coroană ales. Această tăiere are şi rolul de a
reface echilibru între partea aeriană şi sistemul radicular, care a avut de suferit cu
ocazia scosului din pepinieră, când o mare parte din rădăcini se rup.

Plantare se face la distanta de 3,7m intre randuri si 1,5 m intre pomi pe rand,
Vom dirija coroana un ax vertical cu trei etaje in forma de piramida = larg la baza
si ingust spre varful pomului.
La plantare se va proceda astfel:
= dealungul randului se deschide cu veloxul cu palpator un sant adanc de 20 cm ,
pomii se repartizeaza la 1,5 m si se leaga de prima sarma pe care este montata linia de
picurare (este la 60 cm , materialul are un colet de minim 30 cm) , dupa legarea pomilor
imediat se foloseste din nou veloxul pentru realizarea unui bilon (cu veloxul se poate
realize si sant si bilon) bilon care se vacoperi cu un strat de paie (acesta asigura
umiditatea in sol), si se porneste sistemul de irigartie.
In prima saptamana nu se foloseste fertiirigatia pentru ca sa nu deranjam perisorii
absorbanti in curs de formare. Fertiirigarea se realizeaza cu ingrasaminte chimice cu
azot 75% si fosfor 25%

Cheltuielile directe de plantare sunt calculate pe un ha la la suma de 88908


lei=deviz1 si2lei(19889 euro) . Cheltuielile totale pana la prima recolta, pe ha 194
164 ron (43 437 eur ) iar total general 1 335 848 ron (298 847 euro pentru 6, 88 ha
Curs ECB DIN 13 04 2016 = 4,47 RON

Deoarece vom plantam pomi de 2 ani, tip K N I P, in primul an vom face lucrari in
coroana, numai lucrarile in verde din lunile iunie, iulie: dresaj, ciupit, orizontalizari si
inelari pentru stimularea de lastari pentru viitoarele etaje. Dupa ce incep lastarii sa
creasca, se elibereaza punctual de altoire pentru a primi soare si caldura, in toamna tot
cu veloxul se musuroieste pentru a fi ferit de inghet. In vara se pun la pomi shaltere
pentru protectie de rozatoare. Pentru anii 2, 3, 4 au fost calculate cheltuielie directe care
justifica verigile tehnologice pentru a pregati livada sa asigure 20 to/ cirese extra (devize
2,3, 4), s-au calculate si cheltuielie suplimentare( 10 % si 5%).

7. Instalarea sistemului de sustinere si de protective antigrindina.

Sistemul de sustinere trebuie astfel construit ca sa asigure dirijarea tulpinii si


etajelor, sa sprijine axul vertical , intreaga structura a pomilor sa suporte productia de
20 kg pe pom. Sistemul trebuie sa fie suficient de inalt si sa permita montare plasei anti
grindina, sa fie bine ancorat si sa reziste la un vant de 120 km/ora.Descriem pe scurt
principalele specificatii ale sistemului:
 Stalpi de capat din beton precomprimat armat cu 6 grupe a cate 3 fire din
otel, sectiune 9x9,5 inaltime de 4,5m ,
 Stalpi intermediari pe rand din 8 in 8 m din beton precomprimat armat cu 4
grupe a cate 3 fire din otel, sectiunea 7x7,5, inaltimea de 4,5 m
 Capisoane pentru stalpii intermediar si cei de capat pentru prinderea sarmei
de 4 mm si a plasei anti grindina
 Plachete PVC de fixare a plasei anti grindina de sarma de 4 mm si de funia
de 8 mm
 Plachete pvc(tip pereche)de prindere a plasei deasupra intrvalului dintre
randuri
 Fir de otel special , protejat anti corosiv de 4 mm, necesar stabilizarii
sistemuluisi sustinerii plasei anti grindina
 Funie de otel galvanizata acoperita cu PVC grosime 5 mm, necesara la
prinderea si protectia plasei anti grindina
 Ancore montate la 1,5-2m de stalpii de capat, realizate din bare de otel 26
mm, lungimea 1,5m prevazute cu elice de infiletat din table de 4-6mm cu
diametrul de 250-300mm Acelas tip de ancore perimetral perpendicular pe
randuri puse in dreptul stalpilor de mijloc
 Inel fi 8 cm pentru prinderea plasei de funia de capat
 Placi anti scufundare metalice pentru stalpii perimetrali
 Plasa anti grindina rezistenta la UV
 Funie de otel formata din 49 fire de otel galvanizat grosimea 8 mm pentru
legarea stalpilor de capat la ancore
 Trei sarme galvanizate de 2,8 mm , fixate pe lungimea randului de pomi , pe
stalpi la inltimea de prima= 60 cm , a doua= 120 cm si a treia= 240 cm,
sageata creste la 270cm, taiata anual.
 Bride de fixare a funiei si a celor trei sarme care formeaza etajele de fixare a
pomilor
 Intinzatoare funie si sarme
 Cleme pentru prinderea sarmelor de stalp a tulpinii si sarpantelor
 Valoarea totala a investitiei 16 000 euro Se incadreaza in costurile standard
 Ferma va fi dotata cu o platform auto propulsata pentru lucrarile de strans si
intins plasa anti grindina .

Specificare Cost Ha Total euro


standard
euro/ha
sistem plasa antigrinda 18.000 6,88 123.840
manopera instalare 1.800 6,88 12.384
TOTAL 136.224

8. Sistemul de irigare si fertilizare .

Tehnica de irigare - se recomandă aplicarea tehonlogiei modernizate de irigare,


respectiv irigarea prin picurare. Avantajele sunt: consum de apă redus cu până la 50 %,
presiune de lucru de 1,5-3 bari. Picurătoarele se vor amplasa la distanţa de 1 m, putând
fi ataşate la furtunul de irigare sau încorporate în conducta de udare. Este indicat ca
sistemul de picurare să fie prevăzut cu fertilizator pentru a aplica îngrăşămintele odată
cu apa de irigat, în funcţie de nevoile pomilor.
Intreaga suprafata de 6,88 ha , impartita in doua trupuri se va iriga dintr-o singura sursa
de apa , din sursa existent se alimenteaza zilnic un bazin de 300 mc apa, bazin captusit
cu folie speciala in apropiere se construieste un adapost pentru o statie de pompare cu
accesoriile aferente :electro pompe, tablouri de comanda care sa serveasca fiecare
parcela , ,mod de pornire automat si manual, intrare protectie lipsa apa,, releu comanda
central irigatii, plutitor lipsa apa 10 m cabluri de alimentare si PIF=punere in functie .
Functionarea intrgului sistem de irigatie va fi automatizata de cpmputer, modul de
transmitere a comenzilor se face WIRELESS. Prin interfata unitatii se va face
programarea operatiunilor, timpilor de irigare, volumelor de apa si/ ingrasamintelor.
Sistemul are cap control principal,care asigura pomparea apei din bazinul ce se
construiete,, vor fi montate filter automate pentru filtrarea apei, va contoriza si
monitoriza consumul de apa prin apometre cu comanda electrica, va controla
administrarea ingrasamintelor din tancul de fertilizare cu o capacitate de 1000 litri in
instalatia de irigare cu un injector automat.
Pe traseu vor fi minim 2 cap control secundare care controleaza presiunea si debitul
face legatura intre instalatia central si conducte, vor fi echipate cu filter de 3 toli si o
unitate RTU si antena wi-fi pentru control dela si catre computer.
Conductele de transport al apei vor fi dimensionate astfel sa asigure circulatia rapida a
apei , sa se evite pierderile de sarcina.
LINIILE DE PICURARE au rolul de a distribui apa si ingrasamintele la radacina
plantelor,picuratoarele vor fi cu presiune compensata, solutie ce va asigura o
uniformitate maxima de debit si presiune in orice punct al sistemului si de distribuire
uniforma a ingrasamintelor. Tubul de picurare cu presiune compensata va fi PC 20mm/
1,6/0,50 avand distanta intre picuratoare de 50 cm si debitul pe picurator de 1,6 l/ ora
. Grosimea peretelui furtunului, tipul picuratorului(sistem inovativ= CascadaLabirint),
material din care este confectionat sa confere folosire indelungata minim 10 ani
Alte accesorii induse
= manometre, supape aerisire, valve, fitinguri, piese T conectori care leaga linia de
picurare cu conducta de distributie a apei .
Deoarece ciresul are un consum mare de apa in lunile iunie si iulia= 18-20 l/pom si /zi,
se vor instala doua linii de picurare pe acceasi sarma la 6o cm inaltime dela sol, una
dreapta alta stanga la pom.
Manopera, bazinul de acumulare se executa de aceasi firma care aprovizioneaza si
construieste sistemul de fertiirigatie, asigura asistenta tehnica minim un ciclu de
productie.In primii 3 ani se iriga pe o singura linie de picurare iar din anul al patrulea pe
doua linii de picurare
Fertiirigarea se executa zilnic, asigurand la fiecare pom cate 2(martie aprilie)-20 litri
apa (iunie -iulie), nu se iriga in zilele cand a plouat minim 20 l/m patrat,(system Haifa)

Specificare Cost standard euro/ha Ha Total euro

echipament irigare localizat 3.500 6,88 24.080

Manopera instalare 500 6,88 3.440


echipament irigare localizat

TOTAL 27.520

9. FORMA DE COROANA

Imediat după plantare, se proiectează forma de coroană stabilită pentru plantaţia


respectivă. Dacă pomii plantaţi au ramuri anticipate pe trunchi pe porţiunea de 60-80
cm de la sol, acestea nu se taie (eventual se răresc dacă sunt mai mult de 67 ramuri).
Dacă pomii nu au ramuri anticipate, varga se scurtează la 80-90 cm de la sol. Viitoarele
ramuri care vor forma coroana vorfi cele crescute pe porţiunea de 60-90 cm de la sol.
În primul rând este bine de menţionat că şi la specia cireş sunt necesare tăieri
anuale în uscat şi în verde, indiferent de sistemul de cultură şi de vigoarea pomilor.
.
Forma de coroană ax vertical (Fig. 1). Este forma de coroană folosită în plantaţiile
superintensive. În lungul axului pomilor se găsesc ramuri de semischelet şi de rod.
Pomii ajung la înălţimea de 4,0-4,5 m începând din anul 5-6 de la plantare. Singurul
element de schelet al acestei forme de coroana este axul vertical al tulpinii, cu ramuri
de semischelet scurte şi ramuri de rod. Acest tip de coroană se formează astfel: varga
se scurtează la 70-80 cm de la nivelul solului, din care 40 cm reprezintă trunchiul, care
se curăţă de toţi lăstarii. Restul axului nu mai solicită nici o lucrare, ramurile şi anticipaţii
au libertate de creştere. În primăvară dacă prelungirea axului este mai lungă de 60-80
cm se scurtează de la prima ramură după cei 40 cm ai trunchiului. Înălţimea pomului să
nu fie mai mare de 2,5-3,0 m.

Fig. 1. Forma de coroană ax vertical

Forma de coroana va fi un ax vertical TIP FUS SUBTIRE (Fig. 2) , pomii au axul


vertical format in pepiniera , la plantare are 3-5 lastari anticipati motiv pentru care in
primul an nu facem taieri dar, vom face lucrari in verde = incizii deasupra unui mugure
pentru stimularea cresterii lastarilor in lunile aprilie , mai ,
apoi lucrari de dresaj , ciupit , carnit, arcuire si orizontalizare folosind la dirijare furtun
de plasic de 4 mm, iar in vara incizii vom face sub mugurii vegetativi pentru stimularea
de ramuri de rod .
Fi.2. Aspecte cu forma de coroană FUS

In urmatorii ani se vor face taieri in uscat pentru corectarea cresterilor , eliminarea
cresterilor concurente pe tot axul , pentru echilibrare , pentru asigurarea de lumina , aer
si caldura , pentru un rod bogat dar cu fructe mari si sanatoase

Retetele de fertilizare in plantatiile de cires se vor realiza in primul an , completand


starterul dat la pregatirea terenului ,adaugand in apa de irigat zilnic pentru fiecare pom
norme standard = 0,12 gr de azot/zi/pom= , iar P205 si K20 se vor aplica dupa felul
cum evolueaza cresterea, in raportul cunocut de o,5 parti fosfor si 1,5 potasiu fata de o
parte de azot.(schema Haifa)

10. Tratamente fitosanitare


Pana la intrarea pe rod se vor face urmatoarele tratamente
Program orientativ de combatere a bolilor şi dăunătorilor la specia cireş până la
intrarea pe rod
Tr Fenofaza Patogen/ Produse de protecţia plantelor recomandate
Dăunător
1 Umflarea Păduchele din - acetamiprid (Mospilan 20 SG - doza 0,45
mugurilor San–José, Kg/ha) + ulei vegetal (Toil - conc. 0,5%)
păduchi ţestoşi,
acarieni, afide,
etc. (forme
hibernante)
2 Creşterea Boli produse de - fungicide pe bază de: cupru: Alcupral 50PU -
lăstarilor ciuperci şi conc. 0,3%; Champ 77WG - conc. 0,3%;
bacterii Triumf 40WG - conc. 0,3%, Kocide 2000 -
conc. 0,3%; Funguran OH 50WP - conc. 0,3%;
Super Champ 250 EC - conc. 0,3%; Zeamă
bordeleză - conc. 0,5%
3 Creşterea Monilioze, - fungicide pe bază de: tebuconazol (Folicur
lăstarilor pătarea roşie a Solo - conc. 0,1%; Orius 25WG - conc. 0,1%,
frunzelor, Mystic 250 EC - conc. 0,1%), miclobutanil
ciuruirea (Systhane 12E - conc.0,05%), clorotalonil
frunzelor (Bravo 500 SC - conc. 0,15%), mancozeb
(Dithane M45 - conc. 0,2%, Vondozeb - conc.
0,2%), captan (Captan 80 WDG - conc. 0,15%,
Merpan 80 WDG - conc. 0,15%), tiofanat metil
(Topsin 70 WDG conc. 0,1%)
Afide, insecte - insecticide pe bază de: tiacloprid (Calypso
defoliatoare, etc. 480 SC - conc. 0,02%), acetamiprid (Mospilan
20 SG - conc. 0,02%), tau-fluvalinat (Mavrik 2F
- conc. 0,05%), deltametrin (Decis Mega -
conc.0,015%), dimetoat (Novadim progress -
conc. 0,1%), lambda cihalotrin (Karate Zeon -
conc. 0,015%)
4 Iunie – Monilioze, - unul din fungicidele recomandate la
iulie pătarea roşie a Tratamentul 3.
frunzelor,
ciuruirea
frunzelor
Păd.din San - insecticide pe bază de: clorpirifos +
José (G1), afide deltametrin (Pyrinex Quick - conc. 0,1%),
clorpirifos
(Reldan 22 - doza 2-2,2 l/ha), acetamiprid
(Mospilan 20 SG - conc. 0,025-0,03%),
tiacloprid (Calypso 480 SC - conc. 0,02%),
deltametrin (Decis Mega - conc. 0,015%)
Acarieni - acaricide pe bază de: pyridaben (Sanmite 20
WP - conc. 0,075%), milbemectin (Milbeknock
- conc. 0,05%)
5 August Monilioze, - fungicide pe bază de: tiofanat metil (Topsin
pătarea roşie a 70 WDG conc. 0,1%), clorotalonil (Bravo 500
frunzelor, SC - conc. 0,15%), captan (Captan 80 WDG -
ciuruirea conc. 0,15%, Merpan 80 WDG - conc. 0,15%),
frunzelor %), mancozeb (Dithane M45 - conc. 0,2%,
Vondozeb - conc. 0,2%), etc.
Păd. din San - unul din insecticidele recomandate la
José (G2), afide Tratamentul 4.
6 La Boli produse de - fungicide pe bază de cupru
căderea ciuperci şi
frunzelor bacterii

Principalele boli şi dăunători

Pătarea clorotică a mărului la cireş - Apple chlorotic leaf spot trichovirus


(ACLSV). Boala se manifestă la unele
soiuri mai sensibile. Virusul produce simptome care se caracterizează prin apariţia
înainte de coacerea fructelor a unor pete albe, în dreptul cărora pulpa se necrozează.
Pe măsură ce boala înaintează aceste pete se adâncesc în interiorul pulpei şi
devin brune. Fructele sunt deformate, mai ascuţite şi zbârcite.
Pătarea inelară clorotică la cireş - Prune dwarf ilarvirus (PDV).
Boala poate să fie latentă fiind astfel mascată timp de mulţi ani şi să apară pentru
scurt timp numai în timpul perioadei de vegetaţie. Pe frunzele pomilor infectaţi apar de
regulă desene inelare, care apoi devin clorotice.
Mai târziu în petele clorotice apar şi pete mai mici necrotice. O alta manifestare este
caracterizată
prin apariţia pe frunzele foarte tinere, a unor pete brune. Pe unele soiuri apar formaţiuni
mici în lungul nervurii mediane. Odată cu creşterea temperaturii simptomele specifice
sunt mascate.
Transmiterea virusului are loc prin altoire şi concreşterea naturală a rădăcinilor.
Cu timpul însă pomii afectaţi devin golaşi datorită afectării mugurilor vegetativi şi
floriferi. Pe pomii bolnavi se formează şi un număr mic de fructe însă de calitate foarte
bună.
Transmiterea virusuluiare loc prin sămânţă şi polen.
Pătarea inelară necrotică la cireş - Prunus necrotic ringspot ilarvirus (PNRSV). Unele
tulpini ale virusului sunt latente, caz în care pierderile de producţie sunt
reduse. La pomii infectaţi, pornirea în vegetaţie este mai lentă. Alte tulpini produc
deformări alefrunzelor, la unele soiuri vara se pot observa pe frunze inele sau benzi
clorotice, care mai târziu se
necrozează şi cad, suprafaţa limbului devenind ciuruită. Datorită
căderii frunzelor pomii par mai golaşi. Boala se manifestă şi pe fructe, care se
deformează. Transmiterea virusului are loc prin altoire, sămânţă şi polen.

Mozaicul mărului la cireş - Apple mosaic ilarvirusvirus (ApMV). Boala se manifestă


înspecial pe frunze unde produce decolorări ale nervurilor, decolorări ce înaintează
până cuprind toată frunza. Frunzele îngălbenite cad.
Transmiterea virusului are loc prin altoire.
Răsucirea frunzelor de cireş - Cherry leaf roll nepovirus (CLRV). Boala nu este
prea răspândită, însă pomii care sunt infectaţi au creşteri reduse, înflorire slabă şi
frunzele strânse în rozetă răsucite spre faţa superioară.
Pe măsură ce boala avansează unele părţi ale coroanei seusucă. În 3-4 ani de la
infecţie pomul moare.
Transmiterea virusului are loc prin intermediul nematozilor, altoire, seminţe şi polen
Virusul pătării inelare a zmeurului la cireş - Raspberry ringspot nepovirus (RpRSV).
Pe suprafaţa frunzelor apar pete uleioase verzi măslinii sau inele de culoare verde
deschis. Odată cu înaintarea bolii aceasta se manifestă prin frunze mici, îngustate,
deformate, cu marginile puternic dinţate. Pe faţa inferioară a frunzelor apar formaţiuni
care se extind în spaţiile internervuriene, de la nervura principală spre marginea
limbului. La fructele afectate pedunculul este mai scurt. Cireşele mici şi uşor alungite
cad înainte de recoltare.
Transmiterea virusului are loc prin intermediul nematozilor, seminţe şi polen.

Nanismul cireşelor - Little cherry clostero viruses.


Manifestarea bolii are loc pe frunze
şi fructe. Frunzele afectate prezintă o colorare în roşu-ruginiu a ţesuturilor dintre
nervurile principale şi secundare care rămân verzi. Înroşirea frunzelor începe de la baza
lăstarilor şi este mai evidentă spre sfârşitul verii începutul toamnei. Fructele de pe pomii
infectaţi se dezvoltă normal până aproape de coacere, apoi stagnează din creştere şi
rămân mai mici decât cele sănătoase. Culoarea acestora este mai deschisă, iar pulpa
este fadă şi fără zahăr.
Transmiterea virusului are loc prin altoire.
Cireş în rozete - Cherry boron rosette. Simptomele se manifestă prin înflorirea
mai întârziată a cireşilor, florile avortează, producţia fiind diminuată. Frunzele sunt
înguste şi îndoite uşor spre interior de-a lungul nervurii principale. Ţesuturile dintre
nervuri se colorează în galben. Mugurii formează rozete de frunze. Locul creşterilor
anuale este luat de rozete.
Conţinutul în bor este mai redus la ţesuturile infectate. Boala nu este considerată
ca fiind foarte păgubitoare deoarece simptomele se pot elimina prin tratamente cu bor.
Boli virale cu incidenţă redusă (foarte rar şi sporadic întâlnite în România);
Cherry mottle leaftrichovirus, Necrotic rusty mottle, Rusty mottle (American si
European), Plum pox virus, Arabis mosaic nepovirus, Strawberry latent ringspot
nepovirus, Tomato black ring nepovirus.

Pătarea purpurie (antracnoza) frunzelor de cireş şi


vişin - Blumeriella jaapii (Rehm.)V. Arx. sin. Coccomyceshiemalis Higg

Simptomatologie. Boala se manifestă cel mai frecvent pe frunze. La început atacul


apare
sub forma unor pete mici, circulare, purpurii sau roşietice, izolate, cu marginile uşor
delimitate. Cu timpul, petele confluează şi ocupă integral limbul foliar. Zona centrală a
petelor se decolorează şi devine cenuşie-albicioasă, iar pe partea inferioară a frunzelor
se dezvoltă perniţe alb-rozii,
alcătuite din conidiofori şi conidii, organele de fructificare ale ciupercii. Frunzele atacate
cad
prematur, producând defolierea timpurie a pomilor.
Combatere. Pentru reducerea sursei de infecţie sunt obligatorii lucrările de
igienizare a plantaţiei, respectiv strângerea şi distrugerea frunzelor atacate. Primăvara,
lapornireaîn vegetaţie se vor executa tratamente fitosanitare la avertizare pentru
prevenirea infecţiilor primare.
Ciuruirea frunzelor - Stigmina carpophila (Lev.) M.B. Ellis sin. Coryneum beijerinckii
Qud.

Simptomatologie. Atacul cel mai caracteristic şi păgubitor se


manifestă pe Frunze şi fructe. Pe frunze apar pete circulare de culoare roz-violacee,
delimitate de o zonă roşie.Cu timpul ţesuturile din dreptul petelor se necrozează, se
desprind şi cad,iar frunzele rămân ciuruite.Când atacul este puternic, petele se unesc şi
perforaţiile au forme neregulate. Atacul pe fructe apare
sub forma unor pete mici, de culoare roşiatică şi apoi brună. Ţesuturile din dreptul
petelorse
usucă iarfructele atacate îşi pierd calităţile gustative şi în cele din urmă cad.
Combatere. Pentru prevenirea şi combaterea patogenului se recomandă aceleaşi
măsuri ca la Blumeriellajaapii.

Putregaiul şi mumifierea fructelor - Monilinia laxa (Aderhold et Ruhl.) Honey. Ex


Whetzel şi Monilinia fructigena (Aderhold et Ruhl.) Honey.

Simptomatologie. Atacul de primăvară se manifestă la


flori, frunze şi lăstari. Florile se ofilesc, se brunifică şi se usucă împreună cu frunzele
din jurul lor, apoi boala trece pe lăstari cauzând brunificarea şi necrozarea acestora.
Veştejirea florilor şi lăstarilor se petrece foarte repede, acest simptom de atac fiind
confundat cu efectul gerurilor târzii. În cazul atacului de monilioză, la suprafaţa
organelor atacate apare un mucegai crem-albicios, alcătuit din miceliul şi conidiile
ciupercii. Atacul de vară se manifestă pe fructe în orice fază de dezvoltare,
intensificându-se mult la intrarea în pârgăşiîn perioada coacerii şi recoltării.
Combatere. Un rol important în reducerea rezervei biologice a patogenului îl au
măsurile profilactice, care constau în strângerea şi arderea fructelor mumifiate, tăierea
şi distrugerea lăstarilor moniliaţi, precum şi tratamentele fitosanitare aplicate la
avertizare.

Răsucirea frunzelor de cireş - Gnomonia erythrostoma


Simptomatologie. În lunile iunie-iulie, pe frunze apar pete
difuze, roşcate, cu marginea galbenă, care devin apoi brune. În scurt timp, limbul se
răsuceşte în formă de ţigară, se usucă, dar nu se desprinde de ramuri nici în timpul
iernii. Încă din vară, pe faţa inferioară a frunzelor, în dreptul petelor, apar numeroase
punctişoare mici, negricioase-acervulele ciupercii. Fructele atacate se dezvoltă
asimetric.
Combatere. Lăstarii atacaţi se vor tăia şi se vor arde. Tratamentele curente
aplicate împotriva ciuruiriifrunzelorsunteficaceşiîn combaterea acestei boli.
Dăunătorii cireşului
Musca (viermele) cireşelor- Rhagoletiscerasi L.

Biologie-ecologie şi mod de atac. Dăunătorul atacă


fructele de cireş şi vişin. Larvele pătrund în fructe şi consumă pulpa acestora în jurul
sâmburelui. Fructele atacate se înmoaie, se închid la culoare, îşi pierd valoarea
comercială şi devin dezagreabile pentru consumatori datorită prezenţei viermilor. În cele
din urmă fructele atacate putrezesc în întregime şi cad pe sol. Insecta dezvoltă o
singură generaţie pe an şi iernează în stadiul de pupă în sol.
Combatere. În scopul stabilirii momentului optim de aplicare a tratamentelor fitosanitare
se folosesc capcanele optice cu clei adeziv tip „AtraCeras”. După captarea primelor
muşte în capcane, se avertizează tratamentul fitosanitar.

Viespea cireşului - Caliroua limacina Retz.

Biologie-ecologie şi mod de atac. Iernează în stadiul de


larvă şi uneori ca pupă într-un cocon la o mică adâncime în sol. În luna aprilie apar
adulţii. Larvele atacă frunzele mai des la pomii care au expoziţie sudică, fiind o specie
iubitoare de căldură. Modul de atac al larvelor este caracteristic, acestea rod epiderma
superioară şi parenchimul, iar nervurile şi epiderma inferioară rămân intacte. Frunzele
atacate au aspect dantelat şi în cele din urmă se brunifică, se usucă şi cad prematur.
Combatere. Dintre măsurile culturale cu efect sporit în combaterea dăunătorului
se înscriu şi arăturile de vară-toamnă prin care se distrug o parte din larvele hibernante
şi estivale retrase în sol pentru împupare. Combaterea pe cale chimică a dăunătorului
se realizează prin tratamente fitosanitare aplicate la avertizare în momentul apariţiei
adulţilorşi larvelor.

Păduchele negru al cireşului - Myzus cerasi F.

Biologie-ecologie şi mod de atac. Iernează în stadiul de ou


şi dezvoltă mai multe generaţii pe an. Păduchii înţeapă organele pe care se localizează
şi sug sucul celular din ţesuturi. Frunzele atacate se răsucesc, se îngălbenesc, se
ofilesc şi se usucă, având aspectul unor buchete. Lăstarii puternic infestaţi se curbează,
se brunifică şi stagnează în creştere. La suprafaţa organelor atacate se găseşte din
abundenţă roua de miere pe care se instalează fumagina.
Combatere. Igienizarea culturală a plantaţiei - tăierea şi arderea lăstarilor atacaţi,
distrugerea buruienilor - gazde secundare ale păduchelui, etc. au un rol important în
diminuarea atacului. Tratamentele fitosanitare se vor executa primăvara la semnalarea
primelor colonii de afide pe frunze.

11. Recoltarea. Productii prognozate

Recoltarea fructelor
Stabilirea momentului optim de recoltare se face ținând cont de mai mulți
indicatori: mărimea fructului, culoarea de fond, fermitatea pulpei, uşurința detaşării
fructelor de ramură, conţinutul fructelor în zahăr.
Momentul recoltării depinde şi de gradul de perisabilitate şi destinația producției.
În general, recoltarea fructelor se face manual, fie în mod selectiv (pe măsura
maturării fructelor), fie integral (fructele se culeg la singură trecere). Imediat după
recoltare, cireşele vor fi depozitate în camere frigorifice pentru a evita brunificarea şi
deprecierea.
Tehnologiile intensive sustinute de dirijarea corecta a factorilor de productie,
folosirea apei, ingrasaminte, a produselor de combatere (devize an doi trei si patru din
anexa) ne asigura realizarea din anul doi dela plantare a unei productii de 5 to/ha in
anul doi, in anul trei 10-12 to/ ha, iar din anul patru 20 to/ ha, din care 75% productie
extra si 25% productie de calitatea a intaia. Valoarea la ha a productiei marfa anuala
pe un ha va fi de 25000 euro (anexe 8 si 9) ceea ce ne permite ca durata de
recuperare a investitiei sa fie de 3-4 ani (cheltuieli cu infintare deviz 1,2 ,3 ) si 20 ani
pentru toate dotarile (avem annual o amortizare pe total suprafata de 30 000 euro) si s-
a preconizat ca anual vom obtine si un profit de peste 5%. Productia se va recolta la
maturitate comerciala , se va face folosind remorca auto propulsata , deci nu mai
folosim scari , va creste productivitatea mincii de recoltare de trei –patru ori in functie de
organizarea fluxului de recoltare, aprovizionare cu ambalaje transport la deposit La
deposit marfa cu temperature de peste 20 grade este preracita dela 25-35 grade la 8-
10 grade, trece apoi in sala de sortare si conditionare se paletizeaza si se introduce in
celula cu frig la 1-3 grade unde astapta ofertantii, se livreaza la pret care sa acopere
cheltuielile de productie si realizarea de profit.Nu poate functiona o livada
superintensiva de cires fara depozit cu frig .
12. Recomandari privind achizitionarea de masini agricole, echipamente si dotari
necesare in livada .
Se recomandă:
 împrejmurea livezii cu un gard;
 plasa anti grindina rezistenta la UV;
 irigare prin picurare;
 depozit cu frig, nu poate functiona o livada superintensiva de cires fara
depozit cu frig.

Se recomandă:
 o mai frecventă ciupire a lăstarilor încă din primii ani de la plantare în scopul
garnisirii uniforme cu semischelet şi ramuri de rod;
-o preocupare permanentă de deschiderea unghiului de ramificare prin
transferarea creşterii elementelor de schelet pe ramificaţii laterale cu poziţie
exterioară;
 ridicarea direcţiei de creştere la ramurile arcuite prin scurtarea deasupra unei
creşteri anuale cu poziţie apropiată de verticală, din zona de curbură.
Tăieri în verde. La pomii tineri este de preferat ca formarea coroanelor
să se facă pe cât posibil prin tăieri în verde, reducându-seîn acest mod timpul
deformare a coroanei şifavorizându-se intrarea mai rapidă pe rod. După
intrarea pe rod, în prima parte a perioadei de vegetaţie, creşterile fiind
viguroase, se vor evita scurtările, întreţinerea se va face prin rărirea acestora.
În perioada de rodire însă sunt necesare tăieri pentru a stimula creşterea şi a
norma rodul.
Cireşul formează în mod natural pe ax şi pe fiecare şarpantă etaje
naturale, de obicei la distanţe prea mari (80-100 cm). Pentru a micşora
distanţele dintre etaje, se recomandă ca ramurile anuale viguroase rezervate
pentru formarea scheletului să se ciupească la 50-60 cm, pentru a ramifica.
Din lăstarii care vor creşte în urma intervenţiei, cel mai viguros se lasă pentru
prelungirea creşterilor viitoare, iarrestul lăstarilorvorforma ramificaţiile laterale.
În noile livezi superintensive realizate cu pomi altoiţi pe portaltoi
vegetativi (Gisela ), cu coroană preformată din pepinieră (cu 5, 7 sau chiar 9
ramuri anticipate, care prezintă muguri de rod), plantaţi la densităţi mari (4 x
1,5-2 m) se recomandă scurtarea semischeletului care depăşeşte jumătate din
grosimea axului la punctul de inserţie în cep de 15-25 cm, pentru reînnoirea
semischeletului purtătorde rod.

Pentru modernizarea fermei se recomandă achiziționarea următoarelor utilaje:


1. Tractor de 100 CP,cu cabina , transmisie sincronizata – 16 viteze inainte /16 viteze
inapoi, tractiune 4x4,support de greutati intre 50 si 70 kg, capacitate maxima de ridicare
3500 kg;
2. Incarcator frontal inaltime/greutate maxima de ridicare 3,55 m/1600 kg;

3. Cupa pentru incarcat frontal capacitate 1,1 mc;

4. Echipament pentru paleti ,maxim 2000 kg

5. Tocatoare de masa vegetala cu latime de lucru intre 200 si 220 cm,purtata cu sistem
de ciocanele si cutite ;

6. Remorca imprastiat gunoi, capacitate 3,5 to, banda rulanta cu lanturi

7. Fertilizator subsolier ,capacitate 500 kg,latime de lucru intre 140 si 200 cm

8. Echipament de prelucrarea solului pe randul de pomi ,sistem cu palpator format dintr-


un agregat cu 3-5 discuri si o freza cu 3-5 cutite verticale;

9. Atomizor cu volumul bazinului de 2000 l cistern din fibra de sticla,diuze antipicurare,


tractat.

10. Bara de erbicidare prevazuta cu placa de cuplare la tractor,si sistem de reglare a


pozitiei ,a unghiului si a inaltimii de lucru ;

11.Bazin pentru instalatia de ierbicidat,capacitate 600 l,grup de comanda cu regulator


de presiune montat in cabina;

13. Indicatorii tehnico-economic și devize antecalcul.


Pentru reușita plantațiilor se vor respecta tehnologiile de cultură ale speciei cireș, care
sunt anexate în prezentul proiect.
Prin realizarea unor investiții susținute și destul de costisitoare care constau în
aplicarea unor tehnologii moderne care asigură optimul pentru factorii de vegetație,
folosirea unor soiuri adaptate condițiilor climatice, tolerante și rezistente la boli și
aplicarea tratamentelor conform avertizărilor stațiilor automate de prognoză, aplicarea
irigării în perioadele critice, protejarea împotriva rozătoarelor va optimiza, atât calitativ,
cât și cantitativ producția de fructe.
Tehnologiile de cultură specifice sunt cele prezentate în devizele de înfiinţare şi
întreţinere a fiecărei specii, până la intrarea pe rod şi se ridică la următoarele cheltuieli:
Specificare TOTAL cheltuieli
Lei
- Pregătirea terenului si infiintarea plantatiei de 6,88 ha 611.687
Deviz 1 si 2
- Întreţinere plantaţie, anul I 27045

- Întreţinere plantaţie, anul II 53.229

- Întreţinere plantaţie, anul III 121.260

- Întreţinere plantaţie, anul IV 93.836

TOTAL GENERAL COSTURI DIRECTE +CHELTUIELI 1.335.848


SUPLIMENTARE

1Euro=4.47 ron( curs ECB DIN 13 04 2016) 298.847euro

Devizele sunt calculate utilizând normativele tehnice de muncă pentru lucrări manuale
și mecanice in vigoare.
Preţurile calculate pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiei pomicole sunt cele
actuale, dar pot suferi modificari datorită inflaţiei, modificării tarifelor de retribuire, etc.
La aceste costuri se adaugă cheltuielile privind întocmirea și avizarea proiectului
de înființare și întreținere a livezii.
Prețurile calculate nu conțin TVA.

Proiect intocmit de Dr. ing Eremia Petre Iancu

Mneger proiect certificat seria j No 0013212 cod COR 242101 ELIBERAT DE


MINISTERELE MUNCII SI EDUCATIEI in iunie 2015
ANEXE PENTRU INFINTAREA UNEI LIVEZI CU CIRES

Deviz pentru pregătirea terenului în vederea înfiinţării unei plantaţii de cires in cultura super
intensiva in suprafata de 6,88 ha , proprietate individuala Jipa Ionut in GURA IALOMITEI
SLOBOZIA
1.1.Antemăsurătoare – Deviz nr. 1 Pentru executarea lucrărilor de pregătire a
terenului în vederea înfiinţării unei plantaţii de CIRES IN SISTEM SUPER
INTENSIV
Cap.1 Pregatirea terenului ,lucrari mecanice

Nr Lucrarea caracteristici si CT coeficient de Cantitatea ha Cantitatea ha an


curent utilajul folosit transformare
1 Desfundat /scarificat la 60 8,90 1 8,90
cm
Total ron pe ha 3.000
2 Nivelat terenul cu NT 2 de 1,07 2 2,14
2 ori
3 Discuit cu GD4 de doua ori 1,07 2 2,14
Total ron pe ha 754,8
Total ron 3,754,8
desfundat
+nivelat+discuit

Cap.2-Lucrari manuale
Nr.c Nr. Denumirea lucrării din ZO TOTAL din care pe categorii
rt. Articol normele de muncă UM ZO
I II III IV
din unitatea de măsură şi
NTM/92 cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 3246 Încărcat + descărcat 0,11 0,35 - 0,35 - -
îngrăşăminte chimice :
- UM = t ; cantit = 1,6
3 3223 Încărcat gunoi de grajd si 0,18 14,40 - 14,40 - -
imprastiat : UM=t : cantit =
80
4 3135 Deservit MIC – 2 lucrări 0,08 0,08 - 0,08 - -
UM=ha : cantit =80 1
5 3091 Mărunţit îngrăşăminte 0,14 0,22 - 0,22 - -
chimice
UM= t; cantit. = 1,6
Total ZO- uri x 15,05 - 15,05
TOTAL 1(unu) Tarif RON ZO x 60
MANOPERĂ ha
PENTRU Total RON x 903
Cap.3-Lucrari mecanice
Nr. Lucrarea CT coef.de transf. Cantitatea
crt. Caracteristici şi utilajul folosit ha ha a. n
0 1 2 3 4
1 Administrat îngr.chim.cu MIC 0,20 2 0,40
2 Administrat gunoi de grajd cu MIg 80 0,08 1 8,40
to / ha
3 Dezinfectat terenul 0,43 1 0,43

Total lucrari mecanice pentru fertilizare 0,71 1 0,71


si desinfectarea solului
0,43
Total Ron/ha a n 203
Total Ron pentru un ha 5 1019

TOTAL CHELTUIELI MECANICE SI 1922


MANUALE

Cap.4-Cheltuieli materiale
Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea Greut.
crt. RON/UM Total Pentru
RON transport
0 1 2 3 4 5 6
1 - Gunoi de grajd semifermentat To 80 25,1 2011 80

TOTAL VALOARE MATERII ŞI pentru 1 (unu) hectar 2011 80


MATERIALE

Alte cheltuieli materiale


Nr.crt denumirea UM Cantitatea RON/UM Total ron Greutate
pentru
transport
1 Superfosfat kg 1000 1 1000 1000
2 Sare kg 45O 1 450,26 450
potasica
3 sinoratox kg 30 5 150 30
TOTAL 1600,26 1480
RON
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE ( 1 Euro=4,47 Ron)

Specificare Pregatirea Lucrari Gunoi de Alte cheltuieli Total cheltuieli


terenului mecanice grajd directe
si manuale
Pentru 1(un) hectar 3754,8 1922 2011 1600.26 9288,06

1.2. Antemăsurătoare şi Deviz nr. 2 pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a


unei plantaţii super intensive de CIRES având următoarele caracteristici
:distanta intre randuri 3,70 m distanta intre pomi pe rand 1,5 m densitate 1800
pomi/ha pe suprafata de 1 ha

Cap. 1 Manoperă :
Nr. Nr.artic ZO TOTAL
Ctr din Denumirea lucrării din UM ZO Din care pe categorii
NTM/92 normele de muncă
Unitate de măsură şi
cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1819 - Confecţionat picheţi 0,66 0,83 0,83 - - -
refolosibili
UM=mb: cantit = 1,80
2 1859 - Pichetat terenul 1,00 1,5 1,5 - - -
UM=ha cantit=1,8
3 1863 - Săpat gropi de 50x50 12,5 15,63 - - 15,63 -
UM=mb cantit =1,8 0
4 3246 - Încărcat+descărcat 0,11 0,28 0,28 - - -
îngrăşăm. chimice două
operaţiuni
UM=t cantit=2,5
5 3281 - Încărcat şi desc. 0,2 0,48 - 0,48 - -
Pomi+picheţi
UM=ml cantit=3,6
6 1773 - Făcut şanţ pt. stratificat 0,5 0,65 - - 0,65 -
de 50x50 cm
UM=ml cantit=13
7 1775 - Stratificat pomii (100 1,82 2,28 - - 2,28 -
buc/ml)
UM=mb cantit=0,5
8 1843 - Fasonat rădăcina, făcut 3,33 4,16 - - 4,16 -
mocirlă şi mocirlit în vederea
plantării
UM=mb cantit=1, 8
9 1846 - Adus mraniţa şi pus la 8,00 10,00 - 10,00 - -
gropi
UM=mb ;cantit=1,8
10 1868 - Administrat îngrăş. 1,54 1,93 - 1,93 - -
chimice manual 1 kg la
groapă
UM= mb. cantit = 1,8
12 1864 - Repartizat pomii la groapă 3,33 4,16 4,16 - - -
în vederea plantării
UM=mb, cantit=1,8
13 1866 - Plantarea pomilor, lucrare 0,04 50,00 - - - 50,00
completă cu udat
UM=buc. Pomi;
cantit=1800
14 2019 - Tăieri de proiectare a 0,48 0,60 0,60 - - -
coroanei
UM=mb cantit=1800
- Total ZO uri X 100,51 7,37 21,79 21,35 50,00
TOTAL
MANOPERA 1(unu)h - Tarif RON/ZO X 84,4 84,4 84,4 84,4 84,4
PENTRU a
- Total RON X 8484,3

Cap.II – Materii şi materiale


Nr. Denumirea UM Cantitate Valoarea Greut.pentru
crt a RON/UM Total RON transport
0 1 2 3 4 5 6
2 - Pomi altoiţi cu rezerva de 3% Buc 1854 37,99 70447,73 1,5
3 - Mraniţă 30 kg/ pom T 10 50,00 500 37,5
TOTAL VALOARE pentru 1 (unu) hectar RON 70942,73 40,8
MATERII ŞI MATERIALE
Cap.III– Transporturi de materii şi materiale
Nr. Denumirea – Grupa Distanţa Cantit.transport. t Volum total
crt de transp t/km
km
0 1 2 3 4
1 Îngrăşăminte chimice 10 1,3 13
2 Mraniţa 10 37,5 375
3 Pomi altoiţi 50 1,8 75
4 Apă ptr. Udat pomii 20l/pom 2 25 50
TOTAL TRANSPORTURI 1 (unu) ha -total t/km 513
PENTRU -tarif RON/t/km 0,375
-total RON 192,38

TOTAL CHELTUIELI 79619,41 euro=4,47 Roni


Nr.Crt. Capitol 1 Captol 2 Capitol 3
1 8484,3 70942,73 192,38

1.3. Antemasuratoare si Deviz nr. 3 pentru executarea lucrărilor de întreţinere în


anul I a plantaţiei de CIRES cu desimea de 1800 pomi la hectar
Cap. 1 Manoperă
Nr. Nr.artic ZO TOTA
Ctr dinNTM/92 Denumirea lucrării din UM L Din care pe categorii
normele de muncă ZO I II III IV
Unitate de măsură şi
cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1906 - Sapa mare pe rândul de 2,63 7,89 - - 7,89 -
pomi
UM= mii m2 cantit=2,4x
1800=3,0
2 3135 - Deservit semănătoarea 0,08 0,06 0.06 - - -
SUP-21
UM=ha cantit=0,7
3 1908 - Prăşit pe rând ( 1,2 m lat) 1,22 14,64 - - 14,64 -
cu sapa se execută 4 lucr.
UM=mii m2;
cantit=(3000x4)=12,0
4 2744 - Preparat soluţii pentru 5 0,09 0,18 - - - 0,18
Asimilat tratam. a câte 400 litri
UM=mii t; cantit=2,0
5 3157 Deservit MSPP 3x300 la 5 0,06 0,30 0,30 - - -
trat.
UM=ha cantit=5,0
6 294 - Cosit cu coasa pe interval 4,00 5,60 - - - 5,60
Asimilat 2,8 m
UM=ha cantit=(0,7x2
lucr) =1,4
7 1869 - Plivitul lăstarilor şi dirijarea 6,06 7,58 - - 7,58 -
lor pe direcţia rândurilor
UM= mii pomi; cantitate
1800 pomi
8. Strâns mulci şi aşezaţi pe 1,25 1,75 1,75
rândul de pomi
UM= Ha;Cantit. 1,4
- Total ZO uri X 38,00 0,36 1,75 30,11 5,78
TOTAL
MANOPERA 1(unu)
- Tarif RON/ZO X 50 50 50 50 50
PENTRU ha

- Total RON X 1900 5

Cap. II – Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole


Nr.crt Lucrarea Nr.art.din CT Cantitatea
Caracteristici şi utilajul folosit NPC/78 coef.de ha ha a. n
transf.
0 1 2 3 4 5
1 Arătura normală în livadă(după plantare) Anexa 1 242 1,30 1,0 1,30

2 Discuit arătura cu GD 2,8 / se execută 2 Anexa 1 254 0,59 2,0 1,18


lucrări)
3 Semănat ierburi perene cu SUP 21 Anexa 1 107 0,54 1,0 0,54

4 Stropit în livadă cu MSSP 3x300 – 5 Anexa 1 128 0,37 5 1,85


tratamente
TOTAL - Total Ha a. n 4,87
LUCRĂRI 1(un) ha - Tarif RON / ha a. n 250
MECANICE - Total pentru un ha RON 1217,5
PENTRU

Cap.III - Materii şi materiale


Nr.c Denumirea UM Cantitatea Valoarea Greut.pentru
rt RON/UM Total RON transport
0 1 2 3 4 5 6
1 -fungicide 2000 l x 0,25 Kg 5 40 200,00 5

2 -insecticide 2000l x 0,2% Kg 4 80 320,00 4

3 -seminţe trifoi alb 0,7ha Kg 7 30 210,00 7


x10kg/ha =7 kg
4 -seminţe de lolium perene Kg 14 10 140,00 14
0,7x20 =14kg
TOTAL VALOARE MATERII ŞI pentru 1(unu) hectar 870,00 30
MATERIALE
Nr. Denumirea - Grupa Distanţa de Cantit.transp Volum total
crt transp km ort. t t/km
0 1 2 3 4
1 Insectofungicide + seminţe 50 0,1 5
- total t /km -A:1(ha) 5
- tarif RON/ t / km 0,375
- total RON 1,88
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON
Specificare Cap.I Cap.II Cap.III Cap.IV Total cheltuieli directe
manopera utilaje materiale transport
Pentru 1(un) hectar 1900 1217,5 870 1,88 3989
1.4.Antemăsurătoare – Deviz nr.4 pentru executarea lucrărilor de întreţinere în
anul II a unei plantaţii de CIRES cu desimea de 1800 pomi la hectar

Cap. 1 Manoperă :
Nr. Nr.artic ZO TOTAL
ctr din Denumirea lucrării din UM ZO
NTM/92 normele de muncă
Unitate de măsură şi Din care pe categorii
cantitate I II III IV
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 2020 - Tăieri pt.formarea 1,30 1,63 - - - 1,63
coroanei
UM=mii pomi
cantit=1,8
2 1837 - Săpat gropi pt. 0,083 12,45 - - 12,45 -
completarea golurilor
12%
UM=buc cantit=50
3 1773 - Făcut şanţ pt. strtificat 0,05 0,15 - - 0,15 -
de 50x50
UM=ml cantit=3
4 1775 - Stratificat pomi 1,82 0,27 - - 0,27 -
UM=mii buc cantit=0,4

5 1843 - Fasonat şi mocirlit 3,33 0,50 - - 0,50 -


rădăcina
UM=mii pomi
cantit=0,4
6 1864 - Repartizat pomi la 3,33 0,50 0,50 - - -
gropi
UM=mii pomi
cantit=0,4
7 1866 - Plantat pomi în goluri 0,02 3,00 - - - 3,00
12%
UM=buc cantit=50
8 1906 - Sapa mare pe rând 1,2 2,63 7,89 - - 7,89 -
m lăţime

9 2743 - Preparat soluţie pt. 6 0,15 0,45 - - - 0,45


tratam. x500 ml
UM=mii l cantit= 3,0
10 3157 - Deservit MSSP la 6 0,06 0,36 0,36 - - -
tratam x 500 l
UM=ha cantit=6
11 1808 - Prăşit pe rând (1,2 m 1,22 14,64 - - 14,64 -
lat ) cu sapa se
execută 4 lucr.
UM=mii m2
cantit=(3000x4) 12,0

12 294 - Cosit intre randuri-2 4,00 5,60 - - - 5,60


lucrari
UM=ha
cantit=(0,7x2)=1,4
13 312 - Strans manual fan si 1,25 1,75 - 1,75 -
asezat ca mulci
UM=ha cantit=1,4
14 1869 - Plivit lăstarii şi dirijarea 6.06 7,58 - - 7,58
lor pe direcţia
rândurilor
- UM =mii pomi; cantit =
1,5
- Total ZO uri X 56,77 0,86 1,75 43,48 10,68
TOTAL
MANOPERA 1(unu) -Tarif RON/ZO X 50
PENTRU ha 1
- Total RON X 2850 21,50 43,75 1087,00 267,00

Cap. II – Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole


Nr.crt Lucrarea Nr artic. CT coef.de Cantitatea
Caracteristici şi utilajul folosit Din transf. Ha Ha a.n
NPC/79
0 1 2 3 4 5
1 Stropit cu MSPU 6 tratamente Anexa 1 0,37 6 2,22
128
TOTAL -Total ha.a.n 2,22
LUCRĂRI 1(un) ha - Tarif RON//ha a.n 250
MECANICE - Total pentru un ha RON 555
PENTRU :

Cap.III - Materii şi materiale


Nr. Denumirea UM Cantitat Valoarea Greut.pentru
crt ea RON/UM RON transport
0 1 2 3 4 5 6
1 Pomi pentru completat goluri 3% Buc 50 36 1944 300
2 Fungicide : 3000 l x 0,15% Kg 12 40 480 12
3 Insecticide : 3000 l x 0,1% Kg 12 80 960 12

TOTAL VALOARE MATERII pentru 1(unu) hectar 3384 324


ŞI
MATERIALE

Cap.IV – Transporturi de materii şi materiale


Nr.c Denumirea - Grupa Distanţa de Cantit.transport. t Volum total
rt transp km t/km
0 1 2 3 4
1 Pomi 50 buc x 2 kg = 300 kg 50 0,3 15
2 Insectofungicide 50 0,01 0,5
TOTAL TRANSPORTURI : (ha) -total t/km 15,5
PENTRU -tarif RON/t/km 0,375
-total RON 5,81

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON


Specificare Cap.I Cap.II Cap.III Cap.IV Total cheltuieli
manopera utilaje materiale transport directe
Pentru 1(un) hectar 2850 555,00 3384 5,81 7851

1.5.Antemăsurătoare – Deviz nr.5 pentru executarea lucrărilor de întreţinere în


anul III a unei plantaţii de CIRES cu desimea de 1800 pomi la hectar

Cap. 1 Manoperă :

Nr. Nr. ZO TOTAL


ctr artic Denumirea lucrării din UM ZO
dinNTM/ normele de muncă
92 Unitate de măsură şi Din care pe categorii
cantitatea I II III IV
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 2021 - Tăieri pt.formarea coroanei 3,45 4,31 - - - 4,31
UM=mii pomi cantit=1,25
2 3226 - Încărcat şi descărcat gunoi 0,25 5,00 - 5,00 - -
cu transp. De la 8 – 12 km
UM=t cantit=20,0
3 3223 - Încărcat şi desc. Gunoi cu 0,18 0,54 - 0,54 - -
transp de la o – 2 km
UM=T cantit=3,0
4 3246 - Încărcat şi desc. Îngrăş. 0,11 0,28 - 0,28 - -
chimice x 2 operaţiuni
UM=t cantit= (1,25 x 2)
=2,5
5 1906 - Sapa mare pe rând (1,2 lat) 2,63 7,89 - - 7,89 -
UM=mii m2 cantit=3,0
6 1908 - Prăşit pe rând cu sapa ( 1,2 1,22 14,64 - - 14,64 -
m lat ) 4 lucr
UM= mii m2
cantit=4x3=12,0
7 2744 - Preparat soluţia ptr. 8 0,09 0,43 - - - 0,43
asimilat tratam a câte 600 l soluţie
UM=mii cantit=4,8
8 3157 - Deservit MSPU 900 la 8 0,06 0,48 0,48 - - -
tratam
UM=mii pomi cantit=8
9 294 - Cosit între rânduri lăţime 4,0 5,60 - - - 5,60
2,8m Se execută 2 lucrări
UM=ha cantit=(0,7 x 2) 1,4

10 312 - Strâns manual fânul şi 1,25 1,75 - 1,75 - -


aşezat ca mulci pe rândul
de pomi
UM=ha cantit= (0,7x2) 1,4
- Total ZO uri X 40,92 0,48 7,57 22,53 10,34
TOTAL
MANOPERA 1(unu) - Tarif RON/ZO X 50
PENTRU
- Total RON X 2050

Cap. II – Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Nr. Lucrarea Nr.art.din CT Cantitatea


crt Caracteristici şi utilajul folosit NPC/78 coef.de ha ha a. n
transf.
0 1 2 3 4 5
1 Împrăştiat îngrăşăminte chimice cu MIC 0,17 1 0,17
2 Stropit cu MSPU – 8 tratamente Anexa 1 128 0,37 8 2,96
TOTAL - Total Ha a. n 5,27
LUCRĂRI 1(un) ha - Tarif RON/ ha a. n 250
MECANICE - Total pentru un ha 1317,5
PENTRU

Cap.III - Materii şi materiale


Nr. Denumirea UM Cantitate Valoarea Greut.pentru
crt a RON/UM Total transport
RON
0 1 2 3 4 5 6
1 Fungicide : 4800 l x 0,15% Kg 7,2 40 288 7,2
2 Insecticide : 4800 l x 0,1% Kg 4,8 80 384 4,8
3 Gunoi de grajd 20 t/ha Kg 20 50 1000 20
4 Îngrăşăminte chimice 1250 10 12500 1250
TOTAL VALOARE MATERII -A- pentru 1(unu) hectar 14174 1282
ŞI MATERIALE

Cap.IV – Transporturi de materii şi materiale


Nr. Denumirea - Grupa Distanţa de Cantit.transport. t Volum total
crt transp km t/km
0 1 2 3 4
1 Insectofungicide 50 0,15 0,8
2 Gunoi de grajd 10 20 200
3 Îngrăşăminte chimice 20 1,25 25
TOTAL 1 unu (ha) - total t/km 226
TRANSPORTURI -tarif RON/t/km 0,375
PENTRU -total 84,75

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON


Specificare Cap.I Cap.II Cap.III Cap.IV Total cheltuieli directe
manopera utilaje materiale transport
A-Pentru 1(un) 2050 1317,50 14174 84,75 17625
hectar

1.6.Antemăsurătoare – Deviz nr. 6pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IV


a unei plantaţii de CIRES cu desimea de 1800 pomi /ha

Cap.I Manoperă: cires anul patru


Nr. Nr. articol Denumirea lucrării din Z.O/ TOTAL din care pe categorii
crt. din normele de muncă , unitatea UM Z.O.
NTM/98 de măsură şi cantitatea
I II III IV
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 2022 Tăieri de formarea coroanei 11,1 9,27 - - - 9,27
U.M. = mii pomi ; cantitate = 1
0,834
2 3226 Încărcat gunoi şi descărcat în 0,25 6,25 - 6,25 - -
câmp de la 8 – 10 km
Se execută două lucrări
U.M. = t; cantitate = 25
3 3246 Încărcat şi descărcat 0,11 0,22 4,44 - -
îngrăşăminte chimice
U.M. = t; cantitate = ( 0,5 t x 4
operaţii ) = 2
4 1906 Sapa mare pe rând ( lăţime = 2,63 7,89 - - 7,89 -
1,2 m )
U.M. = mii m².; cantitate = 3,0

5 1908 Prăşit pe rând – 4 lucrări 1,22 14,64 - - 14,64 -


U.M. = mii m².; cantitate = (3 x
4) =12
6 2744 Preparat soluţii ( 10 tratamente 0,09 0,54 - - -
a x 600 l ) 0,54
UM= mii l., cantitate= 6,0
7 3157 Deservit MSPP la 10 0,06 0,36 0,36 - -
tratamente
UM= mii l, cantitate= 6,0
8 294 Cosit între rânduri 2 lucrări 4,00 5,60 - - - 5,60
UM= ha., cantitate= 1,4
9 312 Strâns manual fânul şi aşezat 1,25 1,75 - 1,75 - -
ca mulci pe rândul de pomi
UM= ha., cantitate= ( 0,7 x 2)
1,4
TOTAL 1 (unu) ha - Total Z.O. x 46,82 0,60 8,22 22,53 15,47

MANOPE -Tarif RON/Z.O x 25 25 25 25 25


RA

PENTRU - Total RON x 1163,00 9,00 205,50 563,25 385,25

Cap. II – Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole


Nr. Lucrarea Coef. de Cantitatea
crt Nr. articol transformare Ha Ha.a.n.
din NPC/78 Ct
caracteristici şi utilajul folosit
0 1 2 3 4
1 Împrăştiat gunoi de grajd cu MIG – 4 - 25 t/ha 2,14 1 2,14
2 Împrăştiat îngrăşăminte chimice cu MIC 0,17 1 0,17
Anexa1
275
3 Stropit cu MSPU 10 tratamente Anexa 1 0,37 10 3,70
128
TOTAL LUCRĂRI MECANICE Total ha.a.n. 6.01
PENTRU: A.1 (un) ha Tarif RON 250
/ha.a.n
Tarif pentru 1 RON 1502,5
ha

Cap. III – Materii şi materiale


Nr. DENUMIREA UM Cantitatea Valoarea Greut
crt RON TOTAL pentru.
/UM RON transp.
0 1 2 3 4 5 6
1 Fungicide: 0,3 % x 6000 l kg 12 40 12
2 Insectofungicide: 0,2 % x 6000 l kg 10 80 800 10
3 Gunoi de grajd semifermentat t 25 50 1250 25000
25 t / ha
4 Îngrăşăminte chimice complexe kg 834 10 8340 834
A 10870 25856
TOTAL VALOARE MATERII ŞI
MATERIALE

Cap. IV- Transporturi de materii şi materiale


Nr.crt DENUMIREA – GRUPA Distanţa de Cantitate Volum
transport transport total
Km tone t/Km
0 1 2 3 4
1 Insectofungicide 50 0,2 10,0
2 Îngrăşăminte chimice 20 0,8 16,0
3. Gunoi de grajd 10 25 250,0
TOTAL TRANSPORTURI Total t /Km 265,0
1 (un) ha Tarif RON /t 0,375
/ Km
Total RON 103,5

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON


SPECIFICARE Cap.I Cap.II. Cap.III Cap.IV Total
Manopera Utilaje Materiale Transport chelt.directe
Pentru 1 (un ) hectar 1163,0 1502,5 10870 103,5 13639

2.Centralizatorul materialelor principale pentru realizarea unei plantatii in


suprafata de 6,88 ha cires cultura supr intensiva cu 1800 pomi/h

2.1.Centralizatorul materialelor principale şi al costurilor la CIRES


Nr.antem Denumirea materialelor şi categoria UM Preţ Necesarul la supr. de Necesarul la
deviz de lucrări la care se utilizează /UM un ha supraf.de 6,88ha
RON cantit Valoare cantit Valoare
RON
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Pregătirea terenului si ferrtilizare si x x X 17150 6,88 116264
desinfectare
1.1 Superfosfat Kg 1 1000 1000,00 6,88 20640

1.2 Sare potasică Kg 1 450 450 6,88 3096


1.3 Gunoi de grajd To 25,1 80 2011 6,88 13835

1.4 Sinoratox 5 G Kg 30 5 150 202 5050

2 Înfiinţarea x 114570, 545088,12


plantaţiei(desfundat/scarificat nivelat 6
si discuit) plantare (lucrari complete)
2.1 Pomi altoiţi Buc 37,9 1854 70433,46 12755 484582,2
9
2.2 Mraniţă To 10,0 50 500 344 2366
0
2.3 Pregatirea terenului ha 1 37548 6,88 25833,02
2.4 Plantarea pomilor Buc 4,69 1854 4695,2 6,88 32302,9
3 Întreţinere în anul I x 870,00 5872
3.1 Fungicide Kg 40,0 5 200,00 34 1376
0
3.2 Insecticide Kg 80,0 4 320,00 27 2216
0
3.3 Seminţe de lolium perene Kg 10,0 14 140,00 96 960
0
3.4 Seminţe de trifoi alb Kg 10 7 210,00 48 480
4 Întreţinere în anul II x 4440,00 29970

4.1 Pomi altoiţi pt. complet. goluri Buc 20,0 150 3000,00 1012
0
4.2 Fungicide – 02% Kg 40,0 12 480,00 81
0
4.3 Insecticide – 0,2% Kg 80,0 12 960,00 81
0
5 Întreţinere în anul III x 2922,00 19723

5.1 Fungicide Kg 40,0 7,2 288,00 48


0
5.2 Insecticide Kg 80,0 4,8 384,00 32
0
5.3 Gunoi de grajd To 50,0 20 1000,00 135
0
5.4 ingrăşăminte chimice complexe Kg 1,00 1250 1250,00 8437

TOTAL COSTURI de infintare si x x x 87303,65 6,88 600649,12


cheltuieli material pana la intrare
pe rod
2.2. CENTRALIZATORUL COSTURILOR DIRECTE DE INVESTIŢII LA CIRES PE 6,88 ha

Cap I Manopera Cap. II Utilaje, lucrari mecanice Cap III Materii şi Cap IV Transporturi TOTAL GENERAL
Antemă materiale VALOARE PT.6,88
surătoa Valoare pt:
rea – 1 Ha 6, 88 ha 1 Ha 6,88 ha 1Ha 6,88ha 1 Ha 6,88 HA 1 HA 6,88ha
deviz Z.O Valoar Z.O Valoare Ha a.n Valoare Ha Valoare T/k Valo T/k Val.
nr. e RON a.n RON m a m
RON re
RON
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1 15,05 903 6212,64 11,04 4773,8 32843,74 3411,2 401599,24 9288,06 63901,85
6
2 100,51 8484,3 58371,98 70942, 488080 192, 1296 79619,4 547781,5
17 38 1 4
3 38,00 950,00 6412 4,87 1217,50 8214 870,00 5872 5,0 1,88 12 3989 27444
0
4 56,77 1419,2 9578 2,22 555,00 3746 4440,0 29970 15, 5,81 36 7851 67989
5 0 50
5 40,92 1023,0 6905 5,27 1317,50 8889 2922,0 19723 226 84,7 557 17625 121493
0 0 ,00 5
6 1163 80014 1502 10336 10870 71096 103 708 13639 93836
TOTAL 251,25 13942 1604 25920 87,50 9365 9324 80745 555525 385 2654 132012 9082425
3. Deviz general pentru un ha de plantaţie de cires 1 euro = 4,47 ron

Specificare UM Valoarea pentru :


1 hectar 6,88ha
Cap. I Cheltuieli directe pentru realiz. 132012 908242
investiţiei
-Pregătirea terenului +infintarea RON 88908 769925
plantatiei(deviz 1 si 2)
-Lucr. de întreţ. În an. I RON 3989 27045
-Lucr. de întreţ. în an. II RON 7851 53229
-Lucr. de întreţ. în an III RON 17625 121260
Lucrari de intretinere an iv Ron 13639 938363
TOTAL CAP. I
Cap. II Cheltuieli suplimentare pentru 62152 427605
-Aprovizionare materială 10% x555525 RON 55552 382197
-Diverse şi neprevăzute 5% x132012 RON 6600 45408
TOTAL CAP II RON
TOTAL GENERAL RON 194164 1335848
Curs de schimb Euro 4,47
TOTAL VALOARE Euro 43437 298847

4.Valoarea producţiei marfă la cultura CIRES (V.P.M.)

Nr. crt Specificare UM Revine la


1 Ha 6,88 ha
1 -Producţia fizică proiectată To 20 137
2 -producţia valorificabilă To 20 157
2,1 -calitateae extra şi to 15 103
- preţ pe tonă Euro/to 1500
Valoare prod. calit. extra şi Euro 22500 154500
2,2 - calitatea I To 5
- preţ pe tonă Euro/to 500 500
Valoare prod. de calit I Euro 2500 17200
2,3 - calitatea II
Preţ pe tonă Euro/to 1299
Valoarea prod. de calit sub stas Euro
3 TOTAL VALOAREA PRODUCŢIEI MARFĂ Euro 25998 176266
5. Valoarea producţiei globale (V.P.G.)la cultura CIRES 1 euro=4,47ron

Nr. Specificare Valoarea pentru


crt 1 Ha 6,88…Ha
1 -capacitatea proiectată Ha 1
2 -valoarea totală a investiţiei Euro 43437 298846
3 -durata de exploatare Ani 20
4 -cota anuală de amortisment Euro /an 2171 14942
5 -valoarea anuală a chelt. de prod. (6+7) Euro 2867 19724
6 Din care : -lucrări tehnologice Euro 1783 12260
7 - recoltat şi valorificat recolta 25t/ha Euro 1084 7457
8 -valoarea totală a producţiei (4+5) Euro 25998 176
9 -producţia fizică To 20 137
10 - preţ de cost mediu Euro /t 1299

6.CHELTUIELILE ANUALE DE PRODUCŢIE


Se compun din :
-Cheltuielile tehnologice anuale antemăsurătoarea – deviz nr. 5 majorată cu 20% si anume
1783 Euro
-Cheltuielile pentru recoltarea producţiei de 25to/ha (NTM/92 artic 2102 ) si anume
25Tox2,5z.ox 6,94 Euro = 1084
Total cheltuieli anuale de producţie 2867 Euro

7. Indicatori de eficienţă economică

Indicatorul UM Valoarea pentru 1 Ha

-durata normată de exploatare Ani 20


-cota anuală de amortisment Euro/ha 2171
-valoarea anuală a cheltuielilor de producţie Euro 7501
-valoarea producţiei globale (VPG) Euro 3733
-valoarea producţiei marfă Euro 25998
-profit anual Euro 18049
-durata de recuperare a investiţiei din profit ani 3-4

8.GRAFIC DE EŞALONARE a cheltuielilor şi de realizare a investiţiei

Nr. Lucrare Valoarea din care eşalonată pe ani de execuţie


crt totală Anul I Anul II Anul III .Anul iv.
RON 20..17 20..18 20.19.
0 1 2 3 4
1 -pregătirea 799925 799925
terenului+infintarea
plantatiei
2 -întreţinerea în anul I 3989 3989
3 -întreţinere în anul II 7851 7851
4 -întreţinere în anul III 17625 17625
5 Intrtinere anul iv 13639 13639
TOTAL COSTURI DIRECTE 1121639 7851
Chelt. Suplimentare 427605 398339 29266
TOTAL GENERAL 1335848 1187253 102851 17625 13639