Sunteți pe pagina 1din 18

Teste grila orientative pentru admiterea la programul de

studii masterale TIA

1 După modelul de date folosit, bazele de date se clasifică în:


1.1 generalizate, specializate;
1.2 ierarhice, reţea, relaţionale, orientate pe obiecte;
1.3 locale, distribuite;
1.4 cu limbaj propriu, cu limbaj gazdă;
1.5 ierarhice, reţea, specializate, locale.
2 Un model de date pentru o bază de date nu conţine următorul element:
2.1 entităţile modelului;
2.2 operatori care acţionează asupra structurii modelului;
2.3 reguli de integritate;
2.4 reguli de comportament;
2.5 legăturile dintre entităţi.
3 O relaţie este doar în forma normală 1 (FN1) dacă:
3.1 domeniile pe care sunt definite atributele relaţiei sunt constituite numai
din valori atomice;
3.2 fiecare atribut noncheie al relaţiei este dependent funcţional complet de
atributul cheie;
3.3 domeniile pe care sunt definite atributele relaţiei sunt constituite numai
din valori agregate;
3.4 fiecare atribut noncheie al relaţiei depinde în mod netranzitiv de cheia
relaţiei;
3.5 niciuna dintre afirmaţii nu este adevărată.
4 Caracteristicile fundamentale ale obiectelor sunt:
4.1 încapsulare, secvenţialitate, partiţionare;
4.2 flexibilitate, polimorfism, moştenire;
4.3 încapsulare, polimorfism, moştenire;
4.4 flexibilitate, partiţionare, polimorfism;
4.5 încapsulare, polimorfism, flexibilitate.
5 Polimorfismul este o caracteristică fundamentală a obiectelor care indică
faptul că:
5.1 un obiect îşi poate deriva funcţionalitatea din alt obiect;
5.2 diferitele obiecte pot răspunde diferit la aceleaşi mesaje;
5.3 diferitele obiecte pot răspunde identic la aceleaşi mesaje;
5.4 structura obiectului nu poate fi accesată şi actualizată direct de către un
agent extern;
5.5 obiectele au o existenţă mai îndelungată decât procesul care le-a creat.
6 Fie relaţia R care conţine atributele elementare A, B, C, unde B şi C
depind complet de atributul cheie A. Dacă B depinde de A (A->B) şi C
depinde de B (B->C) atunci:
6.1 A depinde de B în mod tranzitiv;
6.2 A depinde de C în mod tranzitiv;
6.3 C depinde de B în mod tranzitiv;
6.4 C depinde de A în mod tranzitiv;
6.5 B depinde de A în mod tranzitiv.

Pagina 1 din 18
7 O relaţie este cel puţin în forma normală 2 (FN2) dacă:
7.1 este în FN1 şi atributele non-cheie depind funcţional incomplet de
atributul cheie;
7.2 este în FN1 şi atributele non-cheie depind funcţional complet de atributul
cheie;
7.3 este în FN1 şi fiecare atribut non-cheie depinde netranzitiv de cheie;
7.4 atributele non-cheie sunt agregate;
7.5 atributele non-cheie sunt repetitive.
8 Anomaliile de actualizare, situaţiile nedorite eliminate prin tehnica
numită normalizare, sunt:
8.1 anomalii de ştergere;
8.2 anomalii de căutare;
8.3 anomalii de adăugare;
8.4 anomalii de modificare;
8.5 anomalii de ştergere, adăugare şi modificare.
9 Restricţiile de integritate ale unui model de date reprezintă:
9.1 cerinţele impuse datelor pentru a putea fi scrise în fişiere;
9.2 cerinţele impuse datelor pentru a putea fi considerate corecte şi coerente
în raport cu sistemul real pe care îl modelează;
9.3 cerinţele impuse relaţiilor dintre datele care formează modelul de date;
9.4 cerinţele impuse administratorului pentru a păstra integritatea bazei de
date;
9.5 cerinţele impuse fişierelor în care sunt stocate datele pentru a elimina
redundanţele.
10 Pot fi toate restricţiile modelate într-o diagramă entitate-relaţie (ER)?
10.1 da, toate restricţiile pot fi şi trebuie modelate într-o diagramă ER;
10.2 nu - acele restricţii care nu pot fi modelate vor fi implementate prin
drepturi de acces elective de către administratorul bazei de date;
10.3 nu - acele restricţii care nu pot fi modelate vor fi explicate utilizatorilor,
astfel încât aceştia să ţină cont de ele în utilizare;
10.4 nu - restricţiile care nu pot fi reprezentate în diagrama ER, ele vor fi
documentate separat, pentru a fi implementate programatic;
10.5 nu - restricţiile care nu pot fi reprezentate în diagrama ER, vor fi excluse
de la implementare.
11 O cheie primară nu este:
11.1 un câmp care conţine valori unice;
11.2 un câmp care poate conţine valori nule;
11.3 un câmp care conţine numai valori nenule;
11.4 un câmp ale cărui valori identifică, în mod unic, fiecare înregistrare din
tabelă;
11.5 un câmp care poate fi folosit pentru a stabili o relație.
12 Nu reprezintă un tip de baze de date:
12.1 baze de date relaţionale;
12.2 baze de date orientate pe obiecte;
12.3 baze de date ierarhice;
12.4 baze de date distribuite;
12.5 baze de date spaţio-temporale.
13 Relaţiile între tabele de tip 1:1 şi 1:m au la bază:
13.1 restricţiile de unicitate a cheii;

Pagina 2 din 18
13.2 restricţiile referenţiale;
13.3 restricţiile de dependenţă funcţională;
13.4 restricţiile de dependenţă multivaloare;
13.5 restricţiile de independenţă.
14 O relaţie este cel puţin în forma normală 3 (FN3) dacă:
14.1 este în FN2 şi nu există atribute cu valori multiple;
14.2 este în FN2 şi dependenţele tranzitive sunt permise;
14.3 este în FN2 şi niciun atribut care nu este parte a identificatorului unic nu
depinde de un alt atribut care nu este parte a identificatorului unic;
14.4 este în FN2 şi nu există atribute sau grupuri de atribute care se repetă;
14.5 este în FN1 şi în FN2.
15 Limbajul SQL nu este:
15.1 un limbaj de programare;
15.2 un limbaj procedural;
15.3 un limbaj standardizat;
15.4 un limbaj interactiv;
15.5 un limbaj declarativ.
16 Operatorii de comparaţie SQL sunt:
16.1 IS NULL, IS NOT NULL, BETWEEN, LIKE, IN;
16.2 AND, OR, NOT;
16.3 UNION, MINUS, INTERSECT;
16.4 TRUE, FALSE, NULL;
16.5 IN, BETWEEN, AND, OR.
17 Indicaţi instrucţiunea SQL corectă:
17.1 ALTER TABLE ADD NUME CHAR(20);
17.2 ALTER TABLE PERSOANA NUME CHAR(20);
17.3 ALTER PERSOANA ADD NUME CHAR(20);
17.4 ALTER TABEL PERSOANA ADD FIELD NUME;
17.5 ALTER TABLE PERSOANA ADD NUME CHAR(20);
18 Care dintre funcţiile de grupare se pot aplica doar unor atribute
numerice?
18.1 SUM, MIN;
18.2 SUM, AVG;
18.3 MIN, MAX;
18.4 COUNT, AVG;
18.5 COUNT, MIN.
19 Care dintre următoarele instrucţiuni SQL permite reducerea cu 30% a
salariului angajaţilor dintr-un anumit departament?
19.1 UPDATE angajati
SET salariu=salariu-0.3
WHERE departamentid=10;
19.2 SELECT salariu -salariu*0.3
FROM angajati
WHERE departamentid=10;
19.3 UPDATE angajati
SET salariu=salariu*0.7
WHERE departamentid=10;
19.4 UPDATE angajati
SET salariu=salariu*0.3

Pagina 3 din 18
WHERE departamentid=10;
19.5 UPDATE angajati
SET salariu=salariu*1.3
WHERE departamentid=10;
20 Instrucţiunea SQL:
SELECT LENGTH(email)
FROM angajati;
20.1 returnează cea mai lungă adresă de email din tabela angajati;
20.2 returnează fiecare adresă de email din tabela angajati;
20.3 returnează lungimea fiecărei adrese de email din tabela angajati;
20.4 returnează lungimea totală a adreselor de email din tabela angajati;
20.5 returnează numărul maxim de caractere permis în câmpul email.
21 Funcţia SQL care returnează un şir de caractere în care literele mici au
fost convertite în litere mari este:
21.1 CASE
21.2 LCASE
21.3 UPPER
21.4 LOWER
21.5 TOUPPER
22 Unui câmp de tip dată i se poate aplica doar funcţia de grupare:
22.1 AVG;
22.2 MAX;
22.3 STDDEV;
22.4 SUM;
22.5 VARIANCE.
23 După executarea următoarei instrucţiuni SQL, se afişează:
SELECT id_functie, COUNT(*)
FROM angajati
GROUP BY id_functie;
23.1 toţi angajaţii grupaţi după funcţie;
23.2 funcţiile şi numărul angajaţilor pe fiecare funcţie în parte;
23.3 numărul de funcţii distincte;
23.4 funcţiile existente, iar la fiecare funcţie afişează atâţia angajaţi ,câte
funcţii sunt;
23.5 toţi angajaţii în ordinea crescătoare a funcţiilor.
24 Pentru a şterge o înregistrare dintr-o tabelă, se folosesc următoarele
cuvinte cheie:
24.1 UPDATE cu o clauză WHERE;
24.2 INSERT cu o clauză WHERE;
24.3 SELECT cu o clauză WHERE;
24.4 DELETE cu o clauză WHERE;
24.5 DELETE cu o clauza HAVING.
25 Ce se va afişa în urma executării instrucţiunii SQL:
SELECT MIN(data_angajare), id_departament
FROM angajati
GROUP BY id_departament;
25.1 afişează pentru fiecare înregistrare în parte valoarea minimă dintre data
angajării şi id-ul departamentului;
25.2 afişează departamentele şi, pentru fiecare departament în parte, data celei

Pagina 4 din 18
mai vechi angajări;
25.3 afişează departamentele şi, pentru fiecare departament în parte, data celei
mai noi angajări;
25.4 afişează înregistrările pentru care data angajării are valoare nulă;
25.5 afişează cea mai veche angajare.
26 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la funcţiile SQL de grupare
(de exemplu: SUM, MAX etc.) este adevărată?
26.1 funcţiile de grupare pot fi utilizate direct într-o clauză WHERE;
26.2 în fiecare instrucţiune SELECT poate fi utilizată o singură funcţie de
grupare;
26.3 funcţiile de grupare ignoră valorile nule;
26.4 o interogare care utilizează o funcţie de grupare trebuie obligatoriu să
conţină o clauză GROUP BY;
26.5 clauzele GROUP BY conţin obligatoriu funcţii de grupare.
27 Cu ce clauză trebuie completată următoarea instrucţiune SQL, pentru a
include doar angajaţii al căror salariu este mai mare decât 1500?
SELECT COUNT(id_angajat), id_departament
FROM angajati
GROUP BY id_departament;
27.1 WHERE MAX(salariu) > 1500;
27.2 HAVING salariu > 1500;
27.3 WHERE SUM(salariu) > 1500;
27.4 HAVING SUM(salariu) > 1500;
27.5 WHERE salariu > 1500.
28 Instrucţiunea SQL:
CREATE TABLE tabel_studenţi
(id NUMBER(6),
nume VARCHAR(20),
prenume VARCHAR(20),
numar_matricol NUMBER(4));
28.1 creează o tabelă numită tabel_studenţi care conţine patru câmpuri: nume,
prenume, numar, matricol;
28.2 creează o tabelă numită studenţi care conţine patru câmpuri: id, nume,
prenume, numar_matricol;
28.3 creează o tabelă numită tabel_studenţi care va conţine patru câmpuri: id,
nume, prenume, matricol;
28.4 creează o tabelă numită tabel_studenţi care va conţine patru câmpuri: id,
nume, prenume, numar_matricol;
28.5 creează o tabelă numită studenţi care va conţine patru câmpuri: nume,
prenume, numar, matricol.
29 Indicaţi care din următoarele afirmaţii este adevărată.
29.1 sistemul informaţional coincide cu sistemul informatic.
29.2 sistemul informatic include în cadrul său sistemul informaţional.
29.3 sistemul informaţional include în cadrul său sistemul informatic.
29.4 orice organism economic este un sistem informatic.
29.5 sistemul informaţional include în cadrul său sistemul de conducere sau
de decizie.
30 Un sistem informatic este:
30.1 un ansamblu de elemente intercorelate funcţional, în scopul automatizării

Pagina 5 din 18
obţinerii informaţiilor necesare fundamentării deciziilor;
30.2 un sistem destinat conducerii unei organizaţii;
30.3 un sistem destinat controlului unei organizaţii;
30.4 un sistem informaţional destinat fundamentării deciziiilor;
30.5 ansamblul informaţiilor interne şi externe, formale sau informale,
utilizate în cadrul unei organizaţii, precum şi a datelor care au stat la
baza obţinerii lor.
31 Identificaţi care din următoarele componente nu sunt componente
principale ale unui sistem informatic:
31.1 cadrul organizatoric;
31.2 baza informaţională;
31.3 factorul uman;
31.4 managerul societăţii;
31.5 sistemul de programe.
32 Identificaţi afirmaţia falsă:
32.1 modelarea logicii proceselor ca şi diagramele fluxurilor de date fac parte
din etapa de analiză a sistemului;
32.2 construirea modelului logic al unui sistem existent presupune
transformarea diagramei de flux a datelor logice în diagrama de flux a
datelor fizice;
32.3 sistemul informaţional este subordonat sistemului de conducere;
32.4 fiecare fază de realizare a unui sistem informatic se descompune în
activităţi;
32.5 metoda top-down are ca obiectiv principal realizarea modularizării
sistemului de sus în jos.
33 Indicaţi care din următoarele faze nu este o fază a ciclului de viaţă al
dezvoltării sistemelor.
33.1 întreţinerea;
33.2 colectarea;
33.3 proiectarea;
33.4 analiza;
33.5 implementarea.
34 Din punct de vedere al sistemelor informatice, un raport este:
34.1 o activitate complexă care implică respectarea unui set de reguli,
recomandări şi standarde pentru asigurarea şi întreţinerea unui sistem;
34.2 o metodă de asigurare a calităţii sistemelor informatice;
34.3 un document în care sunt incluse doar date predefinite, fiind folosit în
mod exclusiv pentru citirea sau vizualizarea datelor;
34.4 una dintre abordările posibile ale proiectării unui sistem informatic;
34.5 un model precis, complet şi fără ambiguităţi.
35 Arhitectura unui program defineşte:
35.1 componentele acestuia, proprietăţile lor vizibile din exterior, precum şi
relaţiile dintre componente;
35.2 construcţia structurii iniţiale a programului;
35.3 organizarea componentelor unui program;
35.4 o parte fizică, substituibilă, a unui sistem;
35.5 un element fizic prezent în timpul execuţiei sistemului.
36 Sistemele informatice distribuite reprezintă:
36.1 ansambluri de componente hardware şi software autonome, localizate

Pagina 6 din 18
într-o reţea, care comunică şi îşi coordonează acţiunile prin transmitere
de mesaje, dar care apar utilizatorilor ca un sistem unitar;
36.2 informaţii stocate de programe în diverse locaţii în memoria
calculatorului;
36.3 reţele de calculatoare bazate pe stiva de protocoale TCP/IP;
36.4 o colecţie de operaţii folosite pentru a specifica un serviciu al unei clase
sau componente;
36.5 o descriere a unui set de secvenţe de acţiuni.
37 Exploatarea şi întreţinerea sunt două etape ale ciclului de viaţă al unui
sistem informatic care încep imediat ce sistemul devine:
37.1 bine conceput;
37.2 corect implementat;
37.3 operaţional;
37.4 independent;
37.5 flexibil.
38 Limbajul Unified Modeling Language este:
38.1 un limbaj de interogare a datelor din bazele de date relaţionale;
38.2 un limbaj pentru specificarea, vizualizarea, construirea şi documentarea
componentelor unui sistem soft;
38.3 un limbaj de tip script care permite construirea bazelor de cunoștințe;
38.4 un limbaj nestandardizat;
38.5 un limbaj de tip script care permite construirea motoarelor de inferență.
39 Componentele software ale unui sistem informatic au rolul:
39.1 de a verifica dacă datele introduse de utilizator se încadrează în
intervalele de valori admise;
39.2 de a examina corectitudinea codurilor utilizate în aplicaţie;
39.3 de a asigura dialogul între utilizator şi sistem, în vederea culegerii şi
salvării datelor, obţinerii rapoartelor sau iniţierii diferitelor operaţiuni;
39.4 de a estima planurile de dezvoltare;
39.5 de a evidenţia specificaţiile de proiectare.
40 Care dintre următoarele tipuri de diagrame face parte din categoria
diagramelor de structură:
40.1 diagrama de activitate;
40.2 diagrama de secvenţă;
40.3 diagrama cazurilor de utilizare;
40.4 diagrama de colaborare;
40.5 diagrama claselor.
41 Care dintre următoarele tipuri de diagrame face parte din categoria
diagramelor de comportament:
41.1 diagrama claselor;
41.2 diagrama de stare;
41.3 diagrama obiectelor;
41.4 diagrama de desfăşurare;
41.5 diagrama pachetelor.
42 Diagrama cazurilor de utilizare este:
42.1 o diagramă care descrie structura unui sistem prin reprezentarea claselor
sistemului, a atributelor și metodelor lor și a relațiilor între clase
42.2 o diagramă care înfățișează modul în care diverse componente sunt
asamblate împreună pentru a forma componente mai complexe sau

Pagina 7 din 18
sisteme complete
42.3 cea mai simplă reprezentare a interacțiunilor unui utilizator cu un sistem,
reprezentare care prezintă relațiile între utilizator și diferitele cazuri de
utilizare în care acesta este implicat.
42.4 o diagramă care conține reprezentarea pas cu pas a activităților și
acțiunilor, oferind suport pentru decizie, iterație și concurență
42.5 o diagramă de interacțiune care înfățișează modul și ordinea în care
obiectele interacționează între ele
43 Care din următoarele afirmaţii despre sistemele informatice pentru
asistarea deciziei nu este adevărată?
43.1 asistă managerii în luarea unor decizii mai bune;
43.2 conţin module software pentru gestiunea datelor, modelelor, dialogului şi
cunoştinţelor;
43.3 nu asigură interactivitatea între utilizator şi sistem;
43.4 trebuie să fie adaptabile în timp;
43.5 susţin toate etapele procesului decizional şi pot fi adaptate diverselor
stiluri de conducere.
44 Un sistem informatic pentru asistarea deciziei conţine:
44.1 module software pentru gestiunea datelor, modulelor, cunoştinţelor şi
mesajelor;
44.2 module software pentru gestiunea datelor, modelelor, dialogului şi
cunoştinţelor;
44.3 module software pentru gestiunea datelor, modelelor, informaţiilor şi
mesajelor;
44.4 module software pentru gestiunea modelelor, modulelor, cunoştinţelor şi
relaţiilor;
44.5 module software pentru gestiunea datelor, metadatelor, cunoştinţelor şi
metacunoştinţelor.
45 Componenta de gestiune a datelor este alcătuită din:
45.1 baza de modele, sistemul de gestiune a bazei de modele, dicţionarul de
modele, procesorul de execuţie şi integrare a modelelor;
45.2 baza de cunoştinţe, motorul de inferenţe, interfaţa cu utilizatorul;
45.3 baza de date, sistemul de gestiune a bazei de date, dicţionarul de date,
facilităţile de interogare a datelor;
45.4 baza de date, sistemul de gestiune a bazei de date, dicţionarul de modele,
motorul de inferenţe;
45.5 baza de date, baza de modele, baza de cunoştinţe, modulul de achiziţie a
cunoştinţelor.
46 Dicţionarul datelor este:
46.1 un catalog al tuturor datelor din baza de date, descriind datele existente
în baza de date;
46.2 un catalog care conţine definiţiile modelelor, dar şi descrieri ale
funcţiilor la care sunt folosite;
46.3 o colecţie de cunoştinţe descriptive şi procedurale dintr-un anumit
domeniu de activitate;
46.4 un ansamblu complex de programe care formează interfaţa dintre baza de
date şi utilizatori;
46.5 o colecţie de modele cantitative care au aceleaşi caracteristici cu obiectul
studiat.

Pagina 8 din 18
47 Componenta de gestiune a modelelor conţine:
47.1 baza de date, sistemul de gestiune a bazei de date, dicţionarul de date,
facilităţile de interogare;
47.2 baza de cunoştinţe, motorul de inferenţe, interfaţa cu utilizatorul;
47.3 baza de modele, sistemul de gestiune a bazei de modele, dicţionarul de
date, motorul de inferenţe;
47.4 baza de modele, sistemul de gestiune a bazei de modele, dicţionarul de
modele, procesorul de execuţie şi integrare a modelelor;
47.5 baza de date, sistemul de gestiune a bazei de date, motorul de inferenţe,
interfaţa cu utilizatorul.
48 După nivelul organizaţional căruia îi sunt destinate, modele se clasifică
în:
48.1 modele de top, modele strategice, modele iconice, subrutine;
48.2 modele analogice, modele tactice, modele operaţionale;
48.3 modele strategice, modele tactice, modele matematice, modele iconice;
48.4 modele iconice, modele analogice, modele matematice, modele
alfanumerice;
48.5 modele strategice, modele tactice, modele operaţionale, subrutine.
49 Dicţionarul de modele este un element al componentei de gestiune a
modelelor care reprezintă:
49.1 un catalog al tuturor datelor din baza de date, descriind datele existente
în baza de date;
49.2 un catalog care cuprinde cunoştinţe specifice problemei şi cunoştinţe
generale din domeniu;
49.3 un catalog cu modelele cantitative asociate unui anumit domeniu de
activitate;
49.4 un catalog care conţine definiţiile modelelor, dar şi descrieri ale
funcţiilor şi aplicaţiilor la care sunt folosite;
49.5 un catalog al modelelor cantitative şi calitative din domeniul financiar.
50 Procesorul de execuţie şi integrare a modelelor permite:
50.1 verificarea modulului în care se execută programele prin care sunt
construite modelele;
50.2 descrierea funcţiilor şi a aplicaţiilor la care sunt folosite modelele;
50.3 regăsirea ansamblului de variabile asociate unui model;
50.4 utilizarea unor funcţii care permit stocarea, accesarea, actualizarea şi
interogarea modelelor;
50.5 comunicarea rezultatelor obţinute din execuţia modelelor.
51 Componenta de gestiune a dialogului permite:
51.1 furnizarea cunoştinţelor şi expertizei necesare rezolvării unor probleme
complexe;
51.2 comunicarea dintre utilizator şi sistemul suport de decizie;
51.3 încărcarea, stocarea, organizarea şi actualizarea datelor relevante pentru
problema decizională;
51.4 încărcarea, stocarea şi organizarea modelelor cantitative dintr-un
domeniu de activitate;
51.5 identificarea după nume a modelului care se doreşte a fi utilizat.
52 Identificaţi componenta specifică modulului de gestiune a dialogului:
52.1 sistemul de gestiune a bazei de date;
52.2 sistemul de gestiune a bazei de modele;

Pagina 9 din 18
52.3 facilităţile de interogare;
52.4 sistemul de gestiune a interfeţei cu utilizatorul;
52.5 sistemul de gestiune a bazei de cunoştinţe.
53 Selectaţi elementele din structura componentei de gestiune a
cunoştinţelor:
53.1 baza de date, sistemul de gestiune a bazei de date;
53.2 baza de cunoştinţe, sistemul de gestiune a bazei de date;
53.3 baza de cunoştinţe, motorul de inferenţă;
53.4 baza de modele, procesorul de inferenţe simbolic;
53.5 baze de cunoştinţe, sistemul de gestiune a bazei de modele.
54 Elementul efectiv de prelucrare din cadrul unui sistem expert care
pornind de la fapte activează cunoştinţele din baza de cunoştinţe
construind raţionamente care generează noi cunoştinţe este:
54.1 motorul de inferenţă;
54.2 baza de cunoştinţe;
54.3 sistemul de gestiune a bazei de cunoştinţe;
54.4 procesorul de cunoştinţe;
54.5 sistemul de gestiune a bazei de date.
55 După frecvenţa utilizării lor, sistemele suport de decizie se clasifică în:
55.1 sisteme suport de decizie dedicate, sisteme suport de decizie generatoare;
55.2 sisteme suport de decizie instituţionale, sisteme suport de decizie ad-hoc;
55.3 sisteme suport de decizie orientate pe date, sisteme suport de decizie
orientate pe modele;
55.4 sisteme suport de decizie individuale, sisteme suport de decizie de grup;
55.5 sisteme suport de decizie inteligente, sisteme suport de decizie
neinteligente.
56 Identificaţi afirmaţia care nu este o caracteristică a sistemelor
informatice pentru asistarea deciziei:
56.1 asistă deciziile, cu precădere pentru situaţiile semistructurate şi
nestructurate;
56.2 sprijină deciziile la toate nivelurile decizionale;
56.3 pot asista mai multe decizii interdependente;
56.4 susţin doar o etapă a procesului decizional;
56.5 se bazează pe modele standard sau definite de utilizator.
57 Procesorul poate executa programe:
57.1 numai din memoria internă;
57.2 numai din memoria externă;
57.3 şi din memoria internă şi din memoria externă;
57.4 din memoria internă şi din memoria flash;
57.5 numai din memoria flash.
58 Indicaţi care din următoarele dispozitive nu sunt periferice de ieşire:
58.1 monitor;
58.2 imprimantă;
58.3 mouse;
58.4 plotter;
58.5 boxe.
59 Memoriile care îşi pierd informaţiile după scoaterea calculatorului de sub
tensiune se numesc:
59.1 interne;

Pagina 10 din 18
59.2 volatile;
59.3 nevolatile;
59.4 externe;
59.5 operative.
60 Cea mai mică unitate de memorie, în care se poate reţine cifra 0 sau cifra
1, se numeşte:
60.1 gigabyte;
60.2 megabyte;
60.3 kilobyte;
60.4 byte;
60.5 bit.
61 Indicaţi care din următoarele afirmaţii nu se referă la memoria ROM:
61.1 este un mediu de stocare;
61.2 permite în mod normal acces numai la citire;
61.3 este utilizată, în principal, pentru stocarea programelor de sistem;
61.4 este volatilă;
61.5 este nevolatilă.
62 Magistrala microprocesorului conectează:
62.1 memoria RAM cu memoria cache;
62.2 memoria ROM cu microprocesorul;
62.3 memoria RAM cu unitatea centrală de prelucrare;
62.4 toate dispozitivele sistemului de intrare/ieşire cu unitatea centrală;
62.5 microprocesorul cu magistrala principală a sistemului şi cu memoria
cache.
63 Funcţia de comandă şi control a componentei hardware a unui calculator
nu asigură:
63.1 extragerea datelor de intrare din memoria internă;
63.2 analiza instrucţiunilor;
63.3 efectuarea operaţiilor aritmetice şi logice;
63.4 aranjarea datelor de ieşire în memoria internă;
63.5 extragerea instrucţiunilor din memoria internă.
64 Componenta software a unui sistem de calcul care este responsabilă cu
gestionarea resurselor fizice şi logice ale acestuia şi partajarea acestora
între aplicatiile utilizatorului este:
64.1 memoria internă;
64.2 sistemul de operare;
64.3 tastatura;
64.4 BIOS-ul;
64.5 interfaţa grafică.
65 Ce înseamnă abrevierea EPROM?
65.1 Enhanced Primary Read Only Memory;
65.2 Engineering Priority Read Only Memory;
65.3 Electrically Programmable Read Only Memory;
65.4 Erasable Priority Read Only Memory;
65.5 Erasable Programmable Read Only Memory.
66 Componenta unui sistem de calcul formată din programele destinate să
asigure conducerea şi controlul procesului de prelucrare, precum şi
efectuarea unor lucrări curente se numeşte:
66.1 software;

Pagina 11 din 18
66.2 hardware;
66.3 firmware;
66.4 antivirus;
66.5 BIOS.
67 Rezoluţia monitorului se măsoară în:
67.1 inch;
67.2 cm;
67.3 pixeli;
67.4 MB;
67.5 Hz.
68 Indicaţi care din următoarele dispozitive nu sunt periferice de intrare:
68.1 tastatura;
68.2 tableta grafică;
68.3 scanner;
68.4 microfon;
68.5 difuzor.
69 Funcţia de intrare-ieşire a componentei hardware asigură:
69.1 extragerea instrucţiunilor din memoria internă;
69.2 introducerea datelor şi a programelor în memoria internă şi livrarea
rezultatelor;
69.3 efectuarea operaţiilor aritmetice şi logice;
69.4 extragerea datelor de intrare din memoria internă;
69.5 aranjarea datelor de ieşire în memoria internă.
70 Viteza procesorului se exprimă în:
70.1 MB;
70.2 inch;
70.3 GHz;
70.4 pixeli;
70.5 m/s.
71 După tipurile de interacţiuni permise, sistemele de operare pot fi:
71.1 monotasking şi multitasking;
71.2 monouser şi multiuser;
71.3 seriale, interactive şi în timp real;
71.4 multiuser şi multitasking;
71.5 monouser şi monotasking.
72 După configuraţiile hard pe care le deservesc, sistemele de operare sunt
specializate pentru:
72.1 mainframe-uri, minicalculatoare şi microcalculatoare;
72.2 minicalculatoare şi microcalculatoare;
72.3 minicalculatoare şi mainframe-uri;
72.4 microcalculatoare şi mainframe-uri;
72.5 computere de prelucrat vectori, supercomputere şi computere personale.
73 După gradul de partajare a resurselor, sistemele de operare pot fi:
73.1 monotasking şi multitasking;
73.2 monouser şi monotasking;
73.3 multiuser şi multitasking;
73.4 monouser şi multiuser;
73.5 seriale, interactive şi în timp real.
74 Care din următoarele funcţii nu sunt realizate de nucleul sistemului de
Pagina 12 din 18
operare (kernel):
74.1 gestiunea resurselor fizice ale calculatorului şi a dispozitivelor periferice;
74.2 gestiunea operaţiilor de intrare/ieşire;
74.3 controlul încărcării în memoria internă, punerii în funcţiune şi încetării
activităţii pentru programele utilizator;
74.4 sesizarea evenimentelor deosebite care apar în timpul execuţiei şi
tratarea acestor evenimente;
74.5 asigurarea interfeţei cu utilizatorul.
75 Pentru a putea executa mai multe programe simultan, sistemul de operare
trebuie să fie capabil:
75.1 să lucreze monotasking;
75.2 să lucreze multitasking;
75.3 să lucreze cu procesoare de text;
75.4 să compileze programele sursă;
75.5 să lucreze cu procesoare de imagini.
76 Modificarea de către sistemul de operare a stării unui proces din starea
“în aşteptare”, în starea “pregătit pentru execuţie”, se face în momentul
în care:
76.1 se face o cerere de I/O;
76.2 ia sfârşit o operaţie de I/O;
76.3 resursele necesare procesului devin disponibile;
76.4 gestionarul de procese descoperă că lista de aşteptare s-a golit;
76.5 o cerere de I/O a unui alt proces este întreruptă.
77 În sistemele de operare în timp real, priorităţile se calculează astfel:
77.1 sunt alocate funcţie de resurse;
77.2 sunt fixate de utilizator;
77.3 sunt calculate dinamic, de către sistem, în funcţie de obiectivele sale;
77.4 sunt precalculate la iniţializarea sistemului;
77.5 sunt citite din tabela de priorităţi ale proceselor.
78 În sistemele de operare în timp partajat, planificarea pentru execuţie este:
78.1 declanşată de evenimente;
78.2 declanşată de ceasul sistemului;
78.3 declanşată la eliberarea resurselor cerute de proces;
78.4 preprogramată la iniţializarea primului proces;
78.5 precedată de planificarea task-urilor.
79 În componenţa sistemului de operare se regăsesc, de obicei, următoarele
module:
79.1 compilatoare, interpretoare, macroprocesoare, utilitare;
79.2 module pentru gestiunea proceselor, procesoarelor, echipamentelor
periferice, memoriei, căilor de acces, datelor şi a transmisiilor de date;
79.3 editoare de legături, depanatoare, editoare de text;
79.4 tabele de baze de date relaţionale şi interogări către acestea;
79.5 sisteme de gestiune tranzacţionale.
80 2 procese deschise în acelaşi sistem de operare, care interacţionează, pot
fi modelate:
80.1 cu ajutorul canalelor şi a controlorilor de trafic din sistem;
80.2 cu ajutorul mecanismului “producător-consumator”;
80.3 cu ajutorul mecanismului “master-slave”;
80.4 prin mecanismul divide-et-impera;

Pagina 13 din 18
80.5 prin metoda “branch and bound”.
81 Interacţiunea directă a utilizatorilor cu sistemul de operare se realizează
prin intermediul:
81.1 programelor scrise în limbaj de asamblare;
81.2 programelor scrise în limbaje de nivel inalt;
81.3 interpretorului de comenzi (shell), fie că e vorba de o interfaţă în linie de
comandă sau de o interfaţă grafică;
81.4 programelor scrise în limbaje de nivel mediu;
81.5 comenzilor date în limbaj natural.
82 Un fişier de tip director (folder):
82.1 are dimensiune 0;
82.2 este o modalitate de a structura logic sistemul de fişiere;
82.3 este o tabelă care conţine câteo intrare (cu informaţii) pentru fiecare
fişier din acel director;
82.4 nu există un astfel de fişier;
82.5 este o secţiune din tabela de alocare a fişierelor.
83 Fisierele obişnuite conţin:
83.1 poziţia fişierului pe suport extern;
83.2 conţinut de tip text sau binar;
83.3 intrări ale altor fişiere din tabela de alocare a fişierelor;
83.4 formatul fişierului;
83.5 informaţie în format hexazecimal.
84 Timpul de procesor consumat suplimentar de sistem (overhead) nu
trebuie să depăşească în timpul funcţionării normale un procent din
timpul total procesor. Acest procent limită este de:
84.1 5 - 6%
84.2 3 - 4%
84.3 1 - 2%
84.4 10 - 20%
84.5 20 - 45%
85 Curba costurilor marginale intersectează întotdeauna curba costurilor
medii:
85.1 în punctul de minim al acestora;
85.2 în punctul de maxim al acestora;
85.3 într-un punct oarecare;
85.4 într-un punct de inflexiune;
85.5 în cel puţin două puncte de extrem.
86 Costurile de oportunitate care nu necesită o plată monetară explicită se
numesc:
86.1 costuri marginale;
86.2 costuri variabile;
86.3 costuri fixe;
86.4 costuri totale;
86.5 costuri implicite.
87 Legătura dintre costul fix mediu (CFM), costul variabil mediu (CVM) şi
costul total mediu (CTM) este:
87.1 CFM-CVM=CTM;
87.2 CFM+CVM=CTM;
87.3 CFM+CTM=CVM;

Pagina 14 din 18
87.4 CVM+CTM=CFM;
87.5 CVM-CFM=CTM.
88 Indicaţi care dintre următoarele exemple de costuri sunt costuri fixe.
88.1 materii prime pentru producţie;
88.2 combustibili pentru producţie;
88.3 chiria;
88.4 materiale de bază şi auxiliare pentru producţie;
88.5 energie pentru producţie.
89 Costurile nonproporţionale caracterizate prin faptul că nivelul lor creşte
în proporţie mai mare şi mai rapid decât volumul producţiei se numesc:
89.1 costuri subproporţionale;
89.2 costuri flexibile;
89.3 costuri regresive;
89.4 costuri degresive;
89.5 costuri progresive.
90 Totalitatea cheltuielilor efectuate de un agent economic pentru realizarea
unui bun sau serviciu se numeşte:
90.1 cost de oportunitate;
90.2 cost marginal;
90.3 cost de desfacere;
90.4 cost de producţie;
90.5 cost administrativ.
91 Pentru realizarea a 30 de produse, o întreprindere face următoarele
cheltuieli: materii prime şi materiale: 500 u.m., combustibil şi energie:
20 u.m., chiria: 40 u.m., salarii directe: 1100 u.m., amortizarea
capitalului fix: 200 u.m., iluminat: 80 u.m., încălzire: 100 u.m. Să se
determine costul variabil mediu.
91.1 62 u.m.
91.2 68 u.m.
91.3 36 u.m.
91.4 40 u.m.
91.5 54 u.m.
92 Pentru realizarea a 30 de produse, o întreprindere face următoarele
cheltuieli: materii prime şi materiale: 500 u.m., combustibil şi energie:
20 u.m., chiria: 40 u.m., salarii directe: 1100 u.m., amortizarea
capitalului fix: 200 u.m., iluminat: 80 u.m., încălzire: 100 u.m. Să se
determine costul fix mediu.
92.1 14 u.m.
92.2 18 u.m.
92.3 16 u.m.
92.4 20 u.m.
92.5 12 u.m.
93 O întreprindere îşi desfăşoară activitatea în domeniul comerţului şi
obţine venituri exclusiv din vânzarea produselor comercializate. ştiind că
profitul realizat a fost de 1000 u.m., iar costurile totale au fost de 3000
u.m., să se calculeze rata profitului raportat la cifra de afaceri.
93.1 33,33%
93.2 30%
93.3 20%

Pagina 15 din 18
93.4 25%
93.5 50%
94 O întreprindere îşi desfăşoară activitatea în domeniul comerţului şi
obţine venituri exclusiv din vânzarea produselor comercializate. ştiind că
profitul a fost de 1000 u.m., iar cifra de afaceri 2000 u.m., să se calculeze
rata profitului raportat la costurile totale.
94.1 100%
94.2 200%
94.3 50%
94.4 30%
94.5 300%
95 O întreprindere producătoare obţine venituri exclusiv din
comercializarea producţiei fizice realizate. Se cunosc următoarele date:
costuri fixe totale: 3000 u.m., costul variabil mediu: 2 u.m./buc., preţ de
vânzare unitar: 8 u.m./buc. Întreprinderea obţine profit pentru un volum
al producţiei fizice vândute mai mare de:
95.1 350 buc.
95.2 400 buc.
95.3 450 buc.
95.4 500 buc.
95.5 550 buc.
96 La nivelul pragului de rentabilitate profitul obţinut de întreprindere este:
96.1 strict pozitiv;
96.2 strict negativ;
96.3 nul;
96.4 cel puţin 100 u.m.
96.5 cel mult 100 u.m.
97 Indicaţi afirmaţia care nu este valabilă, referitoare la raportul dintre
veniturile realizate şi cheltuielile cu factorii de producţie:
97.1 reprezintă o modalitate de calcul a eficienţei economice;
97.2 cu cât veniturile sunt mai mari, cu atât eficienţa economică este mai
ridicată;
97.3 cu cât cheltuielile sunt mai mici, cu atât eficienţa economică este mai
ridicată;
97.4 cu cât cheltuielile sunt mai mari, cu atât eficienţa economică este mai
mică;
97.5 cu cât veniturile sunt mai mici, cu atât eficienţa economică este mai
ridicată;
98 Selectaţi conceptul care nu reprezintă o formă a eficienţei economice
asociată doar unui anumit factor de producţie:
98.1 productivitatea muncii:
98.2 consumul;
98.3 productivitatea capitalului;
98.4 productivitatea pământului;
98.5 randamentul capitalului.
99 Care dintre următoarele afirmaţii este corectă:
99.1 între productivitatea muncii şi eficienţa economică este o relaţie de tip
întreg-parte;
99.2 între productivitatea muncii şi eficienţa economică este o relaţie de tip

Pagina 16 din 18
întreg-întreg;
99.3 între eficienţa economică şi productivitatea muncii este o relaţie de tip
parte-întreg;
99.4 între eficienţa economică şi productivitatea muncii este o relaţie de tip
întreg-parte;
99.5 între eficienţa economică şi productivitatea muncii este o relaţie de tip
parte-parte;
100 Rentabilitatea activităţii economice este o formă de eficienţă economică
determinată în raport cu:
100.1 consumul factorului muncă:
100.2 capitalul utilizat;
100.3 toţi factorii de producţie utilizaţi şi consumaţi;
100.4 pământul folosit;
100.5 capitalul şi pământul utilizate.
101 Între salariul real şi salariul nominal există o relaţie de:
101.1 proporţionalitate directă;
101.2 egalitate;
101.3 proporţionalitate inversă;
101.4 apartenenţă;
101.5 incluziune.
102 Salariul real creşte în situaţia în care:
102.1 salariul nominal şi preţurile bunurilor de consum cresc în mod egal;
102.2 salariul nominal creşte cu 20%, iar preţurile bunurilor de consum cresc
cu 40%;
102.3 salariul nominal scade cu 20%, iar preţurile bunurilor de consum scad cu
10%;
102.4 salariul nominal creşte cu 20%, iar preţurile bunurilor de consum cresc
cu 10%;
102.5 salariul nominal scade cu 20%, iar preţurile bunurilor de consum rămân
constante.
103 Dacă salariul real creşte cu 30% şi preţurile bunurilor de consum se
reduc cu 20%, atunci salariul nominal:
103.1 creşte cu 4%;
103.2 creşte cu 6%;
103.3 scade cu 4%;
103.4 scade cu 6%;
103.5 creşte cu 1%.
104 Profitul care rămâne după plata impozitului se numeşte:
104.1 profit brut;
104.2 supraprofit;
104.3 profit net;
104.4 profit obişnuit;
104.5 profit nelegitim.
105 Dacă atât profitul, cât şi costul cresc cu aceeaşi sumă S, atunci încasările:
105.1 cresc cu S;
105.2 cresc cu 2S;
105.3 scad cu S;
105.4 scad cu 2S;
105.5 nu se modifică.

Pagina 17 din 18
106 Obiectivul fundamental al eficienţei economice este:
106.1 maximizarea cheltuielilor;
106.2 maximizarea salariilor;
106.3 maximizarea efortului;
106.4 minimizarea profitului;
106.5 maximizarea profitului.
107 Dobânda reprezintă:
107.1 venitul sau remuneraţia capitalului împrumutat;
107.2 venitul care recompensează munca depusă;
107.3 raportul dintre salariul nominal şi preţul bunurilor de consum;
107.4 diferenţa dintre încasările totale şi costurile totale;
107.5 venitul pe care îl obţine proprietarul unui teren.
108 Un agent economic contractează un credit bancar de 20000 RON, pe o
perioadă de doi ani, cu o rată anuală a dobânzii de 10%. Dobânda totală
plătită, în regim de dobândă compusă, este:
108.1 2100 RON;
108.2 2000 RON;
108.3 4000 RON;
108.4 4200 RON;
108.5 1000 RON.

Pagina 18 din 18