PLANUL LOCAL DE

ACŢIUNE
PENTRU MEDIU

JUDEŢUL HARGHITA

2014-2020

2013
 CUPRINS

CUVÂNT DE INTRODUCERE
REZUMAT EXECUTIV
CAPITOLUL 1. - INTRODUCERE
1.1 Ce este un plan de acţiune pentru mediu (PLAM) şi care este rolul său în judeţul Harghita
1.2 Structura şi metodologia utilizată pentru elaborarea PLAM
1.2.1 Consideraţii generale
1.2.2 Identificarea şi clasificarea problemelor / aspectelor de mediu
1.2.3 Transformarea problemelor / aspectelor de mediu într-un plan de acţiune
CAPITOLUL 2. – STAREA INIŢIALĂ A JUDEŢULUI HARGHITAlllllllll
2.1 Informaţii generale asupra judeţului
2.1.1 Valori istorice şi culturale
2.1.2 Descrierea judeţului Harghita
2.2 Starea mediului în judeţul Harghita
2.2.1 Starea calităţii atmosferei
2.2.2 Starea apelor de suprafaţă şi subterane
2.2.3 Starea solurilor
2.2.4 Starea pădurilor
2.2.5 Starea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
2.2.6 Starea ariilor protejate
2.2.7 Starea radioactivităţii mediului
2.2.8 Starea aşezărilor umane
2.2.9 Poluări accidentale
CAPITOLUL 3. – PROBLEME / ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE DIN JUDEŢUL
HARGHITA
3.1 Descrierea metodologiei de identificare, evaluare şi selectare a problemelor / aspectelor de mediu
3.2 Descrierea, analizarea şi evaluarea problemelor / aspectelor de mediu
3.3 Selectarea problemelor prioritare şi sinteza problemelor / aspectelor de mediu prioritare selectate
CAPITOLUL 4. - PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI
HARGHITA
4.1 Acţiuni strategice pentru protecţia mediului în judeţul Harghita
4.1.1 Introducere

2
4.1.2 Stabilirea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor
4.1.3 Recomandări cadru pentru protejarea componentelor de mediu
4.1.4 Identificarea priorităţilor pentru acţiune
4.1.5 Identificarea criteriilor de selectare a acţiunilor
4.1.6 Identificarea, analizarea şi selectarea acţiunilor
4.1.7 Adoptarea şi instituţionalizarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu
4.2 Matricile-plan pentru probleme
4.2.1 Matricea-plan pentru problema Degradarea mediului natural
4.2.2 Matricea-plan pentru problema Poluarea apelor de suprafaţă
4.2.3 Matricea-plan pentru problema Calitatea şi cantitatea apei potabile
4.2.4 Matricea-plan pentru problema Poluarea atmosferei
4.2.5 Matricea-plan pentru problema Poluarea solului şi apei subterane
4.2.6 Matricea-plan pentru problema Gestionarea deşeurilor
4.2.7 Matricea-plan pentru problema Ameninţări date de accidente majore, fenomene naturale şi
antropice
4.2.8 Matricea-plan pentru problema Turism şi agrement
4.2.9 Matricea-plan pentru problema Urbanism – mediu
4.2.10 Matricea-plan pentru problema Afectarea sănătăţii populaţiei
4.2.11 Matricea-plan pentru problema Educaţia ecologică
4.2.12 Matricea-plan pentru problema Fonduri insuficiente de adresare a problemelor de mediu
4.2.13 Matricea-plan pentru problema Capacitatea instituţională şi administrativă nesatisfăcătoare a
autorităţilor descentralizate şi autorităţilor publice locale în adresarea problemelor de mediu şi
impunerea legislaţiei de mediu
CAPITOLUL 5. – PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR
5.1 Elaborarea planului de implementare
5.2 Matricile-plan de implementare a acţiunilor pentru soluţionarea problemelor de mediu prioritare
5.2.1 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Degradarea mediului natural
5.2.2 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Poluarea apelor de suprafaţă
5.2.3 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Calitatea şi cantitatea apei potabile
5.2.4 Matricea plan de implementare a acţiunilor pentru problema Poluarea atmosferei
5.2.5 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Poluarea solului şi apei subterane
5.2.6 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Gestionarea deşeurilor
5.2.7 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Ameninţări date de accidente
majore, fenomene naturale şi antropice

3
5.2.8 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Turism şi agrement
5.2.9 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Urbanism – mediu
5.2.10 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Afectarea sănătăţii populaţiei
5.2.11 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Educaţia ecologică
5.2.12 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Fonduri insuficiente de adresare a
problemelor de mediu
5.2.13 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Capacitatea instituţională şi
administrativă nesatisfăcătoare a autorităţilor descentralizate şi autorităţilor publice locale în
adresarea problemelor de mediu şi impunerea legislaţiei de mediu
CAPITOLUL 6. – MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR
6.1. Elaborarea planului de monitorizare şi de evaluare
6.2. Matricea-plan de monitorizare şi de evaluare a PLAM
6.3 Raportul de evaluare a rezultatelor implementării Planului Local de Acţiune pentru Mediu al
Judeţului Harghita
6.4 Termen pentru revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Mediu al Judeţului Harghita

4
 CUVÂNT DE INTRODUCERE

Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) pentru judeţul Harghita reprezintă strategia
pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu din judeţ prin abordarea pe
principiile dezvoltării durabile şi este în deplină concordanţă cu Planul Naţional de Acţiune pentru
Protecţia Mediului.
Ţinând cont de resursele limitate disponibile pentru soluţionarea tuturor problemelor de
mediu, comunităţile trebuie să-şi definească priorităţile şi să-şi planifice implementarea acestora în
mod eficient pentru următorii ani.
Documentul PLAM are o importanţă deosebită în ceea ce priveşte rezolvarea celor mai
urgente probleme de mediu existente în judeţ, cu implicarea eficientă a autorităţilor locale, a
cetăţenilor, organizaţiilor neguvernamentale, mediului de afaceri şi industriei, instituţiilor de
învăţământ şi mass-media. Este un document strategic oficial, fiind complementar celorlalte activităţi
de planificare ale autorităţilor administraţiei publice locale.
Planul Local de Acţiune stabileşte scopuri, obiective şi ţinte clare pentru soluţionarea fiecărei
probleme individuale de mediu şi prezintă seturi cuprinzătoare de acţiuni convergente pentru
atingerea acestora. Totodată se stabileşte responsabilizarea autorităţilor locale, mediului de afaceri,
societăţii civile pentru a rezolva problemele de mediu din judeţ în vederea asigurării unui mediu
adecvat, a unor condiţii de viaţă mai bune şi, nu în ultimul rând, al unei dezvoltări durabile pentru
generaţiile actuale şi viitoare.
PLAM-ul poate servi ca argument adiţional în obţinerea de resurse financiare, în special a
celor oferite de Uniunea Europeană. Obţinerea unei finanţări externe pentru implementarea oricărui
proiect este condiţionată de evidenţierea faptului că acel proiect este cuprins într-o strategie locală de
dezvoltare, strategie elaborată printr-o largă consultare publică.

5
 REZUMAT EXECUTIV

Prima versiune a Planului Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) pentru judeţul Harghita a
fost iniţiat şi implementat prin programul PHARE « implementarea Aquis-ului de Mediu » in cadrul
proiectului PHARE RO 0006.14.03. şi a fost adoptată prin Hotărârea nr.1/2005 a Comisiei Judeţene
Consultative a Judeţului Harghita.
În contextul aderării României la Uniunea Europeană şi a schimbărilor legislative care au fost
impuse de armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia europeană s-a hotărât demararea procedurii
de revizuire a Planului Local de Acţiune pentru Mediu pentru judeţul Harghita. Concomitent cu
revizuirea planurilor locale de acţiune pentru mediu s-a realizat şi revizuirea Planului Regional de
Acţiune pentru Mediu pentru Regiunea 7 Centru în perspectiva identificării necesităţilor de finanţare
din fondurile europene post aderare şi mai ales în perspectiva prioritizării acestor finanţări.
Procesul de revizuire a Planului Local de Acţiune pentru Mediu pentru judeţul Harghita a
început în 31 octombrie 2012 şi s-a finalizat în……………… 2013.
Revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Mediu la nivelul judeţului Harghita presupune,
în principal, planificarea măsurilor în domeniul mediului aplicate la nivel judeţean, pe baza ciclului
planificării strategice.
Întrucât Planul Local de Acţiune pentru Mediu trebuie să fie în concordanţă cu Planul
Naţional de Acţiune pentru Mediu, cu Planurile de Dezvoltare Regionale, cu alte planuri/programe
ale autorităţilor locale care includ componenta de mediu, cu standardele şi reglementările în vigoare,
precum şi cu programul de implementare a directivelor Uniunii Europene, este necesară implicarea in
acest proces a factorilor de decizie şi a comunităţii.
Într-o primă etapă s-a realizat monitorizarea şi evaluarea implementării acţiunilor din PLAM
şi s-a constatat că din totalul de 225 de măsuri care au fost cuprinse în prima versiune a Planului
Local de Acţiune pentru Mediu, 59 de măsuri au fost realizate, 149 în curs de realizare, 17
nerealizate, la nivelul anului 2012.
Următorul pas in revizuirea PLAM a fost evaluarea stării actuale a judeţului, luându-se în
considerare nu numai calitatea factorilor de mediu şi acţiunile care îi influenţeaza pe aceştia, dar şi
starea socială actuală a populaţiei si a localităţilor.
În urma analizei realizate de Grupul de lucru s-au păstrat categoriile de probleme de mediu
identificate în prima versiune a PLAM, iar în etapa următoare s-a realizat ierarhizarea si prioritizarea
problemelor şi aspectelor de mediu, o dată cu revizuirea planului de acţiune.
In vederea elaborării Planului Local de Acţiune pentru Mediu, pentru fiecare problemă de
mediu s-a stabilit:
Scopul pentru mediu, care reprezintă elementul de îndrumare strategică a eforturilor pe
termen lung pentru rezolvarea problemei;
Obiectivele pentru mediu, sunt angajamentele măsurabile care trebuiesc atinse într-un interval
de timp pentru atingerea scopului stabilit;
Ţintele pentru mediu, reprezentând cuantificarea a ceea ce se doreşte a se realiza într-un
interval de timp prestabilit pentru atingerea obiectivului;
Indicatorii de mediu, care sunt elementele de referinţă pentru cuantificarea si evaluarea
rezultatelor acţiunilor.

6
 Pe baza celor stabilite s-au identificat acţiuni posibile pentru atingerea acestora. La
identificarea acţiunilor s-a avut in vedere punctele slabe existente şi s-a urmărit compensarea acestora
prin acţiuni care au vizat îmbunătăţirea şi/ sau întărirea unor domenii.
Metodologia utilizată în stabilirea conţinutului şi a formatului standard al documentului
PLAM are la bază “Manualul pentru elaborarea planurilor locale de acţiune pentru mediu” editat cu
sprijinul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor în cadrul proiectului PHARE
RO9804.04.01.001.

7
1. INTRODUCERE

1.1. CE ESTE UN PLAN DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU (PLAM) ŞI CARE ESTE

ROLUL SĂU ÎN JUDEŢUL HARGHITA

Planul Local de Acţiune pentru Mediu în judeţul Harghita reprezintă:

un instrument deosebit de eficient pentru soluţionarea problemelor şi aspectelor de mediu la nivel
local;
una dintre căile cele mai eficiente de participare a publicului în procesul de decizie al autorităţilor
locale;
prin instituţionalizarea sa, angajamentul autorităţilor publice locale şi al comunităţii în asigurarea
unui mediu adecvat, a unor condiţii de viaţă mai bune şi a unei dezvoltări durabile pentru
generaţiile actuale şi viitoare.
Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) pentru judeţul Harghita reprezintă strategia pe termen
scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu din judeţ prin abordarea principiilor
dezvoltării durabile şi în concordanţă cu Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului şi cu
Programele de Dezvoltare Locale, Judeţene şi Regionale.
Planul Local de Acţiune pentru Mediu promovează ideea parteneriatului şi a unor mecanisme
economice pentru dezvoltarea unei finanţări durabile pe termen lung pentru soluţionarea problemelor
de mediu în corelaţie cu dezvoltarea socială şi economică.
Planul Local de Acţiune pentru Mediu este elaborat în viziunea unei dezvoltări durabile a
comunităţilor din judeţul Harghita şi a judeţului în ansamblu, vizând nu numai toţi factorii de mediu,
ci şi aspectele specifice privind sănătatea şi calitatea vieţii populaţiei, legislaţia, activitatea Agenţiei
pentru Protecţia Mediului Harghita, educaţia ecologică.
Planul Local de Acţiune pentru Mediu stabileşte scopuri, obiective şi ţinte pentru soluţionarea fiecărei
probleme individuale de mediu şi prezintă seturi corespunzătoare de acţiuni convergente pentru
atingerea acestora. Totodată, PLAM stabileşte indicatorii pentru măsurarea eficienţei acţiunilor.
Planul stabileşte responsabilităţile autorităţilor şi instituţiilor judeţene şi locale în rezolvarea eficientă
a problemelor de mediu.

1.2. STRUCTURA ŞI METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU ELABORAREA

PLAM

1.2.1 Consideraţii generale

Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) reprezintă un instrument eficient pentru rezolvarea
problemelor de protecţie a mediului la nivel local. Prin PLAM se asigură structura de bază pentru
îmbunătăţirea reală, vizibilă şi durabilă a mediului, soluţionarea celor mai urgente probleme de mediu
la nivel local, implementarea viitoarelor investiţii în domeniul mediului, cât şi conformarea cu
directivele Uniunii Europene.
Pentru realizarea PLAM se porneşte de la situaţia actuală a judeţului Harghita, luând în considerare
aspectele legate de mediul înconjurător, cum ar fi: starea atmosferei, starea apelor, starea solului, dar
şi probleme legate de aşezările umane, precum şi aspecte culturale şi istorice ale judeţului. Datele
referitoare la starea mediului sunt cele mai importante, acestea constituind punctul de plecare în
identificarea, analizarea şi ierarhizarea problemelor.

8
Realizarea PLAM necesită relaţii de colaborare foarte strânse între cetăţeni şi oficialităţile locale şi de
asemenea între toate instituţiile care coordonează realizarea acestuia, acesta fiind singurul mod de
abordare care poate asigura succesul acţiunii.
Instituţionalizarea PLAM este deosebit de importantă pentru desfăşurarea întregului proces. Aceasta
marchează pe de o parte angajamentul celor implicaţi de a face toate eforturile pentru elaborare şi
implementare, iar pe de altă parte, oficializarea unui proces în beneficiul comunităţii, cu implicarea
autorităţii în luarea deciziilor.
Iniţierea şi instituţionalizarea la nivel local a procesului PLAM s-a realizat prin Hotărârea Comisiei
Consultative a Judeţului Harghita nr.1/25.08.2003 privind constituirea Comisiei de Coordonare şi a
Grupului de lucru a Planului Local de Acţiune pentru Mediu la nivelul Judeţului Harghita.

Procesul de revizuire a PLAM a parcurs următoarele etape:

I. Evaluarea primei versiuni a PLAM

În urma monitorizării PLAM de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita s-a realizat
evaluarea acţiunilor şi a măsurilor cuprinse în prima versiune a PLAM. Rezultatul evaluării ne-a
furnizat o imagine generală asupra activităţii pe linie de mediu desfăşurate în judeţul Harghita, dar şi
a gradului de acceptare a planului de către comunitatea locală.

II. Informarea asupra demarării procedurii de revizuire a PLAM

S-a realizat informarea Comitetului de Coordonare şi a grupurilor de părţi interesate asupra demarării
procedurii de revizuire a Planului Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) pentru perioada 2014-
2020.
A fost stabilită componenţa grupului de lucru implicat în revizuirea PLAM.

III. Revizuirea principalelor aspecte de mediu

S-a realizat revizuirea principalelor aspecte de mediu pentru a evidenţia evoluţia în timp a stării
mediului şi a forma un nou punct de plecare pentru acţiunile prevăzute în planul revizuit.

IV. Evaluarea problemelor de mediu

S-au identificat problemele de mediu cu implicarea părţilor interesate şi s-a realizat ierarhizarea şi
prioritizarea problemelor de către grupul de lucru.

V. Elaborarea planului de acţiune

S-au stabilit obiectivele generale şi specifice în concordanţă cu obiectivele fixate la nivel naţional.
Pentru fiecare obiectiv specific s-a realizat o listă de acţiuni considerate relevante la nivel judeţean.
În această etapă s-a redactat versiunea preliminară a PLAM.

VI. Transmiterea spre consultare publică şi finalizarea documentului PLAM

Versiunea preliminară a PLAM a fost pusă la dispoziţia publicului spre consultare. În urma prelucrării
observaţiilor primite s-a redactat versiunea finală a planului revizuit.

Structura organizatorică a PLAM pentru judeţul Harghita

Instituţia coordonatoare a procesului PLAM este Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita.

COMITETUL DE COORDONARE A PLAM

Componenţa Comitetului de Coordonare a fost concepută să reflecte cât mai obiectiv interesele
diferite ale diverselor grupuri din comunitatea locală, pentru a spori şansele de succes ale elaborării şi
implementării PLAM.

9
Componenţa Comitetului de Coordonare a PLAM, constituit prin Hotărârea Comisiei Consultative a
Judeţului Harghita nr.1/25.08.2003, a fost reactualizată cu persoanele de conducere existente la
nivelul anului 2013.
Membrii Comitetului de Coordonare:
1. Andrei Jean Adrian– prefect, Instituţia Prefectului - Judeţul Harghita

2. Borboly Csaba – preşedinte, Consiliul Judeţean Harghita

3. Domokos László József– director executiv, Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita

4. Georgeta Gabriela David Melinte– comisar şef, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul
Judeţean Harghita

5. Tar Gyöngyi– director, Direcţia de Sănătate Publică Harghita

6. Miklós Géza – director, Sistemul de Gospodărire a Apelor Harghita

7. Nicolae Bărbieru– director, Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş

8. Ion Păvăleanu – director, Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamţ

9. Cătălin Mutică – director, Direcţia Silvică Harghita

10. Török Eugen – director executiv, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
Harghita

11. Trandafir Haralambie – director, Direcţia Judeţeană de Statistică Harghita

12. Chestor de poliţie Radu Sandu Moldovan – inspector şef, Inspectoratul Judeţean de
Poliţie Harghita

13. Bartolf Hedvig – inspector şef, Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita

14. Ráduly Róbert – primar, Primăria Municipiului Miercurea Ciuc

15. Bunta Levente-Zoltan – primar, Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc

16. Platon Stelu – primar, Primăria Municipiului Topliţa

17. Albert Tibor – primar, Primăria Oraşului Băile Tuşnad

18. Brezovszky Gheorghe-Adam – primar, Primăria Oraşului Bălan

19. Mik József – primar, Primăria Oraşului Borsec

20. Rafai Emil – primar, Primăria Oraşului Cristuru Secuiesc

21. Mezei János- primar, Primăria Municipiului Gheorgheni

22. Rus Sándor - primar, Primăria Oraşului Vlăhiţa

23. Drugă Nicuşor – primar, Primăria Comunei Corbu

24. Bodó Dávid – primar, Primăria Comunei Cozmeni

25. Dr. Lányi Szabolcs – Universitatea SAPIENTIA

10
 26. Potozki László, director, Fundaţia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc

27. Pupák Felméri Zsuzsa, preşedinte, Fundaţia NATURLAND Gheorgheni

28. Ambrus László - Asociaţia AGORA Odorheiu Secuiesc

GRUPUL DE LUCRU A PLAM

Componenţa Grupului de Lucru a PLAM a fost reactualizată conform Deciziei Agenţiei

pentru Protecţia Mediului Harghita nr. 137/08.10.2012 privind constituirea Grupului de
Lucru pentru revizuirea PLAM.

Membrii Grupului de Lucru:

1. Bernádt Zelma - Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita

2. Both József - Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita

3. Szép Róbert – Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita

4. Kovásznai Sándor - Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita

5. Molnár Melinda - Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita

6. Kósa Ildikó - Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita

7. László Anna- Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita

8. Péter Ildikó- Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita

9. Abos Alexandru - Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita

10. Reprezentantul Consiliului Judeţean Harghita

11. Dr. Vass Előd - Direcţia de Sănătate Publică Harghita

12. Balla Izabela Gărda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Harghita

13. Darvas Ágnes - Sistemul de Gospodărire a Apelor Harghita

COORDONATOR PLAM

Domokos László-József – director executiv, Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita

1.2.2 Identificarea şi clasificarea problemelor / aspectelor de mediu

În vederea obţinerii unor informaţii cât mai reale asupra problemelor de mediu, Grupul de lucru a
realizat identificarea problemelor de mediu utilizând datele şi informaţiile de mediu deţinute de APM
Harghita (ca urmare a exercitării atribuţiilor ce îi revin), precum şi de către instituţiile cu atribuţii în
domeniul sănătăţii publice (DSP Harghita), gospodăririi apelor (SGA Harghita, SGA Mureş, SGA
Neamţ, SGA Bacău), agriculturii (DADR Harghita), silviculturii (Direcţia Silvică Harghita, ITRSV

11
Harghita), gospodăririi resurselor minerale (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale –
Compartimentul de Inspecţie Teritorială Harghita) etc.
Pentru a cuprinde toate problemele legate de protecţia mediului pe întreg teritoriu al judeţului, Grupul
de lucru a procedat la sondarea opiniei publice. S-au transmis spre completare Consiliului Judeţean
Harghita, tuturor primăriilor judeţului, instituţiilor de specialitate chestionarele privind inventarierea
problemelor de protecţia mediului înconjurător.
Multitudinea de probleme identificate a fost structurată pe categorii de probleme .
Astfel au fost identificate 13 categorii mari de probleme care afectează mediul în judeţul Harghita:
1. Degradarea mediului natural:
a) Arii protejate
b) Specii protejate
c) Silvicultură
d) Resurse naturale
2. Poluarea apelor de suprafaţă
3. Calitatea şi cantitatea apei potabile
4. Poluarea atmosferei
5. Poluarea solului şi apei subterane
6. Gestionarea deşeurilor
a) Gestionarea deşeurilor menajere
b) Gestionarea deşeurilor periculoase
c) Gestionarea deşeurilor industriale, cu precădere a celor “istorice”
7. Ameninţări date de accidente majore, fenomene naturale şi antropice
8. Turism şi agrement
9. Urbanism – mediu
10. Afectarea sănătăţii populaţiei
11. Educaţia ecologică
12. Fonduri insuficiente pentru adresarea problemelor de mediu, aspecte legislative
13. Capacitatea instituţională şi administrativă nesatisfăcătoare a autorităţilor descentralizate şi
autorităţilor publice locale în adresarea problemelor de mediu şi impunerea legislaţiei de mediu

Categoriile de probleme/aspecte de mediu, precum şi problemele/aspectele individuale din cadrul

fiecărei categorii au fost ierarhizate şi prioritizate pe baza unor criterii specifice. În urma proceselor
de ierarhizare şi prioritizare a problemelor a fost luată decizia asupra problemelor ce au fost selectate
pentru includerea în planul de acţiune.

1.2.3 Transformarea problemelor / aspectelor de mediu într-un plan de acţiune

Elaborarea planului de acţiune
Planul de acţiune propriu-zis a fost realizat pe baza etapelor corespunzătoare unor principii planificate
strategic, astfel:
Cu ajutorul listei de priorităţi au fost aranjate problemele în arborele problemelor care a fost
ulterior convertit în arborele obiectivelor. Astfel de arbori au fost creaţi separat pentru fiecare
categorie de probleme.
Fiecare arbore de obiective a fost dezvoltat ulterior într-o matrice plan de acţiune cu următoarea
structură:
- obiectivul general;
- obiective specifice pentru fiecare obiectiv general, descris de ţinte şi indicatori;
- acţiuni stabilite pentru fiecare obiectiv specific, împreună cu responsabili de implementare şi
termene limită.

12
Elaborarea planului de implementare
Pentru planul de implementare au fost elaborate matrici-plan de implementare pentru fiecare acţiune
definită în cadrul planului de acţiune, incluzând, pentru fiecare acţiune: instituţiile stabilite ca
responsabile pentru implementare, termenele de finalizare a implementării şi sursele de finanţare
existente şi/sau posibile.

Metodologia pentru elaborarea şi implementarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu are
următoarele faze:

Faza I – Iniţierea Planului Local de Acţiune pentru Mediu;

Această fază cuprinde iniţierea procesului de elaborare PLAM şi definirea scopurilor proiectului.
Pentru aceasta se identifică factorii interesaţi, se iniţiază activităţile pentru implicarea publicului şi se
formează Comitetul de Coordonare şi Grupul de Lucru.

Faza II – Evaluarea problemelor de mediu şi stabilirea priorităţilor;

Pentru aceasta sunt stabilite metodologii de evaluare, se stabileşte scopul evaluării.. Activităţile
principale constau în identificarea, definirea şi caracterizarea problemelor de mediu. În final sunt
stabilite priorităţile de mediu.

Faza III – Elaborarea unui Plan de Acţiune pentru Mediu;

Se clasifică problemele care vor fi incluse în procesele de planificare a acţiunilor pentru protecţia
mediului, se stabilesc scopurile şi ţintele, se identifică acţiunile posibile şi criteriile de evaluare. Se
elaborează, se adoptă şi se instituţionalizează forma finală a PLAM.

Faza IV – Acţiuni de implementare;

Urmează identificarea potenţialelor instituţii pentru implementare, pregătirea Planului de

Implementare a Proiectului şi asigurarea integrării Planului de Acţiune pentru Mediu în procesele
legale de planificare.

Faza V – Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor;

În ultima fază se stabileşte sistemul de raportare, se colectează date asupra condiţiilor iniţiale şi a
rezultatelor proiectului, se evaluează rezultatele şi se comunică publicului.

Faza VI – Revizuirea şi actualizarea PLAM.

Se realizează evaluarea implementării PLAM, se restabilesc problemele şi priorităţile de mediu pentru

perioada respectivă.

13
Schema acestui lanţ este prezentată mai jos:

Iniţierea şi organizarea procesului PLAM

Revizuirea şi Identificarea şi evaluarea problemelor şi aspectelor

actualizarea PLAM de mediu: stabilirea priorităţilor

Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor Elaborarea PLAM

Proces consultativ în vederea finalizării documentului PLAM

14
2. STAREA INIŢIALĂ A JUDEŢULUI HARGHITA

2.1. INFORMAŢII GENERALE ASUPRA JUDEŢULUI

2.1.1. Valori istorice şi culturale

O deosebită importanţă reprezintă în judeţul Harghita obiectivele – valorile ale patrimoniului
cultural istoric în cadrul mediului construit.
Potrivit Listei naţionale a monumentelor în judeţul Harghita există peste 300 obiective
(monumente, ansambluri de arhitectură, clădiri memoriale, monumente de artă plastică) cu valoare
memorială.
Prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a teritoriului naţional –
secţiunea a III-a – zone protejate, în judeţul Harghita sunt evidenţiate 13 valori de patrimoniu
cultural de interes naţional care necesită instituirea de zone protejate:

Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială

1 Monumente şi ansambluri de arhitectură
c) Biserici fortificate - cetăţi
c)8. Cetatea sătească cu biserica unitară Comuna Dârjiu, satul Dârjiu
d) Castele, conace, palate
d)12. Castelul Lazăr Comuna Lăzarea, satul Lăzarea
h) Biserici din lemn
h)30. Biserica Sfântul Nicolae Comuna Bilbor, satul Bilbor
h)31. Biserica Sfântul Gheorghe Comuna Sândominic, satul Sândominic
h)32. Biserica fostei Mănăstiri Sfântul Ilie Oraşul Topliţa
k) Biserici şi ansambluri mănăstireşti
k)67. Biserica Sfântul Nicolae Comuna Mugeni, satul Porumbenii Mari
k)68. Turnul şi vestigiile bisericii medievale Comuna Cârţa, satul Tomeşti
k)69. Biserica reformată Comuna Ulieş, satul Daia
k)70. Biserica romano-catolică Comuna Ciucsângeorgiu, satul Armăşeni
k)71. Mănăstirea Franciscană şi capelele de pe Municipiul Miercurea Ciuc
dealul Şumuleul Mic
k)72. Biserica reformată Comuna Mugeni, satul Mugeni
m) Monumente de arhitectură populară (locuinţe săteşti)
m)7. Porţi secuieşti Comuna Brădeşti, satul Satu Mare
2 Monumente şi situri arheologice
e) Fortificaţii dacice
e)17. Cetate dacică cu zid din piatră, 3 şanţuri Comuna Zetea, satul Sub Cetate
şi valuri de pământ (în punctul "Dealul
Deşag")

15
2.1.2. Descrierea judeţului Harghita

Caracteristici fizice şi geografice

Judeţul Harghita este situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali şi în partea estică a
Podişului Transilvaniei, în partea centrală a României. Se învecinează cu judeţele Suceava la nord,
Neamţ şi Bacău la est, Covasna şi Braşov la sud şi Mureş la vest. Datorită poziţiei sale, asigură
legături rutiere şi feroviare între cele două mari regiuni geografice şi istorice – Transilvania şi
Moldova.
Suprafaţa judeţului este străbătută de la nord-vest spre sud-est de două şiruri de munţi: în
partea centrală se desfăşoară pe cca. 150 km lungime şirul munţilor vulcanici Căliman (2100 m)-
Gurghiu (1778 m)-Harghita (1800 m); în partea estică se întinde şirul munţilor zonei cristalino-
mezozoice şi a flişului cretacic - Bistricioarei (1689 m), Giurgeului (1575 m), Hăşmaşului (1792 m),
Ciucului (1490 m) şi Nemirei. Cele două şiruri muntoase sunt despărţite prin depresiunile
intramontane Bilbor, Borsec, ale Giurgeului, Ciucului şi Casinului.
În partea vestică a lanţului vulcanic relieful, prin intermediul unui vast platou vulcanic şi a
unui şir de dealuri subcarpatice interne, coboară până în Podişul Târnavelor, situat în partea sud-
vestică a judeţului, cuprinzând o mică parte din Depresiunea Transilvaniei.
Relieful prezintă o mare varietate de forme şi altitudini, între înălţimi de peste 2000 m (vf.
Iezerul Călimanului 2031 m) şi de numai 400 m (în lunca Târnavei Mari).
Datorită aşezării şi condiţiilor de relief, o mare parte a judeţului aparţine ţinutului climatic al
munţilor mijlocii. Orientarea aproximativ perpendiculară a unităţilor de relief faţă de direcţia
dominantă – vestică - a circulaţiei atmosferice generale, existenţa treptelor de relief şi a şirului de
depresiuni intramontane, imprimă condiţiilor climatice ale judeţului câteva particularităţi.
Ca urmare, în partea vestică se individualizează ţinutul cu climă continental moderată de
deal, caracterizată prin veri calde, precipitaţii relativ bogate şi prin iernile reci.
În zona cu climă de munte verile sunt răcoroase, precipitaţiile abundente şi iernile reci cu
strat de zăpadă pe perioadă îndelungată.
În depresiunile intramontane se evidenţiază un topoclimat specific, caracterizat prin frecvenţa
mare a inversiunilor termice de iarnă şi nocturne, făcând parte printre regiunile cele mai reci ale ţării.
Valorile temperaturii medii anuale sunt cuprinse între 1-4 0C în regiunile muntoase de peste
1400 m, între 4-6 0C pe platoul vulcanic şi în depresiunile intramontane şi între 6-8 0C în zona de
dealuri.
Amplitudinea termică înregistrată pe o perioadă de peste 50 de ani atinge valoarea de 74,5 0C,
evidenţiind o pronunţată nuanţă de continentalitate a condiţiilor climatice
Îngheţul se produce în depresiunile intramontane pe timp de peste 160 zile anual, apare foarte
frecvent iarna, dar se produce şi primăvara şi toamna.
Durata de strălucire a soarelui este între 1400-1500 ore anual.
Cantitatea medie anuală a precipitaţiilor este puternic influenţată de poziţia teritoriului faţă de
calea maselor de aer. Astfel se explică cantitatea mai mare de precipitaţii din nordul şi vestul
judeţului, 636,3 mm la Topliţa şi 633 mm la Odorheiu Secuiesc, faţă de cele din depresiunile
intramontane de 571 mm la Joseni şi 565 mm la Miercurea Ciuc. În zona montană înaltă cantitatea de
ploi şi zăpadă însumează o medie anuală de precipitaţii de 1000-1200 mm. În privinţa distribuţiei
precipitaţiilor în cursul anului, intervalul mai-septembrie este cel mai ploios, iar intervalul octombrie-
aprilie este cel mai uscat. Durata zilelor cu strat de zăpadă, în funcţie de altitudine şi expunere, este
cuprinsă între 60-160 de zile.
Vânturile sunt influenţate puternic de relief. Frecvenţa anuală cea mai mare o au vânturile din
vest, nord-vest şi nord-est. În depresiunile intracarpatice predomină calmul, mai ales în perioadele de
producere a fenomenului de inversiune termică. Vânturile de nord-vest au în general viteze mai mari,
pe culmile munţilor ajungând până la 7-8 m/s, uneori producând intensificări până la 25-30 m/s. În
depresiuni vitezele medii anuale sunt cuprinse între 1,7-4,2 m/s.

16
 Frecvenţa mare a calmului, viteza redusă a vântului şi inversiunile termice fac ca zona
depresiunilor intramontane să fie cea mai sensibilă faţă de poluarea atmosferică. Zona dealurilor
vestice şi cea montană beneficiază de efectul de curăţire a curenţilor de aer, oferind condiţii prielnice
dezvoltării unor staţiuni climaterice (Izvorul Mureşului, Lacul Roşu).

Date hidrografice
Pe suprafaţa judeţului Harghita s-a dezvoltat o bogată reţea hidrografică, lacuri şi mlaştini şi
s-au acumulat importante rezerve de ape subterane.
Reţeaua hidrografică a judeţului aparţine bazinelor hidrografice ale Mureşului, Oltului şi
Siretului (prezentate în figura de mai jos).

Repartitia suprafetelor bazinelor hidrografice în judetul Harghita

16,73%
B.h. Mures
B.h. Olt
50,26% B.h. Siret

33%

Apele de suprafaţă sunt drenate de cursurile superioare ale Mureşului, Oltului, Târnavelor,
Vârghişului, Homoroadelor, Bistricioarei, Bicazului, Trotuşului, Uzului şi Casinului.
Lungimea totală a reţelei hidrografice codificate a judeţului este cca. 2.600 km.
Cursurile râurilor principale pe teritoriul judeţului au lungimi cuprinse între 45-90 km,
izvorând din zonele muntoase care alcătuiesc adevărate “castele de apă”. Depresiunile intramontane şi
cele din zona dealurilor vestice formează locuri de concentrare a apelor.
Râul Mureş, cel mai lung dintre râurile interioare ale ţării (lungimea râului în România este
de 761 km), îşi are obârşia în masivul Muntele Negru (1.538 m), drenează întreaga depresiune a
Giurgeului pe o distanţă totală de 85 km, adunând afluenţii Belcina, Lăzarea, Ditrău de pe versanţii
vestici ai Munţii Giurgeului, Şumuleu, Borzont, Gălăuţaş de pe versantul estic al Munţii Gurghiului şi
Topliţa de pe versantul sud-estic al Munţii Călimani, de pe o suprafaţă totală de 1.297 km2. Debitul
mediu multianual al râului la ieşirea din judeţ este de 12 mc/s, iar debitul maxim cu posibilitatea de
depăşire 1% este de 700 mc/s.
Râul Târnava Mare, afluent principal al Mureşului, izvorăşte din Munţii Gurghiu (vârful
Piatra Ascuţită), drenează apele din flancul vestic al munţilor Gurghiu - Harghita şi dealurile
subcarpatice ale Odorheiului de pe o suprafaţă de 1.539 km2 . Parcurge teritoriul judeţului pe o
lungime de 95 km, fiind cea mai lungă apă de suprafaţă a judeţului, adunând câteva afluenţi mai
importanţi: Şicasău, Ivo, Brădeşti râul Alb şi Goagiu. La ieşirea din judeţ debitul mediu multianual al
râului este de 8,0 mc/s, debitul maxim cu posibilitate de depăşire 1% este de 600 mc/s.
Râul Târnava Mică are obârşia în Munţii Giurgeului, colectând apele de pe versantul vestic al
Munţii Gurghiului ca pârâul Corund.
Râul Olt izvorăşte din versantul vestic al Hăşmaşului Mare la altitudine de 1.280 m şi străbate
Depresiunea Ciucului pe o lungime de cca. 85 km, părăsind teritoriul acestuia prin defileul de la
Tuşnad. Suprafaţa bazinului de recepţie de 1.295 km2 se extinde pe versantul estic al Munţii
Harghitei, adunând afluenţii Lunca Mare, Mădăraş, Silaş, Valea Mare şi pe versanţii vestici ai
munţilor Hăşmaşului şi Ciucului, primind afluenţii Frumoasa, Fişag şi Tuşnad. Debitul mediu

17
multianual al râului la ieşirea din judeţ este de 9,0 mc/s, iar debitul maxim cu posibilitate de depăşire
1% este de 360 mc/s.
Râul Bistricioara izvorăşte din flancul sud-estic al Munţilor Călimani, în cuprinsul judeţului
curge pe o lungime de 47 km. Debitul mediu multianual al râului la ieşirea din judeţ este de 4,5 mc/s,
iar debitul maxim cu posibilitate de depăşire 1% este de 500 mc/s.
Condiţiile orografice şi climatice au favorizat formarea unei reţele hidrografice cu densitate
mare, cuprinsă între 0,51 km/km2 în Depresiunea Cristuru Secuiesc şi 0,94 km/km2 în Depresiunea
Ciucului de Mijloc.
Râurile sunt alimentate în proporţie de 68-69% din sursele de suprafaţă (ploi 42-46% şi
zăpezi 23-26%), iar restul din apele freatice şi subterane, încadrându-se în regimul de alimentare
pluvio-nival de tip carpatic oriental.
Debitele medii cele mai mari se înregistrează în luna aprilie, iar cele mai mici în luna
ianuarie. Debitele maxime absolute înregistrate în mai 1970 s-au produs în urma unei cantităţi foarte
mari de ploi căzute, însoţite de topirea bruscă a unui strat gros de zăpadă. Debitele maxime din timpul
verii sau toamnei au în general o durată scurtă şi sunt efectul ploilor torenţiale. Volumul cel mai mare
de apă se scurge primăvara 44-45%, în timpul verii 21-26%, iar în anotimpurile de toamnă şi iarnă
10-24%.
Îngheţul apelor se produce începând din luna decembrie şi până la a doua decadă a lunii
martie. Dintre fenomenele de îngheţ foarte des se formează pod de gheaţă şi sloiuri plutitoare, care pe
râul Mureş în Depresiunea Giurgeului creează pericol de inundaţii prin blocarea albiei.
Lacurile naturale ale judeţului ca geneză şi ca regim hidrologic prezintă particularităţi
demne de remarcat.
Lacul Sf. Ana este unicul lac vulcanic din ţară situat într-un crater din masivul muntos
Ciomad la altitudinea de 950 m. Lacul are o formă aproximativ circulară, având lungimea de 620 m şi
lăţimea de 464 m. Suprafaţa lacului este de 19,5 ha, adâncimea maximă de 6,1 m (măsurat de Pál
Zoltán în anul 1999). Înălţimile de pe marginea craterului se ridică cu 120-350 m (Ciomadul Mare
1.300 m) deasupra nivelului lacului. Lacul se alimentează numai din precipitaţii, având o mineralizare
foarte scăzută, iar din punct de vedere chimic domină Na+ şi HCO-3.
La nord-est de lacul Sf. Ana, într-un crater geamăn, la altitudine de 1.050 m se află
Tinovul Mohoş, un lac colmatat şi acoperit cu vegetaţie de Sphagnum, care se întinde pe un areal de
80 ha.
La poalele nordice ale Munţilor Hăşmaşu Mare a luat fiinţă în anul 1837, în urma unei
prăbuşiri naturale de stânci care a barat apele Bicazului, cel mai mare lac de baraj natural din ţară,
Lacul Roşu, unicul lac care conservă pădurea înecată de apă. Lacul, situat la 983 m altitudine, este
înconjurat de stânci de calcar: Suhardul Mare (1.506 m), Ucigaşul (1.407 m) şi Licaş (1.476 m).
Suprafaţa lacului este de 12,6 ha, adâncimea maximă este de 10,5 m. Partea sudică a braţului
principal este afectat de colmatare prin aluviunile transportate de pârâul Oii. În aval de lac, apa râului
Bicaz traversează Cheile Bicazului, situat la limita judeţelor Harghita şi Neamţ, fiind evidenţiată
printre cele mai frumoase monumente ale naturii din ţară. În jurul lacului s-a format staţiunea
climatică de interes naţional Lacu Roşu.
Lacul Rat, situat în bazinul hidrografic al Târnavei Mari, pe versantul drept al pârâului
Tulbure, s-a format în spatele unui val de alunecare la 600 m altitudine. Suprafaţa lacului de 2,8 ha
este acoperită în cea mai mare parte cu plante.
Lacul Iezerul Călimanului. În Munţii Căliman, Lacul Iezer (sau Lacul Bradul Ciont) de
origine glaciară este situat la altitudinea de 1.780 m, pe versantul sud-estic al vârfului Răchitiş.
Suprafaţa lacului este de 1.300 mp, iar adâncimea de 3-5 m.
Lacurile artificiale din judeţului Harghita aparţin diferitelor categorii de folosinţă.

18
 Acumularea Mesteacăn, construită în anul 1966 pe râul Olt, în amonte de oraşul Bălan, se
încadrează în categoria de folosinţă: alimentarea cu apă, asigurând apa potabilă pentru oraş şi pentru
păstrăvărie. Volumul total de acumulare este de 0,858 milioane mc.
Acumularea Frumoasa, dată în folosinţă în anul 1986 pe pârâul Frumoasa, se încadrează în
categoria de folosinţă: alimentarea cu apă. Din această acumulare se asigură cca. 90% din volumul de
apă potabilă necesară municipiului Miercurea Ciuc. Volumul total de acumulare este de 10,6 milioane
mc, iar volumul până la nivelul normal de retenţie de 7,17 milioane mc.
Acumularea Zetea, cea mai mare construcţie hidrotehnică din judeţul Harghita, situată pe râul
Târnava Mare în amonte de localitatea Zetea, a fost dată în folosinţă în anul 1993. Volumul total de
acumulare este de 44 milioane mc, din care sub nivelul normal de retenţie 14 milioane mc. Categoria
de folosinţă este complexă: de reţinerea viiturilor şi apărare împotriva inundaţiilor a localităţilor
situate în valea râului Târnava Mare din judeţele Harghita şi Mureş; regularizarea debitului, asigurând
un debit constant de 1,2 mc/s în aval de acumulare; producerea de energie electrică şi alimentări cu
apă. Între planurile de perspectivă de utilizare a acumulării există şi asigurarea alimentării cu apă
potabilă a unor oraşe din valea Târnavei Mari (Sighişoara, Copşa Mică).

Date geologice şi hidrogeologice

Teritoriul judeţului se află în zona de coliziune a plăcilor cu fundament oceanic şi continental.
Axa acestei structuri este reprezentată prin roci cristaline (metamorfozate) precambriene, peste care,
în unele zone, s-au păstrat rocile predominant carbonatice, depuse în era mezozoică. Această zonă
cristalino-mezozoică este reprezentată de ramura muntoasă din estul judeţului, ce se întinde de la
Bilbor până la nord de valea Trotuşului. Mai la sud apare numai în câteva iviri în depresiunea
Ciucului de mijloc (la Racu) şi în valea Vârghişului. Formaţiunile carbonatice (calcarele cristaline
dolomitice) din partea de nord şi nord-est a acestei zone adăpostesc importante rezerve de ape carstice
de multe ori mineralizate, carbogazoase (Borsec, Bilbor, Topliţa).
La sud de zona cristalină se află structura complicată a zonei flişului, formată din roci
sedimentare mezozoice şi paleocene de grosime foarte mare. Pe suprafaţa judeţului flişul este
reprezentat de munţii Ciucului şi Nemira. Din punct de vedere hidrogeologic au o importanţă redusă.
Numai în partea sudică a zonei flişului, în formaţiunile Sânmartin –Bodoc, sunt condiţii mai
favorabile pentru acumularea apei subterane potabile şi mineralizate carbogazoase (ramura estică a
Depresiunii Casin). La vest de zonele prezentate se află unitatea structurală a Depresiunii
Transilvaniei, colmatată cu depozite sedimentare de grosime foarte mare, de vârstă terţiară.
Dea-lungul liniei tectonice majore, a cărei sisteme de fracturi se evidenţiază geofizic, situate
între Carpaţii Răsăriteni şi Depresiunea Transilvaniei, a luat naştere lanţul vulcanic prin erupţia la
suprafaţă a magmei calco-alcaline. Din acest lanţ vulcanic, alcătuit din mare varietate de andezite,
tufuri şi piroclastite, masivele muntoase Căliman şi Gurghiu se situează parţial, iar Harghita în
întregime pe teritoriul judeţului. Erupţiile s-au produs în sarmaţian-panonian-pliocen şi chiar în era
cuaternară. Erupţiile au început de acum 10,6 milioane de ani în Munţii Căliman, deplasându-se spre
sud, ultimul edificiu fiind craterul lacului Sf. Ana în urma erupţiei ce s-a produs de acum 15 mii de
ani în holocen, având ca efect intense fenomene postvulcanice, solfatariene (peştera Puciosul-Turia şi
zona masivului Ciomad). Între zona cristalino-mezozoică şi a flişului şi lanţul vulcanic s-a format
şirul depresiunilor Bilbor, Borsec, Giurgeu şi Ciuc, colmatate cu sedimente lacustre tinere pliocene-
cuaternare. Un rol important în colmatarea depresiunilor Giurgeu şi Ciuc au avut produsele erupţiilor
vulcanice (piroclastitele). În aceste depresiuni colmatate pe grosimi mari cu roci permeabile, iar în
partea lor superioară cu aluviuni (nisipuri şi pietrişuri) s-au acumulat importante rezerve de ape
subterane potabile (Miercurea Ciuc, Sânsimion, Remetea), care dea-lungul fracturilor adânci care
prezintă cale de acces pentru emanaţii postvulcanice de CO2, sunt mineralizate-carbogazoase
(Remetea, Suseni, Mădăraş, Dăneşti, Siculeni, Jigodin, Sâncrăieni, Tuşnad, Lăzăreşti, Băile Tuşnad).

19
 Pe suprafeţe întinse, dea-lungul principalelor cursuri de apă, a Mureşului şi Oltului, s-au
format zone mlăştinoase, care adăpostesc importante zăcăminte de turbă.

Resursele naturale ale judeţului Harghita

Resursele naturale reprezintă capitalul natural, o componentă esenţială a bogăţiei judeţului.
Resurse naturale de materii prime neregenerabile
Sunt resurse a căror tehnologii de exploatare şi prelucrare poate conduce la poluarea
elementelor de mediu în multe zone ale judeţului.
Rezervele de combustibili sunt reprezentate prin:
- lignitul, cantonat în depozitele sedimentare ale depresiunilor Bilbor şi Borsec. Rezervele sunt
limitate, iar singura exploatare de la Borsec nu mai funcţionează, a fost închisă.
- gazele naturale sunt cantonate în structurile geologice ale Depresiunii Transilvaniei, situate în
partea de sud-vest a judeţului. Punctele de exploatare sunt conectate la reţeaua naţională de transport
şi distribuţie. În judeţ gazele naturale sunt utilizate pentru producerea energiei termice în localităţile
urbane şi rurale, cu tendinţă de creştere. Această resursă valoroasă nu are utilizare industrială în
judeţul Harghita.
- zăcămintele de turbă - cantonate în depresiunile Ciucului, Giurgeului, Borsecului şi Bilborului -
reprezintă rezerve importante nevalorificate. Datorită calităţii turbei, ea ar putea fi folosită în
balneoterapie şi în horticultură. În urma lucrărilor de desecare, zăcămintele de turbă sunt afectate
anual prin arderea unor suprafeţe însemnate în Depresiunile Ciucului şi Giurgeului, contribuind la
poluarea periodică a aerului înconjurător în aceste zone.
Zăcămintele de minereuri sunt cantonate în formaţiunile cristaline epimetamorfice. Extracţia
zăcămintelor din zona Bălanului a fost sistată odată cu încetarea activităţii minei SC Bălan SA.
Rezervele de substanţe nemetalifere (sare, dolomită, roci caolinitice, argile, sienite) şi de roci
utile (andezite) sunt disponibile pe termen lung, reprezentând un potenţial valoros pentru dezvoltarea
economică.

Resurse naturale regenerabile

Resursa de apă este una din bogăţiile vitale pentru dezvoltarea economică şi socială.
Deşi judeţul Harghita are o reţea hidrografică bogată, situându-se în zona de obârşie a marilor
cursuri de apă interioare, resursele potenţiale de apă utilizabile nu au fost încă evaluate.
Potenţialul apelor de suprafaţă este utilizat mai cu seamă pentru asigurarea alimentării
centralizate cu apă potabilă a unor aşezări urbane (Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Cristuru
Secuiesc, Gheorgheni, Topliţa, Bălan şi Vlăhiţa), rurale (Praid, Sâncrăieni, Ciumani, Joseni, etc.) şi
a necesarului de apă pentru unităţi industriale.
Utilizarea energetică a cursurilor principale de apă în anul 2011 a fost redusă.
Pe afluenţii râurilor au fost puse în funcţiune 2 microhidrocentrale (la Zetea, pe râul Târnava
Mare, beneficiar SC USINSIDER GENERAL CONTRACTOR SA Bucureşti şi la Vlăhiţa, pe râul
Vârghiş, beneficiar SC H2O ENERGY SRL Miercurea Ciuc) şi au fost reglementate din punct de
vedere al mediului alte 18 proiecte pentru realizarea microhidrocentralelor în judeţ.
Judeţul Harghita dispune de resurse de apă subterană potabilă în depresiunile intramontane,
utilizate în prezent în scopul alimentării populaţiei (Miercurea Ciuc, Băile Tuşnad, Borsec,
Sânsimion, Sânmartin, Tuşnad) şi a unor unităţi ale industriei alimentare (Remetea, Miercurea Ciuc,
Sânsimion).
Din categoria apelor subterane, datorită numărului mare de surse, a rezervelor importante, a
diversităţii hidrochimice, a potrivirii lor pentru îmbuteliere, cură balneară sau agrement, pentru
judeţul Harghita apele minerale reprezintă o importanţă deosebită.
Însemnate rezerve de ape minerale sunt situate în depresiunile Ciucului, Giurgeului, Borsecului,
Bilborului şi Casinului, în văile Vârghişului, Homoroadelor şi Târnavelor.

20
 Apele minerale carbogazoase au reprezentat baza industriei de îmbuteliere (Borsec,
Sâncrăieni, Tuşnad, Bilbor). SC Romaqua Group S.A. Borsec în prezent este societatea comercială
cea mai importantă din ţară din această ramură. Valorificarea apei minerale prin îmbuteliere a atras şi
investitori străini.
Apele minerale şi emanaţiile de CO2 şi H2S (gaze mofetice şi sulfatariene), ca surse
terapeutice naturale, au fost valorificate în cadrul unui număr mare de staţiuni balneare de importanţă
naţională (Băile Tuşnad, Borsec) şi locală.
Existenţa băilor şi a izvoarelor de apă minerală cu efecte curative a constituit o bază perfectă
pentru iniţierea unui program denumit „Drumul Apelor Minerale", creat în zona centrală a României,
pentru judeţele Harghita şi Covasna. Datorită faptului că în regiunea Csomád-Bálványos cultura
băilor minerale este multiseculară, această iniţiativă a fost salutată cu mare entuziasm de comunităţile
locale.
În perioada 2000-2011 Consiliul Judeţean Harghita, Fundaţia pentru Parteneriat Miercurea
Ciuc şi Asociaţia de Turism şi Ocrotirea Naturii Miercurea Ciuc a finanţat respectiv implementat mai
multe proiecte de-a lungul Drumului Apelor Minerale. Împreună cu mai mulţi parteneri şi prin
implicarea a sute de voluntari a avut loc reabilitarea Băii Szejke de la Odorheiu Secuiesc, a Băii
Jigodin din Miercurea Ciuc, a Băii Nádas-Tuşnad, a zonei izvoarelor din Băile Homorod şi Borsec,
precum şi a Băilor Soszek-Cozmeni, Borsaros-Sâncrăieni, a Călugărilor de la Şumuleu-Ciuc şi a Băii
Sărate de la Cristurui Secuiesc, construcţia potecii suspendate din Tinovul Mohoş, înfiinţarea
primului muzeu al apelor minerale.
Pe lângă aceste proiecte s-au reabilitat o serie de băi tradiţionale de apă minerală din judeţul
Harghita.
Toate aceste realizări reprezintă astăzi puncte de atracţie al Drumului Apelor Minerale. De-a
lungul acestui drum, pe o potecă existentă, s-a marcat şi dezvoltat un drum pentru biciclişti. Astfel s-
au ocolit drumurile cu trafic şi au fost incluse majoritatea locurilor cu valori istorice, culturale şi
naturale, băile şi izvoarele cu apă minerală şi ariile protejate din regiune.
Majoritatea surselor neutilizate în prezent, datorită captărilor necorespunzătoare, a lipsei
zonei de protecţie şi a poluării apelor subterane sunt supuse unui proces intens de degradare, sau chiar
de dispariţie.
Din categoria resurselor naturale regenerabile relevante din punct de vedere economic pentru
judeţul Harghita fac parte pădurile, constituind una din principalele zone de aprovizionare cu lemn
din ţară.
Ţinând seama că peste 30% din suprafaţa judeţului este acoperită cu păduri, o resursă
însemnată o constituie lemnul de fag, molid şi brad din pădurile montane. Pădurile reprezintă sisteme
biologice productive care furnizează materia primă necesară industriei lemnului, constituind totodată
o importanţă sursă de energie. Vegetaţia silvică a favorizat şi dezvoltarea unei variate şi bogate faune
de animale sălbatice pentru vânat.

Caracteristici administrative
Suprafaţa judeţului este de 6.638,9 km2, ceea ce reprezintă 2,8 % din teritoriul României. Este
un judeţ de mărime mijlocie, ocupând în acest sens locul al 13-lea dintre cele 41 de judeţe (Breviarul
statistic – Judeţul Harghita în cifre).
Din punct de vedere al împărţirii administrative a teritoriului, judeţul cuprinde 4 municipii
(Miercurea Ciuc - reşedinţa judeţului Harghita, Odorheiu Secuiesc, Topliţa, Gheorgheni), 5 oraşe
(Cristuru Secuiesc, Bălan, Vlăhiţa, Borsec şi Băile Tuşnad), 58 de comune şi 235 sate. Se constată o
pondere ridicată a localităţilor mici, slab populate, fără infrastructură adecvată.
Aşezările urbane şi comunele judeţului Harghita sunt unite în 15 microregiuni cu
caracteristici asemănătoare ale potenţialului natural şi economic.
Populaţia judeţului Harghita conform recensământului din 2011 a fost de 304.969 locuitori
(locul 32 pe ţară ca număr de populaţie).
Numărul populaţiei în ultimii ani, conform datelor statistice, a evoluat astfel:

21
 Anul Număr populaţie
2002 330325
2003 329344
2004 328547
2005 326558
2006 326347
2007 325997
2008 325682
2009 325345
2010 324890
2011 304969

Din populaţia totală 128595 locuiesc în mediu urban şi 176384 în mediu rural (date furnizate
de Direcţia de Statistică Judeţeană Harghita). Pentru anul 2010 densitatea populaţiei este de 48,9
locuitori/kmp.
Numărul populaţiei active în judeţ este de cca 208833 persoane din care 110489 de sex
masculin si 98344 de sex feminin.

Elemente privind starea economică actuală a judeţului Harghita

Industria
Principale subramuri ale industriei în anul 2012 sunt următoarele:

- industria de distribuire a energiei electrice şi a gazelor naturale

- industria de producere şi distribuire a energiei termice şi a apei calde
- industria alimentară şi a băuturilor
- industria textilă, a confecţiilor şi încălţămintelor
- industria de maşini, construcţiilor metalice şi a produselor din metal
- industria de prelucrare a lemnului (exclusiv producţia de mobilă)
- producţia de mobilă şi mobilier
- industria extractivă

Agenţii economici din judeţul Harghita sunt organizaţi în următoarele forme juridice

- S.R.L. societăţi cu răspundere limitată

- S.A. societăţi pe acţiuni
- S.N.C. societăţi în nume colectiv
- S.C.S. societăţi în comandită simplă
- R.A. regii autonome
- O.C. organizaţii cooperatiste
- A.I. activităţi independente; A.F. sociaţii familiale

Industria extractivă
Mineritul este o activitate cu tradiţie în judeţul Harghita. Exploatarea sării de la Praid este
cunoscută de pe vremea romanilor, minereul de fier (Mădăraş, Lueta) şi piritele cuprifere sunt extrase
începând încă din sec. XVII-XVIII. Exploatarea şi valorificarea industrială a apelor minerale la
Borsec are o tradiţie de aproape 200 de ani.

22
 În prezent sfera substanţelor minerale utile extrase şi valorificate cuprinde dolomită
(Voşlobeni, Delniţa), sarea (Praid), piatra de construcţie (Chileni-Suseni, Sândominic şi altele),
balast, conglomerat, nisip şi câteva zăcăminte importante de ape minerale (Borsec, Sâncrăieni,
Tuşnad).
Datorită importanţei economice, a varietăţii substanţelor, a rezervelor şi capacităţilor
existente, activitatea de exploatare şi prelucrare a resurselor minerale poate avea un rol mai însemnat
în economia judeţului, prin valorificarea eficientă a unora ca resursele de ape minerale, sarea,
sienitele, turba, piatra de construcţie, roci ornamentale, etc
Agricultura
Suprafaţa agricolă a judeţului Harghita la sfârşitul anului 2010 este de 396538 ha, din care
suprafaţa arabilă este 91715 ha. Ponderea terenurilor arabile este relativ mică faţă de totalul
terenurilor agricole.
În depresiunile închise este mai însemnată cultivarea plantelor, cultura specifică fiind cartofii,
iar în zonele muntoase întinsele păşuni şi fâneţe constituie o bună bază a dezvoltării zootehniei. În
unele zone sunt tradiţii şi în horticultură..
Agricultura se practică în general pe parcele mici, ceea ce pe lângă calitatea slabă a solului şi
utilizarea tehnologiilor ineficiente duce la nivelul scăzut al producţiei.

Silvicultura
Ţinând seama că peste 30% din suprafaţa judeţului este acoperită cu păduri, o resursă
însemnată o constituie lemnul de fag, molid şi brad din pădurile montane. Pădurile reprezintă sisteme
biologice productive care furnizează materia primă necesară industriei lemnului, constituind totodată
o importanţă sursă de energie. Vegetaţia silvică a favorizat şi dezvoltarea unei variate şi bogate faune
de animale sălbatice pentru vânat.
Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră în judeţul Harghita la sfârşitul
anului 2010 este de 236911 ha.
Conform datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov
masa lemnoasă pusă în circuitul economic în cursul anului 2011 a fost: 1015,9 mii mc.
În cursul anului 2011 la Ocolul Silvic Praid s-a pus în circuit economic o cantitate de masă
lemnoasă de: 69.6 mii mc, la OSR Gheorgheni: 105,8 mii mc, iar la Ocolul Silvic Frumoasa: 59,5 mii
mc.

Transporturi
Lungimea căilor ferate în judeţ este de 209 km, din care 174 km sunt electrificate. Deşi
reduse ca număr, realizează legături dintre centrele mai importante din judeţ şi cele din afara lui.
Reţea rutieră este mai bine dezvoltată şi mai uniform repartizată pe teritoriul judeţului, având
o lungime de 1914 km, din care 443 km sunt drumuri naţionale (inclusiv drumuri europene) şi 1471
sunt drumuri judeţene şi comunale.
Majoritatea drumurilor judeţene şi comunale au o stare tehnică necorespunzătoare a
îmbrăcăminţii. Lipsa centurilor ocolitoare produce poluarea aerului, zgomot şi vibraţii în municipiile
şi oraşele judeţului.
Îmbunătăţirea infrastructurii de transport va facilita transportul şi va duce la creşterea
atractivităţii unor zone turistice/unor oraşe.

Turism
Graţie pitorescului unic oferit de rarităţile naturale întâlnite pe tot cuprinsul judeţului, precum
şi a efectelor tămăduitoare a numeroaselor izvoare de ape minerale, a mofetelor, pucioaselor, turismul
pe meleagurile harghitene, în forme mai mult sau mai puţin organizate, se practică de peste 200 de
ani.

23
 Industria turismului, dezvoltată pe fundalul excepţionalelor resurse naturale este marea şansă
pe care o are judeţul Harghita pentru o dezvoltare armonioasă în condiţiile economiei de piaţă.
Varietatea reliefului, multitudinea punctelor de atracţie naturală, rarităţile naturii, ariile naturale
protejate, izvoarele de ape minerale, mofetele, mina de sare de la Praid, etc., constituie o înzestrare
naturală, care permite, practic, promovarea tuturor formelor de turism – balnear, recreativ, de
drumeţie, de vânătoare, rural, sportiv, etc.
În proprietatea şi administrarea agenţilor economici cu activitate în domeniul turismului
există un potenţial turistic amenajat care cuprinde un număr de peste 281 unităţi de cazare turistică
(hoteluri, hanuri, vile, cabane, campinguri, tabere pentru şcolari), cu 6909 locuri de cazare (date din
Breviarul Statistic 2012).
Practicarea turismului neorganizat şi neecologic – campare neorganizată pe malul apelor, în
păduri, folosirea focului, prepararea hranei, resturi menajere, spălarea maşinilor în apa râurilor, etc.-
atât în ariile protejate cât şi în general, în multe cazuri duce la poluarea mediului, degradarea
peisajului şi distrugerea valorilor naturale.

2.2. STAREA MEDIULUI IN JUDEŢUL HARGHITA

2.2.1. Starea calităţii atmosferei

Emisii de poluanţi în aerul înconjurător

Calitatea aerului înconjurător în judeţul Harghita este determinată de emisiile rezultate din
activităţile economico-sociale prin surse fixe şi surse mobile, respectiv de emisiile din surse difuze de
poluare.
Sursele fixe - care în general utilizează drept combustibil gaze naturale, acoperă următoarele
activităţi:
- producerea energiei termice în centrale termice zonale sau rezidenţiale, respectiv consumul casnic;
- industria de prelucrare a lemnului;
- stocarea şi distribuţia carburanţilor;
- utilizarea solvenţilor;
- prepararea hranei;
- industria metalurgică;
- industria minieră
- agricultură etc.
Emisiile din surse mobile provin din:
- traficul rutier, care se desfăşoară pe arterele principale ale judeţului şi care traversează localităţile
urbane şi rurale ale judeţului Harghita;
- traficul feroviar, care este slab reprezentat.

Conform prevederilor Legii nr. 104/2011, APM Harghita realizează anual inventarul
emisiilor de poluanţi atmosferici, pe baza „Îndrumarului privind modul de realizare a inventarelor
locale de emisii şi a inventarelor naţionale în conformitate cu cerinţele Ghidului EMEP/EEA – 2009”,
metodologie elaborată de SC Westagem SRL Bucureşti, pa baza contractului încheiat cu Ministerul
Mediului şi Pădurilor.
Au fost chestionate autorităţile administraţiei publice locale (67 municipii, oraşe şi comune
din judeţul Harghita), şi 101 de operatori economici şi instituţii, titulari de activitate care deţin surse
de emisii în aerul înconjurător, conform codificării nomenclatorului de activitate NFR- SNAP, datele
fiind introduse într-o bază de date complexă. Baza de date completată cu datele transmise de operatori
economici/instituţiile chestionate este transmisă la ANPM Bucureşti pentru prelucrare. Datele de
emisii folosite în prezentul raport pentru anul 2011, au fost calculate/evaluate pe baza aplicaţiei
CORINVENT şi metodologia CORINAIR.

24
Emisii de gaze cu efect acidifiant
Acidifierea aerului este rezultatul conversiei chimice a dioxidului de sulf şi a oxizilor de azot.
Aceşti poluanţi, odată ajunşi în atmosferă, în contact cu lumina solară şi vaporii de apă formează
compuşii acizi, pot persista în aer câteva zile şi astfel pot fi transportaţi la sute de kilometri sau în
timpul precipitaţiilor se depun pe sol sau în apă. Acest proces interferând cu ecosistemele, conduce la
problema „acidifierii”.
- emisii anuale de dioxid de sulf
Din emisiile totale de SO2 în judeţul Harghita aproximativ 96 % reprezintă emisiile rezultate
de la centralele termice-cod NFR 1A4 (8,6 %) şi surse de ardere neindustriale/rezidenţiale-cod NFR
1A4a şi 1A4b (87,3 %). Dioxidul de sulf (SO2) se formează prin oxidarea conţinutului de sulf în
timpul proceselor de combustie.
- emisii anuale de oxizi de azot
Oxizii de azot prezenţi în aerul înconjurător sunt oxidul nitric (NO) şi dioxidul de azot (NO 2).
Aceşti oxizi de azot se formează în timpul proceselor de ardere. Din emisiile totale de NO x în judeţul
Harghita cca. 98 % reprezintă emisiile rezultate de la centralele termice-cod NFR 1A4 (29,0 %) şi
surse de ardere neindustriale/rezidenţiale-cod NFR 1A4a şi 1A4b (69,1 %).
- emisii anuale de amoniac
Cea mai însemnată cantitate de amoniac emisă în aerul înconjurător, din sursele de emisii
inventariate în judeţul Harghita, provine din activitatea de „tratarea şi depozitarea deşeurilor”-cod 6A
(73 %).
O sursă principală de emisii de amoniac în aerul înconjurător o reprezintă şi activităţile
agricole, în special dejecţiile rezultate de la creşterea animalelor - cod NFR 4B.

Emisii de compuşi organici volatili nemetanici

Cantităţile de NMVOC emise în atmosferă provin în mare parte din emisiile pădurilor foioase
şi conifere neamenajate – cod NFR 11c, emisii incluse începând din anul 2007 (59 %) şi din arderea
combustibililor solizi – lemn (40 %). Emisiilede compuşi organici volatili, provenite de la staţiile de
distribuţie carburanţi auto (comercializare benzină) reprezintă doar 0,15 %.

Emisii de metale grele

Sursa principală de poluare a aerului înconjurător cu metale grele (Pb, Cd, Cr, Cu, Ni, Zn) o
reprezintă emisiile provenite din activităţile de ardere în industria energetică respectiv din instalaţiile
de ardere neindustriale/rezidenţiale (CT-uri şi/sau cazane cu o capacitate mai mică de 50 MW în cazul
judeţului Harghita), cod NFR 1A4 şi 1A4a.

Calitatea aerului înconjurător

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia
mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi
completările ulterioare, responsabilitatea privind monitorizarea calităţii aerului înconjurător în
România revine autorităţilor pentru protecţia mediului. Poluanţii monitorizaţi, metodele de măsurare,
valorile limită,valorile ţintă, pragurile de alertă şi de informare şi criteriile de amplasare a punctelor
de monitorizare sunt stabilite de legislaţia naţionala privind calitatea aerului înconjurător şi sunt
conforme cerinţelor prevăzute de reglementările europene.
La sfârşitul anului 2007 în judeţul Harghita a fost amplasată o staţie de monitorizare a
calităţii aerului de tip fond regional, care face parte din reţeaua naţională de monitorizare a calităţii
aerului.

25
 Locaţia staţiei de monitorizare este la Miercurea Ciuc, str. Jigodin Băi f.nr., iar poluanţii
monitorizaţi sunt: SO2, NO2/NOx, CO, ozon, benzen şi pulberi în suspensie PM10 automat şi
gravimetric.
Nivelurile determinate sunt cuprinse în tabelul de mai jos:

Staţia Tipul Poluanţi Număr Concentraţia Captură Număr

staţiei monitorizaţi măsurători de date depăşi
zilnice orare Maxim Media validate ri
a zilnică anuală %

HR-01 Fond Dioxid de sulf; 241 5674 18,93 3,26 64,7 -

regio- g/mc
nal Dioxid de azot; 267 6191 58,44 9,26 70,6 -
g/mc
Monoxid de 295 6841 4,00 0,31 78,0 -
carbon; mg/mc
Ozon; g/mc 239 5575 135,64 51,28 63,6 -
PM10 măsurat 187 - 143,47 25,12 51,2 17
automat; g/mc
PM10 măsurat 226 - 126,6 20,9 61,9 17
gravimetric;
g/mc
Benzen; g/mc 194 4644 29,56 2,13 53,0 -

Aprecierea calităţii aerului înconjurător are la bază atât rezultatele măsurătorilor de la staţia
automată de monitorizare a calităţii aerului cât şi rezultatele măsurătorilor manuale şi automate din
punctele de monitorizare amplasate pe teritoriul judeţului. Punctele de monitorizare manuale au
fost amplasate în funcţie de sursele de poluare.
Locaţia punctelor de monitorizare manuală a calităţii aerului înconjurător din judeţ şi
parametrii monitorizaţi sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Localitate Staţia Tipul staţiei Tip poluant Număr Concentr Număr

determinări/ aţia depăşirii
an medie VL sau
anuală/ca CMA
ntitatea
de
pulberi
sediment
abile
depuse
lunar pe
mp
Miercurea Sediu Urban, probe SO2 365 0,067 0
Ciuc APM de 24 ore determinări manuale;
g/mc

NO2 determinări 365 22,1 0

manuale; g/mc

26
 NH3 determinări 365 22,1 0
manuale; g/mc
TSP; g/mc 365 66,4 32
Zonă Industrială Pulberi 12 7,88 0
industrială sedimentabile;
g/mp/lună
Zona Trafic Pulberi 12 8,38 0
suburbană sedimentabile;
g/mp/lună
Gheorgheni Centrul Trafic, probe TSP; g/mc 353 157,3 150
oraşului de 24 ore

Centrul Trafic Pulberi 12 15,26 4

oraşului sedimentabile;
g/mp/lună
Odorheiu Zona Trafic Pulberi 12 11,83 3
Secuiesc suburbană sedimentabile;
g/mp/lună

Cristuru Zonă Industrială Pulberi 12 8,45 0

Secuiesc industrial sedimentabile;
ă g/mp/lună

Topliţa Zona Trafic Pulberi 12 8,08 1

suburbană sedimentabile;
g/mp/lună

Voşlo- Carieră de Industrială Pulberi 12 3,37 0

beni piatră sedimentabile;
g/mp/lună

Suseni Carieră de Industrial Pulberi 12 13,07 5

piatră sedimentabile;
g/mp/lună
Vlăhiţa Zonă Industrial Pulberi 12 8,12 0
industrial sedimentabile;
ă g/mp/lună

Sândo- Carieră de Industrială Pulberi 11 3,12 0

minic piatră sedimentabile;
g/mp/lună

27
Dioxidul de azot
Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care conţin azot şi oxigen în cantităţi
variabile.
Principalii oxizi de azot sunt:
- monoxidul de azot (NO), care este un gaz incolor şi inodor;
- dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roşcat cu un miros puternic, înecăcios.
Dioxidul de azot în combinaţie cu particule din aer poate forma un strat brun-roşcat.
În prezenţa luminii solare, oxizii de azot pot reacţiona şi cu hidrocarburile formând oxidanţi
fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afectează atât suprafaţa terestră
cât şi ecosistemul acvatic. Oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când
combustibilii sunt arşi la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier,
activităţilor industriale, producerii energiei electrice.
Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea
calităţii apei, efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane .
În judeţul Harghita, concentraţia de NO2 din aer este determinată atât prin metoda automată
(la staţia automată de monitorizare), cât şi prin metoda manuală conform STAS – 10329 /75 în
punctul de monitorizare de la sediul APM Harghita din M-Ciuc.

Dioxid de azot determinat la staţia automată de monitorizare în anul 2011

Din datele măsurate reiese că în cursul anului 2011 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limite orare
de 200 µg/m3 şi a pragului de alertă de 400 µg/m3.
Media anuală a concentraţiei de NO2 pentru anul 2011 este de 9,26 µg/m3, fiind sub valoarea limită
anuală pentru protecţia sănătăţii umane de 40 µg/m3 conform Legii privind calitatea aerului
înconjurător nr. 104/15.06.2011.

Dioxid de azot determinat prin metoda manuală conform STAS-10329 – Punct de recoltare sediul
APM Harghita

Media anuală pentru NO2 este de 22,1 µg/m3 care se află sub valoarea limită anuală pentru
protecţia sănătăţii umane de 40 µg/m3 conform Legii calităţii aerului înconjurător nr 104/2011.

Dioxidul de sulf

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător care irită ochii şi
căile respiratorii.
Surse naturale de SO2 sunt erupţiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentaţia bacteriană în zonele
mlăştinoase, oxidarea gazului cu conţinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.
Surse antropice (datorate activităţilor umane) de SO2 sunt sistemele de încălzire ale populaţiei care nu
utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea
acidului sulfuric), industria celulozei şi hârtiei şi, în măsură mai mică, emisiile provenite de la
motoarele diesel.
În judeţul Harghita, concentraţia de SO2 din aer este determinată atât prin metoda automată (la staţia
automată de monitorizare de tip fond regional), cât şi prin metoda clasică conform STAS – 10194 /75
în punctul de monitorizare de la sediul APM Harghita din Miercurea Ciuc.
Dioxid de sulf determinat la staţia automată de monitorizare
Din datele măsurate reiese că în cursul anului 2011 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limite orare
de 350 µg/m3 şi a pragului de alertă de 500 µg/m3, conform Legii calităţii aerului înconjurător nr
104/2011.
În cursul anului 2011 nu au fost înregistrate depăşiri ale valorii limită zilnică pentru protecţia sănătăţii
umane de 125 µg/m3.

28
Dioxid de sulf determinat prin metoda manuală conform STAS-10194/75 – Punct de recoltare sediul
APM Harghita
În cursul anului 2011 nu au fost înregistrate depăşiri la acest indicator.

Pulberi în suspensie

Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi picături de lichid.
Particule din atmosferă constau dintr-un amestec complex de substanţe organice şi anorganice care se
caracterizează prin parametrii fizici şi prin compoziţia chimică. În timp ce parametrii fizici
influenţează comportarea particulelor la transport şi depunere, impactul lor asupra sănătăţii este
influenţat de compoziţia chimică.
Pulberile în suspensie reprezintă o problemă acută la nivel european ca urmare a depăşirii frecvente a
limitei impusă de Directivă în majoritatea ţărilor.
Concentraţia măsurată este în corelaţie directă cu sursa, cu umiditatea datorită aglomerării
particulelor, cu viteza vântului care determină re-suspensia solului.
Sursele naturale de pulberi în suspensie sunt erupţiile vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip şi
dispersia polenului.
Surse antropice pot fi activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei, centralele
termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi, precum şi condiţiile climaterice ale
zonei.
În judeţul Harghita se determină concentraţia de pulberi în suspensie fracţia PM10 automat şi
gravimetric la staţia automată de monitorizare, precum şi pulberi în suspensie totale din aer (TSP)
determinată conform STAS – 10813/76 la sediul APM Harghita şi în centrul municipiului
Gheorgheni.

Pulberi în suspensie PM10 determinate automat la staţia automată de monitorizare a calităţii

aerului înconjurător
Media anuală, calculată din datele disponibile (captura de date este de doar 51,23%), nu depăşeşte
valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane de 40 µg/m3 conform Legii privind calitatea
aerului înconjurător nr. 104/15.06.2011.
În cursul anului 2011 în perioada ianuarie- iulie au fost înregistrate un număr de 17 depăşiri a valorii
limită zilnice pentru protecţia sănătăţii umane de 50 µg/m3.
Depăşirile valorii limită zilnice pentru protecţia sănătăţii umane au fost înregistrate în lunile de iarnă
când în zonă este prezent frigul, ceaţa şi calmul atmosferic.

Pulberi în suspensie PM10 determinate gravimetric la staţia automată de monitorizare:

Din datele măsurate reiese că în cursul anului 2011 în perioada ianuarie- iulie şi în luna
decembrie, au fost înregistrate un număr de 17 depăşiri la indicatorul PM10 determinat gravimetric la
staţia automată de monitorizare a calităţii aerului.
Media calculată pentru captura de date validate de 61,9% este mai mică decât valoarea limită anuală
pentru protecţia sănătăţii umane de 40 µg/m3.

Pulberi în suspensie totale (TSP) determinate la sediul APM Harghita

Valoarea mediei anuale se încadrează sub concentraţia anuală maxim admisă de 75 µg/m3 conform
STAS 12574/87.
La acest indicator a fost înregistrat un număr de 32 depăşiri a concentraţiei maxim admise de 150
µg/m3 conform STAS 12574-87.
Cauzele care au determinat aceste depăşiri sunt traficul rutier precum şi condiţiile climaterice ale
zonei.

Pulberi în suspensie totale (TSP) determinate în centrul oraşului Gheorgheni

29
Valoarea mediei anuale depăşeşte concentraţia anuală maxim admisă de 75 µg/m3 conform STAS
12574/87 cu 109,7 %.
Valoarea limită zilnică admisă conform STAS 12574-87 este de 150 µg/mc.
În cursul anului 2011 a fost înregistrat un număr de 150 de depăşiri la acest indicator datorate în
special traficului rutier, stării necorespunzătoare a drumurilor, necesitatea utilizării materialelor
antiderapante pe o perioadă îndelungată (octombrie-aprilie) a anului datorită climatului din zonă,
utilizarea combustibililor solizi pentru încălzire şi condiţiile climatice nefavorabile (temperaturi
scăzute, ceaţă şi calm atmosferic).

Monoxidul de carbon

La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de
origine atât naturală cât şi antropică. Monoxidul de carbon se formează în principal prin arderea
incompletă a combustibililor fosili.
Surse naturale de CO sunt arderea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice.
Sursa antropică principală de poluare cu CO este arderea incompletă a combustibililor fosili.
Alte surse antropice sunt producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier, aerian şi
feroviar.
Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic
din timpul iernii şi primăverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi
scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim.
Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafaţă întinsă,
nepunând în pericol sănătatea umană.
În judeţul Harghita monoxidul de carbon este măsurat doar la staţia automată de monitorizare a
calităţii aerului.
În cursul anului 2011 nu au fost înregistrate depăşiri a valorii maxime zilnice pe 8 ore de 10 mg/m3
conform Legii privind calitatea aerului nr.104/2011.

Benzenul
Benzenul este un compus aromatic foarte uşor, volatil şi solubil în apă. 90% din cantitatea de benzen
în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea carburanţilor auto
la stocarea şi distribuţia acestuia.
Benzenul este o substanţă cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept
cancerigenă pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.

În judeţul Harghita determinarea concentraţiei de benzen din aer se face doar la staţia automată de
monitorizare.
În perioada ianuarie-mai din cauza unor defecţiuni tehnice analizorul nu a funcţionat.
Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane pentru un an este de 5 µg/m3 conform Legii
privind calitatea aerului nr.104/2011.
Media calculată pentru perioada în care a funcţionat analizorul la staţia automată de monitorizare este
de 2,13 µg/m3, sub limita anuală admisă.

Amoniac

În judeţul Harghita amoniacul este determinat doar prin metoda clasică conform STAS- 10812/76 la
sediul APM Harghita din M-Ciuc.
Valoarea limită zilnică admisă conform STAS 12574-87 este de 100 µg/mc
În cursul anului 2011 nu au fost înregistrate depăşiri la acest indicator.

30
 Ozonul

Ozonul este un gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios. Se concentrează în stratosferă şi
asigură protecţia împotriva radiaţiei UV dăunătoare vieţii. Ozonul prezent la nivelul solului se
comportă ca o componentă a"smogului fotochimic". Se formează prin intermediul unei reacţii
fotochimice, care implică în particular oxizi de azot şi compuşi organici volatili.
Concentraţia de ozon la nivelul solului provoacă iritarea traiectului respirator şi iritarea ochilor.
Concentraţii mari de ozon pot provoca reducerea funcţiei respiratorii. Este responsabil de daune
produse vegetaţiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.
În judeţul Harghita determinarea concentraţiei de ozon din aer se face la staţia automată de
monitorizare a calităţii aerului înconjurător de tip fond regional şi începând cu anul 2011 concentraţia
de ozon din aer se monitorizează şi în municipiul Miercurea Ciuc la sediul APM Harghita cu un
analizor de ozon continuu de tip HORIBA APOA 370.
În perioada iulie – septembrie din cauza unor defecţiuni tehnice analizorul de la staţia de fond
regional nu a funcţionat.
În cursul anului 2011 nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de informare de 180 µg/m3 şi a pragului
de alertă de 240 µg/m3 conform Legii privind calitatea aerului nr.104/2011.
În cursul anului 2011 au fost înregistrate 3 depăşiri a valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane de
120 µg/m3. Aceste depăşiri au fost înregistrate în special în lunile de primăvară-vară datorită creşterii
intensităţii radiaţiei solare şi a fondului natural al zonei.

Poluarea aerului – efecte locale

Problemele cauzate de poluarea aerului sunt de regulă legate de anumite zone şi oraşe,
datorită aglomerării surselor de emisii poluante (încălzirea locuinţelor, transport, industrie, starea
necorespunzătoare a drumurilor) şi accentuate de condiţiile climatice şi geografice. În aceste cazuri
responsabilitatea revine autorităţilor locale şi regionale precum şi operatorilor economici care trebuie
să ia măsurile necesare pentru reducerea emisiilor.
Obiectivul principal în domeniul combaterii poluării aerului este menţinerea unui nivel de
calitate a aerului care să nu constituie risc pentru sănătatea umană şi pentru mediu. În vederea
reducerii poluării aerului se va pune accentul pe:
 aplicarea actelor normative;
 coerenţă în aplicarea măsurilor.
În anul 2011, ca şi în anii precedenţi, nu au fost înregistrate îmbolnăviri acute provocate de
poluarea aerului.

Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

În judeţul Harghita, în anul 2011 nu au fost înregistrate poluări accidentale care să afecteze
calitatea aerului înconjurător.

Presiuni asupra stării de calitate a aerului din România

Tendinţe
Având în vedere rezultatele obţinute prin analizele sistematice, se poate afirma că nu au
intervenit schimbări majore în calitatea aerului înconjurător în judeţul Harghita faţă de anii
precedenţi, mediile anuale pentru poluanţii gazoşi SO2, NO2, CO, benzen şi NH3 situându-se sub
limita admisă conform legislaţiei în vigoare, excepţie făcând pulberile în suspensie PM10 unde sunt
înregistrate depăşiri (17 depăşiri la PM10 gravimetric şi 17 depăşiri la PM10automat) ale valorii
medii zilnice de 50 μg/m3. Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (40 μg/m3
conform Legii 104/15.06.2012) nu a fost depăşită în anul 2011.
Se constatată de asemenea o poluare semnificativă a aerului cu pulberi în suspensie totale (sediul
APM Harghita 32 depăşiri şi centrul oraşului Gheorgheni 150 depăşiri), şi pulberi sedimentabile
(Gheorgheni-4 depăşiri, Odorheiu Secuiesc-3 depăşiri, Suseni-5 depăşiri şi Topliţa-1 depăşiri).

31
 Aceste depăşiri sunt datorate în special stării necorespunzătoare a drumurilor în judeţ, activităţilor
industriale din zonele unde sunt amplasate punctele de monitorizare, necesitatea utilizării materialelor
antiderapante pe o perioadă îndelungată (octombrie-aprilie) a anului datorită climatului din zonă,
creşterea numărului de autovehicule în judeţ şi nu în ultimul rând utilizarea combustibililor solizi
pentru încălzire şi condiţiile climatice nefavorabile (temperaturi scăzute, ceaţă şi calm atmosferic).

Schimbările climatice
Presiunile asupra echilibrului climatic al Pământului sunt legate de emisiile de gaze cu efect
de seră, acele gaze a căror proprietate este de a absorbi radiaţiile infraroşii rezultate în urma încălzirii
suprafeţei globului pământesc de către radiaţiile solare.
Efectul de seră apare datorită absorbţiei selective de către moleculele gazelor cu efect de seră
a radiaţiei termice emise de Pământ, şi reemisia ei izotropă, atât în spaţiul extraatmosferic, cât şi spre
Pământ.
Cercetările ştiinţifice confirmă faptul că încălzirea globală este un rezultat direct sau indirect
al activităţilor umane (arderea combustibililor fosili, schimbarea folosinţei terenurilor,transporturile
aeriene, etc.), care determină schimbarea compoziţiei atmosferei globale şi care se adaugă la
variabilitatea naturală a climei, observate pe o perioadă de timp comparabilă. Prin creşterea
concentraţiilor acestor gaze în atmosferă, efectul de seră se intensifică, iar transportul de energie şi
umiditate în sistem se perturbă, fapt care determină dezechilibre la nivelul sistemului climatic.
Protocolul de la Kyoto nominalizează aceste gaze cu efect de seră, de provenienţă antropică,
ca fiind: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), protoxid de azot (N2O), hidrofluorocarburi (HFC),
perfluorocarburi (PFC), hexafluorură de sulf (SF6).
Impactul schimbǎrilor climatice se reflectă în: creşterea temperaturii medii cu variaţii
semnificative la nivel regional, diminuarea resurselor de apă pentru populaţie, reducerea volumului
calotelor glaciare şi creşterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului hidrologic, sporirea
suprafeţelor aride, modificări în desfăşurarea anotimpurilor, creşterea frecvenţei şi intensităţii
fenomenelor climatice extreme, reducerea biodiversităţii etc.
Cel mai important gaz cu efect de seră dintre gazele emise în atmosferă din procese naturale,
ca şi din surse antropice, este bioxidul de carbon.

Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră

Gazele cu efect de seră sunt: CO2, CH4, N2O, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi,
hexafluorura de sulf şi precursorii ozonului troposferic – NOx, CO, COVNM.
Cantităţile de poluanţi emişi în aerul înconjurător au fost stabilite în urma elaborării
“Inventarului surselor de poluanţi atmosferici în judeţul Harghita – anul 2011” , calculat pe baza
metodologiei CORINVENT, calcule la baza cărora au fost luate în considerare factorii de emisie
transmise de MAPM în 2003 precum şi factorii consultaţi pe site-ul Agenţiei Europene de Mediu.
Din totalul gazelor emise în atmosferă în anul 2011, 99,3 % sunt gaze cu efect de seră.
În anul 2011 au fost emise în atmosferă următoarele cantităţi, prezentate în tabelul de mai jos:

Poluant Cantitatea emisă în anul Procentajul din totalul

2011 (to) emisiilor (%)

CO2 2855111,91 95,38

CH4 5705,44 0,19
N2O 1836,17 0,06
NOx 1040,47 0,03
CO 72806,14 2,43
COVNM 36151,54 1,21

32
 Acţiuni pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice
Acţiunile şi măsurile specifice sunt prevăzute în cadrul Planului naţional de acţiune privind
schimbările climatice.
România a derulat deja diferite acţiuni şi măsuri care implică direct sau indirect reducerea emisiilor
de GHG ca urmare a transpunerii acquis-ului comunitar al UE.
Pachetul legislativ Energie- Schimbări climatice pregăteşte tranziţia către o economie cu emisii
scăzute de gaze cu efect de seră având drept scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră,
securitatea energetică prin creşterea ponderii energiilor regenerabile şi creşterea eficienţei energetice.
Îmbunătăţirea eficienţei energetice întăreşte poziţia competitivă a operatorilor economici din
România pe pieţele internaţionale.
Reducerea emisiilor de GHG induce de cele mai multe ori o reducere a altor efecte negative asupra
mediului, cum ar fi poluarea locală a atmosferei cu SO2, NOx şi pulberi provenite de la
termocentrale.
In acest sens în judeţ au fost iniţiate 38 de proiecte în domeniul utilizării energiei regenerabile şi 3
proiecte pentru creşterea eficienţei energetice.
2.2.2. Starea apelor de suprafaţa şi subterane
SITUAŢIA EXISTENTĂ:
Apele uzate şi reţelele de canalizare. Tratarea apelor uzate
Structura apelor uzate evacuate în anul 2011
Din analiza datelor prezentate privind calitatea apelor uzate la folosinţele de apă cu rol
determinant, reiese că multe staţii de epurare lucrează cu randament scăzut, periodic sunt depăşiri ale
concentraţiilor avizate la SC MINVEST SA DEVA (pentru asigurarea închiderii unităţilor cu
activitate minieră), SC AQUA NOVA HARGHITA SRL Odorheiu Secuiesc, SC GO SA
Gheorgheni, SC AQUA CĂLIMANI SRL Topliţa, SC AQUASERV SA sucursala Cristuru Secuiesc,
SC ROMAQUA PREST SRL Borsec, etc.
Situaţia volumelor de apă, evacuate în receptori naturali, prin staţiile de epurare existente în
judeţ sau fără nicio epurare, monitorizate de autorităţile din domeniu (organele teritoriale ale
Administraţiei Naţionale Apele Române) se prezintă astfel: -mii mc/an-
Bazin Total % Nu % Suficient % Insuficient %
hidro- necesită epurat epurat
grafic epurare/
Nu se
epurează
Mureş 9072,107 100 52,990 0,58 769,188 8,48 8249,929 90,94
Olt 6765,106 100 942,000 13,90 4542,856 67,20 1280,250 18,90
Siret 342,040 100 - - 53,519 15,65 288,521 84,35
Total 16179,253 100 949,990 5,9 2102,957 13,1 13081,306 81,0
HR

Situaţia funcţionării staţiilor de epurare urmărite este prezentată în tabelul de mai jos:

Bazin Total Cu funcţionare % Cu funcţionare %

hidro- corespunzătoare necorespunzătoare
grafic
Mureş 15 6 40 9 60
Olt 17 9 53 8 47
Siret 4 2 50 2 50
Total HR 36 17 47,2 19 52,8

33
Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate
Situaţia nocivităţilor evacuate în cursurile de apă este prezentată în tabelul următor:

Nocivităţi / BH UM Mureş Olt Siret Total judeţ HR

NH4 (amoniu) to/an 175,27 19 2,38 188,17
NO3 (azotaţi) to/an 9,05 0,40 1,16 10,61
NO2 (azotiţi) to/an 2,02 0,15 0,08 2,25
CBO5 to/an 250,55 103 9,28 312,45
CCO-Cr to/an 605,25 354 25,45 845,05
Detergenţi to/an 2,01 0,61 0,007 2,627
Fenoli to/an 0,006 - - 0,006
Fosfor total to/an 0,73 2,83 0,23 3,79
Suspensii to/an 274,05 215 16,51 453,80
Rezidiu filtrat to/an 9007,83 4858 20,94 13330,98
Subst. extractibile to/an 37,18 0,21 0,34 37,73
Sulfaţi to/an 282,39 890,20 8,11 1180,70
Calciu to/an - 206,89 26,53 233,42
Cloruri to/an - - 6,24 6,24
H2S-sulfuri to/an - - 0,03 0,03
Cupru to/an - 0,26 - 0,26
Fier to/an - 104,75 - 104,75
Mangan to/an - 9,45 - 9,45
Nichel to/an - 0,05 - 0,05
Zinc to/an - 0,36 - 0,36

Notă: „-„ nu s-a urmărit indicatorul

Majoritatea staţiilor de epurare orăşeneşti (de tip mecanic, respectiv mecano-biologic)
funcţionează, periodic, în mod necorespunzător, fie din cauza depăşirii capacităţii lor de epurare, fie
din cauza problemelor de exploatare şi întreţinere (uzură fizică şi morală avansată, ineficienţa fazei de
epurare biologică privind asigurarea oxigenului necesar, lipsa investiţiilor pentru modernizare, etc.).
Staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti din judeţul Harghita, la nivelul anului 2011, sunt
prezentate în tabelul de mai jos.:

(i) Localitate Lungimea Populaţia Tip staţie Volum apă Încadrare

canalizării deservită epurare uzată conform
-km- -nr.locuitori- evacuată, sintezei
conform PCA-ABA
sintezei
PCA/ABA
-mil mc/an-
Miercurea Ciuc 56,6 35000 M+B 3,580 Suficient
epurat
Odorheiu 55,0 32000 M+B 4,300 Suficient
Secuiesc epurat
Gheorgheni 23,0 12500 M 1,385 Suficient
epurat
Cristuru 22,5 9000 M+B 0,426 Suficient
Secuiesc epurat
Topliţa 49,62 8400 M+B 1,261 Suficient

34
 epurat
Vlăhiţa 4,8 2150 M+B 0,341 Suficient
epurat
Borsec 12,0 1350 M 0,286 Suficient
epurat
Bălan 6,0 6200 M+B 1,026 Insuficient
epurat
Băile Tuşnad 6,95 1183 M 0,139 Insuficient
epurat

Pe lângă staţiile de epurare (orăşeneşti sau comunale) se urmăresc şi evacuări de apă care nu
se epurează / nu necesită epurare (iazurile de decantare SC Bălan SA, galeria apă de mină Harghita
Băi, ape convenţional curate SC Matriţa SA Odorheiu Secuiesc, canale pluviale din Miercurea Ciuc).
Alte surse potenţiale de poluare, în opinia operatorilor economici de profil (administratori
canalizare şi staţie de epurare) sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Dacă are
Domeniu staţie de
Emisar
de activitate preepurare
Surse de poluare
da/nu
Vopsire şi ambalare
SC COATS Odorheiu Secuiesc Staţie de epurare oraş da
aţă
Confecţii
SC Ikos Conf Odorheiu Secuiesc Staţie de epurare oraş nu
îmbrăcăminte
SC Famos SA Odorheiu Secuiesc Fabrica de mobilă Staţie de epurare oraş nu
Producere apă caldă
URBANA SA Odorheiu Secuiesc Staţie de epurare oraş nu
şi încălzire centrală
Confecţii
SC Norada Odorheiu Secuiesc Staţie de epurare oraş nu
îmbrăcăminte
Abator, prelucrare Separator de
SC Elan Trident Odorheiu Secuiesc Staţie de epurare oraş
carne grăsimi
SC MATRIŢA SA Odorheiu Construcţii maşini,
Staţie de epurare oraş nu
Secuiesc prelucrări mecanice
SC INFOPRESS SA Odorheiu
Tipografie Staţie de epurare oraş nu
Secuiesc
SC LACTIS SRL Odorheiu
Separator de
Secuiesc Prelucrare lapte Staţie de epurare oraş
grăsimi
Construcţii maşini,
CIM UTIL SRL Odorheiu Secuiesc Staţie de epurare oraş nu
ateliere mecanice
SC P&P SRL Gheorgheni Galvanizare Staţie de epurare oraş da
Diferite instituţii din Gheorgheni Administraţie, licee Staţie de epurare oraş nu
Industria
SC TOPLIŢA SA Topliţa Staţie de epurare oraş nu
încălţăminte
SPITALUL MUNICIPAL Topliţa Sănătate Staţie de epurare oraş nu
SC TUŞNAD SA,
HB HOTELS SA, SC KONTAKT Staţie de epurare oraş
Turism nu
SA, SC UNIVERS TOURIST SRL
Băile Tuşnad

35
 Reţeaua de canalizare în municipile şi oraşele judeţelui sunt executate din oţel, fontă,
azbociment, PVC, PE, etc., totalizând peste 200 km, fiind executată, în mare parte, în sistem divizor
(separat pentru ape uzate şi pentru ape pluviale). Majoritatea sistemelor de canalizare au fost
executate în anii 1970-1980, prezentând un grad de uzură fizică şi morală avansată, fiind necesare
multe intervenţii pentru reparaţii.
În ultimii ani s-au realizat reţele noi de canalizare şi înlocuirea sistemelor vechi de canalizare
în multe localităţi. Cea mai mare problemă este înfundarea canalizării din cauza
consumului/volumelor mai mici de apă - insuficiente pentru menţinerea capacităţii de autocurăţire a
conductelor de canalizare.

Tendinţe şi priorităţi în reducerea poluării cu ape uzate

În vederea îmbunătăţirii calităţii apelor, la nivelul operatorilor economici se pot stabili, în
funcţie de existenţa proiectelor şi a fondurilor necesare, realizarea următoarelor:
- reabilitarea unor staţii de alimentare cu apă sau de epurare existente sau realizarea unor
modernizări/extinderi pentru acestea, în vederea îmbunătăţirii - la parametri proiectaţi - a
randamentului de epurare a apelor uzate ce urmează a fi evacuate în receptorii naturali (Miercurea
Ciuc, Borsec, Vlăhiţa, Gheorgheni, Topliţa, Băile Tuşnad etc.)
- depistarea şi desfiinţarea racordurilor clandestine de ape uzate la canalizarea de apă pluvială
- executarea permanentă a lucrărilor de întreţinere şi exploatare la staţiile de epurare, inclusiv la
conductele de canalizare, asigurarea pieselor de schimb
- modernizarea reţelelor de canalizare, îmbunătăţirea condiţiilor de colectare a apelor uzate în sensul
stopării exfiltraţiilor, cât şi a infiltraţiilor existente la sistemul de canalizare
- realizarea unor staţii de preepurare a apelor uzate pentru a se încadra în prevederile Normativului
NTPA-002
- stabilirea unor zone de protecţie cu restricţie (unde este cazul) pentru protejarea surselor de ape
folosite în scopuri de potabilizare, etc.

Apele subterane – calitatea apelor freatice

Resursele de ape subterane, acumulate în mod deosebit în subsolul depresiunilor
intramontane (Ciuc, Gheorgheni, Topliţa, Bilbor, Borsec) au o importanţă deosebită în aprovizionarea
populaţiei cu apă potabilă şi parţial industrială din puţuri săpate şi forate în mediul urban şi rural.
Analiza calităţii apelor subterane (foraje zonale) se face pe baza rezultatelor obţinute de Administraţia
Bazinală a Apelor Mureş şi SGA Harghita Miercurea Ciuc (la nivelul bazinului hidrografic Siret nu
este prevăzută monitorizarea calităţii apelor subterane pe teritoriul judeţului Harghita), respectiv
expertizele efectuate de APM Harghita, având normele de calitate prevăzute prin Legea nr. 458/2002,
Anexa 1.

Forajele din pânza freatică din bazinul hidrografic Mureş se situează în zone distincte (zona
Remetea-Ditrău – cod foraje F3 şi F1-AD, zona Cristuru Secuiesc - cod foraj F4, zona Joseni – cod
foraj F3). Pe baza datelor puse la dispoziţie de ABA Mureş, se poate constata că toate forajele
monitorizate corespund, calitativ, categoriei „potabil” fiind „nepoluat”, conform prevederilor
Ordinului nr. 137/2009.

În bazinul hidrografic Olt, la nivelul judeţului Harghita s-au identificat două corpuri de ape
subterane, una în freatic şi alta de adâncime.

Corpul ROOT01, Depresiunea Ciucului (corp freatic)

În compartimentul nordic (Mădăraş) din lunca râului Olt, acviferul freatic (cu nivel liber) este
constituit din depozite aluviale (nisipuri şi pietrişuri) cu granulometrie grosieră, puţin rulate. Acestea
se dezvoltă de la suprafaţă, având grosimi ce nu depăşesc 4 m, ceea ce le face vulnerabile la poluare.

36
Nivelul piezometric se situează la adâncimi de 0,5-1,5 m. Apa este potabilă dar necesită în unele
cazuri deferizare pentru a putea fi folosită ca apă potabilă.
În compartimentul median al depresiunii (Miercurea Ciuc), depozitele aluvionare prezintă
grosimi de 5-8 m. Nivelul piezometric mediu multianual se situează la 1-2 m adâncime.
În compartimentul sudic al depresiunii (Tuşnad) acviferul freatic se prezintă neuniform atât
din punct de vedere al grosimii, pe ambele maluri ale Oltului, cât si al compoziţiei litologice. În luncă
depozitele permeabile, cu grosime în jur de 5 m, sunt constituite din pietriş şi nisip, mai rar bolovăniş,
iar în cuprinsul teraselor, unde grosimea cumulată a stratelor poate depăşi 20 m, sunt formate din
pietrişuri, nisipuri, nisipuri argiloase cu pietriş sau din nisipuri în masa cărora sunt prinse bucăţi de
gresii sau marne. Nivelul piezometric este situat la adâncimi de 0,7-1,4 m în zona de luncă şi de cca.
20 m în terase.
Calitatea apei este monitorizată în 4 foraje hidrogeologice ale SGA Harghita. Forajele sunt
amplasate pe terenuri agricole (fâneaţă sau arabil).
La foraje s-au constatat depăşiri la unele indicatori, astfel se consideră că acest corp de apă se
află în stare slabă (depăşire pentru indicatorul NO3 la forajul F4 Sânsimion – 75,69 mg/l faţă de
valoarea de 50 mg/l admisă prin prevederile H.G. nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de
protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, hotărâre ce transpune Directiva
Parlamentului European şi a Consiliului 2006/118/CE privind protecţia apelor subterane împotriva
poluării şi deteriorării).

Corpul ROOT10, Depresiunea Ciucului (corp de adâncime)

Acviferul de adâncime din depresiunea Ciucului este de tip multistrat, cu depozite granulare
fine sau grosiere, cu nivel piezometric sub presiune (ascensional sau artezian).
În compartimentul de nord (Mădăraş) sunt puse în evidenţă 3 orizonturi acvifere, astfel: un
orizont acvifer superior în formaţiuni vulcanogene, altul mediu în formaţiuni sedimentare şi unul
inferior în formaţiuni cristaline.
Complexul acvifer superior pus în evidenţă pe intervalul de adâncime 60 -195 m se află sub
presiune, nivelul piezometric ascensional fiind situat la 30 m adâncime.
Complexul acvifer mediu este situat între 240 - 500 m, grosimea orizonturilor acvifere
totalizând 170 m. Nivelul piezometric este situat la adâncimea de 34 m.
Complexul acvifer situat la adâncimea de 500 - 585 m se manifestă artezian.
Din punct de vedere chimic apele din primele complexe acvifere sunt potabile, în timp ce
complexul inferior are un caracter de apă carbogazoasă (de tip alcalin cu CO2) ce nu poate constitui o
sursă de alimentare cu apă potabilă.
.Reîncărcarea acviferelor aferente corpurilor de ape subterane freatice din spaţiul hidrografic
Olt, se realizează prin infiltrarea apelor de suprafaţă şi meteorice. În cazul corpurilor de ape subterane
de adâncime, reîncărcarea se realizează, predominant, prin drenarea acviferelor freatice.
În ceea ce priveşte balanţa prelevare/reîncărcare nu se semnalează probleme deosebite.
În Depresiunea Ciuc singura captare mai importantă existentă se află la Miercurea Ciuc, fiind
constituită din 21 de puţuri, care exploatează orizonturile acvifere situate între 20 - 50 m adâncime.
Volumul de apă captat este de 2.418 mii mc/an.
Calitatea apei este monitorizată în trei foraje ale terţilor, utilizate în scop de alimentare cu
apă.
Nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorii de calitate monitorizaţi şi reglementaţi.

Apa potabilă şi apa de îmbăiere

Cele 4 municipii şi 5 oraşe din judeţul Harghita dispun de o reţea de apă potabilă de o lungime
de peste 500 km, deservind un număr de cca. 130.000 locuitori, distribuind un volum de peste 8,5
milioane mc apă potabilă (conform datelor centralizate ale operatorilor economici de profil pentru
alimentare cu apă şi canalizare/epurare).

37
 În activitatea de captarea şi distribuţia apei potabile, beneficiarii sistemelor de reţele de
alimentare cu apă din localităţile judeţului au multe greutăţi din cauza gradului avansat de uzură a
reţelelor de distribuţie, a lipsei zonelor de protecţia severă a captărilor, al activităţilor umane în
localităţile amonte zonei de captare, a fenomenelor meteorologice nefavorabile, etc.
Conform datelor puse la dispoziţie de Direcţia de Sănătate Publică Harghita, în cursul anului
2011 nu au fost înregistrate îmbolnăviri din cauza apelor poluate, datorită şi faptului că în judeţul
Harghita nu sunt zone naturale utilizate frecvent pentru îmbăiere.

2.2.3. Starea solurilor

Repartiţia pe clase de folosinţă

Suprafaţa totală a judeţului Harghita este de 663.900 ha, din care 395.508 ha este teren
agricol, ceea ce reprezintă cca 60% din suprafaţa totală şi 40 % teren neagricol, adică 268.392 ha.

Repartiţia terenurilor în judeţul Harghita

Suprafata totala Teren agricol Teren forestier Teren neforestier

ha ha ha ha
663900 395508 226064 42328

Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul Harghita, în

perioada 2003-2011 este prezentată în tabelul următor:

Suprafaţa (ha)
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Categoria
de folosinţã

Nr.
crt
1. Arabil 92729 92502 92502 91755 91724 91720 91719 91716 82397
2. Păşuni 148156 122405 122405 145479 146483 146817 146952 146962 147300
3. Fâneţe şi 164058 143725 143725 156293 156598 157084 157084 157060 165011
pajişti
naturale
4. Vii 77 35 35 35 35 35 35 35 35
5. Livezi 1416 1416 1416 762 762 762 762 765 765
2 TOTAL 406436 360083 360083 394324 395602 396418 396552 396538 395508
AGRICOL

Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor

38
 Repartiţia terenurilor pe clase de calitate este prezentată în tabelul următor:

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

%
% din % din % din % din
din
Folosinţă total total total total
ha ha total ha ha ha
folosi folosi folosi folosi
folosi
nţă nţă nţă nţă
nţă
Arabil - - 2286 2,8 22797 27,7 43670 53 13644 16,5
Pajişti 2811 0,9 13117 4,2 69333 22,2 117741 37,7 109309 34,9
Vii - - - - - - - - 35 100
Livezi - - - - - - - - 765 100
Total 2811 0,7 15403 3,9 92130 23,3 161411 40,8 123753 31,3

Clase de calitate pe tipuri de sol în judeţul Harghita

Tipul de sol CLASA Total

I II III IV V
ha ha ha ha ha ha
Litosoluri - - - - 2487 2487
Regosoluri - - - - 3732 3732
Aluviosoluri 619 4043 17139 27880 13683 63364
Faeoziomuri 2327 9444 30669 8200 - 50640
Eutricambosoluri - 1500 36984 34440 16171 89095
Districambosoluri - - - 6538 34831 41369
Luvosoluri - - 5412 54760 23635 83807
Andosoluri - - - - 7460 7460
Gleiosoluri - - - 11480 8708 20188
Stagnosolui - - - 19682 11196 30878
Histisoluri - - - - 2488 2488
TOTAL 2946 14987 90204 162980 124391 395508

Presiuni asupra stării de calitate a solurilor din România

Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.)
Datele privind conţinutul de metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd), rezultate în urma analizelor de sol
efecutate de specialiştii din cadrul Laboratorului APM Harghita în decursul anului 2011 pentru
diferite activităţi industriale din judeţul Harghita, este redată în tabelul de mai jos:.

39
Sector Zona de prelevare Pb Cu Zn Cd
industrial 0-10 10-30 0-10 10-30 0-10 10-30 0-10 10-30
cm cm cm cm cm cm cm cm
Valori admise cf. Ordinului MAPPM 250 ppm 250 ppm 700 ppm 5 ppm
nr. 756/1997
Minier 60,70 49.30 25,80 26,90 187,9 174,30 4,70 4,10
2.1 SM
Voşlobe
ni

Minele Lueta 49,10 61,40 36,00 39,90 81,10 100,70 2,50 2,70
SM Bălan 39,10 62,60 883,3 643,7 282,8 170,40 3,30 2,50
70,90 49,20 429,2 293,3 177,1 165,60 3,00 3,60
Sântimbru Băi 29,30 24,10 13,70 10,70 56,70 45,10 2,90 2,20
Exp.Min. Harghita 31,40 33,30 14,60 13,50 47,00 38,20 3,10 3,10
Băi 42,00 41,20 45,20 37,40 81,10 72,70 3,70 3,50
Minele Madaras 67,50 62,10 52,00 71,70 78,60 80,30 3,00 3,20
Siderurgic SC Oţeluri pt.Scule 43,60 42,50 29,00 26,40 123,2 108,70 3,40 3,50
SA CristuruSecuiesc
Alte GOSCOM 68,60 105,00 474,4 4,50
Miercurea Ciuc
Alte SC Matriţa SA 35,90 32,50 149,3 3,30
Odorheiu Secuiesc

Conform datelor de la OSPA Miercurea Ciuc suprafaţa solurilor poluată de sectorul minier şi de
depozitele de deşeuri menajere în judeţul Harghita este de 180 ha.

2.2.4. Starea pădurilor

Urmare a condiţiilor fizico-geografice, judeţul Harghita dispune de păduri de compoziţie
variate cu specii caracteristice formelor de relief, cu o pondere de 70 % în zona de munte şi 30 % în
zona de deal.
Vegetaţia forestieră acoperă o suprafaţă de 231000 ha din fondul forestier şi 24348 ha de
păşuni împădurite, cca. 38 % din suprafaţa judeţului. Cele mai răspândite sunt speciile răşinoase
reprezentând cca.75 % din totalitatea speciilor
Pe baza multiplelor funcţii ale pădurilor acestea au fost împărţite în două mari grupe: grupa I-
a reprezintă pădurile cu rol de protecţie (73.953 ha, cca. 36 %), grupa a II-a reprezintă pădurile cu rol
de producţie şi protecţie (128.552 ha, cca.64 %). Volumul mediu la ha este peste 300 mc, iar creşterea
curentă pe an şi la hectar a volumului de lemn pe picior este de 6 mc, fiind printre cele mai mari din
România (217, respectiv 5,5 mc).
În judeţul Harghita întreaga suprafaţă împădurită este amenajată (parcelată) şi luată în
evidenţă în lucrările de amenajamente silvice. Urmează întocmirea amenajamentelor silvo-pastorale a
păşunilor împădurite situate în afara fondului forestier. Datorită greşelilor conceptuale ale
amenajamentelor silvice se constată creşterea suprafeţelor pădurilor tinere în detrimentul pădurilor de
vârstă medie şi mare.

40
 Administrarea fondului forestier

Conform datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov,

OS Particular Praid, OS de Regim Gheorgheni, OS Frumoasa, fondul forestier al judeţului Harghita se
prezintă astfel:
- Fond forestier la nivelul judeţului Harghita, la data de 31.12.2011: 259558 ha,
din care:
- Fond forestier administrat de DS Miercurea Ciuc: 86980 ha
- Fond forestier administrat de OS Private şi persoane fizice:172578 ha

Fondul forestier administrat de cele mai importante ocoale silvice (în continuare OS), de la care
dispunem de date din anii anteriori, sunt următoarele:
- OS Particular Liban: 20730 ha
- OS Particular Praid: 14407 ha
- OS de Regim Gheorgheni: 16044 ha
- OS Particular Gheorgheni: 19452 ha
- OS Frumoasa: 8834 ha
- OS Privat Odorheiu Secuiesc 8735 ha

Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

Conform datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov masa
lemnoasă pusă în circuitul economic a fost: 1015,9 mii mc.
În cursul anului 2011 la Ocolul Silvic Praid s-a pus în circuit economic o cantitate de masă lemnoasă
de: 69.6 mii mc, la OSR Gheorgheni: 105,8 mii mc, iar la Ocolul Silvic Frumoasa: 59,5 mii mc.

Funcţia economică a pădurilor

Pe baza multiplelor funcţii ale pădurilor acestea au fost împărţite în două mari grupe: grupa I-
a reprezintă pădurile cu rol de protecţie, iar grupa a II-a reprezintă pădurile cu rol de producţie şi
protecţie.
O mare parte a suprafeţelor forestiere au fost incluse în situl Natura 2000, astfel suprafeţele de
fond forestier pe lângă funcţia de producţie au primit şi funcţia de protecţie a păsărilor şi a habitatelor.

Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Urmare a condiţiilor fizico-geografice, judeţul Harghita dispune de păduri de compoziţie
variate cu specii caracteristice formelor de relief, cu o pondere de cca. 93 % în zona de munte
(241389 ha) şi 7 % în zona de deal (18169ha).

Starea de sănătate a pădurilor

Starea de sănătate a pădurilor este în general bună. Dăunătorii pădurilor sunt monitorizaţi
permanent.
În raza Ocolului Silvic Privat Praid atacurile şi vătămările produse de către Ipiadae şi Hylobius abietis
sunt nesemnificative cantitativ.
În cursul anului 2011 suprafeţele administrate de OSR Gheorgheni au fost afectate de doborături de
vânt dispersate şi masive în volum de 38,4 mii mc. Aproape întreaga cantitate de masă lemnoasă
doborâtă a fost exploatată pentru a preveni atacurile de insecte (fam. Ipydae). Au fost amplasate 594
bucăţi curse barieră de tip aripă pentru a preveni gradaţia insectelor.

Suprafeţe din fondul forestier naţional, parcurse cu tăieri

Conform datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov
suprafaţa din fondul forestier naţional parcursă cu tăieri este de 4755 ha.

41
În cursul anului 2011 La OS Praid s-au parcurs cu tăieri de regenerare de 193 ha, la OS Frumoasa 424
ha, iar la OSR Gheorgheni 477 ha.

Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

Posibilitatea de a extinde suprafaţa pădurilor ar fi împădurirea terenurilor lăsată în paragină,
unde nu se mai efectuează activităţi agricole. Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare
Braşov a raportat pentru disponibilităţi de împădurire o suprafaţă de 2064 ha.

Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2011

În cea ce priveşte regenerarea pădurilor în cursul anului 2011 suprafaţa de pădure regenerată
a fost de 1125 ha.
Regenerările sunt de două tipuri: regenerări naturale şi regenerări artificiale.
Lucrările de regenerare, respectiv de întreţinere sunt executate/acoperite din fondul de
regenerare constituit pe proprietări conform Legii nr. 46/2008.

Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate este prezentată în tabelul următor:

Suprafaţa (ha)
Judeţ
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Harghita 586 799 748 955 179 581 889 954 1088 1125

Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor, sensibilizarea publicului

Unele activităţi antropice au un impact semnificativ asupra pădurilor ca:
- exploatări forestiere fără respectarea prevederilor amenajamentelor silvice;
- incendii;
- tăieri ilegale de masă lemnoasă;
- construcţii efectuate în fond forestier sau în zonele limitrofe (pensiuni turistice, case de vacanţă);
- depunerea ilegală a deşeurilor menajere sau industriale în zonele limitrofe localităţilor;
- colectarea necontrolată a resurselor biologice (fructe de pădure, ciuperci, melci etc.);
- deranjarea habitatelor naturale în cazul faunei sălbatice;
- folosirea de ATV-uri şi snow-mobile (moto-sănii), vehicule motorizate pe drumurile forestiere şi în
pădure;
- amenajarea pârtiilor de schi şi a altor obiective cu scop sportiv sau turistic, turism necontrolat.

Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

Practicarea gospodăririi pădurilor, pe lângă avantajele economice şi ecologice, mai are şi un
aspect nefavorabil asupra naturii prin faptul că trebuie eliminate din compoziţia arboretelor speciile
mai puţin valoroase din punct de vedere economic (plopul, mesteacănul, salcia etc.) în favoarea
dezvoltării speciilor cu valoare economică mai mare (molid, larice, fag), ceea ce ar duce la
diminuarea numărului speciilor. Astfel, este necesar găsirea unui echilibru stabil între aspectele
economice şi ecologice în silvicultură (arborete rezistente la doborâturile de vânt, evitarea
monoculturilor de răşinoase, în special molid, promovarea lucrărilor de îngrijire a culturilor tinere,
îmbunătăţirea tehnicilor de recoltare etc.)

Tendinţe
Actualmente prin măsurile silviculturale se urmăreşte dezvoltarea unei gospodării durabile a fondului
forestier şi implicit prin funcţia de protecţie pe care o exercită pădurea asupra mediului înconjurător
se consideră că silvicultura aplicată corect vine în sprijinul menţinerii şi dezvoltării factorilor de
mediu şi a calităţii condiţiilor de viaţă.

42
 Gospodărirea pădurilor se efectuează pe bază de amenajamente silvice, respectând trei
principii fundamentale:
- principiul continuităţii (asigurarea prin amenajament condiţii necesare pentru administrarea şi
utilizarea ecosistemelor forestiere, astfel încât să se menţine în mod continuu biodiversitatea,
productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea şi să se asigure astfel pentru prezent şi
viitor capacitatea de a exercita funcţiile multiple ecologice, economice şi sociale;
- principiul eficacităţii funcţionale (creşterea capacităţii de producţie şi protecţie a pădurilor,
valorificarea optimă a „produselor” pădurii, asigurarea continuităţii producţiei de masă lemnoasă pe
termen scurt (10 ani) şi termen mediu (40-50 ani);
- principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii.

Prognozele mai sumbre de viitor prevăd, în urma schimbării activităţii populaţiei, abandonarea
a mari suprafeţe de terenuri din afara fondului forestier. Cunoscând preocesul de succesiune spontană
a vegetaţiilor forestiere pe terenurile abandonate, silvicultorii ar putea să intervină prin dirijarea
acestui proces, contribuind astfel la instalarea de păduri ca ecosisteme puternice, echilibrate,
diversificate sub aspectul compoziţiilor şi vârstei.

2.2.5. Starea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

Datorită condiţiilor fizico-geografice pe teritoriul judeţului Harghita se regăsesc două regiuni

biogeografice majore din cele cinci existente la nivel de ţară, şi anume: continentală şi alpină.

Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică

În judeţul Harghita se găsesc toate tipurile de habitate naturale majore în afară de habitatele costiere şi
marine.
Au fost identificate 28 habitate naturale cu regim de protecţie care figurează în listele naţionale şi ale
directivelor comunitare, suprafaţa habitatelor de interes naţional şi de interes comunitar fiind de cca.
12.000 ha:

Pajişti sărăturate continentale – Cod Natura 2000: *1340, Cod R1526

Lacuri şi bălţi distrofe naturale – Cod Natura 2000: 3160, Cod R2207
Râuri alpine şi vegetaţia lor lemnoasă cu Myricaria germanica – Cod Natura 2000: 3230, Cod R4415
Pajişti alpine şi boreale - Cod Natura 2000: 4060, Cod R3101, Cod R3104, Cod R3111
Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium (Rhododendron myrtifolii – Pinetum mugi) -
Cod Natura 2000: *4070, Cod R3105
Pajişti calcaroase subalpine; Cod Natura 2000: 6170, Cod R3402
Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri acoperite cu tufişuri pe substrat calcaros - Cod Natura 2000:
6210
Pajişti cu Nardus stricta bogate în specii, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase - Cod Natura
2000: *6230, Cod R3608
Pajişti cu Molinia pe soluri turboase sau bogate în aluviuni argiloase (Molinia caerulea) - Cod Natura
2000: 6410, Cod R3710
Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile - Cod Natura 2000: 6430, Cod R3702, R3704,R3707,
R3708, R3714
Pajişti aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii - Cod Natura 2000: 6440, R3716
Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) - Cod Natura 2000: 6510;
R3802
Fânaţe montane - Cod Natura 2000: 6520; R3801

43
Fânaţe împădurite
Turbării active - Cod Natura 2000: *7110, R5101, 5102
Turbării degradate încă capabile de o regenerare naturală - Cod Natura 2000: 7120; R 5415
Turbării de acoperire - Cod Natura 2000: 7130;
Depresiuni pe substraturi turboase - Cod Natura 2000: 7150;
Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) - Cod Natura 2000: *7220; R 5417
Mlaştini alcaline - Cod Natura 2000: 7230; R5405, 5406,5413, 5414
Grohotiş calcaros şi de şisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea
rotundifolii) - Cod Natura 2000: 8120; R 6110
Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică - Cod Natura 2000: 8210; 6202, 6204, 6206,
6213
Grote neexploatate turistic - Cod Natura 2000: 8310; R6501
Păduri tip Luzulo-Fagetum - Cod Natura 2000: 9110; R 4102, 4106, 4107
Păduri cu stejar pedunculat cu Carpinion betuli - Cod Natura 2000: 9160; R 4144
Turbării împădurite - Cod Natura 2000: *91D0; R 4412, 4414
Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior - Cod Natura 2000: *91E0; R 4401,4402
Păduri acidofile cu Picea din etajele montane - Cod Natura 2000: 9410; R4203,4205, 4206, 4208,
4210, 4214

Dintre acestea următoarele 6 tipuri de habitate sunt prioritare la nivel comunitar:

Tabel nr. 5.1.1.
Nr. Denumirea tipului de Cod Localizare
crt. habitat Natura 2000
1 Păduri aluviale cu Alnus 91E0* Bazinul Ciucului de Jos, Cheile
glutinosa şi Fraxinus Vărghişului, Cheile Bicazului
excelsior (Alno-padion, Hăşmaş
Alnion incanae, Salicion
albae)
2 Turbării cu vegetaţie 91D0* Tinovul Luci, Tinovul Apa Lină –
forestieră Honcsok, Dealul Albinelor, Tinovul
Mohoş, Fântâna Brazilor, Harghita
Mădăraş, Mlaştina După Luncă
3 Turbării active 7110* Tinovul Mohoş, Tinovul Luci,
Tinovul Apa Lină – Honcsok, Dealul
Albinelor, Fântâna Brazilor, Harghita
Mădăraş, Mlaştina După Luncă
4 Izvoare petrifiante cu 7220* Topliţa – Scaunul Rotund Borsec,
formare de travertin Cheile Bicazului Hăşmaş

5 Pajişti uscate seminaturale 6210* Cheile Vărghişului, Cheile Bicazului

şi facieşuri cu tufărişuri pe Hăşmaş
substrat calcaros (Festuco
Brometalia)

6 Păduri din Tilio-Acerion pe 9180* Cheile Vărghişului

versanţi abrupţi, grohotişuri
şi ravene.

Descrierea tipurilor de habitate prioritare:

44
91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae,
Salicion albae)

Tip de habitat răspândit pe luncile râurilordin toate regiunile montane şi pe dealuri peri- şi
intracarpatice, în etajul boreal şi nemoral. Situare topografică: lunci montane înguste, versanţi umeziţi
de izvoare, terase joase şi maluri de râu. Soluri: de tip litosol, gleisol, aluviosol, superficiale-mijlociu
profunde, frecvent scheletice, eu-mezobazice, umed-ude, eutrofice.
Variaţii altitudine: 200-1700 m.
Fitocenozele sunt edificate de specii europene nemorale şi boreale. Stratul arborilor în zona montană
este compus din anin alb (Alnus incana), sau puţin amestec de molid (Picea abies), brad (Abies alba)
şi fag (Fagus sylvatica). În zona de dealuri şi lunci joase este preponderent aninul negru (Alnus
glutinosa), exclusiv sau cu amestec redus de frasin (Fraxinus angustifolia), ulm (Ulmus laevis), plop
negru şi alb (Populus nigra, P. alba), sălcii (Salix fragilis, S. alba), jugastru (Acer campestre). Stratul
arbuştilor în zona montană: lipseşte sau este slab reprezentat prin Salix triandra, Corylus avellana,
Lonicera xylosteum, Prunus padus. Covorul ierbaceu: este alcătuit din specii higrofiole de tip
Petasites alba şi Telekia speciosa, la altitudini mari şi Rubus caesius – Agropodium podagraria, la
altitudini medii şi mici.

91D0* - Turbării cu vegetaţie forestieră

Acest habitat este reprezentat de păduri conifere şi foioase pe substrat turbos, ud-umed, cu nivelul
apei permanent ridicat (chiar mai ridicat decât nivelul apei freatice din jur). Apa este săracă în
nutrienţi, fitocenoza fiind compusă din specii adaptate mediului oligotrof. Sunt incluse aici tinoavele
cu mesteceni, cu pin, cu jneapăn şi cu molid. În România acestui tip de habitat european îi corespund
următoarele tipuri de habitat:
R3106 Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) în mlaştini oligotrofe de Sphagnum;
R4412 Rarişti sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi/sau pin silvestru (Pinus sylvestris) de
tinoave;
R 4414 Rarişti sud-est carpatice de mesteacăn pufos (Betula pubescens) de mlaştini;
Tinoavele cu vegetaţie forestieră apar de regulă pe platouri, terenuri plane sau depresionare din etajul
montan (900-1600 m). Solurile din tinoave sunt histosoluri oligotrofe, cu aciditate ridicată.
Fitocenozele sunt edificate de specii boreale, mezo-oligoterme, higrofite-mezo-higrofite, oligotrofe,
acidofile. Stratul arborilor: în principal pinul silvestru (Pinus sylvestris) şi molidul (Picea abies), fie
separat, fie în amestec, mai rar mesteacănul pufos (Betula pubescens), care însă uneori poate fi
dominant. Diseminat se întâlnesc rare exemplare de mesteacăn comun (Betula pendula) şi mesteceni
pitici (Betula humilis, B. nana). Stratul arbuştilor: este reprezentat în special de Salix aurita, iar
subarbuştii de Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea, Oxycoccos microcarpus, Andromeda polifolia. În
stratul muşchilor, ca specii edificatoare se remarcă abundenţa briofitelor din genul Sphagnum,care
formează un strat gros, bine dezvoltat, iar în porţiuni cu apă stagnantă sunt prezentate ochiuri cu
“Eriophoretum”, dominate de Eriophorum vaginatum. Alte specii importante: Lycopodium
annotinum, Huperzia sellago, Carex canescens, Polytrichum commune, Drosera rotundifolia, etc.

7110* - Turbării active

În România acestui tip de habitat european îi corespund următoarele tipuri de habitat:

R5101 Turbării sud-est carpatice, mezo-oligotrofe, acide cu Eriophorum vaginatum şi Sphagnum
recurvum.
Altitudini: 950-2050 m. Relief: terenuri plane, în porţiunile marginale mai umede ale turbăriilor.
Substrat: turbă de 1-3 m. Soluri: histosoluri bogate în materie organică, puţine substanţe minerale şi o
reacţie puternic acidă. Sunt raportate acestui habitat mezo-oligotrof fitocenozele acidofile realizate de

45
Eriophorum vaginatum împreună cu diverse specii de Sphagnum. Valoare conservativă: foarte mare.
Specii caracteristice: Sphagnum fallax, Sphagnum fuscum, Carex nigra ssp. dacica, Andromeda
polifolia, Drosera rotundifolia, Empetrum nigrum, Oxycoccos microcarpus, etc.
R5102 Turbării sud-est carpatice, oligotrofe cu Sphagnum magellanicum
Altitudini: 900-1600 m. Relief: terenuri plane. Substrat: turbă de 3-6 m. Soluri: histosoluri. Stratul
arborilor: prezenţa speciei Pinus sylvestris. Stratul ierbos ajunge până la 30 cm, menţionăm
următoarele specii rare prezente în habitat: Andromeda polifolia, Drosera rotundifolia, Empetrum
nigrum. Stratul muşchilor este foarte bine reprezentat. Valoare conservativă: foarte mare.Specii
caracteristice: Sphagnum magellanicum, Sphagnum fuscum, Sphagnum fallax, Eriophorum
vaginatum, Carex pauciflora, Oxycoccos microcarpus.

7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertin

În România acestui tip de habitat european îi corespund următoarele tipuri de habitat:

R5417 Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Cratoneuron commutatum şi Cratoneuron filicinum
Altitudini: 900-2100 m. Relief: văi montane şi subalpine. Substrat: bazic, calcare. Soluri:
eutricambosoluri, hidrisoluri eu mezobazice. Habitat hidrofil şi pronunţat heliofil, în lungul pâraielor
şi al izvoarelor. Stratul ierbos este slab dezvoltat, înalt de 12-30 cm. Stratul muşchilor este dominant,
uneori cu acoperiri mari de până la 80%, în care specia edificatoare Cratoneuron commutatum
realizează o acoperire medie de 40%, Cratoneuron filicinum, Byrum pseudotriquetrum. Valoare
conservativă: foarte mare.
Specii importante: Silene pusilla, Pinguicula vulgaris, Saxifraga stellaris, Caltha laeta, Stellaria
nemorum, Viola biflora, etc.

R5419 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Doronicum carpaticum, Saxifraga

aizoides, Chrysospleium alpinum şi Achillea schurii

Altitudini: 980-1900 m. Relief: văi montane. Substrat: calcare. Soluri: eutricambosoluri umede.
Habitat higro-heliofil situat pe marginea pâraielor care se scurg prin grohotişurile şi lespezile de
calcar. Stratul ierbos este dominant, înalt de 15-30 cm. Stratul muşchilor este destul de divers fiind
reprezentat prin: Cratoneuron filicinum, Cratoneuron commutatum, Bryum pseudotriquetrum.
Valoare conservativă: foarte mare, endemic ăn Carpaţii sud-estici. Specii importante: Saxifraga
stellaris, Caltha laeta, Pinguicula vulgaris. Specii endemice: Achillea schurii, Doronicum carpaticum.

6210* Pajişti uscate seminaturale şi facieşuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco brometalia)

În România acestui tip de habitat european îi corespunde următorul tip de habitat:

R 3413 Pajişti panonic-balcanice de Festuca rupicola şi Cleistogene serotina.
Altitudini: 100-350 m. Relief: pante foarte uşor înclinate, teren plan. Soluri: eutricambosoluri,
cernoziomuri, deficitare în umiditate. Majoritatea speciilor dominante sunt plante de talie medie,
înălţimea fiind de 45-55 cm. Cele mai reprezentative sunt: Festuca rupicola, Cleistogene serotina,
Stipa capillata, Veronica orchidea, Echium vulgare, Dianthus armeria, etc. Valoarea conservativă:
moderată. Specii importante: Tulipa hungarica, Dorycnium herbaceum, Orlaya grandiflora, Lathyrus
sphaericus, etc.

9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene.

În România acestui tip de habitat european îi corespunde următorul tip de habitat.

R4117 Păduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus), ulm
(Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva.

46
Altitudini: 700-1000 m. Relief: văi înguste, umbrite, chei în masivele calcaroase. Roci: în general
calcaroase, în parte şisturi. Soluri: în formare humifere, eubazice, puţin profunde, umede, eutrofice.
Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor compus, în etajul superior, din
paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra), frasin (Fraxinus excelsior) cu
puţine exemplare de fag (Fagus sylvatica), uneori brad (Abies alba), molid (Picea abies), iar în etajul
inferior puţine exemplare de jugastru (Acer campestre), carpen (Carpinus betulus), anin negru (Alnus
glutinosa).Stratul arbuştilor: bine dezvoltat, Sambucus nigra, Cornus sanguinea, Corylus avellana,
Crataegus monogyna, Evonymus europaeus. Stratul ierburilor şi subarbuştilor, dominat de Lunaria
rediviva, cu multe ferigi şi specii ale florei de mull. Valoare conservativă: foarte mare. Alte specii
importante: Athyrium filix-femina, Circaea lutetiana, Cystopteris fragilis, Dentaria glandulosa,
Helleborus purpurascens, Impatiens noli-tangere, etc.

Flora şi fauna sălbatică

Flora judeţului
Flora judeţului este bogată în relicte glaciare, plante endemice şi alte plante incluse în diferite
categorii IUCN de periclitare, după cum urmează (semnificaţia prescurtărilor - categorii IUCN: E =
Endangered, V = Vulnerable, R = Rare, Nt = Near threatened):
Meesea hexasticha, Meesea triquetra, Paludella squarrosa, Drepanocladus vernicosus, Sphagnum
spp., Botrychium multifidum (S.G.Gmelin)Rupr (R), Diphasiastrum complanatum (L.) Holub,
Dryopteris cristata (L.) A. Gray (R), Lycopodium annotinum L., Lycopodium clavatum L., Abies alba
L. (E), Achillea impatiens L. (E), Achillea ptarmica L. (V), Achillea x girgioensis (E), Acorus
calamus L. (V), Allium victorialis (R), Andromeda polifolia L. (R), Androsace arachnoidea Schott),
Nyman & Kotschy (R), Androsace chamaejasme Wulfen (R), Angelica arhangelica L. (V), Angelica
palustris (Besser) Hoffm. (R), Aquilegia nigricans Baumg. (R), Arnica montana L. (V), Artemisia
alba Turra (R), Asplenium lepidum Presl. (R), Astragalus pseudopurpureus Guşul. (V), Astragalus
roemeri Simk. (V), Betula x warnsdorfii Schneider (R), Betula humilis Schrank (E), Betula nana L.
(E), Betula x zimpelli (R), Calla palustris L. (R), Campanula carpatica Jacq. (R), Carex davalliana
Sm. (R), Carex diandra Schrank (R), Carex dioica L. (R), Carex limosa L. (R), Centaurea
atropurpurea W. et K. (R), Centaurea kotschyana Heuff. (R), Centaurea pinnatifica Schur (R),
Cephalanthera rubra (L.)Richt (R), Cerastium arvense L. ssp. lerchenfeldianum Schur (R), Cerastium
fonatum Baumb. Ssp. macrocarpum (Sch.) Jalas (R), Cerastium transsilvanicum Schur (R),
Chimaphila umbellata (L.) Barton (E), Cicuta virosa L. (R), Cirsium decussatum Janka (R), Cnidium
dubium (Schkuhr) Thell. (R), Crepis conyzifolia (Gouan) A.Kern. (R), Crepis jacquinii Tausch (R),
Crocus banaticus J.Gay (nt), Cypripedium calceolus L. (E), Dactylorhiza cordigera (Fries)Soó (R),
Dactylorhiza cordigera ssp. siculorum (Soó)Soó (R), Dactylorhiza incarnata (L.) Soó (R),
Dactylorhiza maculata (L.) Soó (R), Dactylorhiza sambucina (L.) Soó (R), Daphne cneorum L. (E),
Delphinium simonkaianum (R), Dianthus spiculifolius Schur (V), Dictamnus albus L. (R),
Doronicum carpaticum (Griseb&Schenk)Nym. (R), Draba kotskyi Stur (Nt), Drosera anglica Huds.
(E), Drosera intermedia Haym (R), Drosera rotundifolia L. (R), Drosera x obovata Mert. &
W.D.J.Koch (Nt), Empetrum nigrum L. (R), Epipactis atrorubens (Hoffm.)Besser (R), Epipactis
palustris (L.) Crantz (R), Epipogium aphyllum Swartz (R), Equisetum palustre (R), Eritrichium
nanum (L.) Schrad. ex Gaud. ssp. jankae (Simonk.)Jáv. (E), Erysimum wittmanii Zaw. (R),
Euonymus nana Bieb. (V), Festuca versicolor Taush (R), Frittilaria meleagris L. (V), Galanthus
nivalis L. (Nt), Galium pumilum Murray (R), Gentiana cruciata L. ssp. phlogifolia (Schott &
Kotschyi( Tutin (R), Gentiana lutea L. (E), Gentiana orbicularis Schur (R), Gentiana pneumonanthe
L. (V), Gentiana punctata L. (R), Gladiolus imbricatus L. (R), Goodyera repens (L.) R.Br. (R),
Gymnadenia conopsea (L.) R.Br. (R), Gypsophila petraea (Baumg.) Rchb. (R), Hepatica
transsilvanica Fuss (Nt), Hieracium pojoritense Wol. (R), Hieracium telekianum Boros & Lengyel
(R), Iris aphylla L. (R), Iris sibirica L. (V), Iris spuria L. (R), Jovibarba heuffelii (Schott) A.&D. Löve
(R), Jovibarba sobolifera (J.Sims) Opiz (R), Juniperus sabina L. (V/R), Jurinea glycacantha (Sibth et

47
Sm) DC (R), Jurinea mollis (L.)Rchb. ssp. transsilvanica (Sprengel) Hayek (R), Koeleria macrantha
(Led.) Schult. Ssp. transsilvanica (Schur) Nyár (R), Larix decidua Mill. ssp. polonica (Racib) Domin
(R), Leontopodium alpinum Cass. (V), Ligularia sibirica (L.) Cass. (R), Linum extraaxilare Kit. (Nt),
Linum uninerve (Rochel) Jáv (R), Listera cordata L. (R), Listera ovata L. (R), Lysimachia thyrsiflora
L. (R), Melampyrum saxosum Baumg. (R), Menyanthes trifoliata L. (R), Microstylis monophyllos
(L.) Lindey (R), Minuartia laricifolia (L.) Schinz & Thell. subsp. kitaibelii (Nyman) Mattf. (R),
Narcissus poeticus L. ssp. Radiiflorus (Salisb.)Baker (R), Neottia nidus-avis L. (R), Nigritella rubra
(Wettst.)Richr. (V), Orchis coriophora L. (R), Orchis laxiflora L. (R), Orchis militaris L. (R.), Orchis
morio L. (R), Orchis tridentata Scop (R), Orchis ustulata L. (R), Oxytropis carpatica Uechtr. (R),
Oxytropis halleri Bunge ex Koch (R), Paronychia cephalotes (Bieb.)Besser (R), Pedicularis sceptrum-
carolinum L. (V), Phyteuma confusum Kern. (R), Phyteuma tetramerum Schur (R), Phyteuma vagneri
Kern. (R), Pinguicula vulgaris L. (R), Pinus cembra L. (R), Pinus sylvestris L. (R), Poa molinerii
Balb. (R), Poa rehmanii (A. et G.) Wol. (R), Poa stiriaca Fritsch& Hayek (R), Polemonium caeruleum
L. (R), Potamogeton trichoides Cham. & Schltdl. (R), Potentilla palustris (L.) Scop. (R), Potentilla
rupestris L. (R), Primula elatior ssp. leucophylla (Pax) Harrison (R), Primula farinosa L. (V), Primula
halleri Gmel. (R), Pulsatilla pratensis (L.) Mill. Ssp. nigricans (Stönek) Zämelis (R?), Ranunculus
carpaticus Herb. (R), Rhododendron myrtifolium Schott & Kotschy (V), Rhynchospora alba (L.)Vahl
(R), Ribes nigrum L. (R), Salix rosmarinifolia L. (R), Salix starkeana Willd. (R), Saussurea alpina
(L.) DC. (R), Saxifraga hirculus L. (E), Scabiosa columbaria L. ssp. pseudobanatica (Schur) Jáv. &
Csapody (R), Scabiosa lucida ssp. barbata Nyár. (R), Scheuchzeria palustris L. (V/R), Scorzonera
purpurea L. ssp. rosea (W. et K.) Nym. (R), Scrophularia heterophylla Willd. Ssp. laciniata (W. et
K.) Mire & Petitm. (R), Sedum telephium L. ssp. fabaria (Koch) Kirc (R), Sempervivum marmoreum
Gris. (R), Sempervivum montanum L. (R.), Seseli gracile W. et K. (R), Seseli rigidum W. et K. (R),
Sesleria bielzii Schur (R), Sesleria caerulea (L.) Ard (V/R), Silene nutans L. ssp. dubia (Herb.) Zapal
(R), Silene zawadskii Herbich (R), Sisyrinchium montanum Greene (E), Soldanella montana Willd
(R), Spiraea salicifolia L. (R), Stellaria longifolia Muhl. ex Willd. (R), Swertia perennis L. (R), Taxus
baccata L. (V), Thlaspi dacicum Heuff. (R), Thymus bihorensis Jalas (R), Thymus comosus Heuff.
(Nt), Traunsteinera globosa (L.) Reichenb. (R), Trientalis europaea L. (R), Trisetum alpestre (Host.)
Beauv. (R), Trollius europaeus L. (R), Utricularia vulgaris L. (R), Vaccinium gaultheroides Bigelow
(R), Vaccinium microcarpum (Turcz. Ex Rupr.) Schmalh. (R), Vaccinium oxycoccos L. (R), Viola
alpina Jacq (R), Viola dacica Borb. (R), Viola epipsila Ledeb. (V), Viola joói Janka (R), Waldsteinia
geoides Willd. (R), Waldsteinia ternata (Steph.) Fritsch. (R), Zanichellia palustris L. (R).

Specii ocrotite la nivel judeţean:

Daphne mezereum L., Calamagrostis canescens (Weber) Roth, Calamagrostis stricta (Timm) Koeler,
Carex buxbaumii Wahlenb., Eriophorum vaginatum L., Iris pseudacorus L., Salix pentandra L.,
Sparganium minimum Wallr., Stipa pennata L., Streptopus amplexifolius (L.) DC., Ligularia sibirica,
Cypripedium calceolus, Iris aphylla ssp. hungarica, Saxifraga hirculus, Angelica palustris,
Drepanocladus vernicosus, Sphagnum spp., Lycopodium annotinum, Lycopodium clavatum,
Diphasiastrum complanatum, Galanthus nivalis, Arnica montana, Gentiana lutea.

Număr specii de floră sălbatică de interes naţional identificate în judeţ: 17

Număr specii de interes comunitar identificate în judeţ: 5

Scurta descriere a speciilor de plante de interes comunitar identificate în judeţul Harghita:

1528 Saxifraga hirculus – ochii şoricelului

Ord. Rosales, Fam. Saxifragaceae, Genul Saxifraga

Plantă perenă cu tulpini simple, erecte înalte de 10-40 cm. Frunze bazale lanceolate, cu marginea
întreagă, lungi de 1-3 cm, late de 3-5 mm. Cele tulpinale numeroase, apropiate între ele, liniar

48
lanceolate sau slab patulate, glabre sau puţin ciliate. Flori terminale solitare sau 2-5, petale galbene,
uneori portocaliu punctate, obovate, eliptice sau alungit ovate, lungi de 8-12 mm, late de 3-3,5 mm.
Răspândirea în judeţul Harghita: prin mlaştini cu muşchi în regiunile muntoase – mlaştina „Borsáros”
de la Sâncrăieni, în masivul Harghita, pe V. Tolvajos, pe teritoriul comunei Lueta, la mlaştina
“Hargitaliget”.

1758 Ligularia sibirica – curechi de munte, gălbenele

Ord. Synandrales, Fam. Compositae, Genul Ligularia

Plantă perenă cu tulpină dreaptă, erectă, înaltă de 50-120 (150) cm. Frunzele bazale şi tulpinale
inferioare foarte lung peţiolate, triunghiular ovate, pe margini accentuat dinţate, viu verzi, glabre şi
netede. Frunze mijlocii asemănătoare. Flori galbene. Răspândirea în judeţul Harghita: prin depresiuni,
lunci, malştini, pajişti în locuri mlăştinoase, buruienişuri din lungul văilor – M-ţii Harghita
(Hargitaliget), Joseni, Remetea, Voşlobeni, Tuşnad, Sâncrăieni (Borsáros, Lucs), Vrabia, etc.

1902 Cypripedium calceolus – Papucul doamnei

Ord. Graminales, Fam. Orchidaceae, Genul Cypripedium

Plantă cu tulpină înaltă de 15-50 (70) cm, cilindrică, pubescentă la bază cu câteva frunze
scvamiforme, obtuze. Frunze alterne, câte 3-4, lat eliptice, acute, proeminent nervate, cutate, pe faţă
viu verzi, pe dos mai palide. Flori de obicei solitare, uneori câte 2 unilaterale, mari, de 3-4 cm în
diametru. Tepale 4, patente, aşezate în cruce. Label mare, ovoidal, veziculos umflat, în formă de
papuc galben deschis. Răspândirea în judeţul Harghita: păduri, în locuri umbroase, de obicei pe soluri
calcaroase, sporadică – zona Odorhei, Voşlobeni, etc.

4097 Iris aphylla ssp. hungarica (Iris hungarica) – Iris

Ord. Pandales, Fam. Iridaceae, Genul Iris

Plantă perenă, înaltă de 20-30 cm. Frunze de lungimea tulpinii, adesea foarte arcuite, late de 2-3 cm.
Flori 2-4, închis violacee, lucioase, înainte de înflorire erectea sau nutante. Fruct bruniu, alungit
cilindric, obtuz 3-muchiat, lung de 3-4,5 cm şi de 13-16 mm în diametru. Răspândirea în judeţul
Harghita: prin pajişti şi tufărişuri, în locuri pietroase, însorite – Cheile Bicazului, Mt. Suhardu (Parcul
Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş), zona Odorhei, Mereşti.

1617 Angelica palustris – Angelica de baltă

Ord. Umbelliflorae, Fam. Umbelliferae, Genul Angelica

Plantă cu tulpină înaltă de 50-125 cm, erectă, puternic costată, cu coastele uşor aripate, ramificată în
partea superioară. Frunze 2-3, cele bazale şi tulpinale inferioare mari, lung peţiolate. Umbelule cu
flori numeroase, lung pedicelate. Petale albe sau alburii, lungi de 1,5 mm şi late de 1 mm. Fructe lung
pedicelate, mici, lungi de cca. 4,5 mm şi late de 3 mm, elipsoidale. Răspândire în judeţul Harghita:
fâneţe umede, turboase, mai ales în tufărişuri, rară.

Lista completă a speciilor de interes naţional, de interes comunitar identificate în judeţ respectiv cele
ocrotite la nivel judeţean constituie anexă Hotărârii Consiliului Judeţean Harghita nr. 162/2005.

Fauna judeţului:
Mamifere:Erinaceus europaeus, Sorex sp., Crocidura sp., Talpa europaea, , Myotis myotis, Myotis
blythii, Myotis nattereri, Myotis emarginatus, Myotis daubentonii, Myotis bechsteini, Eptesicus
serotinus, Nyctalus noctula , Plecotus austriacus, Plecotus auritus, Vespertilio murinus, Pipistrellus
pipistrellus , Pipistrellus pygmeus, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros,

49
Barbastella barbastellus, Miniopterus schreibersii, Lepus europaeus, Sciurus vulgaris, Castor fiber,
Microtus sp., Ondatra zibethicus, Apodemus sp., Rattus rattus, Glis glis, Muscardinus avellanarius,
Dryomys nitedula, Ursus arctos, Lynx lynx, Felis silvestris Canis lupus, Vulpes vulpes, Lutra lutra,
Martes foina, Mustela nivalis, Mustela putorius, Mustela lutreola, Mustela erminea, Martes martes,
Sus scrofa, Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Rupicapra rupicapra;

Păsări: Tetrao tetrix, Gavia stellata, Gavia arctica, Podiceps ruficollis, Podiceps griseigena, Podiceps
cristatus, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax, Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Ardea
cinerea, Ardea purpurea, Tetrao urogallus, Ciconia nigra, Ciconia ciconia, Plegadis falcinellus, Anser
albifrons, Mergus albellus, Anas platyrhynchos, Anas clypeata, Anas penelope, Anas acuta, Anas
querquedula, Aythia ferina, Aythia nyorca, Rallus aquqticus, Porzana porzana, Pluvialis apricaria,
Calidris alba, Calidris minuta, Calidris temminckii, Calidris ferruginea, Limosa limosa, Numenius
arquata, Phalatopus lobatus, Crex crex, Gallinago gallinago, Scolopax rusticola, Perdix perdix,
Coturnix coturnix, Gallinula chloropus, Charadrius dubius, Charadrius hiaticula, Vanellus vanellus,
Philomachus pugnax, Tringa totanus, Tringa nebularia, Tringa ochropus, Tringa glareola, Tringa
hypoleucos, Larus ridibundus,Larus argentatus, Chlinodias niger, Columba palumbus, Streptopelia
decaocto, Streptopelia turtur, Cuculus canorus, Caprimulgus europaeus, Apus apus Apus melba,
Alcedo atthis, Merops apiaster, Upupa epops, Jynx torquilla, Picus viridis, Picus canus, Dryocopus
martius, Dendrocopus major, Dendrocopus medius, Dendrocopus minor, Dendrocopos leucotos,
Picoides tridactylus, Galerida cristata, Lulula arborea, Alauda arvensis, Riparia riparia, Hirundo
rustica, Delichon urbica, Oriolus oriolus, Garrulus glandarius, Pica pica, Nucifraga caryocatactes,
Corvus monedula, Corvus frugilegus, Corvus cornix, Corvus corax, Parus palustris, Parus montanus,
Parus cristatus, Parus ater, Parus caeruleus, Parus major, Aegithalos caudatus, Sitta europaea, Certhia
familiaris, Cinclus cinclus, Troglodytes troglodytes, Saxicola torquata, Saxicola rubetra, Oenanthe
oenanthe, Monticola saxatilis, Phoenicurus ochruros, Phoenicurus phoenicurus, Erithacus rubecula,
Luscinia luscinia,Turdus pilaris, Turdus torquatus, Turdus merula, Turdus philomenos, Turdus
viscivorus, Locustealla luscinoides, Acrocephalus shoenobaenus, Acrocephalus arundinaceus, Sylvia
nisoria, Sylvia borin, Sylvia atricapilla, Sylvia communis, Sylvia curruca, Phylloscopus trochilus,
Phylloscopus collybita, Phylloscopus sibilatrix, Regulus regulus, Regulus ignicapillus, Prunella
collaris, Muscicapa striata, Prunella modularis, Anthus trivialis, Anthus pratensis, Anthus spinoletta,
Motacilla flava, Motacilla cinerea, Motacilla alba, Bombycilla garrulus, Lanius collurio, Lanius
minor, Lanius exubitor, Sturnus vulgaris, Fringilla coelebs, Hippolais pallida, Chloris chloris,
Carduelis spinus, Carduelis carduelis, Carduelis cannabina, Loxia curvirostra, Pyrrhula pyrrhula,
Coccothraustes coccothraustes, Emberiza calandra, Emberiza citrinella, Emberiza cia, Tichodroma
muraria, Tetrastes bonasia, Tyto alba, Bubo bubo, Asio otus, Asio flammeus, Aegolius funereus,
Athene noctua, Strix aluco, Strix uralensis, Buteo buteo, Buteo lagopus, Pernis apivorus, Milvus
migrans, Accipiter nisus, Accipiter gentilis, Falco peregrinus, Falco subbuteo, Falco tinnunculus,
Aquila pomarina, Aquila clanga, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Circus pygargus, Circus
cyaneus, Aquila chrysaetos;
Amfibieni: Rana arvalis, Rana temporaria, Rana esculenta, Hyla arborea, Pelobates fuscus, Bombina
variegata, Bufo bufo, Bufo viridis, Triturus alpestris, Triturus vulgaris, Triturus cristatus, Triturus
montandoni, Salamandra salamandra,
Reptile: Emys orbicularis, Lacerta viridis, Lacerta muralis, Lacerta agilis, Lacerta vivipara, Anguis
fragilis, Vipera berus, Natrix natrix, Natrix tessellata, Coronella austriaca, Elaphe longissima,
Peşti: Hucho hucho, Tinca tinca, Lota lota, Eudontomyzon danfordii, Barbus meridionalis petenyi;
Nevertebrate:
Crustacee: Hemydiaptomus amblyodon, Chirocephalus shadini, Drepanosurus hankoi, Tanymastix
stagnalis;
Plecoptere: Leuctra carpathica, Nemoura ovidealis, Nemoura hamata, Siphonoperla transylvanica,
Lăcuste: Izophia pienensis, Pholidoptera aptera, Odontopodisma carpathica, Urechelniţe: Chelidurella
transsylvanica,

50
Heteroptere: Siocornis umrinus, Rhacognathus punctatus,
Neuroptere: Waesmelius raba, Hemerobius fenestratus,
Coleoptere:Chlorophorus herbsti,
Fluturi: Paleochryzophanus hippothoe, Eumedonia eumedon, Parnassius apollo transsylvanicus,
Clossania titania transsilvanica, Erebia melas carpathicola, Erebia aethiops ssp. jigodina, Zygaena
nevadensis gheorghenica, Ochropleura musiva, Euxoa birivia, Euchalcia variabilis, Melitaea diamina,
Vanessa io, Vanessa antiopa, Saturnia pyri, Saturnia pavonia.

Număr specii de faună sălbatică de interes naţional identificate în judeţ: 330

Număr specii de interes comunitar identificate în judeţ: 123
Scurta descriere a speciilor prioritare de interes comunitar:

Lupul cod: 1352*

Denumire ştiinţifică: Canis lupus (Linnaeus, 1758)
Clasa Mammalia, Ordinul Carnivora, Familia Canidae
Specia se caracterizează printr-o greutate medie între 25 şi 50 de kg, blană de culoare gri, sau gri
albicioasă. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 2 ani, femela fată în medie 5 pui după o
perioada de gestaţie de apr. 2 luni. Este un animal sociabil, în afara perioadelor de creştere a puilor
lupii trăiesc în haite de până la 15 indivizi. În anotimpul rece pot parcurge distanţe de peste 60 km pe
noapte, teritoriul unei haite fiind între 100 şi 1000 km2. Este o specie preponderent carnivoră, de
regulă prădează animale slăbite sau bolnave. Efectivul actual în teritoriul României este estimat la
apr. 2.500 de exemplare (Murariu) cu tendinţa de scădere.

Ursul cod: 1354*

Denumire ştiinţifică: Ursus arctos (Linnaeus, 1758)
Clasa Mammalia, Ordinul Carnivora, Familia Ursidae
Specia se caracterizează printr-o greutate medie între 250 şi 450 de kg, blană de culoare brună, la
unele exemplare cu nuanţă mai deschisă sau închisă, aprope neagră. Maturitatea sexuală este atinsă la
vârsta de 3-4 ani, femela fată în medie 2 pui, în ultimele decenii s-a constata o creştere a numărului
femelelor cu 4 pui. Este un animal nocturn, adaptat habitatelor forestiere. În timpul sezonului rece nu
hibernează ci intră într-o stare de latenţă. Este o specie omnivoră, cu o hrană foarte variată. Efectivul
actual în teritoriul României este estimat la apr. 5.000 de exemplare (Murariu).

Specii de păsări de interes conservative global:

Cristelul de câmp cod: A122
Denumire ştiinţifică: Crex crex
Clasa Aves, Ordinul Gruiformes, Familia Rallidae
Este o pasăre migratoare cu un penaj maroniu ruginie, mărimea de 34-36 cm. Cuibăreşte pe sol, pe
păşuni bogate şi lanuri de cereale păioase. Este dificil de zărit, fuge ascuns de vegetaţie chiar şi când
este urmărit. Îţi semnalează prezenţa prin strigăt puternic „crre-crre”. Efectivul în teritoriul României
este estimat la 4.000 – 6.000 perechi, cu tendinţă pronunţată de scădere.

Specii de păsări de importanţă comunitară, ameninţate la nivelul Uniunii Europene:

Barza albă cod: A031

Denumire ştiinţifică: Ciconia ciconia
Clasa Aves, Ordinul Ciconiformes, Familia Ciconidae
Specie comună, cunoscută de toţi, cu anvergura aripilor de 175-202 cm. Este o pasăre a terenurilor
deschise, pajişti şi păşuni umede unde se hrăneşte cu insecte, amfibieni şi reptile, mamifere de talie
mică. Cuibăreşte în localităţi, majoritatea cuiburilor fiind pe stâlpi electrici. Depune 3-5 ouă, pui

51
devin zburători în 8 săptămâni. Iernează în Africa de est şi de sud. Efectivul în teritoriul României
este estimat la 3.500-4.000 perechi, din care aprox. 200 în judeţul Harghita.

Cocoşul de munte cod: A108

Denumire ştiinţifică: Tetrao urogallus
Clasa Aves, Ordinul Galliformes, Familia Tetraonidae
Pasăre sedentară, de talie mare (61-68 cm) care trăieşte în regiunea de conifere a Carpaţilor.
Împerecherea are loc în primăvară, femela depune 6-10 ouă în luna mai. Se hrăneşte în special cu
seminţe, frunze şi muguri, dar în perioada de creştere a puilor şi cu insecte. Efectivul în teritoriul
României este estimat la 10.0000 exemplare.

Acvila ţipătoare mică cod: A089

Denumire ştiinţifică: Aquila pomarina
Clasa Aves, Ordinul Falconiformes, Familia Accipitridae
Este specia de acvilă cea mai răspăndită în judeţul Harghita, de talie mijlocie (50-60 cm) care
cuibăreşte în pădurile din jurul zonelor deschise, pajişti şi fâneţe umede. Cuibul cuprinde 2 ouă, fiind
complet în luna mai. Se hrăneşte în special cu amfibieni dar şi cu rozătoare, reptile, mai rar cu păsări
de talie mică. Toamna migrează spre locurile de iernare din regiunea de est a Africii. Efectivul în
teritoriul României este estimat la 2500-3000 perechi.

Ierunca cod: A104

Denumire ştiinţifică: Bonasia bonasia
Clasa Aves, Ordinul Galliformes, Familia Tetraonidae
Pasăre sedentară, răspândită în regiunea de păduri de amestec din Carpaţi, fiind cea mai frecventă din
familia Tetronidae. Coloritul penajului este ruginiu, mărimea de 35 cm. Cuibăreşte pe sol, depune 8-
13 ouă, puii părăsesc cuibul imediat după ecloziune. Se hrăneşte în special cu seminţe, frunze şi
muguri, dar în perioada de creştere a puilor şi cu insecte. Efectivul în teritoriul României este estimat
la 9000-12000 perechi.

Lista completă a speciilor de interes naţional, de interes comunitar identificate în judeţ respectiv cele
ocrotite la nivel judeţean constituie anexa Hotărârii Consiliului Judeţean Harghita nr. 162/2005.

Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice

Fructe de pădure şi plante medicinale: Achillea millefolium, Crataegus monogyna, Hypericum

perforatum, Centaurea cyanus, Lamium album, Melilotus officinalis, Primula veris, Spirarea
ulmifolia, Sambucus nigra, Tilia cordata, Allium ursinum, Juglans regia, Rubes nigrum, Rubus
fructicosus, Taraxacum officinale, Tussilago farfara, Urtica dioica, Sambucus nigra, Viscum album,
Rubus idaeus, Vaccinium myrtillus, Agrimonia eupatoria, Alchemilla vulgaris, Capsella bursa
pastoris, Chelidonium majus, Epilobium parviflorum, Hypericum perforatum, Origanum vulgare,
Tanacetum vulgare, Thymus glabrescens, Colchicum autumnale, Rosa canina, Crataegus monogyna,
Juniperus communis, Hippophae rhamnoides, Arctium lappa, Arnica montana, Geum urbanum, Inula
helenium, Petasites hybridus Frangula alnus, Viburnum opulus, Populus nigra-muguri, Pinus
sylvestris (turiones), Abies alba, Picea abies, Prunus spinosa,

Ciuperci: Amanita cesarea, Armillaria melea, Cantharellus cornucopoides, Marasmus oreades,

Morchella esculenta, M. conica, M. rotonda, Fragaria vesca, Boletus edulis, Cantharellus cibarius,
Armillaria melea, Hydnum tepandum, Lactarius deterrimus,

Specii de interes vânătoresc: Capreolus capreolus, Cervus elaphus, Sus scrofa, Lepus europaeus,
Phasianus colchicus, Perdix perdix, Anas sp., Gallinula chloropus, Scolopax rusticola, Tetrastes

52
bonasia, Columba sp., Streptopelia decaocto, Coturnix coturnix, Lynx lynx, Meles meles, Vulpes
vulpes, Martes martes, Martes foina, Putorius putorius, Mustela nivalis, Mustela herminea, Ondatra
zibethica, Ursus arctos, Canis lupus, Felix silvestris, Rupicapra rupicapra.
În cursul anului 2011 cocoşul de munte (Tetrao urogallus) a fost scos de pe lista speciilor de interes
cinegetic, nu mai este permisă vânătoarea acestei specii.

Impact
Principalele presiuni antropice care ar putea să aibă impact asupra ariilor naturale protejate de interes
naţional şi comunitar, asupra biodiversităţii sunt următoarele:
- extinderea suprafeţelor destinate construcţiilor (zona Miercurea-Ciuc, etc.)
- exploatarea necorespunzătoare a sistemelor de desecare-umectare (lunca râului Mureş şi Olt)
- abandonarea sistemelor tradiţionale de folosire a terenurilor, în special în cazul păşunilor şi fâneţelor
- organizarea necorespunzătoare a activităţii de recoltare a fructelor de pădure şi de vânătoare
- extinderea sporturilor extreme practicate în natură, neautorizate
- depozite ilegale de deşeuri şi poluări accidentale
- incendierea vegetaţiei uscate

Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita reglementează activităţile de recoltare a ciupercilor,

fructelor de pădure şi de activităţile de vânătoare.

Cantităţile recoltate/capturate din speciile de interes economic în anul 2010 sunt redate în continuare.

Specii de interes vânătoresc:

Numărul speciilor din fauna sălbatică valorificate economic este de 27 din care 4 specii sunt pe lista
speciilor CITES.

Cotele de recoltare aprobate pentru sezonul de vânătoare 2011-2012 au fost următoarele:

Specie de interes cinegetic Cotă de

recoltă
Bizam - Ondatra zibethicus 174
Capră neagră – Rupicapra rupicapra 2
Căprior – Capreolus capreolus 514
Cerb comun – Cervus elaphus 213
Cioară de semănătură – Corvus frugilegus 255
Cioară grivă – Corvus corone cornix 692
Coţofana – Pica pica 290
Dihor – Mustela putorius 110
Fazan – Phasianus colchicus 80
Gaiţă – Garullus glandarius 440
Gasca de vara – Anser anser 17
Guguştiuc – Streptopelia decaocto 72
Iepure – Lepus europaeus 619
Ieruncă – Bonasa bonasia 113
Jder de copac – Martes martes 77
Jder de piatră – Martes foina 40
Mistreţ – Sus scrofa 945
Potârniche – Perdix perdix 186
Prepeliţă – Coturnix coturnix 195

53
 Rata mare - Anas platyrhynchos 684
Sitar de pădure – Scolopax rusticola 382
Turturică – Streptopelia turtur 65
Vulpe – Vulpes vulpes 746

Pisică sălbatică Urs Lup Râs

53 49 64 17

S-a emis un nr. de 18 autorizaţii pentru activitatea de vânătoare.

Melci, ciuperci şi plante medicinale:

Pentru recoltare/capturare de melci, ciuperci şi plante s-a emis un număr de 14 autorizaţii de mediu
pentru persoane juridice.
Cantitatea de plante medicinale autorizată pentru recoltare:

Nr.
Denumirea speciei Cantate autorizată (kg)
Crt.
1 Achillea millefolium 45000
2 Agrimonia eupatoria 20000
3 Alchemila vulgaris 14500
4 Arnica montana 20000
5 Asperula odorata 14000
6 Cătină 30000
7 Chelidonium majus 10000
8 Ciuperci diverse sprecii 20000
9 Crataegus monogyna 20000
10 Epilobium parviflorum 17000
11 Feriga - Dryopteris filix mas 3000
12 Hypericum perforatum 54000
13 Lamium album 2000
14 Allium ursinum 40000
15 Origanum vulgare 10000
16 Petasites hybridus Captalan 47000
17 Primula veris 20000
18 Rosa canina 70000
19 Rubus idaeus 30000
20 Taraxacum officinale 20000
21 Tilia cordata 3000
22 Thymus glabrescens 20000
23 Urtica dioica 27000

54
Cantitatea de fructe de pădure autorizată pentru recoltare:

Nr. Crt. Cantate autorizată

Denumirea speciei
(kg)
1 Afine – Vaccinium myrtillus 270000
2 Afine roşii – Vaccinium vitis-idaea 85000
3 Coacăze – Ribes nigrum 5000
4 Măceşe – Rosa canina 150000
5 Mere pădureţe - Malus sylvestris 40000
6 Merişoare - Vaccinium vitis-idaea 20000
7 Mure - Rubus fruticosus 55000
8 Păducel - Crataegus monogyna 20000
9 Porumbe – Prunus spinosa 5000
10 Soc – Sambucus nigra 120000
11 Zmeură – Rubus idaeus 355000
12 Alune - Corylus avellana 20000
13 Fragi – Fragaria vesca 21000

Cantitatea de ciuperci autorizată pentru recoltare:

Nr. Cantate
Crt. Denumirea speciei autorizată (kg)
1 Barbone - Albatrellus pes-carpae 2000
2 Bureţi de mai - Calocybe gambosa 1000
3 Bureţi de rouă - Marasmius oreades 4000
4 Bureţi de spin – Rodophyllus clypeatus 9000
5 Bureţi iuţi – Latarius piperatus 5000
6 Bureţi ţepoşi – Hydnum repandum 6000
7 Crăiţe - Amanita caesarea 500
8 Gălbiori – Cantharellus cibarius 330000
9 Ghebe – Armillaria mellea 108000
10 Hribi – Boletus edulis 547500
11 Limba vacii - Fistulina hepatica 5000
12 Nicoreţi -Tricholoma terreum 1000
13 Râscove - Lactarius deliciosus 14000
14 Trompeta piticului - Craterellus cornucopioides 11000
15 Trufe – Tuber aestivum 1150
16 Zbărciogi - Morchela esculenta 4000

55
Cantitatea de melci autorizată pentru recoltare:

Denumirea speciei Cantate autorizată (kg)

Melci de livadă – Helix pomatia, Helix
75000
lucorum

Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

Creşterea acoperirii terenurilor

Conform datelor statistice acoperirea terenurilor conform categoriilor Corine este redată în tabelul
următor:

Cod CLC Suprafaţa Categorie de acoperire a terenurilor Procentul

(ha) ocupat
112 24 037 Zone urbanizate 3,62%
121 1 529 Zone industriale, comerciale sau pentru transport 0,23%
122 32 Drumuri, căi ferate 0,00%
131, 132, Zone de extracţie miniere, halde de steril,
476 0,07%
133 construcţii
142 404 Sport, recreatie 0,06%
211 81 474 Arabil neirigat 12,26%
222 2 435 Livezi, vii 0,37%
231 125 045 Fâneaţă, pajişte 18,81%
242 25 757 Terenuri cu utilizare complexă 3,87%
243 38 879 Terenuri agricole cu vegetaţie naturală 5,85%
311 63 995 Păduri foioase 9,63%
312 152 986 Păduri conifere 23,02%
313 59 915 Păduri mixte 9,01%
321 13 890 Pajişti naturale 2,09%
322, 324 72254 Zone de tranziţie 10,74%
333 156 Stâncării 0,02%
411, 412 926 Mlaştini, tinoave 0,14%
512 519 Corpuri de apă 0,08%

Din datele reiese o creştere a ponderii zonelor urbanizate, a celor ocupate de zone industriale,
comerciale, dar şi a zonelor cu extracţii miniere, halde de steril.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita a făcut un studiu privind schimbarea procentului de
ocupare a zonelor agricole, naturale şi seminaturale, în cadrul căruia s-a urmărit extinderea reală a
zonelor construite şi urbanizate pe un eşantion de 15 mii de ha în jurul municipiului Miercurea Ciuc.

Anul Terenuri Procentul Schimbări Schimbări (%)

ocupate terenurilor (ha)
ocupate,%
1985 1279 8,53 - 100,00
2005 1577 10,51 +298 123,30
2011 1712 11,41 +433 133,86

56
Din studiul reiese o creştere de 133,86 % . Cu toate că din lipsa de resurse nu s-a executat studiul pe
întreaga suprafaţă a judeţului Harghita putem considera că tendinţele care au putut fi evidenţiate prin
acest studiu sunt valabile şi pe scara mai largă, mai ales dacă ne referim la zonele din jurul oraşelor
mai mari şi a municipiilor.

Schimbarea peisajelor şi ecosistemelor

Schimbarea peisajelor şi ecosistemelor este un fenomen care poate să fie observat din în ce în ce mai
elocvent şi în judeţul Harghita. Acest proces poate să aibă atât cauze naturale cât şi cauze antropice.

Dintre cauzele naturale putem aminti:

Succesiunea naturală a tipurilor de habitate
Succesiune a tipurilor de habitate, deşi este un fenomen natural, în cele mai multe cazuri este indus de
activitate umană. În judeţul Harghita acest fenomen apare mai ales în cazul trecerii naturale a
habitatelor de tip păşune şi pajişte către împădurire.

Eutrofizarea zonelor umede

Acest fenomen natural afectează toate zonele umede din judeţ, unele fiind foarte valoroase din punct
de vedere peisagistic şi conservativ.
Cele mai valoroase zone umede din ariile protejate afectate de eutrofizare sunt:
-Lacul Roşu din Parcul Naţional Cheile Bicazului Hăşmaş. Consiliul Local Gheorgheni a iniţiat un
proiect de prevenire a eutrofizării şi decolmatare a lacului, care a fost reglementat din partea APM,
însă proiectul nu a fost eligibil.
-Lacul Sfânta Ana. Custodele desemnat a sitului a făcut demersuri în vederea frânării a fenomenelor
de eutrofizare, prin reglementarea activităţilor de pe malul lacului (campare, aprinderea focului, etc.)
şi mijloace mecanice de oprirea colmatării (diguri şi baraje pe ogaşe, etc.)
-Tinovul Mohoş. Ochiurile de lac au ajuns într-o fază avansată de eutrofizare, mai ales prin scăderea
nivelului apei freatice din tinov. Custodele a depus eforturi pentru frânarea pierderii nivelului de apă
prin montarea barajelor din lemn pe părăul Roşu, dar acţiunile de desecare din începutul secolului
trecut încă au efectul şi în prezent, cu toate că, canelele de desecare sunt parţial colmatate.
-Lacul Rat. Lacul a ajuns într-o fază avansată de eutrofizare, cauzele fiind naturale nu pot fii
influenţate prin acţiuni de prevenire.

Schimbări de peisaj cauzate de eroziune

Fenomenul apare mai ales în zonele montane prin spălarea solului fertil de pe versanţii fără vegetaţie
forestieră.

Schimbări de peisaj cauzate de calamităţi naturale, inundaţii, furtuni, avalanşe, etc.

În judeţul Harghita nu au avut loc calamităţi naturale însemnate în anul 2011, unele zone mai
restrânse din situl Natura 2000 „Bazinul Ciucului de Jos” au fost afectate de inundaţii în mod
reversibil.

Apariţia speciilor alogene invazive

Datorită condiţiilor geografice şi climatice judeţul Harghita nu este afectat în momentul de faţă de
nici o specie alogenă invazivă. Dintre speciile autohtone invazive putem aminti stuful (Phragmites
australis) şi creţuşca (Filipendula ulmaria), care afectează mlaştinile ocrotite.

Cauzele antropice pot fi:

Schimbarea destinaţiei terenurilor

57
Peisajul şi ecosistemele sunt afectate mai ales prin urbanizare continuă sau discontinuă, transformare
din păşune în arabil, împădurirea spontană a păşunilor, transformarea fâneţelor în păşuni sau alte
schimbări în categoria de utilizare a terenurilor.
Prin planurile urbanistice reglementate de APM Harghita în cursul anului 2011 au fost introduse în
intravilan 397 ha de terenuri. Sunt în curs de reglementare PUG-urile localităţilor Odorheiu Secuiesc
şi Ditrău care vizează includerea în intravilan încă 766,65 de ha de terenuri.

Acţiuni de desecări, drenări ale zonelor umede

În anul 2011 în judeţ au fost continuate acţiunile de decolmatare a canalelor de desecare. Acestea au
fost realizate în anii 70-80 mai ales în zonele depresionare, pe lunca râurilor Olt, Mureş, Târnava
Mare etc.
S-a realizat de asemenea reabilitarea digurilor pe malul Oltului, în zonele Sâncrăieni, Sânsimion,
Dăneşti, Tuşnad.
În unele cazuri aceste acţiuni au afectat zonele umede ocrotite cum sunt mlaştinile din Bazinul
Ciucului de Jos, prin reducerea nivelului apei freatice.

Abandonarea metodelor tradiţionale de gospodărire pe terenurile agricole

Fenomenul afectează mai ales fâneţele şi păşunile din judeţul Harghita. Datorită scăderii numărului
de animale (vaci şi oi) cerinţa de fân a scăzut considerabil în ultima perioadă, conjunctură care
cauzează abandonarea acestor terenuri de către proprietari. Fenomenul este mai evident în zona
Odorheiului, zona Ciucului, zonele nordice şi mai puţin evident în zonele mai puţin dezvoltate, cum
este zona Ghimeş sau Casin.

Apariţia unor noi culturi agricole: cultivarea plantelor energetice, a afinelor, etc.
Cultivarea plantelor energetice a fost începută în Bazinul Ciucului de Jos în zona Miercurea Ciuc şi
Sâncrăieni, la o scară mai redusă, utilizând salcia energetică (Salix viminalis). Extinderea în viitor a
acestor culturi la scară largă ar putea afecta negativ biocenozele naturale sau seminaturale din zonă,
fiind vorba de o specie cu rezistenţă mare care are tendinţa de a deveni o specie invazivă pe seama
speciilor de salcie autohtone. Prin necesarul ridicat de apă a acestor culturi pot contribui la afectarea
zonelor umede, şi pot înlocui fâneţele umede de valoare ecologică ridicată. S-a instituit biocenoze
valorose pe mai multe terenuri agricole care iniţial au fost incadrate ca arabil, dar în ultimele decenii
au fost utilizate ca făneţe. Prin transformarea acestor terenuri în plantaţii de salcie energetică acestea
pot fi deteriorate din punct de vedere ecologic.

Apariţia unor noi tipuri de utilizări de terenuri cu impact semnificativ asupra peisajului (pârtii
de schi, piste de ciclism, sporturi motorizate, etc.)
Ca urmare a scăderii veniturilor care pot fi obţinute prin activităţile tradiţionale de agricultură,
silvicultură etc. în multe zone din judeţ populaţia locală încearcă să obţină venituri din alte tipuri de
activităţi, mai ales prin turism şi diferite categorii de servicii legate de acestea. Cu toate că turismul în
sine nu afectează negativ ecosistemele naturale, infrastructura necesară pentru acesta poate să inducă
schimbări grave şi ireversibile în acestea.
Sunt în fază de proiectare sau reglementare mai multe pârtii de schi în judeţul Harghita, acestea fiind
situate pe teritoriul administrativ a comunelor: Siculeni, Ciceu Mădăraş, Ciumani, etc. În parcul
Naţional Cheile Bicazului Hăşmaş Municipiul Gheorgheni a iniţiat reamenajarea şi extinderea a
pârtiei de schi abandonate, proiectul fiind în fază de reglementare.

58
2.2.6. Starea ariile naturale protejate

În judeţul Harghita sunt 36 de arii naturale protejate de interes naţional, 4 arii protejate de interes
local şi judeţean şi 25 situri Natura 2000, dintre care 19 arii speciale de conservare (SCI) şi 6 arii
speciale de conservare avifaunistice (SPA).

Arii naturale de interes naţional, judeţean sau local

Situaţia ariilor protejate de interes naţional din judeţul Harghita este prezentată detailat în tabelul
următor:

Denumire. Incad-rare Supra-

IUCN, tip faţa Situaţia custodiei Starea ariei protejate
arie (ha)

1 2 3 4 5
Muntele de sare Praid III. g 60 Societatea de Stare de conservare bună.
Geografie Cholnoky
Jeno
Rezervaţia geologică III. g 10 - nu s-a solicitat Stare de conservare bună
de la Sâncrăieni custodia
Lacul Rat III. g 10 - nu s-a solicitat Stare de conservare
custodia degradată din cauze
naturale, eutrofizarea şi
colmatarea lacului,
degradarea barajului natural
Dealul Melcului III. g 8 Societatea de Stare de conservare relativ
(Corund) Geografie Cholnoky bună, extracţii sporadice de
Jeno aragonită
Vulcanii Noroişi de la III. g 1 - nu s-a solicitat Stare de conservare bună
Filiaşi custodia
Peştera Şugău III. s 17 As. Gyilkosto Stare de conservare a
Adventure Gheorgheni peşterii stabilă, aspectul
exterior a fost amenajată
conform documentaţiei
depuse de As. Gyilkosto
Adventure.
Avenul Licaş III. s (5) - nu este cazul PN Cheile Bicazului-
Hasmas
Tinovul Luci IV. b 273 Asociaţia Stare de conservare bună
Composesorală
Sîncrăieni
Mlaştina După Luncă IV. b 40 OS de Regim Stare de conservare bună
Gheorgheni datorită precipitaţiilor
abundente
Tinovul de la Plăieşii IV. b 15 Fundaţia Salutaris Stare de conservare foarte
de Jos bună
Poiana Narciselor de IV. b 20 - nu s-a solicitat Stare de conservare
la Vlăhiţa custodia satisfăcătoare

59
Piemontul Nyires IV. b 20 OS de Regim Stare de conservare
Gheorgheni satisfăcătoare, se constată o
pierdere treptată a apei.
Pietrele Roşii IV. b 10 RNP – ROMSILVA Stare de conservare foarte
Directia Silvică bună
Miercurea Ciuc
Mlaştina cea Mare IV. b 4 OS de Regim Stare de conservare bună,
Gheorgheni cu tendinţa de extindere a
vegetaţiei ruderale
Conf. Legii 5/2000 au fost
declarate 4 ha, după
evaluări şi măsurători sunt
identificate 34 ha.
Mlaştina Valea de IV. b 4 Organizaţia Stare de conservare
Mijloc Geoecologică Accent satisfăcătoare, în curs de
regenerare naturală, şi în
urma intervenţiei
custodelui.
Mlaştina Beneş IV. b 4 Organizaţia Stare de conservare
Geoecologică Accent satisfăcătoare, cu semne de
degradare naturală, invazia
speciilor de plante ruderale
Conf. Legii 5/2000 au fost
declarate 4 ha, după
evaluări şi măsurători sunt
identificate 13 ha.
Pârâul Dobreanului IV. b 4 - nu s-a solicitat Stare de conservare bună.
custodia
Mlastina Büdös- IV. b 3 - nu s-a solicitat Stare de conservare
Sântimbru custodia satisfăcătoare.
Mlaştina Nadas IV. b 4 Organizaţia Stare de conservare bună.
Geoecologică Accent Infrastructura a fost
deteriorată de condiţiile de
mediu (umezeală) dar si
prin vandalism.
Mlaştina Dumbrava IV. b 2 APM Harghita, comp. Stare de conservare foarte
Harghitei PNAP bună. S-a realizat o potecă
tematică în jurul
rezervaţiei.
Mlaştina Borsaros- IV. b 1 Organizaţia Stare de conservare bună,
Sâncrăieni Geoecologică Accent în urma activităţii
custodelui.
Scaunul Rotund IV. g 40 Romaqua Group Stare de conservare bună
Borsec Conf. Legii 5/2000 au fost
declarate 40 ha, după
evaluări şi măsurători sunt
identificate 75 ha.
Rezervţia Lacul Iezer IV. (322) - nu este cazul PN Călimani
din Călimani
Rezervaţia botanică IV. b 2 - nu s-a solicitat Stare de conservare foarte

60
Borsec custodia bună
Cheile Bicazului şi IV. (2128) - nu este cazul PN Cheile Bicazului-
Lacul Roşu Hăşmaş
Masivul Hăşmaşul IV. (800) - nu este cazul PN Cheile Bicazului-
Mare, Piatra Hăşmaş
Singuratică-Hăşmaşul
Negru
Piatra Şoimilor IV. b 1 Organizaţia Stare de conservare foarte
Geoecologică Accent bună
Conf. Legii 5/2000 au fost
declarate 1 ha, după
evaluări şi măsurători sunt
identificate 11 ha.
Cheile Vârghişului şi IV. m 800 Ocolul Silvic Privat Stare de conservare foarte
peşterile din chei Baraolt, Asociaţia bună. S-a dezvoltat
Speo-Turistică şi de infrastructura rezervaţiei
Protecţia Naturii (poteci de vizitare, podeţe)
"Lumea Pierdută", în urma activităţii
Asociaţia Geopark custodelui
Perşani
Lacul Sfânta Ana IV. m 240 SC. Ecos Club SRL. - Stare de conservare bună
Cozmeni (conv. cust.
nr. 4/2004 prelungit
prin Act aditional emis
de ANPM)
Tinovul Mohoş IV. b 240 SC. Ecos Club SRL. - Stare de conservare bună
Cozmeni (conv. cust.
nr. 5/2004 prelungit
prin Act aditional emis
de ANPM )
Dealul Firtuş IV. m 40 Asociaţia Stare de conservare bună.
Microregiunea Valea
Nirajului în parteneriat
cu Asociaţia
Microregională
Târnava Mică
Bălăuşeri-Sovata şi
Asociaţia "Grupul
Milvus"
Popasul păsărilor de IV. z 10 Ocolul Silvic Privat Stare de conservare bună
la Sânpaul Baraolt, Asociaţia
Speo-Turistică şi de
Protecţia Naturii
"Lumea Pierdută",
Asociaţia Geopark
Perşani
Mlaştina Nyirkert IV. b 4 Organizaţia Stare de conservare
Geoecologică Accent satisfăcătoare, cu semne de
degradare naturală, invazia
speciilor de plante ruderale

61
Cascada de apă III. g 0,50 - nu s-a solicitat Stare de conservare bună
termală custodia
Mlaştina Csemo - IV. b 5 Organizaţia Stare de conservare bună,
Vrabia Geoecologică Accent cu semne de degradare
naturală, invazia speciilor
de plante ruderale
Lacul Dracului IV. b 20 Ocolul Silvic Stare de conservare bună,
Particular Liban-Zetea cu semne de colmatare
naturală, invazia speciilor
de plante ruderale
Băile Jigodin-Dealul IV. m 253 - nu s-a solicitat Stare de conservare bună,
Cetăţii custodia cu influenţă antropică
nefavorabilă
Declarat ca rezervaţie
naturală de interes judeţean
prin HCJ 162/2005.

Arii naturale protejate de interes internaţional

Nu este cazul, în judeţul Harghita nu sunt rezervaţii ale biosferei sau situri Ramsar.

Arii naturale protejate de interes comunitar

Pe baza valorilor naturale identificate în judeţul Harghita în cursul anilor trecuţi de către specialiştii
din cadrul APM Harghita, a instituţiilor de cercetare şi învăţământ, a ONG-urilor cu domeniul de
activitate legat de protecţia naturii şi ornitologie s-a propus arii pentru reţeaua ecologică Natura 2000.
Aceste propuneri au fost verificate şi validate de o comisie ştiinţifică, după care s-a trecut la faza de
implementare a reţelei.
Acte normative prin care au fost desemnate siturile Natura 2000 sunt:

H.G. Nr. 1.284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca
parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

ORDINUL MMDD Nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală
protejată a siturilor de importanţă comunitara, ca parte integranta a reţelei ecologice europene Natura
2000 în România.

În urma observaţiilor din partea CE a fost necesar extinderea ariilor cuprinse în reţeaua ecologică.
Aceste extinderi vizează îmbunătăţirea acoperirii tipurilor de habitate de interes comunitar cu siturile
Natura 2000, precum şi includerea ariilor importante pentru păsări (IBA) în ariile de de protecţie
specială avifaunistică. Procesul de extindere a fost finalizată în anul 2011 prin emiterea următoarelor
acte normative:

HOTĂRÂRE Nr. 971 din 5 octombrie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului
nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei
ecologice europene Natura 2000 în România.

ORDIN Nr. 2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi
dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de
importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

62
Prin aceste acte normative se instituie regimul de arie naturală protejată şi se aprobă încadrarea în
categoria de management ca arie de protecţie specială avifaunistică, respectiv ca situri de importanţă
comunitară pentru siturile prezentate în tabelul următor:

Suprafaţa Act de atribuire

Cod Natura în jud. Custode/ în
Nr. Denumire
2000 Harghita Administrator custodie/admini
(ha) strare
1 Mlaştina După Luncă ROSCI0113 300 OS de Regim Convenţie de
Gheorgheni custodie nr.
06/18.03.2010
2 Părăul Barlangos ROSCI0189 66 Asociaţia Gyilkosto Convenţie de
Adventure custodie nr.
27/22.02.2010
3 Tinovul de la Dealul ROSCI0243 21 OS de Regim Contract de
Albinelor Gheorgheni administrare nr.
06/18.03.2010
4 Tinovul Mohos-Sf ROSCI0248 436 SC ECOS CLUB SRL Convenţie de
Ana Cozmeni custodie nr.
26/22.02.2010

5 Tinovul Luci ROSCI0246 271 Asociaţia Convenţie de

Composesorală custodie nr.
Sâncrăieni 286/22.04.2011
6 Călimani Gurghiu ROSCI0019 4002 OS de Regim Contract de
Gheorgheni administrare nr.
06/18.03.2010
7 Tinovul de la Fantana ROSCI0244 38 Societatea de Convenţie de
Brazilor Geografie Cholnoky custodie nr.
Jenö 206/29.03.2011
8 Cheile Bicazului ROSCI0027 3580 Administraţia Parcului
Hăşmaş National Cheile
Bicazului Hăşmaş
9 Cheile Vărghişului ROSCI0036 599 Ocolul Silvic Privat Contract de
Baraolt, Asociaţia administrare nr.
Speo-Turistică şi de 156/07.07.2010
Protecţia Naturii
"Lumea Pierdută",
Asociaţia Geopark
Perşani
10 Harghita Mădăraş ROSCI0090 13348 Ocolul Silvic Particular Convenţie de
Liban-Zetea custodie nr.
163/09.07.2010
11 Topliţa-Scaunul ROSCI0252 5436 Romaqua Group Convenţie de
Rotund Borsec Borsec custodie nr.
139/30.06.2010
12 Bazinul Ciucului de ROSCI0007 2686 Organizaţia Convenţie de
Jos Geoecologică Accent custodie nr.
10/22.02.2010

63
 13 Tinovul Apa Lină ROSCI0241 265 Fundaţia Salutaris Convenţie de
Honcsok custodie nr.
169/13.07.2010
14 Borzont ROSCI0279 265 Nu are custode
desemnat
15 Porumbeni ROSCI0357 6461 Nu are custode
desemnat
16 Munţii Ciucului ROSCI0323 49594 Nu are custode
desemnat
17 Râul Tărnava Mare ROSCI383 408 Nu are custode
între Odorhei şi desemnat
Vânâtori
18 Dealurile Târnavei ROSCI4801 4801 Nu are custode
Mici-Bicheş desemnat
19 Nemire-Lapoş ROSCI0327 4946 Nu are custode
desemnat
20 Munţii Călimani ROSPA0133 2497 Administraţia Parcului
Naţional Călimani
21 Dealurile Târnavelor - ROSPA0028 10758 Asociaţia Contract de
Valea Nirajului Microregiunea Valea administrare nr.
Nirajului în parteneriat 11/29.03.2011
cu Asociaţia
Microregională
Târnava Mică
Bălăuşeri-Sovata şi
Asociaţia "Grupul
Milvus"
22 Depresiunea şi Munţii ROSPA0034 17183 Ocolul Silvic Frumoasa Convenţie de
Ciucului SRL custodie nr.
148/07.07.2010
23 Depresiunea şi Munţii ROSPA0033 43597 OS de Regim 06/18.03.2010
Giurgeului Gheorgheni
24 Dealurile ROSPA0027 15758 Ocolul Silvic Privat Contract de
Homoroadelor Baraolt, Asociaţia administrare nr.
Speo-Turistică şi de 156/07.07.2010
Protecţia Naturii
"Lumea Pierdută",
Asociaţia Geopark
Perşani
25 Cheile Bicazului ROSPA0018 4340 Administraţia Parcului
Hăşmaş National Cheile
Bicazului Hăşmaş

Ministerul Mediului şi Pădurilor în luna februarie 2010 a organizat prima sesiune de depunere a
dosarelor pentru atribuirea în custodie, respectiv administrare a ariilor naturale protejate de interes
comunitar. Dosarele de candidatură au fost întocmite în conformitate cu prevederile OM nr.
1533/2008 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale protejate care
necesită constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor
naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare. Această sesiune a fost

64
urmată de încă două sesiuni, în urma căruia toate siturile de importanţă comunitară din judeţul
Harghita au fost atribuite în custodie sau administrare, conform tabelului de mai sus.

Dintre cele 36 arii naturale protejate de interes naţional, 4 sunt incluse în parcuri naţionale cu
administrator desemnat (Anexa 3) şi cu plan de management în curs de aprobare, iar 18 sunt incluse
în situri Natura 2000, din care 10 are custode desemnat.
Cele 25 situri Natura 2000, nominalizate până la momentul actual în judeţul Harghita au o suprafaţă
totală de 224.573 ha. Dintre acestea 19 sunt situri de importanţă comunitară (SCI) cu o suprafaţă
totală de 103 171 ha, iar 6 sunt arii de protecţie specială avifaunistice cu o suprafaţă totală de 160.279
ha. În totalitate un procent de 33,73 % din suprafaţa judeţului Harghita are statut de sit Natura 2000.
În afara sarcinilor prevăzute de legislaţia specifică legate de protecţia naturii, pentru a participa în
mod direct în activităţile de conservare a capitalului natural, APM Harghita alături de alţi parteneri
derulează proiectul “Cele mai bune practici şi acţiuni demonstrative pentru conservarea speciei Ursus
arctos în estul Carpaţilor României” finanţat de Programul LIFE+ 2008 Natura and Environment.
Beneficiar coordonator: APM Vrancea, Beneficiari asociaţi: APM Harghita, APM Covasna, Asociaţia
pentru Conservarea Biodiversităţii, Asociaţia pentru Conservarea Valorilor Naturii Bălan, Proiect
aprobat de Comisia Europeană. Bugetul total: 515066 Euro.

Managementul ariilor naturale protejate din România

Managementul activ a ariilor protejate de interes naţional asigură managementul şi menţinerea

sistemului naţional al ariilor naturale protejate prin furnizarea protecţiei, conservării capitalului
natural şi printr-o dezvoltare puternică a moştenirii naturale şi culturale de însemnătate naţională
pentru generaţiile prezente şi viitoare ale României, promovează sistemul de apreciere a valorilor
naturale şi culturale ale României prin dezvoltarea politicilor şi programelor care evidenţiează
managementul specific ariilor naturale protejate.

Cadrul legal privind administrarea:

- OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi
faunei sălbatice
- modalitatea de atribuire a administrării, respectiv a custodiei ariilor naturale protejate se face
conform OM nr. 1948/2010 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor
naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de atribuire
a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare.

Responsabilităţi de administrare:
- Ministerul Mediului şi Pădurilor prin:
- Direcţia Biodiversităţii
- Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării
- Autorităţile administraţiei publice locale (pentru cele de interes local)

Modalităţi administrare:
- de către structuri de administrare cu personalitate juridică, prin contract de administrare (10 ani)
între Ministerul Mediului şi Pădurilor şi alte instituţii. (Structura de administrare este îndrumată de un
Consiliu Ştiinţific avizat de Academia Română şi aprobat de MMP. Pe lângă structura de administrare
se înfiinţează Consiliul Consultativ de administrare, care este reprezentat de factorii interesaţi în
aplicarea măsurilor de protecţie, în conservarea şi dezvoltarea durabilă a zonei).
- de către custozi, prin convenţii de custodie (5 ani) între Ministerul Mediului şi Pădurilor şi diferite
persoane fizice sau juridice care au calificarea şi toate instrumentele necesare pentru aplicarea
măsurilor de conservare.

65
Principalele instrumente în administrare/custodie:
- regulamentul de funcţionare
- planul de management al ariei naturale protejate

2.2.7. Starea radioactivităţii mediului

Starea radioactivităţii mediului pentru judeţul Harghita rezultă din măsurătorile beta globale
pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri uscate şi precipitaţii atmosferice, ape, sol şi
vegetaţie.

Situaţia radioactivităţii mediului pe teritoriul judeţului Harghita – 2011

Staţia de Radioactivitatea Mediului Miercurea Ciuc şi-a început activitatea în data de 1 martie
1995, efectuând în prezent atât măsurători de radioactivitate beta-globală pentru toţi factorii de mediu,
calcule de concentraţii ale radioizotopilor naturali Radon şi Toron, cât şi supravegherea dozelor gama
absorbite în aer.
Staţia de Radioactivitatea Mediului Miercurea Ciuc derulează un program standard de
supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi. Acest program standard de recoltări şi
măsurători asigură supravegherea la nivelul judeţului, în scopul detectării creşterilor nivelelor de
radioactivitate în mediu şi realizării avertizării/alarmării factorilor de decizie. Sunt bine stabilite
fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situaţii normale, cât şi procedurile standard de notificare,
avertizare, alarmare precum si fluxul de date în cazul sesizării unei depăşiri ale pragurilor de
atenţionare / avertizare / alarmare.
Starea radioactivităţii mediului pentru judeţul Harghita este urmărită prin măsurătorile beta-
globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri uscate, precipitaţii atmosferice,
ape, sol şi vegetaţie, respectiv măsurătorile debitului dozei gama absorbite din aer.
S-au efectuat un număr de 5879 analize beta-globale (imediate şi întârziate) şi de debit doza
gama absorbită.

Ponderea numărului de analize pe factor de mediu monitorizat este prezentată în graficul următor:

0,66%
6,16%
12,20% 68,29%

12,18%
0,51%

Ape Aerosoli Depuneri atmosferice Sol Debit doza gama Vegetatie

În cursul anului 2011, activităţile specifice beta-globale determinate nu au evidenţiat abateri de la

media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de avertizare.

66
Radioactivitatea aerului

Aerosoli atmosferici
În figura de mai jos sunt prezentate valorile medii lunare ale măsurărilor imediate beta
globale la factorul de mediu AER, la nivelul anului 2011:

- aerosoli atmosferici (imediate): Activitatea specifică beta-globală, în [Bq/mc]

Aerosoli atmosferici imediate

8
6
4
2
0
ian febr mar apr mai iun iul aug sept oct noi dec

aerosoli atmosferici imediate

Concentraţiile izotopilor radioactivi naturali Radon şi Toron calculate s-au situat în limitele specifice
teritoriului judeţului (valoarea maximă anuală fiind de 66064,8 mBq/m3 pentru Rn şi 2828,5
mBq/m3 pentru Tn).

Debitul dozei gama în aer

Valorile orare ale debitului dozei gama absorbite din aer s-au situat între 0,084-0,350 μGy/h.
Valoarea de 0,350 μGy/h, obţinută în luna februarie 2011, se situează peste limita de
atenţionare la debit doza gama (250 μGy/h) şi s-a datorat temperaturilor sub -20,0°C, măsurate la
Miercurea Ciuc în perioada respectivă.
În figura de mai jos sunt prezentate valorile minime lunare şi valorile maxime lunare ale
DEBITULUI DOZEI GAMA ABSORBITE din aer, la nivelul anului 2011:

- debitul dozei gamma absorbite în [microGy/h]

67
Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii
În figura de mai jos sunt prezentate valorile medii lunare ale măsuratorilor imediate beta-
globale la factorul de mediul DEPUNERI ATMOSFERICE, la nivelul anului 2011.

- depuneri atmosferice (imediate) – activitatea beta globală, în [Bq/mpxzi]

Menţionăm că: PRECIPITAŢIILE sunt colectate la Staţia de Radioactivitate Miercurea Ciuc, sunt
filtrate la presiunea atmosferică apoi la vid, dar nu sunt măsurate beta-global. Probele astfel obţinute
au fost trimise lunar la SSRM-Laborator radioactivitate CRAIOVA pentru analize.

Radioactivitatea apelor
În cadrul Staţiei de Radioactivitate M-Ciuc sunt monitorizate următoarele tipuri de ape:
1. Apă freatică, de la SC HARVIZ SA Miercurea Ciuc
2. Apă brută, de la râul OLT, Miercurea Ciuc

Radioactivitatea apei freatice

În figura de mai jos sunt prezentate valorile medii lunare ale măsuratorilor imediate beta-
globale la factorul de mediu APĂ FREATICĂ.

- activitatea beta-globală (imediată) a apei freatice,în [Bq/mc]

68
 Radioactivitatea principalelor râuri
La Staţia de Radioactivitate Miercurea Ciuc se monitorizează principalul râu al judetului
Harghita – râul OLT.
În figura de mai jos sunt prezentate valorile medii lunare ale măsurătorilor imediate beta-globale la
factorul de mediu APĂ BRUTĂ.

- activitatea beta-globală (imediată) a apei brute - râul Olt, în [Bq/mc]:

Radioactivitatea solului
Figura de mai jos prezintă valorile minime lunare şi maxime lunare la indicatorul activitatea
beta-globală (întârziată) a solului la factorul de mediu SOL NECULTIVAT.

- activitatea beta-globală (întârziată) a solului, în [Bq/kg]:

Radioactivitatea vegetaţiei
În figura de mai jos sunt prezentate valorile minime lunare şi maxime lunare la indicatiorul
activitatea beta-globală (întârziată) a vegetaţiei la factorul de mediu VEGETAŢIE SPONTANĂ
(necomestibilă).
- activitatea beta-globală (întârziată) a vegetaţiei, în [Bq/kg]:

69
 Având în vedere datele sus menţionate precum şi datele de monitorizare din anii precedenţi,
se poate concluziona că nivelul mediu anual al radioactivităţii factorilor de mediu, măsuraţi în cursul
anului 2011, este în continuă scădere faţă de nivelul din perioada accidentului de la Cernobil. La
nivelul anului 2011, se observă continua diminuare a amplitudinii maximului anual a contaminării
radioactive, principala sursă de contaminare artificială a judeţului fiind reprezentată de procesele de
resuspensie de pe sol, importantă fiind contaminarea iniţială (din timpul accidentului de la Cernobil).

Direcţia de Sănătate Publică urmăreşte săptămânal debitul de doză de radiaţii gama şi X.

Valorile măsurate sunt introduse şi stocate pe calculator. Principiul de determinare se bazează pe
utilizarea unui contor proporţional. Domeniul de măsurare a debitului de doză este cuprins între 0,01
μGy/h şi 1 Gy/h.

Debitul dozei gama la 1m de sol

nGy/h
180
160
140
120
100
Series1
80
60
40
20
0
1 4 7 10 13 16 19 22 25 28 31 34 37 40 43 46 49 52
săptămâna

În tabelul următor sunt prezentate valorile minime, maxime ale radioactivităţii alfa şi beta
globale.
Limita de atenţionare este de 0,1 Bq/l pentru alfa globală.
Limita de atenţionare este de 1 Bq/l pentru beta globală.

70
 Nr.crt Localitatea Alfa global Beta global

Min Max Min Max

1 Miercurea Ciuc SLD SLD SLD 0.03 Bq/l
2 Gheorgheni SLD SLD SLD 0.04 Bq/l
3 Odorheiu Secuiesc SLD SLD SLD 0.04 Bq/l
4 Toplita SLD SLD SLD 0.03 Bq/l
5 Balan SLD SLD SLD 0.04 Bq/l
6 Cristuru Secuiesc SLD SLD 0.03 Bq/l 0.04 Bq/l
7 Vlahita SLD SLD SLD 0.03 Bq/l
8 Remetea SLD SLD SLD 0.045 Bq/
9 Capalnita SLD SLD SLD SLD
* SLD sub limita de detectie

2.2.8. Starea aşezărilor umane

Starea monumentelor istorice, arhitectonice şi de artă

După cum se prevede în Declaraţia de la Bergen privind “Mediul înconjurător şi dezvoltarea

durabilă”, păstrarea moştenirii culturale reprezintă o componentă a Strategiei de Protecţie a Mediului
în Europa.
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a teritoriului naţional – secţiunea a III-a –
zone protejate asigură cadrul legal pentru realizarea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de
patrimoniu în România.
Obiectivele – valorile patrimoniului cultural-istoric din judeţul Harghita de multe ori din cauza unor
condiţii precare - lipsă de întreţinere, intervenţii şi transformări neadecvate, folosinţă neadecvată - au
fost deteriorate în timp sau chiar distruse.

71
Starea calităţii aerului şi situaţia zgomotului
Calitatea aerului în mediul urban
În lipsa industriilor cu grad ridicat de poluare a aerului atmosferic, factorii hotărâtori privind calitatea
aerului în aşezările urbane ale judeţului sunt:
- traficul rutier, datorită atât debitului de trafic rutier cât şi din cauza stării degradate a drumurilor
- sistemele de încălzire a spaţiilor de locuit şi de lucru
- insuficienţa salubrizării stradale
acţiunea olfactivă provocată de neamenajarea corespunzătoare a platformelor de precolectare şi
neridicarea la timp a gunoiului menajer, precum şi amplasarea şi exploatarea necorespunzătoare a
staţiilor de epurare a apelor uzate.
Calitatea aerului este afectată de unele surse fixe de poluare cum ar fi:
- coşurile de fum aparţinând regiilor autonome de gospodărie comunală din Miercurea Ciuc,
Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Topliţa, Cristuru Secuiesc, Bălan, Băile Tuşnad, Borsec, Vlahiţa.
- procese industriale din exploatările miniere (Bălan, Chileni, Delniţa, Sândominic, etc), turnătorii
(Vlăhiţa, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc), prelucrarea lemnului (Miercurea Ciuc,
Gălăuţaş, Gheorgheni, Topliţa, Hodoşa, Tulgheş, Corbu, Bilbor), precum şi din alte procese
tehnologice.
- traficul auto.
Eventualele depăşiri ale limitelor admise se datorează folosirii combustibililor în centrale
termice (gaz natural, CLU şi lemn), a traficului rutier, din cauza stării şi întreţinerii necorespunzătoare
a drumurilor, a depozitelor necontrolate de deşeuri, precum şi de numărul redus a spaţiilor verzi.
În cadrul măsurătorilor efectuate prin reţeaua de supraveghere a poluării produse sub
impactul direct al surselor de poluare sunt determinate SO2, NO2, NH3, pulberi în suspensie totale
respectiv pulberi în suspensie cu diametrul aerodinamic al particulelor mai mici de 10 microni
(PM10) şi pulberi sedimentabile.
Reţeaua constă din 3 puncte fixe de control pentru determinarea poluanţilor gazoşi şi a
pulberilor în suspensie (Miercurea Ciuc - sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Harghita şi EM
Harghita SA, Gheorgheni şi 20 de puncte de recoltare probe pentru determinarea pulberilor
sedimentabile).
Poluanţi gazoşi
Concentraţiile medii anuale de SO2 sunt, în general, mult sub valoarea CMA (0,06 mg/mc); în
cursul anului 2004 nu s-a înregistrat nici o depăşire, valorile zilnice măsurate sunt foarte scăzute (la
limita de determinare).
Pentru NO2 valorile concentraţiilor medii anuale sunt de asemenea sub CMA (0,04 mg/mc),
nu s-au înregistrat depăşiri.
Valorile concentraţiilor medii anuale pentru amoniac prezintă valori de cca. 10% din CMA.
În cursul anului 2005 nu s-au înregistrat depăşiri.
Din rezultatele obţinute se observă o uşoară creştere a concentraţiilor de NO2 şi NH3 în lunile
de iarnă a anului, datorită funcţionării centralelor termice, concentraţiile rămânând totuşi, în
majoritatea cazurilor, cu mult sub limitele admise.
Poluări cu pulberi în suspensie
Pentru pulberile în suspensie totale (TSP) concentraţiile medii anuale depăşesc CMA (0,075
mg/mc/an) în toate cele 3 puncte de control (la Miercurea Ciuc - sediul APM cu 23,2 %, Miercurea
Ciuc – SC Nemetalifere SA cu 24,4 % şi la Gheorgheni cu 70,4 %). Cele mai mari valori zilnice
înregistrate sunt:
- Miercurea Ciuc, sediul APM 0,3782 mg/mc ( luna martie)
- Miercurea Ciuc, SC Nemetalifere SA 0,4891 mg/mc (luna octombrie)
- Gheorgheni 0,4867 mg/mc (luna martie)

72
 Depăşirile se datorează folosirii combustibililor convenţionali în centrale termice, traficului
rutier precum şi din cauza stării şi întreţinerii necorespunzătoare a drumurilor, a spaţiilor verzi şi a
depozitelor de deşeuri.
Poluări cu pulberi sedimentabile
Pentru pulberi sedimentabile cantităţile maxime lunare au depăşit concentraţia maximă
admisă în 53 cazuri (22,55 % din totalul de 235 măsurători), în punctele de control cu trafic intens de
circulaţie şi în zone industriale. Cele mai mari valori măsurate în localităţile judeţului sunt:
Miercurea Ciuc (13 depăşiri – 85,2534 g/mp/lună în august),
Gheorgheni (10 depăşiri – 65,4543 g/mp/lună în mai),
Odorheiu Secuiesc ( 9 depăşiri – 62,7468 g/mp/lună în iunie),
Cristuru Secuiesc (1 depăşire – 32,4158 g/mp/lună în octombrie),
Voşlobeni (11 depăşiri – 50,8896 g/mp/lună în martie),
Chileni ( 6 depăşiri - 41,4481 g/mp/lună în august),
Vlăhiţa ( 2 depăşiri – 19,5270 g/mp/lună în august),
Sândominic (1 depăşire - 110,4777 g/mp/lună în aprilie).

Zgomotul

Poluarea sonoră existentă în localităţile judeţului, conform sistemului de monitorizare al Agenţiei

pentru Protecţia Mediului Harghita, Miercurea Ciuc, se datorează :
- traficului rutier în cazul oraşelor şi al localităţilor rurale care sunt traversate de drumuri naţionale
- unităţilor cu activităţi distractive amplasate în zonele de locuit
- activităţilor industriale, în special activităţii de prelucrare a lemnului în cazul localităţilor rurale.
Elementele care influenţează nivelul de zgomot produs de circulaţia rutieră depind de intensitatea
circulaţiei, viteza vehiculelor, geometria căii de rulare, compoziţia traficului, tipul de îmbrăcăminte
rutieră adoptat, textura şi starea suprafeţei de rulare şi de factorii de propagare (distanţa faţă de sursa
de zgomot şi factorii meteorologici – vânt, umiditatea relativă a aerului, situaţia topografică locală).
Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita urmăreşte nivelul de zgomot în 22 puncte de
măsurare situate în principalele localităţi din judeţ (centrele oraşelor, intersecţii, zone industriale),
respectiv în localităţi cu activităţi miniere (Sândominic, Chileni).
Din totalul de 269 măsurători efectuate la bordura trotuarelor ce mărginesc partea carosabilă
în vederea stabilirii nivelului de zgomot datorat traficului rutier, s-au constatat depăşiri faţă de
valoarea admisibilă prevăzută prin STAS 10009/1988 în 89 cazuri (33,1 % din măsurători), procentul
depăşirilor situându-se între1-20 %.
La solicitarea agenţilor economici s-au efectuat 156 măsurători sonometrice.

Traficul urban
Traficul urban al oraşelor judeţului se desfăşoară pe căi de comunicaţii de tip străzi, drum
judeţean şi drum naţional, suprapunându-se circulaţia de tranzit cu cea locală, provocând aglomerarea
principalelor magistrale din trama stradală. În desfăşurarea traficului urban prezintă probleme
serioase gradul de motorizare foarte ridicat al oraşelor, structura, starea tehnică şi geometria reţelei
stradale, precum şi lipsa străzilor ocolitoare pentru circulaţia de tranzit.
Trecerile la nivel peste căile ferate cauzează închiderea temporară a circulaţiei rutiere, aceasta
soldându-se cu mărirea timpului de deplasare a autovehiculelor.
Străzile nu mai corespund din punct de vedere al capacităţii portante şi nici din punct de
vedere al elementelor geometrice în plan şi în profil transversal de a asigura trecerea volumului actual
de trafic. Inexistenţa traseelor pentru ciclişti îngreunează circulaţia prin reducerea vitezei de
deplasare.

73
 În oraşe, numărul parcajelor amenajate este mult sub cel necesar, din care cauză staţionările şi
parcările se desfăşoară în mod haotic, în multe cazuri afectându-se zonele verzi.
La nivelul municipiilor nu este rezolvată problema amplasării garajelor, acestea au fost
construite, în multe cazuri, în locuri prevăzute pentru crearea zonelor verzi din cadrul cartierelor de
locuit.
Traficul urban produce un impact asupra apelor de suprafaţă prin apele meteorice care spală
platforma drumurilor existente, conducând la o poluare cu suspensii.
Din cauza frecvenţei calmului atmosferic, în zonele intramontane se constată existenţa unei
poluări semnificative cu pulberi sedimentabile şi pulberi în suspensie (pulberi în suspensie totale şi
pulberi în suspensie cu diametrul particulelor mai mic de 10 microni) datorate traficului urban şi a
stării tehnice necorespunzătoare a drumurilor în unele zone de locuit ale localităţilor Odorheiu
Secuiesc, Gheorgheni, Miercurea Ciuc.
Transportul terestru de mărfuri pe teritoriul judeţului se desfăşoară pe drumuri publice şi pe
calea ferată.
Reţeaua de drumuri cuprinde : drumuri naţionale, drumuri judeţene şi drumuri comunale.
Principala problemă privind drumurile publice este starea de viabilitate. Pe drumurile naţionale DN
12, DN 13A şi DN 15 capacitatea de circulaţie este depăşită. Transportul de mărfuri prin calea ferată
este deservit de :
- sectorul de cale ferată Braşov-Deda
- sectorul de cale ferată Ciceu-Comăneşti
- sectorul de cale ferată Odorheiu Secuiesc – Vânători
- sectorul de cale ferată Praid – Sovata.
O importantă disfuncţiune a reţelei de căi ferate, nu numai la nivelul judeţului ci şi la nivelul
teritoriului naţional, o constituie lipsa unor legături feroviare între Odorheiu Secuiesc – Ciceu şi
Topliţa – Borsec – Bicaz. Absenţa acestor legături defavorizează dezvoltarea corespunzătoare a
zonelor respective din cuprinsul judeţului şi totodată reduce fluenţa circulaţiei feroviare între zonele
centrale şi cele estice ale ţării.
Transportul terestru de mărfuri în cadrul judeţului are un impact negativ major pe drumul
naţional DN 12C care traversează Parcul Naţional Lacu Roşu – Hăşmaş.
Totodată, transportul terestru de mărfuri care se desfăşoară pe drumurile naţionale care
traversează zonele de locuit ale localităţilor, are un impact negativ asupra populaţiei acestor zone prin
poluarea fonică produsă de traficul greu şi asupra clădirilor de locuit amplasate în această zonă prin
vibraţii.
Starea zonelor verzi şi a zonelor de recreere
Spaţiul verde este o categorie funcţională din cadrul localităţilor sau din afara acestora, care se
caracterizează prin:
- existenţa unui cadru vegetal natural sau amenajat;
- existenţa unui cadru construit, cuprinzând amenajări şi dotări corespunzătoare unor activităţi
recreative sau cultural educative, sportive ale populaţiei în aer liber.
O importanţă sporită reprezintă mărimea, raportul faţă de suprafaţa construită şi aşezarea spaţiilor
verzi.
Odată cu înmulţirea autovehiculelor şi insuficienţa locurilor de parcare zonele verzi sunt
influenţate negativ prin parcarea maşinilor pe aceste spaţii.
Odată cu elaborarea Planurilor Urbanistice Generale ale localităţilor, s-au conturat şi suprafeţele
destinate spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement din localităţile respective. S-au înaintat
documentaţiile tehnice în vederea analizării şi avizării lor din punct de vedere al protecţiei mediului,
până în prezent fiind eliberat acord de mediu pentru oraşele Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Topliţa,
Borsec, Vlăhiţa şi Cristuru Secuiesc.

74
Spaţii verzi şi zone de agrement

Suprafaţa spaţiilor verzi în mediul urban este deficitară, iar în cea ce priveşte dotarea spaţiilor
verzi cu acces nelimitat, acestea în general nu corespund cerinţelor Ordinului Ministerului
Sănătăţii nr.536/1996 privind norme de igienă şi recomandări pentru mediul de viaţă al
populaţiei. Insuficienţa locurilor de parcare pentru autovehicule duce la parcarea acestora pe
spaţiile verzi şi trotuare.

GESTIONAREA DEŞEURILOR

Resursele materiale şi deşeurile

Toate resursele de care omul are nevoie îşi au originea în mediul înconjurător şi în sistemele
ecologice ale Terei. Acestea servesc ca surse de energie pentru a transforma materialele în produse
finite, ce sunt utilizate de către oameni. Mediul înconjurător serveşte şi ca un container pentru toate
deşeurile şi reziduurile rezultate din aceste transformări.
Cantitatea de resurse naturale care există nu este nelimitată. Unele dintre aceste resurse sunt
resurse reînnoibile, atâta timp cât le permitem să se regenereze şi să se reproducă, iar alte resurse, ca
mineralele, sunt non-reînnoibile sau sunt reînnoibile dar într-un ritm atât de încet încât utilizarea lor
poate epuiza stocul existent. Trebuie să ne minimizăm consumul tuturor resurselor nu doar a celor
non-reînnoibile ci şi a resurselor reînnoibile. Dezvoltarea durabilă depinde de protejarea resurselor
naturale şi conservarea diversităţii biologice, precum şi de minimizarea impactului activităţii umane
asupra factorilor de mediu.
Interesul pentru conservarea resurselor presupune, în primul rând, reducerea generală a
cantităţii de deşeuri şi în al doilea rând recuperarea materialelor sau a energiei în vederea reutilizării
acestora.
Eliminarea deşeurilor poate cauza o serie de impacturi asupra sănătăţii şi a mediului, inclusiv
emisiile în aer, apa de suprafaţă şi pânza freatică, în funcţie de modul în care acestea sunt gestionate.
Pe bună dreptate s-a instituit o contribuţie de 100 lei/tonă la Fondul de Mediu, în cazul neîndeplinirii
obiectivului anual de diminuare cu 15% a cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile, colectate şi
trimise spre depozitare. Taxa se percepe începând cu 1 iulie 2010 şi este în sarcina unităţilor
administrativ - teritoriale.
Deşeurile reprezintă, de asemenea, o pierdere de resurse naturale (cum ar fi metalele sau alte
materiale reciclabile pe care le conţin sau potenţialul acestora ca sursă de energie). Prin urmare, buna
gestionare a deşeurilor poate proteja sănătatea publică şi calitatea mediului, în acelaşi timp susţinând

75
conservarea resurselor naturale. Cele mai mari fluxuri de deşeuri provin din activităţatea de producţie
şi din construcţii sau demolări. Şi în acest domeniu suntem doar pe locul 27 la nivel naţional (după
numărul de locuinţe terminate). Majoritatea deşeurilor municipale se mai trimit încă la depozite de
deşeuri. În prezent se pune accent pe metodele de reciclare sau incinerare cu recuperare de energie a
deseurilor municipale şi de compostare a deşeurilor biodegradabile.
Politica în domeniul gestionării deşeurilor trebuie să se concentreze pe reducerea impactului
determinat de eliminarea lor şi utilizarea resurselor naturale cât mai eficient fără a polua mediul şi a
periclita sănătatea populaţiei din zonă.

Gestionarea deşeurilor

Politica Uniunii Europene în domeniul gestionării deşeurilor se bazează pe 3 principii, şi

anume:
 Prevenirea producerii deşeurilor – un factor cheie în cazul oricărei strategii de gestionare. Dacă
poate fi redusă cantitatea de deşeuri produsă şi gradul de periculozitate a acestora, atunci valorificarea
şi eliminarea devin operaţii mult mai simple.
 Valorificarea deşeurilor (reciclare, reutilizare) – în cazul în care cantitatea de deşeuri produsă nu
poate fi redusă, cât mai multe din materiale trebuie recuperate, de preferinţă prin reciclare.
 Îmbunătăţirea tehnicilor de eliminare finală şi monitorizarea eliminării finale - în cazul în care
deşeurile generate nu pot fi reciclate, ar trebui incinerate, eliminarea prin depozitare reprezentând
ultima soluţie.
Atât incinerarea cât şi depozitarea deşeurilor necesită o monitorizare strictă, deoarece aceste
activităţi pot avea un impact semnificativ asupra mediului.
Al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu a introdus conceptul de Strategia tematică privind
prevenirea şi reciclarea deşeurilor, care prevede că:
- politica în domeniul gestionării deşeurilor trebuie să se concentreze pe reducerea impactului
determinat de utilizarea resurselor naturale. Conform strategiei tematice privind utilizarea resurselor,
problema cea mai importantă nu este lipsa acestora ci impactul asupra mediului, generat de utilizarea
lor.
- realizarea politicii în domeniul deşeurilor - este recomandată aplicarea instrumentului analiza
ciclului de viaţă al produselor. Astfel, se are în vedere impactul care poate apărea pe parcursul
întregului ciclu de viaţă al unui produs / serviciu, din momentul extragerii resurselor pentru
producerea acestuia până în momentul când acesta devine deşeu.

Impact (caracterizare)

Implementarea noului sistem de gestionare a deşeurilor va conduce la imbunătăţirea

elementelor de mediu, în special a calitaţii apelor de suprafaţă şi subterane şi a solului prin extinderea
sistemului de colectare şi transport al deşeurilor la nivelul întregului judeţ şi închiderea depozitelor
neconforme, care reprezintă în prezent o sursă de poluare a mediului înconjurător.
Un alt aspect de o importanţă deosebită îl reprezintă conservarea / utilizarea eficientă a
resurselor naturale prin reducerea generării deşeurilor şi cresterea gradului de reciclare şi valorificare
a deşeurilor.
Implementarea noului sistem de gestionare a deşeurilor va conduce de asemenea la
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei prin respectarea cerinţelor privind colectarea,
transportul şi depozitarea deşeurilor (colectarea corespunzătoare a deşeurilor, respectarea distanţelor
de siguranţă, controlul emisiilor atmosferice, colectarea şi epurarea apelor, stoparea depozitării
necontrolate a deşeurilor în spaţii neamenajate).
Astfel, începând cu anul 2010 în judetul Harghita aproape întreaga populaţie este conectată
la servicii de salubrizare, iar în anii următori deşeurile menajere vor fi colectate separat.

76
 Deşeurile menajere periculoase, cum sunt uleiul de motor, vopselele, pesticidele, antigelul,
substanţele de conservare a lemnului, bateriile uzate, tuburile fluorescente, medicamentele expirate,
uleiuri şi grăşimi, cosmeticele şi unele dintre substanţele casnice de curăţat nu sunt colectate
separat, ducând la contaminarea elementelor de mediu.
Estimarea cantităţii generate în judeţul Harghita, se poate realiza pe baza indicatorilor de
generare statistici din alte ţări europene, şi anume:
 2,5 - 3 kg/persoană / an în mediul urban;
 1,5 - 2 kg/persoană / an în mediul rural.
Ţinând seama de aceşti indicatori, cantitatea estimată de deşeuri municipale periculoase care se
generează în prezent în judeţul Harghita este de cca.:
- 470 tone în mediul urban;
- 180 tone în mediul rural.
Cantităţile vor fi determinate practic, odată cu introducerea colectării separate a deşeurilor
periculoase municipale.
În mod caracteristic, cca. 1% din totalul deşeurilor generate într-o gospodărie medie sunt
deşeuri periculoase. Deşeurile menajere periculoase pot fi adesea identificate citind
avertismentele de pe etichetele produselor. Produsele etichetate de prudenţă „Atenţie” pot dăuna
mediului dacă sunt eliminate în cantităţi mari, în mod necorespunzător.

Presiuni

Principalele presiuni asupra elementelor de mediu datorate gestionării deşeurilor în judeţul

Harghita au fost următoarele:
- extinderea intravilanelor localităţilor cu distrugerea cadrului natural din jurul localităţilor, prin
depozitări necontrolate de deşeuri, în special din construcţii şi demolări;
- lipsa infrastructurii necesare colectării selective a deşeurilor municipale în mediu rural;
- lipsa infrastructurii pentru valorificarea deşeurilor biodegradabile, acestea fiind eliminate prin
depozitare în totalitate în mediul urban.
- lipsa infrastructurii pentru reciclarea deşeurilor de sticlă
- nerealizarea criteriului de ierarhizare a deşeurilor prin creşterea continuă a taxei de depozitare;
- gradul ridicat de sărăcie a populaţiei duce la imposibilitatea de colectare a tarifelor de salubrizare
- tarifarea nu este unitară la nivelul judeţului, mai mult, sunt diferenţe chiar în aceeaşi localitate, în
funcţie de operator.

Tipuri de deşeuri

Pentru asigurarea unei bune protecţii a elementelor de mediu este necesar ca deşeurile generate
să fie colectate frecvent şi să se elimine într-un mod care să nu prezinte pericol pentru sănătatea
populaţiei şi pentru mediul înconjurător.
Una din cele mai mari provocări pentru managementul deşeurilor o reprezintă creşterea
continuă a cantităţilor de deşeuri generate din ambalaje, ceea ce produce presiuni asupra capacităţilor
de tratare existente şi face mai dificilă creşterea ratei de reciclare a deşeurilor.
În prezent, costurile implicate de o gestiune corectă a cantităţilor de deşeuri generate sunt
greu suportate de operatori economici şi de o parte a populaţiei cu venituri reduse.
Colectarea, transportul, neutralizarea, reciclarea şi eliminarea deşeurilor se prefigurează ca
activităţi care pot oferi noi locuri de muncă şi pot genera bunăstare socială.

Deşeuri municipale
Pentru o abordare cât mai corectă a managementului deşeurilor municipale, trebuie luate în
considerare o serie de informaţii privind cantitatea, compoziţia şi calitatea componentelor acestora în

77
 strictă dependenţă cu mărimea şi caracterul localităţii, modul şi nivelul de trai al populaţiei, condiţiile
climaterice, cât şi stadiul dezvoltării tehnologiilor şi tehnicilor utilizate la nivelul localităţii.
Colectarea deşeurilor municipale este realizată în judeţul Harghita de către operatorii de
salubrizare, care sunt autorizaţi ANRSCUP.
Cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate sunt eliminate prin depozitare.
Depozitarea deşeurilor municipale s-a realizat în anul 2011 pe un depozit conform de deşeuri
nepericuloase de la Cekend, şi pe trei depozite municipale din judeţ: Topliţa, Gheorgheni şi
Miercurea Ciuc, care vor sista activitatea până la data de 16.07.2012.
Depozitul de la Cekend ocupă o suprafaţă de 19,91 ha, are o capacitate proiectată de 931700
mc. Acest depozit are proiectate patru celule, din care una este în exploatare.
Din cele 5 depozite urbane neconforme, care şi-au sistat activitatea de depozitare, conform
prevederilor HG 349/2005, 4 depozite urmează să fie închise prin proiectul ”Sistem de management
integrat al deşeurilor în judeţul Harghita”.
Conform studiului topografic, suprafeţele depozitelor care au sistat actiuvitatea de depozitare sunt
următoarele:
 Depozitul Odorheiu Secuiesc – 2,8 ha;
 Depozitul Borsec – 2,5 ha;
 Depozitul Bălan – 0,6 ha;
 Depozitul Băile Tuşnad – 0,68 ha;
 Depozitul Vlăhiţa – 1 ha.
În prezent, în judeţul Harghita se află în funcţiune o staţie de sortare pentru deşeurile colectate
selectiv, realizat prin programul PHARE:

Denumirea Beneficiar Facilităţi Stadiul Capacităţi Stadiul de Tip finanţare

proiectului de prevăzute actual realizare a
investiţie/adresa în proiectul (în proiectului
amplasamentului de investiţie operare/în de
curs de investiţie
realizare)

Gestionarea Selectivă Consiliul Local Staţie de în operare 650 to/an în funcţiune Bugetul este
a deşeurilor Sânsimion, 9 transfer, de 1 009 445
Microregiunea Consilii Locale sortare, euro, din care
Ciucului de Jos din instalaţie de finanţarea
Microregiunea balotare Uniunii
Ciucul de Jos Europene,
prin
programul
PHARE
ajunge la 906
880 euro

Tot în acest domeniu are loc în prezent reglementarea proiectului prin POS Mediu Sistem de
management integrat al deşeurilor în judeţul Harghita
Acest proiect cuprinde:
I. Realizarea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (cuprinzând o staţie de sortare
pentru deşeurile colectate selectiv, o staţie de compostare şi un depozit de deşeuri
nepericuloase), situat pe teritoriul administrativ al comunei Remetea, (CMID Rem), în intravilan
conform PUZ reglementat prin Decizia de încadrare a APM Harghita cu nr. 6200/31.03.2010,
adoptat prin Hotărâre a Consiliul Local al Comunei Remetea cu nr. 19/2010;
- 2 Staţii de Transfer – la Corund şi la Miercurea - Ciuc;

78
- 7 Centre de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile: Miercurea Ciuc, Vlăhiţa, Cristuru
Secuiesc, Topliţa, Bălan, Gheorgheni, Corund;
II. a. Lucrări de închidere depozite neconforme clasa „b” urbane, astfel în:
- municipiul Miercurea Ciuc, depozitul de deşeuri se află în intravilan pe suprafaţă de cca.
103188,0 mp;
- municipiul Gheorgheni, depozitul de deşeuri se află în extravilanul comunei Joseni pe o
suprafaţă de 25754 ,00 mp;
- municipiul Topliţa, depozitul de deşeuri se află în intravilanul municipiului pe o suprafaţă de
13694,00 mp;
- oraşul Borsec, depozitul de deşeuri se află pe teritoriul administrativ al Oraşului Borsec având
suprafaţă de 25000 mp;
II.b. Lucrări de reabilitare prin curăţarea zonelor care au fost utilizate pentru depozitare
deşeuri municipale după transportul acestora în alte depozite de deşeuri, în următoarele localităţi:
- Depozitul de deşeuri al oraşului Bălan aflat pe teritoriul administrativ al comunei Sândominic,
pe Iazul de decantare 3A a CNCAF „Minvest” SA Deva-Filiala Bălan, având în total cca. 25770
mc deşeuri depozitate;
-Depozitul de deşeuri Băile Tuşnad aflat pe teritoriul administrativ al comunei Tuşnad, în
proprietatea Composesoratului Tuşnad, în perimetrul hidrogeologic al apelor minerale Tuşnad,
având cca. 6450 mc deşeuri depozitate;
-- Depozitul de deşeuri municipale Vlăhiţa aflat pe iazul de decantare Lueta, postutilizat în parte
şi pentru depozitarea deşeurilor de turnătorie rezultate de la S.C. Metalurgica S.A. Vlăhiţa, având
cca. 18000 mc deşeuri municipale depozitate;
- Depozitul de deşeuri municipale Cristuru Secuiesc, aflat pe teritoriu administrativ al oraşului
Cristuru Secuiesc, situat pe malul Târnavei Mare, având cca. 32 944 mc deşeuri municipale
depozitate.
Pentru acest proiect a fost solicitată elaborarea Raportului privind impactul asupra
mediului - conform Deciziei de încadrare a APM Harghita cu nr. 12/21.03.2011. A fost întocmit
Îndrumarul cu nr. 9454/31.03.2011 în acest sens din partea APM Harghita. Cu adresa ARPM
Sibiu nr. 924/07.02.2011 competenţa parcurgerii procedurii de evaluare a impacst delegată APM
–lui Harghita până la etapa de analiză a calităţii raportului privind impactului asupra mediului. S-
a luat decizia de emitere a acordului de mediu de către ARPM Sibiu, care se află în procedura
prealabilă în urma sesizării S.C. Ave Harghita Salubritate SRL din Odorheiu Secuiesc.
Cantităţi şi compoziţie
Până în prezent în judeţul Harghita nu au fost realizate măsurători de compoziţie a deşeurilor
menajere. Prin urmare se consideră compoziţia estimată la nivelul regiunii prezentată în PRGD
Regiunea 7 Centru ca fiind aceeaşi şi pentru judeţul Harghita, prezentată în tabelul următor:

Ponderea (%) Ponderea (%)

Material Media judeţ
Mediul urban Mediul rural
Hârtie şi carton 11 7 9
Sticlă 6 4 5
Plastic 8 8 8
Metale 3 2 2,5
Lemn 3 4 3,5
Biodegradabile 53 67 60
Alte tipuri de deşeuri 16 8 12
Sursa: PRGD Regiunea 7 Centru

În judetul Harghita, cantităţile generate de deşeuri municipale se referă la următoarele tipuri:

79


 deşeuri voluminoase;
 uri din grădini şi parcuri;


Cantitatea reală de deşeuri generate nu se cunoaşte cu exactitate din lipsa sistemelor de

cântărire. Cifrele raportate reprezintă estimarea volumetrică a cantităţilor de deşeuri generate. De
aceea, evidenţa şi raportarea activităţilor de gestiune a deşeurilor este doar parţial oglinda situaţiei
existente.
În judeţul Harghita tratarea mecanică a deşeurilor valorificabile se face prin operatori
economici autorizaţi care realizează colectarea deşeurilor în vederea valorificării. Tratarea deşeurilor
constă în sortarea manuală pe grupe de materiale, mărunţire, presare, balotare şi transportul lor la
operatorii economici care efectiv valorifică aceste deşeuri sau le prelucrează în alte produse.
Deşeurile abandonate în locuri neamenajate, în special cele din construcţii şi demolări pun
probleme speciale datorită faptului că activitatea de remediere a situaţiei trebuie să se facă pe
cheltuiala populaţiei.
Activităţile de colectare şi transport a deşeurilor municipale din judeţ sunt organizate în
funcţie de mărimea localităţii, de numărul persoanelor deservite, de forma de proprietate, de dotarea
operatorului de salubrizare.
De la sfârşitului anului 2010 toate localităţile judeţului deţin contracte de colectare şi
transport al deşeurilor menajere cu operatori economici autorizaţi. Colectarea deşeurilor menajere în
amestec de către operatorii de salubrizare se realizează în diferite tipuri de recipiente.
Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate pe depozitul de deşeuri nepericuloase de la Cekend
este redată în tabelul de mai jos:

Cantităţi de deşeuri depozitate

Locaţia 2009 2010 2011
(t/an) (t/an) (t/an)
Depozit de deşeuri
19225 19237 17311
nepericuloase Cekend

În cazul exploatării depozitelor de deşeuri trebuie avute în vedere următoarele:



 că a stratului pentru a evita împrăştierea de mirosuri şi
atragerea speciilor oportuniste;




Pe teritoriul judeţului Harghita nu există incineratoare de deşeuri.

Deşeuri industriale
Generarea deşeurilor de producţie (periculoase şi nepericuloase)
La începutul anului 2011, prin grija APM Harghita au fost informaţi toţi operatorii
economici, care au în obiectul de activitate comerţul cu anvelope sau service despre obligativitatea
colectării şi valorificării anvelopelor uzate; la finele anului 2011 s-a raportat faptul că au fost
colectate în vederea coincinerării peste 253,68 tone de astfel de deşeuri.

80
 Deşeurile periculoase provenite din industrie şi agricultură se află la unităţile de producere
sau în custodie (fiind catalogate ca deşeuri istorice), astfel:
SC Bucin SA Gheorgheni deţine 1092000 mc nisip de turnătorie cu conţinut de răşini
fenolformaldehidice
SC Oţeluri Speciale SA Cristuru Secuiesc deţine deşeuri cu conţinut de fenoli în cantitate de
800 tone;
SC Kelbor Impex SRL Gheorgheni deţine 1,1 tone nămol galvanic propriu şi 8 tone nămol
galvanic de la S.C. BUCIN S.A.;
SC Matriţa SA Odorheiu Secuiesc deţine 7,42 tone nămol galvanic;
SC Tehnoutilaj SA Odorheiu Secuiesc deţine 16 tone nămol galvanic.
Gestionarea deşeurilor de producţie (periculoase şi nepericuloase)
Deşeurile de producţie sunt gestionate de producători, pe de o parte, iar în cazul celor istorice
de unităţi specializate, cum ar fi de ex. cele din industria minieră.
Deşeurile industriale (solide şi lichide) se află în haldele sau iazurile din apropierea locului
unde au fost generate, acestea sunt stabile şi nu prezintă pericol nici pentru mediul natural şi nici
pentru cel de locuit, iar procesul de reecologizare este în curs (zona Bălan).
Lucrările de ecologizare a iazului de decantare de la Sîntimbru Băi au fost efectuate în baza
proiectului întocmit de către S.C. CEPROMIN S.A. Deva cu nr. CP – CM-09-03, completat ulterior
prin proiectul tehnic CP – CM- 22. Recepţia la terminarea lucrărilor a avut loc la data de 07.10.2010
de către Comisia de recepţie numită prin Ordinul Ministrului Economiei nr. 2146/2009 cu respectarea
prevederilor HG nr. 273/1994, care aprobă Regulamentul privind recepţia lucrărilor, conform
Procesul Verbal de recepţie la terminarea lucrărilor de închidere şi ecologizare a carierei Sîntimbru,
judeţul Harghita, înregistrată la APM Harghita cu nr. 4155/07.10.2010.şi se află timp de 2 ani în
perioadă de garanţie.
Situaţia depozitelor de deşeuri din industria de prelucrare a lemnului este rezolvată parţial, pe
de o parte datorită reducerii cantităţilor de masă lemnoasă exploatate, iar pe de altă parte prin
valorificarea deşeurilor rezultate în urma prelucrării primare a lemnului (valorificarea se face în judeţ
şi în afara acestuia). În anul de referinţă 2005 s–au făcut paşi importanţi pentru folosirea raţională a
acestei importante surse de energie, astfel că în momentul de faţă există în funcţiune peste 50
uscătoare de cherestea, 15 instalaţii de brichetare. La finele anului 2005 şi începutul anului 2006 s-au
dat în folosinţă cele 2 centrale termice (de câte 6 MW) care utilizează zilnic cca. 40 tone (14600
tone/an) deşeuri din lemn.
În anul 2011 s-au colectat spre valorificare 89035,9 to de deşeuri lemnoase.

Deşeuri generate de activităţi medicale

În anul 2011 unităţile spitaliceşti au generat 124,2 tone deşeuri care au fost colectate şi
transportate spre incinerare de către operatorii economici autorizaţi în acest sens.
În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor,
completată şi modificată prin Hotărârea de Guvern nr. 268/2005 toate incineratoarele neconforme
sunt închise, astfel: la finele anului 2006 au fost închise 2 dintre cele 5 crematorii existente în judeţ, şi
anume: crematoriul Spitalului Judeţean din Miercurea Ciuc şi crematoriul Spitalului Municipal din
Odorheiu Secuiesc, iar la finele anului 2007 a fost închis şi crematoriul aparţinând Spitalului
municipal Topliţa. În anul 2008 pentru a se conforma celor prevăzute de actul normativ de
specialitate, s-au închis ultimele două crematorii şi anume: crematoriile de la Tulgheş şi Gheorgheni.

Fluxuri de deşeuri
Fluxurile de deşeuri identificate de Comisie care necesită o atenţie specială sunt: deşeurile de
ambalaje, vehiculele scoase din uz, acumulatori şi baterii uzate şi deşeurile de echipamente electrice
şi electronice.

81
 Ambalaje
În cursul anului operatorii economici din judeţul Harghita au colectat şi valorificat:
- 1548,24 to hârtie şi carton;
- 177,06 to PE şi
- 538,17 to PET.

Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori

Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili
Producătorii de baterii şi acumulatori portabili sau organizaţiile colective care acţionează în numele
lor sunt obligaţi, conform HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al
deşeurilor de baterii şi acumulatori, să stabilească sisteme de colectare adecvate pentru deşeurile de
baterii şi acumulatori portabili, în vederea îndeplinirii ratelor de colectare:
- 25 % până la data de 26 septembrie 2012;
- 45 % până la data de 26 septembrie 2016.
Distribuitorii au obligaţia să colecteze bateriile şi acumulatorii portabili de la utilizatorii
finali, să le depoziteze în spaţii special amenajate şi să le predea unui operator economic care este
autorizat să colecteze aceste tipuri de deşeuri.
În judeţul Harghita sunt 7 operatori economici autorizaţi pentru colectarea bateriilor şi
acumulatorilor portabili: SC Ave Harghita Salubritate SRL Odorheiu Secuiesc, SC GO SA
Gheorgheni, SC Ave-Huron SRL Miercurea Ciuc, SC Solaris Trade SRL Odorheiu Secuiesc, Almosil
& MSG Impex SRL Gălăuţaş, SC Green Zone Company SRL Odorheiu Secuiesc şi SC Computer
Trade SRL Miercurea Ciuc. Ultimii 2 operatori sunt centre de colectare şi dezmembrare DEEE.

Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali

Producătorii de baterii şi acumulatori industriali sau terţii care acţionează în numele lor sunt obligaţi
să stabilească sisteme de colectare a deşeurilor de baterii sau acumulatori industriali, indiferent de
compoziţia chimică şi de origine prin care să fie asigurată returnarea acestora de către utilizatorii
finali. Terţii independenţi pot, de asemenea, să colecteze bateriile şi acumulatorii industriali.
Producătorii de baterii şi acumulatori auto sau terţii care acţionează în numele lor sunt
obligaţi să stabilească sisteme de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori auto de la utilizatorii
finali sau de la un punct de colectare accesibil în vecinătatea acestora atunci când colectarea nu se
desfăşoară în cadrul sistemelor de colectare a vehiculelor scoase din uz (potrivit H.G. nr. 2406/2004).
Distribuitorii au obligaţia să colecteze bateriile şi acumulatorii auto de la utilizatorii finali, să
aplice sistemul "depozit" asupra preţului de vânzare al bateriilor şi acumulatorilor auto, să depoziteze
în spaţii special amenajate şi să predea bateriile şi acumulatorii auto producătorilor sau unui operator
economic care este autorizat să execute colectarea în numele producătorului.
În judeţul Harghita sunt 4 operatori economici autorizaţi pentru colectarea şi dezmembrarea
vehiculelor scoase din uz: SC B-Peto SRL Ditrău, SC Remat HR SA Miercurea Ciuc cu 3 puncte de
lucru ( M-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni), SC Autogroup Simo SRL şi SC Demaco SRL
Odorheiu Secuiesc, operatori care împreună cu distribuitorii au colectat o cantitate de 105,3 to
acumulatori auto în cursul anului 2011.

Uleiuri uzate
Gestionarea uleiurilor uzate şi al acumulatorilor se realizează prin intermediul comercianţilor
(conform H.G. 662/2001 şi 1057/2001) pe de o parte şi prin SC REMAT SA Harghita pe de altă
parte, în cursul anului 2011 fiind colectate şi valorificate 20,48 tone uleiuri.

Vehicule scoase din uz

În cursul anului 2011 au fost emise în total 2144 certificate de distrugere, conform tabelului de mai
jos:

82
 Agent economic
(date de identificare:numele VSU colectate
Nr crt. ARPM APM
societăţii, CUI, adresă, telefon, în anul 2011
fax, persoană de contact)
S.C.Remat HR. S.A., CUI
520690, Miercurea Ciuc, Str.
1 Sibiu Harghita 1435
Băilor, nr. 72, tel. 0266-371046,
fax 0266-372209, Miklos Levente
S.C.Demaco S.R.L., CUI 524447,
Odorheiu Secuiesc, str.
2 Sibiu Harghita Lemnarilor, nr. 14/A, tel. 0266- 181
218350, fax 0266-218299, Csula
Csaba
S.C.B-Peto S.R.L., CUI
15831636, Ditrău, Str. Dealu
3 Sibiu Harghita 16
Frumos, fn., tel. 0744-766139,
Bajko Ferenc
S.C. Autogroup Simo S.R.L.,
CUI 18856643, Odorheiu
4 Sibiu Harghita 512
Secuiesc, Str. Beclean nr. 298,
tel. 0266-218045, Simo Peter
TOTAL JUDEŢ HARGHITA
2960

Tabel cu date sintetice/ 2011:

TIP DEŞEU COLECTAT, to VALORIFICAT, to ELIMINAT, to

1. Deşeuri municipale 89219.7 1299.7 87920
2. Sticlă 164.46 150.4
3. PET 525.28 538.17
4. PE 123.3 177.06
5. Hârtie/carton 1544.54 1548.24
6. Uleiuri uzate 20.98 20.48
7. PCB/PCT 0.432
8. Acumulatori auto 106.6 105.3
9. Anvelope uzate 250.58 253.68
10.Deşeuri lemnoase 88916.9 89035.9
11.Deşeuri spitaliceşti 124.2 124.2

Deşeuri cu conţinut de bifenili policloruraţi şi alţi compuşi similari

În cursul anului 2011 a fost eliminat 0,432 to ulei cu conţinut de PCB, astfel că la finele
anului 2011 în judeţul Harghita a rămas în stoc o cantitate de 31,59 to de uleiuri cu conţinut de
PCB/PCT, cantitate pentru care operatorii economici deţinători de acest tip de deşeu periculos au
propus planuri de eliminare – conform anexei nr. 7 a Hotărârii de Guvern nr. 173/2000 pentru
reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor

83
compuşi similari - vizate de către personalul compartimentului de gestiune deşeuri şi substanţe
chimice periculoase.

Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

Nămolurile rezultate de la epurarea apelor uzate pot fi folosite în agricultură (având în vedere
compoziţia sa preponderent organică) dacă nu pun în pericol calitatea solurilor şi a produselor
agricole rezultate.
Pentru a se putea utiliza drept fertilizant în agricultură, nămolul generat din treapta biologică
a staţiilor de epurare municipale trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în Ordinul MMGA nr.
344/2004 şi să obţină permisul de utilizare în agricultură.
În cursul anului 2011 în judeţul Harghita nu a fost eliberat nici un permis de utilizare a nămolului în
agricultură.
În judeţul Harghita există un număr de 10 staţii de epurare din care 9 orăşeneşti şi 1 mixtă
(tratează ape uzate industriale şi orăşeneşti).
Cantităţile de nămoluri generate în prezent de aceste staţii de epurare sunt în funcţie de:

secundară) şi randamentele obţinute în exploatare;

stabilizare, deshidratare) şi randamentele obţinute în exploatare.

Cantitatea de nămoluri rezultată din epurarea apelor uzate orăşeneşti şi industriale, cantitatea
exprimată în substanţă uscată a fost de 1832 tone în anul 2011.
Nămolurile rezultate din băile de galvanizare sunt depozitate la producători în spaţii special
amenajate şi apoi sunt transportate şi valorificate/eliminate prin operatori economici autorizaţi.

Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări

Deşeurile din construcţii şi demolări pot fi atât deşeuri nepericuloase, cât şi deşeuri
periculoase. Prin urmare, în momentul generării, deşeurile din construcţii şi demolări trebuie colectate
separat şi tratate sau valorificate corespunzător.
Opţiunile de gestionare a deşeurilor din constructii şi demolări amestecate sunt următoarele:
- în cel puţin trei fracţii:
 deşeuri periculoase – vopseluri, solvenţi, uleiuri uzate, filtre de ulei, deşeuri cu conţinut de
azbest, etc.;
 materiale reciclabile – plastic, hârtie şi carton, metale etc., materiale ce pot fi trimise către o
staţie de sortare a deşeurilor municipale sau livrate operatorilor economici care realizează operaţii de
valorificare a deşeurilor;
 deşeuri de constructii şi demolări amestecate rămase, deşeuri ce trebuie transportate pentru
eliminare la un depozit conform.
- depozitarea pe depozite controlate, sau, în cazul în care acestea sunt contaminate, introducerea lor în

- – această opţiune implică separarea deşeurilor periculoase la sursă. Deşeurile amestecate

rămase pot fi transportate la o instalaţie de sortare. Experienţa europeană a demonstrat că utilizarea
instalaţiilor de sortare nu este viabilă, deoarece duce la creşterea costului de gestionare a deşeurilor
din construcţii şi demolări. Generatorul evită plata unui tarif pentru sortarea deşeurilor, implementând
soluţii mai ieftine, cum ar fi separarea la locul de generare.
Până la implementarea colectării separate a deşeurilor din construcţii şi demolări nu se poate
estima cantitatea generată pe fiecare tip de deşeuri din această categorie.
În ceea ce priveşte tratarea şi valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări, în judeţul
Harghita nu există societăţi comerciale autorizate să prelucreze aceste tipuri de deşeuri.

84
Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor
În judetul Harghita, în prezent nu este extins sistemul de colectare separată a deşeurilor
menajere decât doar în zona urbană.
De asemenea, deşi există o obligativitate legislativă, în nici o localitate nu este implementată
colectarea separată a deşeurilor voluminoase şi a deşeurilor periculoase menaje.
Operatorii economici care realizează operaţii de colectare, colectează deşeuri industriale
reciclabile direct de la persoane fizice. Posibilitatea predării contra cost a deşeurilor reciclabile de
către persoanele fizice direct centrelor de colectare (de tip REMAT) a dus la generarea unei mari
probleme în ceea ce priveşte implementarea sistemelor de colectare separată a deşeurilor.
Practic, cantităţi însemnate de deşeuri reciclabile pre-colectate separat ajung să nu mai fie
colectate de către operatorii de salubritate, fiind „preluate” direct din containere de către persoane
fizice în vederea predării contra cost la centrele de colectare.
Operatorii economici de salubritate din judeţul Harghita colectează separat anumite fracţiuni
din deşeurile menajere (ex. sticlă, plastic, hârtie, metal).
Tabelul de mai jos redă tipurile de recipiente care s-au folosit în anul 2011 pentru colectarea
separată a deşeurilor valorificabile din deşeurile menajere:

Recipienţi
Container Container
Tip deşeu tip clopot 2,5
2,5 mc 1,1 mc
mc
Hârtie şi carton 20 1 13
Plastic 20 11 13
Sticlă 20 1 13
Metal 20 1 13
Cantităţile de deşeuri reciclabile din deşeurile municipale colectate separat în anul 2011 sunt
redate în tabelul de mai jos:

Cantităţile de deşeuri reciclabile

colectate
Tip deşeu tone/an
2011
Hârtie şi carton 1612,4
Mase plastice 265,3
Metal 26,85
Sticlă 106,37

Planificare
Proiecţia deşeurilor municipale pentru perioada de planificare reprezintă baza de calcul
pentru calculul capacităţiilor instalaţiilor de gestionare a deşeurilor necesare a se realiza în cadrul
sistemului integrat de gestionare a deşeurilor.
În principal, pentru calculul proiecţiei de generare a deşeurior municipale a fost utilizată
Metodologia de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor, aprobată prin
Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 951/6 iunie 2007.
Această Metodologie descrie modul de calcul al proiecţiei deşeurilor municipale atât la nivel regional,
cât şi la nivel judeţean.
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) este principalul instrument de planificare
la nivelul judeţului.

85
 PJGD pentru judeţul Harghita a fost elaborat în cursul anului 2008 de către Consiliul
Judeţean Harghita împreună cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, a fost revizuit în anul
2011 şi aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean cu nr. 153/25 mai 2011.

Directiva cadru privind deşeurile

Directivele europene privind gestionarea deşeurilor se încadrează în patru grupe principale:
 legislaţia cadru privind deşeurile - Directiva cadru 2008/98/EC, care conţine prevederi pentru
toate tipurile de deşeuri, mai puţin acelea care sunt reglementate separat prin alte directive şi
Directiva privind deşeurile periculoase (Directiva 91/689/EEC), care conţine prevederile privind
managementul, valorificarea şi eliminarea corectă a deşeurilor periculoase;
 legislaţia privind fluxuri speciale de deşeuri: reglementări referitoare la ambalaje şi deşeuri de
ambalaje, uleiuri uzate, baterii şi acumulatori, PCB-uri şi PCT-uri, nămoluri de epurare, vehicule
scoase din uz, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de dioxid de titan;
 legislaţia privind operaţiile de tratare a deşeurilor - reglementări referitoare la incinerarea
deşeurilor municipale şi periculoase, eliminarea deşeurilor prin depozitare;
 legislaţia privind transportul, importul şi exportul deşeurilor.
Măsurile propuse pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor asigură îndeplinirea
obiectivelor şi ţintelor judeţene care sunt în concordanţă cu cerinţele legislative şi documentele
strategice în domeniul deşeurilor.
Pentru atingerea ţintelor privind reducerea/devierea cantităţii de deşeuri municipale
biodegradabile de la depozitare, în judeţul Harghita se va construi o staţie de compostare în cadrul
Centrului de Management Integrat al deşeurilor la Remetea, va promova compostarea individuală în
mediul rural iar pentru asigurarea colectării selective a deşeurilor bio centrele de colectare selective
vor fi dotate cu recipiente adecvate pentru stocare temporare a acestor tipuri de deşeu.

Perspective

La stabilirea obiectivelor şi ţintelor, precum şi a măsurilor stabilite pentru reducerea

cantităţilor de deşeuri generate, promovarea reutilizării, reciclării, a valorificării prin recuperare de
energie sau a eliminării în condiţii sigure pentru mediu şi populaţie s-a ţinut cont de strategia
cuprinsă în Carta Europeană a Mediului şi Sănătăţii, în Planul European de Acţiune pentru Mediu şi
Sănătate, în Strategia Naţională pentru Gestionarea Deşeurilor, în Planul Naţional pentru Gestionarea
Deşeurilor, în Planul Regional pentru Gestionarea Deşeurilor şi în Planul Judeţean pentru
Gestionarea Deşeurilor.
Prin implementarea proiectului Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul
Harghita, administraţiile publice locale ar realiza obligaţiile ce îi revin în domeniul gestionării
deşeurilor conform Tratatului de aderare a României, eliminând sursele de poluare datorate
depozitelor neconforme de deşeuri ( mai ales a celor care se situează pe obiective/amplasamente
sensibile: iaz de decantare, perimetre hidrogeologice a apelor minerale, lângă cursul de apă), conform
HG. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor , conform Legii nr. 211/2011privind regimul deşeurilor.
Recomandări pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor privind serviciul de tarifare:
 Generalizarea plăţii serviciului pentru toţi abonaţii – aplicarea principiului „utilizatorul plateşte”
 Practicarea de tarife proporţionale cu cantităţile de deşeuri generate în cazul persoanelor fizice;
 Este nevoie de crearea unei baze de date a operatorilor locali, a tarifelor practicate populaţiei
deservite etc.

Strategia naţională privind deşeurile

Strategia şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor constituie instrumentele de bază
prin care se asigură implementarea în România a politicii Uniunii Europene în domeniul deşeurilor.
Strategia judeţului Harghita privind gestionarea deşeurilor se stabileşte pornind de la situaţia
actuală din judeţ şi ţinând seama de:

86
· legislaţia română şi europeană din domeniul gestionării deşeurilor;
· prevederile Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană;
· prevederile Strategiei şi Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor;
· prevederile Prgramului Operaţional Sectorial de Mediu;
· prevederile Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 7 Centru;
· prevederile Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Harghita.
Principalele obiective în domeniul gestionării deşeurilor pentru judeţul Harghita sunt
următoarele:
- colectarea deşeurilor menajere de la intreaga populaţie a judeţului;
- implementarea colectării separate a deşeurilor reciclabile atât în mediul urban, cât şi în mediul
rural;
- realizarea unui grad cât mai mare de valorificare a deşeurilor municipale şi asigurarea îndeplinirii
ţintelor privind deşeurile de ambalaje;
- reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile la depozitare - prin compostare şi alte metode de
tratare - astfel încât să se asigure atingerea ţintelor legislative;
- gestionarea corespunzătoare a fluxurilor speciale de deşeuri (deşeuri municipale periculoase,
deşeuri voluminoase, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, nămoluri rezultate de la staţiile
de epurare orăşeneşti);
- colectarea şi valorificarea potenţialului util din deşeurile din construcţii şi demolări,
- închiderea şi ecologizarea depozitelor neconforme;
Ţintele şi termenele de îndeplinire a acestora care se stabilesc la nivel judeţean, trebuie să ţină
seama de legislaţia în vigoare, precum şi de toate documentele de planificare existente la nivel
naţional. Ţintele şi termenele prevăzute la nivel naţional şi regional reprezintă ţinte şi termene minime
la nivel judeţean. La nivelul judeţului Harghita, nivelul ţintelor s-a stabilit ţinând cont şi de situaţia
actuală privind gestionarea deşeurilor municipale
2.2.9. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu
În cursul anului 2011, pe teritoriul judeţului Harghita s-a înregistrat un singur eveniment de
„poluare accidentală”, după cum urmează:
- în dta de 29 mai 2011, a fost înregistrată poluarea pârâului Feernic în aval de podul rutier
Bisericani-Morăreni, cu ape cu conţinut de zer, provenite de la SC GORDON PROD SRL Bisericani,
judeţul Harghita, cu profil de industrie alimentară – fabricarea produselor lactate;
- s-a constatat mortalitate piscicolă parţială;
- în urma investigaţiilor şi verificărilor în teren, prelevări şi analize de probe, efectuate de
reprezentanţii SGA Mureş s-au luat următoarele măsuri: închiderea imediată a conductei prin care s-a
făcut deversarea neautorizată respectiv aplicarea unei amenzi în valoare de 40.000 lei.

Presiuni asupra stării de calitate a apelor din judeţul Harghita

Cele mai importante surse de poluare a apelor sunt:
- staţiile de epurare orăşeneşti, inclusiv sistemele de canalizare din judeţ prin care se evacuează ape
uzate insuficient epurate în receptorii naturali (capacităţi insuficiente, sisteme de colectare ale apelor
uzate vechi cu grad de uzură avansat, comunicări accidentale între reţele de canalizare sau legături
ilegale cu canalizarea pluvială, utilaje vechi, lipsa unor faze/trepte de epurare, opriri de alimentare cu
energie electrică - în urma cărora se evacuează debite considerabile de ape uzate orăşeneşti fără nicio
epurare prealabilă -, exploatări necorespunzătoare, neglijenţa personalului, lipsa investiţiilor pentru
reabilitare)
- depozite de deşeuri menajere şi industriale neautorizate şi necorespunzător amenajate (în special
haldele de deşeuri miniere)
- activităţi industriale (miniere, exploatare şi prelucrare a lemnului, industria alimentară, preparare
mixturi asfaltice etc.)

87
- activităţi agro-zootehnice
- poluări naturale de fond şi impurificări acumulate în anii anteriori în albia râurilor precum şi
antrenări de substanţe (în special organice) din cauza lipsei canalizării centralizate în majoritatea
localităţilor rurale, sau a intemperiilor.

Strategii şi acţiuni privind managementul durabil al resurselor de apă

Presiuni asupra stării de calitate a apelor din judeţul Harghita
Cele mai importante surse de poluare a apelor sunt:
- staţiile de epurare orăşeneşti, inclusiv sistemele de canalizare din judeţ prin care se evacuează ape
uzate insuficient epurate în receptorii naturali (capacităţi insuficiente, sisteme de colectare ale apelor
uzate vechi cu grad de uzură avansat, comunicări accidentale între reţele de canalizare sau legături
ilegale cu canalizarea pluvială, utilaje vechi, lipsa unor faze/trepte de epurare, opriri de alimentare cu
energie electrică - în urma cărora se evacuează debite considerabile de ape uzate orăşeneşti fără nicio
epurare prealabilă -, exploatări necorespunzătoare, neglijenţa personalului, lipsa investiţiilor pentru
reabilitare)
- depozite de deşeuri menajere şi industriale neautorizate şi necorespunzător amenajate (în special
haldele de deşeuri miniere)
- activităţi industriale (miniere, exploatare şi prelucrare a lemnului, industria alimentară, preparare
mixturi asfaltice etc.)
- activităţi agro-zootehnice
- poluări naturale de fond şi impurificări acumulate în anii anteriori în albia râurilor precum şi
antrenări de substanţe (în special organice) din cauza lipsei canalizării centralizate în majoritatea
localităţilor rurale, sau a intemperiilor.

Ameninţări date de accidente majore, fenomene naturale

Judeţul Harghita se confruntă cu o frecvenţă anuală a inundaţiilor, în special primăvara la topirea

zăpezii şi vara din cauza ploilor torenţiale. Frecvenţa de producere a inundaţiilor şi amploarea au
crescut din cauza schimbărilor climatice, o ocupării albiei majore a cursurilor de apă cu construcţii ,
precum şi datorită exploatărilor forestiere masive.
Suprafeţele cu riscuri naturale ale localităţilor (zone inundabile, alunecări de teren) sunt identificate
pe hărţi în Planurile Urbanistice Generale ale unităţilor administrativ teritoriale. Conform acestei
evidenţe în 29 unităţi administrativ teritoriale ale judeţului există suprafeţe cu risc la inundaţii:
Gheorgheni, Topliţa, Băile Tuşnad, Borsec, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa, Brădeşti, Cârţa,
Ciucsângeorgiu; Ciumani, Cozmeni, Dârjiu; Dăneşti, Feliceni, Gălăuţaş, Joseni, Lunca de Jos,
Mădăraş, Mărtiniş, Mereşti, Mugeni, Ocland, Plăieşii de Jos, Sâncrăieni, Sânmartin, Săvel, Şimoneşti,
Tulgheş, Tuşnad; respectiv în 25 unităţi administrativ teritoriale ale judeţului există suprafeţe cu risc
la alunecări de teren: Odorheiu Secuiesc, Băile Tuşnad, Borsec, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa, Atid,
Avrămeşti, Corund, Dârjiu, Dăneşti, Ditrău, Feliceni, Gălăuţaş, Lăzarea, Lueta, Mărtiniş, Mugeni,
Plăieşii de Jos, Praid, satu mare, Săcel, Secuieni, Şimoneşti, Ulieş, Zetea (sursa de informaţie:
Consiliul Judeţean Harghita).

2.2.10. Zone critice privind deteriorarea calităţii mediului de pe teritoriul judeţului

Zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane sunt, în
special, zonele cu activitate minieră şi explorări geologice, împreună cu depozitele de deşeuri
industriale, agricole şi urbane din oraşele Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc şi Cristuru Secuiesc,
care poluează apele subterane cu nitraţi, fosfaţi, fenoli şi metale grele. Se pot menţiona următoarele:

88
- există un potenţial risc de poluare a râului Olt cu metale grele şi steril de rocă prin spălarea în râul
Olt a sterilului din haldele de steril neecologizate sau în urma unei avarii la iazurile de decantare
neînchise nr. 2, 3, 3a , 4 de la fosta Exploatare Minieră Bălan
- există un potenţial risc de poluare a pârâului Chirui, Vârghiş, Cormoş şi în final a râului Olt cu
sterilul de la extracţia caolinei la Harghita Băi în urma unei avarii la iazurile de decantare neînchise.
O situaţie deosebită se înregistrează în staţiunea Lacul Roşu, unde sistemul de alimentare cu
apă este necorespunzător, în principal în ceea ce priveşte staţia de captare, tratarea şi dezinfecţia apei
precum şi asigurarea zonelor de protecţie sanitară la sursă (staţiunea nu deţine autorizaţie de
gospodărire a apelor), astfel este necesară urgentarea finalizării proiectului privind alimentarea cu apă
potabilă, a reţelelor de canalizare şi epurării apelor uzate.
Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor
Conform inventarului terenurilor afectate de diferite procese în judeţul Harghita zonele critice
sunt următoarele:
- Eroziunea de suprafaţă de gradul I, care afectează diferite obiective şi produce pagube în
aval:10.947ha
- Eroziunea de adâncime de gradul I, care produce pagube şi afectează obiective importante: 1667 ha
- Alunecările de teren - de gradul I, alunecări active cu un grad ridicat de risc, care afectează obiective
social economice: 7289 ha
- de gradul II, alunecări active cu risc mediu de dezvoltare, care afectează
terenuri agricole şi produc pagube în aval: 81 ha
- Excesul de umiditate - de gradul I - suprafeţele cu exces de umiditate cu potenţial de alunecare şi
inundare: 4112 ha
- de gradul II - cele ameliorabile: 6225 ha
- Sărături de gradul II nu crează probleme zonelor limitrofe: 26 ha
- Litosoluri: 316 ha
- Terenuri cu vegetaţie degradată: 6703 ha
- Regularizări de văi: 56,2 ha
Principalele restricţii ale calităţii solurilor sunt prezentate în tabelul următor.:

- ha -
Eroziune Alunecări Exces de Terenuri Terenuri Soluri Sărături
Supr. Adănc. umiditate inundate acide scheletice
22.609 2.676 7.370 20.349 452 4.149 7.145 26

- Distrugerea solului fertil prin arderea miriştilor şi a vegetaţiei ierboase în cazurile nejustificate.

În cursul anului 2011 nu s-au produs poluări accidentale cu impact major asupra solurilor.

Zone vulnerabile care necesită reconstrucţie ecologică

Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate prin exploatări miniere
Reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de poluarea industrială
Lucrări de consolidare a taluzului iazurilor de decantare.

89
3. PROBLEME / ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE DIN JUDETUL
HARGHITA

3.1. DESCRIEREA METODOLOGIEI DE IDENTIFICARE, EVALUARE SI SELECTARE A

PROBLEMELOR / ASPECTELOR DE MEDIU

Grupul de lucru a realizat identificarea problemelor de mediu utilizând datele şi informaţiile de mediu
deţinute de APM Harghita (ca urmare a exercitării atribuţiilor ce îi revin), precum şi de către
instituţiile cu atribuţii în domeniul sănătăţii publice (DSP Harghita), gospodăririi apelor (SGA
Harghita, SGA Mureş, SGA Neamţ, SGA Bacău), agriculturii (DADR Harghita), silviculturii
(Direcţia Silvică Harghita, ITRSV Harghita), gospodăririi resurselor minerale (Agenţia Naţională
pentru Resurse Minerale – Compartimentul de Inspecţie Teritorială Harghita) etc.
Pentru a cuprinde toate problemele legate de protecţia mediului pe întreg teritoriu al judeţului, Grupul
de lucru a procedat la sondarea opiniei publice. S-au transmis spre completare Consiliului Judeţean
Harghita, tuturor primăriilor judeţului, instituţiilor de specialitate chestionarele privind inventarierea
problemelor de protecţia mediului înconjurător.
Multitudinea de probleme identificate a fost structurată pe categorii de probleme .
Categoriile de probleme/aspecte de mediu, precum şi problemele/aspectele individuale din cadrul
fiecărei categorii au fost evaluate, ierarhizate şi prioritizate în conformitate cu Metodologia de
Evaluare şi Implementare a PLAM, utilizând metoda analizei multicriteriale descrisă mai jos.

Grupul de Lucru pentru PLAM a folosit următoarele criterii:

A. Criterii pentru ierarhizare:

1. în ce măsură problema afectează sănătatea umană?

Fundamentare – Pericol existent sau potenţial asupra vieţii umane este inacceptabil. Sănătatea
publică trebuie să fie protejată. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, reducerea riscului şi diminuarea
neplăcerilor trebuie să aibă o mare prioritate.

2. în ce măsură problema afectează mediul?

Fundamentare – Necesitatea refacerii, protejării şi conservării naturii şi biodiversităţii. Un mediu
natural bogat şi sănătos şi resurse naturale bine protejate sunt condiţii esenţiale pentru menţinerea
vieţii în ansamblu şi pentru o dezvoltare durabilă.

3. în ce măsură problema generează neconformarea cu cerinţele legale?

Fundamentare – Necesitatea respectării/îndeplinirii obligaţiilor legale actuale şi în perspectivă

B. Criterii pentru stabilirea priorităţilor pentru acţiune:

4. Care sunt costurile asociate soluţionării problemei

Fundamentare – Prioritatea trebuie acordată celor mai mici costuri asociate soluţionării
problemei.

5. În ce măsură abordarea problemei aduce beneficii sănătăţii publice / mediului.

Fundamentare – Prioritatea trebuie acordată celor mai mari beneficii asociate soluţionării
preoblemei. Priorităţile cele mai mari le au problemele a căror soluţionare are asociate costuri mici şi
beneficii mari.

90
 Fiecărui criteriu i s-a asociat o scară calitativă şi anume:
- mare
- mediu
- redus

Scării calitative i s-a asociat o scară cantitativă:

Criterii ierarhizare (1, 2, 3)

- mare = 3
- mediu = 2
- redus = 1

Criterii stabilire priorităţi:

Criteriul 4 Criteriul 5
- mare = 1 - mare = 3
- mediu = 2 - mediu = 2
- redus = 3 - redus = 1

Fiecărui criteriu i s-a asociat o pondere:

- criteriul 1 – pondere 5
- criteriul 2 – pondere 4
- criteriul 3 – pondere 3

Criteriilor pentru stabilirea priorităţilor pentru acţiune nu li s-au asociat ponderi. În caz contrar un
criteriu poate determina priorităţile în detrimentul celuilalt criteriu.

Ierarhizarea problemelor de mediu s-a efectuat prin utilizarea următoarelor matrici: (exemplu)

Matrice etapa I
Criteriul PM – XX – YY ----
Criteriul 1 Mare
Criteriul 2 Mare
Criteriul 3 Redus

Matrice etapa II
Criteriul PM – XX – YY ----
Criteriul 1 3
Criteriul 2 3
Criteriul 3 1

Matrice etapa III

Criteriul PM – XX – YY ----
Criteriul 1 5 x 3 = 15
(ponderea 5)
Criteriul 2 4 x 3 = 12
(ponderea 4)
Criteriul 3 3x1=3
(ponderea 3)
Total 30

91
 Scorul pe problemă este egal cu suma scorurilor pe criterii.
Scorul pe criterii se calculează înmulţind scara cantitativă cu ponderea criteriului.
Ponderea va fi aplicată fiecărei probleme individuale din cadrul fiecărei categorii de probleme.

Stabilirea priorităţilor de mediu pentru acţiune:

Matrice etapa IV
Criteriul PM – XX – YY ----
Criteriul 4 Mare
Criteriul 5 Mediu

Matrice etapa V
Criteriul PM – XX – YY ----
Criteriul 4 1
Criteriul 5 2

Matrice etapa VI
Criteriul PM – XX – YY ----
Criteriul 4 1 x 30 = 30
Criteriul 5 2 x 30 = 60
Total 90

Scorul pe problemă este egal cu suma scorurilor pe criterii

Scorul pe criterii este egal cu produsul dintre scara cantitativă a criteriului şi scorul problemei
rezultat din matricea III pentru ierarhizare.
Procedura s-a aplicat fiecărei probleme individuale de mediu din cadrul fiecăreia dintre cele 13
categorii de probleme.

92
 3.2. DESCRIEREA, ANALIZAREA ŞI EVALUAREA PROBLEMELOR / ASPECTELOR DE
MEDIU

Analizarea, evaluarea şi ierarhizarea problemelor de mediu a fost efectuată de către

membrii Grupului de lucru pentru PLAM Harghita, în mod individual şi în colectiv, folosind
metoda analizei multicriteriale descrisă la capitolul 3.1.
Rezultatele finale (ordonarea problemelor de mediu în funcţie de scorurile obţinute) privind
problemele individuale de mediu din cadrul fiecărei categorii, precum şi cele referitoare la cele 13
categorii de probleme sunt prezentate în tabelele de mai jos.

Problema Cod Ierarhizarea

problema
Pondere 5 4 3
SU SM L Total
DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL (RESURSE PM-01 21,5
NATURALE, PĂDURI, ARII PROTEJATE)
a) Arii protejate 20,5
Lipsuri în administrarea ariilor naturale protejate PM-01-01 1 3 2 23
Afectarea ariilor protejate prin practicarea turismului neecologic şi PM-01-02 1 3 2 23
alte activităţi umane
b) Specii protejate 20
Afectarea speciilor de plante şi animale protejate PM-01-03 1 3 1 20
c) Silvicultură 28
Diminuarea suprafeţei împădurite în judeţul Harghita PM-01-04 2 3 2 28
d) Agricultură 19
Practici agricole necorespunzătoare din punct de vedere a protecţiei PM-01-05 2 2 1 19
naturii
e) Resurse naturale 16
Administrarea necorespunzătoare a resurselor naturale PM-01-06 1 2 1 16
POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ PM-02 23,92
Poluarea apelor de suprafaţă datorită deversării apelor uzate menajere PM-02-01 2 3 3 31
neepurate sau epurate necorespunzător din localităţile urbane ale
judeţului
datorată capacităţilor insuficiente sau lipsei canalizării şi/sau staţiilor
de epurare în municipiile şi oraşele judeţului Harghita
Poluarea apelor de suprafaţă cu ape uzate neepurate datorată PM-02-02 2 3 3 31
inexistenţei sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare în zona
rurală
Poluarea apelor de suprafaţă datorată deversărilor de ape provenite din PM-02-03 2 3 2 28
“zonele contaminate” în urma exploatărilor miniere şi fostelor lucrări
de prospecţiuni geologice
- din iazurile de decantare, de pe haldele de steril din zona Sântimbru, PM-02-03-01 2 3 2 28
aparţinând Ministerului Economiei prin DGRM prin CONVERSMIN
SA
- din iazurile de decantare, de pe haldele de steril şi ape de mină din PM-02-03-02 2 3 2 28
zona Bălan, aparţinând Ministerului Economiei prin DGRM prin
CONVERSMIN SA
- din iazurile de decantare, de pe haldele de steril şi ape de mină din PM-02-03-03 2 3 2 28
zona Harghita Băi, aparţinând S.C. EXPLOATARE MINIERĂ
HARGHITA S.A

93
- de pe haldele de steril ale fostelor lucrări de prospecţiuni geologice PM-02-03-04 2 3 2 28
din zona Vlăhiţa (Al)
Poluarea apelor de suprafaţă datorată evacuarilor de ape uzate PM-02-04 2 2 3 27
neepurate prin canalizări pluviale
Poluarea apelor de suprafaţă datorată deversărilor de ape uzate de la PM-02-05 1 2 2 19
fermele zootehnice
Poluarea apelor de suprafaţă datorată deversărilor de ape uzate PM-02-06 1 2 1 16
insuficient epurate de la fabrica de lapte SC PAULACT SA Sânpaul
Deversări de ape uzate insuficient epurate în Pârâul Trotuş datorită PM-02-07 1 2 1 16
funcţionării necorespunzătoare a staţiei de epurare la UNITATEA
MILITARĂ 01788 Lunca de Sus (depăşiri faţă de parametrii stabiliţi în
HG 352/2005- NTPA 001/2005)
Poluarea apelor de suprafaţă (Râul Trotuş) datorată deversărilor de ape PM-02-08 1 2 1 16
uzate insuficient epurate de la SC FORESTARON SRL Lunca de Sus
Poluarea apelor de suprafaţă datorată deversărilor de ape uzate PM-02-09 1 1 2 15
insuficient epurate de la TABĂRA DE TINERET CSERETETŐ
Vlăhiţa
CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE PM-03 27,33
Insuficienţa gradului de asigurare a apei potabile prin sistem centralizat PM-03-01 3 2 2 29
în mediul urban
Starea tehnică necorespunzătoare a staţiilor de captare, tratare, a
reţelelor de aducţiune şi de distribuţie apă potabilă

Insuficienţa gradului de asigurare a apei potabile prin sistem centralizat PM-03-02 3 2 2 29

în mediul rural; starea necorespunzătoare a sistemelor locale în mediul
rural.
Lipsa autorizaţiilor de funcţionare (sanitară, de apă şi de mediu) a PM-03-03 3 1 3 28
sistemelor de alimentare cu apă potabilă (soluţii locale) în mediul rural
Existenţa pericolului de poluare a surselor de apă (potabile, minerale) PM-03-04 3 1 3 28
datorită lipsei zonelor de protecţie sanitară şi/sau hidrogeologică,
precum şi a captărilor necorespunzătoare
Insuficienţe privind sistemul de monitorizare a calităţii apei potabile: PM-03-05 3 1 3 28
Lipsa aparaturii de măsură a debitelor în mediul rural;
Gradul insuficient de contorizare în mediul rural;
Lipsa cunoaşterii şi urmăririi sistematice cantitative şi calitative a apei
captate şi distribuite în mediul rural
Lipsa studiilor şi strategiilor locale în managementul apei (debite PM-03-06 3 1 1 22
disponibile, calitatea surselor, consumatorii, reducerea consumului)
POLUAREA ATMOSFEREI PM-04 23,28
Poluarea aerului cu poluanţi gazoşi proveniţi din arderea PM-04-01 3 3 2 33
combustibililor fosili în centralele municipale de termoficare, centrale
termice industriale şi centrale individuale din oraşele şi municipiile
judeţului
Poluarea atmosferei generată de traficul rutier şi de starea şi PM-04-02 3 3 2 33
întreţinerea necorespunzătoare a arterelor de circulaţie (cu SO2, NOx,,
CH4, CO, CO2, N2O, pulberi în suspensie şi sedimentabile)
Poluarea aerului cu pulberi în suspensie şi sedimentabile datorită PM-04-03 2 2 3 27
siturilor contaminate – iazuri de decantare, halde de steril – rezultate
din activităţi de minerit şi metalurgie (Voşlobeni, Harghita Băi)
Emisii de gaze cu efect de seră (CO2, CO) PM-04-04 1 2 2 19

Poluarea periodică a atmosferei datorită arderii necontrolate a PM-04-05 1 1 3 18

deşeurilor menajere cu activitate sistată, precum şi datorită incendiilor
de vegetaţie

94
Riscul poluării accidentale a aerului cu noxe datorită aprinderii PM-04-06 1 1 3 18
stratului de turbă în bazinele Ciuc şi Gheorgheni
Poluarea atmosferei generată de staţiile de preparare a mixturilor PM-04-07 1 1 2 15
asfaltice
POLUAREA SOLULUI ŞI APEI SUBTERANE PM-05 19,44
Reducerea resursei naturale regenerabile solul şi poluarea PM-05-01 2 3 3 31
semnificativă şi potenţial semnificativă cu metale grele a solurilor din
zona iazurilor de decantare şi haldelor de steril aflate în conservare ale
industriei miniere şi metalurgice
Poluarea cu compuşi ai azotului a apelor subterane datorită PM-05-02 2 2 3 27
insuficienţei sistemelor de canalizare în mediul urban şi rural, precum
şi datorită stocării şi utilizării incorecte a dejecţiilor animaliere la
fermele zootehnice şi gospodării individuale
Existenţa unor suprafeţe decopertate, rezultate datorită exploatărilor PM-05-03 1 2 2 19
miniere de suprafaţă
Nefuncţionarea sistemelor de regularizare – desecare – drenaj şi PM-05-04 1 2 2 19
umectare la parametrii proiectaţi, executate înainte de anul 1990,
conducând la crearea zonelor excesiv desecate, distrugându-se
echilibrul hidrologic şi structura solurilor turboase şi devenind
susceptibile la incendii în bazinele Ciuc şi Gheorgheni ( Miercurea
Ciuc, Remetea, Siculeni)
Insuficienţa educaţiei ecologice privind protecţia solurilor PM-05-05 1 2 2 19
Existenţa unei poluări potenţial semnificative cu plumb a solului în PM-05-06 1 1 2 15
zona fostelor depozite de carburanţi şi lângă drumuri cu trafic intens
Necesitatea realizării şi reactualizării periodice a Sistemului naţional şi PM-05-07 1 1 2 15
judeţean de monitorizare sol – teren pentru agricultură precum şi sol –
vegetaţie forestieră pentru silvicultură conform OUG nr. 38/2002,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 444/2002.
Necesitatea realizării şi actualizării studiilor pedologice şi agrochimice PM-05-08 1 1 2 15
pentru perioada 2002 – 2011 conform Ordinului MAAP nr. 223/2002,
cu frecvenţă specificată în OUG nr. 38/2002
Necesitatea evaluării stării solurilor forestiere cu frecvenţa specificată PM-05-09 1 1 2 15
în OUG nr. 38/2002 şi respectarea Programului Naţional de
monitorizare sol – vegetaţie forestieră conform HGR nr. 1003/2003
GESTIONAREA DEŞEURILOR PM-06 28,46
a) Gestionarea deşeurilor menajere (colectare, transport, PM-06-01 29,4
depozitare/eliminare/valorificare) în mediul urban şi rural
Poluarea mediului datorată gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor PM-06-01-01 3 3 3 36
menajere în localităţile din mediul urban
Poluarea mediului datorată gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor PM-06-01-02 3 3 3 36
menajere în localităţile din mediul rural
Insuficienta implementării colectării selective a deşeurilor menajere în PM-06-01-03 1 3 3 26
vederea valorificării; Insuficienta dezvoltare a pieţei deşeurilor
reciclabile care să rezolve problema valorificării lor.
Lipsa unor programe specifice pentru educarea populaţiei privind PM-06-01-05 2 3 1 25
gestiunea deşeurilor şi în special a impactului produs de acestea asupra
sănătăţii umane şi a mediului
Deteriorarea permanentă a dotării agenţilor de salubrizare privind PM-06-01-04 2 2 2 24
inventarul specific (containere, pubele, utilaje de transport, etc.)
b) Gestionarea deşeurilor periculoase (colectare, transport, PM-06-02 24
depozitare/eliminare/valorificare)

95
Preocuparea mai accentuată în gestionarea deşeurilor de uleiuri, PM-06-02-01 2 2 2 24
anvelope, baterii şi acumulatori, DEEE, deşeuri de ambalaje, VSU,
produselor cu azbest, nămoluri provenite de la staţiile de epurare,
deşeuri de medicamente citotoxice şi citostatice şi spitaliceşti, deşeuri
de PCB/PCT
c) Gestionarea deşeurilor industriale (colectare, transport, PM-06-03 32
depozitare/eliminare/valorificare), cu precădere a celor "istorice"
Probleme generate de existenţa unor cantităţi apreciabile de steril (pe PM-06-03-01 3 3 3 36
halde şi în iazuri), provenite din industria extractivă a minereurilor
feroase şi neferoase
Probleme generate de existenţa unor cantităţi apreciabile de deşeuri PM-06-03-02 2 3 2 28
provenite din industria metalurgică:
SC BUCIN SA Gheorgheni (1092 mii mc nisip de turnătorie cu
conţinut de răşini fenolformaldehidice în haldă de steril)
SC MATRIŢA SA Odorheiu Secuiesc (7,4 to nămol galvanic depozitat
în spaţiu închis)
SC TEHNOUTILAJ GA Odorheiu Secuiesc (16 to nămol galvanic
depozitat în spaţiu închis)
SC OŢELURI SPECIALE SA Cristuru Secuiesc (800 to nisip de
turnătorie cu conţinut de fenoli)
SC KELBOR IMPEX SRL Gheorgheni (1,1 to nămol galvanic propriu
şi 8 tone nămol galvanic provenit de la SC BUCIN SA)
AMENINŢĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, FENOMENE PM-07 22
NATURALE ŞI ANTROPICE
Existenţa zonelor expuse riscului la secetă PM-07-07 3 3 1 30
Existenţa zonelor expuse riscului de inundaţie. Lipsa amenajărilor şi PM-07-01 3 2 2 29
protecţiei împotriva inundaţiilor pe cursuri de apă din judeţ
Risc de accident la iazuri de decantare aflate în curs de conservare, PM-07-06 1 3 3 26
rezultate în urma activităţii de minerit
Existenţa zonelor expuse riscului la alunecări de teren PM-07-02 2 2 1 21
Degradări de maluri pe cursurile de apă PM-07-03 1 2 1 16
Terenuri supuse eroziunii (eroziuni de suprafaţă şi adâncime) PM-07-04 1 2 1 16
TURISM ŞI AGREMENT PM-08 27
Insuficienţe privind amenajarea zonelor de agrement din punct de PM-08-01 2 3 2 28
vedere al infrastructurii de mediu (apă, canal, gestionare deşeuri) şi al
infrastructurii turistice elementare
Practicarea turismului neorganizat şi neecologic PM-08-02 2 2 3 26
URBANISM - MEDIU PM-09 23,29
Suprafaţa deficitară a zonelor verzi în mediul urban PM-09-04 3 2 2 29
Absenţa arterelor rutiere ocolitoare ale oraşelor şi comunelor PM-09-01 3 2 2 29
Lipsa întreţinerii şi amenajării tuturor străzilor din municipii şi oraşe PM-09-02 2 3 1 25
Insuficienţa locurilor de parcare pentru autovehicule şi a altor dotări PM-09-07 2 2 2 24
urbanistice (WC, etc.)
Deficienţe în respectarea documentaţiilor de urbanism PM-09-06 2 2 2 24
Poluarea sonoră şi vibraţii generate de activităţi urbane, lipsa izolaţiei PM-09-05 2 1 1 17
fonice a unor construcţii rezidenţiale în zonele urbane
Insuficienţa traseelor special amenajate pentru biciclişti PM-09-03 1 1 2 15

AFECTAREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI PM-10 22

Insuficienţe privind sistemul de monitorizare a evoluţiei sănătăţii PM-10-01 3 1 1 22

umane în raport cu calitatea mediului
EDUCAŢIA ECOLOGICĂ – Informare şi educare deficitară în PM-11 25
ceea ce priveşte protecţia mediului

96
Educaţie ecologică insuficientă la nivelul comunităţilor din judeţul PM-11-01 2 3 1 25
Harghita
FONDURI INSUFICIENTE PENTRU ADRESAREA PM-12 23
PROBLEMELOR DE MEDIU, ASPECTE LEGISLATIVE
Inexistenţa fondurilor necesare pentru rezolvarea poluării istorice prin PM-12-02 2 3 1 25
lucrări de reconstrucţie ecologică, conservări, reabilitări
Capacitatea redusă de accesare a fondurilor de către administraţia PM-12-01 2 2 1 21
locală şi agenţii economici
CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ PM-13 1 2 1 16
NESATISFĂCĂTOARE A AUTORITĂŢILOR
DESCENTRALIZATE ŞI AUTORITĂŢILOR PUBLICE
LOCALE ÎN ADRESAREA PROBLEMELOR DE MEDIU ŞI
IMPUNEREA LEGISLAŢIEI DE MEDIU

REZULTATELE PROCESULUI DE IERARHIZARE

Nr. CATEGORII DE PROBLEME DE MEDIU COD SCOR

crt. PROBLEMA IERARHIZARE

1. GESTIONAREA DEŞEURILOR PM-06 28,46

2. CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE PM-03 27,33
3. TURISM ŞI AGREMENT PM-08 27
4. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ PM-11 25
5. POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ PM-02 23,92
6. URBANISM - MEDIU PM-09 23,29
7. POLUAREA ATMOSFEREI PM-04 23,28
8. FONDURI INSUFICIENTE PENTRU ADRESAREA PM-12 23
PROBLEMELOR DE MEDIU, ASPECTE LEGISLATIVE
9. AFECTAREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI PM-10 22
10. AMENINŢĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, PM-07 22
FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE
11. DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL (RESURSE PM-01 21,5
NATURALE, PĂDURI, ARII PROTEJATE)
12. POLUAREA SOLULUI ŞI APEI SUBTERANE PM-05 19,44
13. CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ ŞI PM-13 16
ADMINISTRATIVĂ NESATISFĂCĂTOARE A
AUTORITĂŢILOR DESCENTRALIZATE ŞI
AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE ÎN ADRESAREA
PROBLEMELOR DE MEDIU ŞI IMPUNEREA
LEGISLAŢIEI DE MEDIU
aritmetice pentru problemele individuale din fiecare categorie.

3.3. SELECTAREA PROBLEMELOR PRIORITARE ŞI SINTEZA PROBLEMELOR /

ASPECTELOR DE MEDIU PRIORITARE SELECTATE

Prioritizarea problemelor de mediu a fost efectuată folosind criteriile nr. 4 şi 5, descrise la

capitolul 3.1.

97
 Cod Scor Prioritizare Scor
Problema problema ierar- Cost Benefi- priori-
hiza- ciu tăţi
re
DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL (ARII
PROTEJATE , SPECII PROTEJATE, RESURSE PM-01 21,5 99,66
NATURALE, PĂDURI)
a) Arii protejate
Lipsuri în administrarea ariilor naturale protejate PM-01-01 23 2 3 115
Afectarea ariilor protejate prin practicarea turismului PM-01-02 23 3 2 115
neecologic şi alte activităţi umane
b) Specii protejate
Afectarea speciilor de plante şi animale protejate PM-01-03 20 3 2 100
c) Silvicultură
Diminuarea suprafeţei împădurite în judeţul Harghita PM-01-04 28 1 3 112
d) Agricultură
Practici agricole necorespunzătoare din punct de vedere a PM-01-05 19 2 2 76
protecţiei naturii
e) Resurse naturale
Administrarea necorespunzătoare a resurselor naturale PM-01-06 16 2 3 80
POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ PM-02 23,92 104,38
Poluarea apelor de suprafaţă datorită deversării apelor uzate PM-02-01 31 2 3 155
menajere neepurate sau epurate necorespunzător din
localităţile urbane ale judeţului datorată capacităţilor
insuficiente sau lipsei canalizării şi/sau staţiilor de epurare
în municipiile şi oraşele judeţului Harghita
Poluarea apelor de suprafaţă cu ape uzate neepurate datorată PM-02-02 31 1 3 124
inexistenţei sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor de
epurare în zona rurală
Poluarea apelor de suprafaţă datorată deversărilor de ape PM-02-03 28 1 3 112
provenite din “zonele contaminate” în urma exploatărilor
miniere:
- din iazurile de decantare, de pe haldele de steril din zona PM-02-03- 28 1 3 112
Sântimbru, aparţinând Ministerului Economiei prin DGRM 01
prin CONVERSMIN SA
- din iazurile de decantare, de pe haldele de steril şi ape de PM-02-03- 28 1 3 112
mină din zona Bălan, aparţinând Ministerului Economiei 02
prin DGRM prin CONVERSMIN SA
- din iazurile de decantare, de pe haldele de steril şi ape de PM-02-03- 28 1 3 112
mină din zona Harghita Băi, aparţinând S.C. 03
EXPLOATARE MINIERĂ HARGHITA S.A
- de pe haldele de steril ale fostelor lucrări de prospecţiuni PM-02-03- 28 1 3 112
geologice din zona Vlăhiţa (Al) 04
Poluarea apelor de suprafaţă datorată evacuarilor de ape PM-02-04 27 2 2 108
uzate neepurate prin canalizări pluviale
Poluarea apelor de suprafaţă datorată deversărilor de ape PM-02-05 19 3 2 95
uzate de la fermele zootehnice
Poluarea apelor de suprafaţă datorată deversărilor de ape PM-02-06 16 3 2 80
uzate insuficient epurate de la fabrica de lapte SC
PAULACT SA Sânpaul
Deversări de ape uzate insuficient epurate în Pârâul Trotuş PM-02-07 16 3 2 80
datorită funcţionării necorespunzătoare a staţiei de epurare la
UNITATEA MILITARĂ 01788 Lunca de Sus (depăşiri faţă
de parametrii stabiliţi în HG 352/2005- NTPA 001/2005)

98
Poluarea apelor de suprafaţă (Pârâul Trotuş) datorată PM-02-08 16 3 2 80
deversărilor de ape uzate insuficient epurate de la SC
FORESTARON SRL Lunca de Sus
Poluarea apelor de suprafaţă datorată deversărilor de ape PM-02-09 15 3 2 75
uzate insuficient epurate de la TABĂRA DE TINERET
CSERETETŐ Vlăhiţa
CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE PM-03 27,33 131,83
Existenţa pericolului de poluare a surselor de apă (potabile, PM-03-04 28 3 3 168
minerale) datorită lipsei zonelor de protecţie sanitară şi/sau
hidrogeologică, precum şi a captărilor necorespunzătoare
Insuficienţa gradului de asigurare a apei potabile prin sistem PM-03-01 29 2 3 145
centralizat în mediul urban;
Starea tehnică necorespunzătoare a staţiilor de captare,
tratare, a reţelelor de aducţiune şi de distribuţie apă potabilă
Insuficienţe privind sistemul de monitorizare a calităţii apei PM-03-05 28 2 3 140
potabile:
Lipsa aparaturii de măsură a debitelor în mediul rural;
Gradul insuficient de contorizare în mediul rural;
Lipsa cunoaşterii şi urmăririi sistematice cantitative şi
calitative a apei captate şi distribuite în mediul rural
Insuficienţa gradului de asigurare a apei potabile prin sistem PM-03-02 29 1 3 116
centralizat în mediul rural; starea necorespunzătoare a
sistemelor locale în mediul rural.
Lipsa autorizaţiilor de funcţionare (sanitară, de apă şi de PM-03-03 28 2 2 112
mediu) a sistemelor de alimentare cu apă potabilă (soluţii
locale) în mediul rural.
Lipsa studiilor şi strategiilor locale în managementul apei PM-03-06 22 3 2 110
(debite disponibile, calitatea surselor, consumatorii,
reducerea consumului)
POLUAREA ATMOSFEREI PM-04 23,28 105,28
Poluarea aerului cu poluanţi gazoşi proveniţi din arderea PM-04-01 33 2 3 165
combustibililor fosili în centralele municipale de
termoficare, centrale termice industriale şi centrale
individuale din oraşele şi municipiile judeţului
Poluarea atmosferei generată de traficul rutier şi de starea şi PM-04-02 33 1 3 132
întreţinerea necorespunzătoare a arterelor de circulaţie (cu
SO2, NOx,, CH4, CO, CO2, N2O, pulberi în suspensie şi
sedimentabile)
Poluarea aerului cu pulberi în suspensie şi sedimentabile PM-04-03 27 1 3 108
datorită siturilor contaminate – iazuri de decantare, halde de
steril – rezultate din activităţi de minerit şi metalurgie
(Voşlobeni, Harghita Băi)
Emisii de gaze cu efect de seră (CO2, CO) PM-04-04 19 2 3 95

Riscul poluării accidentale a aerului cu noxe datorită PM-04-06 18 3 2 90

aprinderii stratului de turbă în bazinele Ciuc şi Gheorgheni
Poluarea atmosferei generată de staţiile de preparare a PM-04-07 15 3 2 75
mixturilor asfaltice
Poluarea periodică a atmosferei datorită arderii necontrolate PM-04-05 18 2 2 72
a deşeurilor menajere cu activitate sistată, precum şi datorită
incendiilor de vegetaţie
POLUAREA SOLULUI ŞI APEI SUBTERANE PM-05 19,44 84,11

99
Reducerea resursei naturale regenerabile solul şi poluarea PM-05-01 31 1 3 124
semnificativă şi potenţial semnificativă cu metale grele a
solurilor din zona iazurilor de decantare şi haldelor de steril
aflate în conservare ale industriei miniere şi metalurgice
Insuficienţa educaţiei ecologice privind protecţia solurilor PM-05-05 19 3 3 114
Poluarea cu compuşi ai azotului a apelor subterane datorită PM-05-02 27 1 3 108
insuficienţei sistemelor de canalizare în mediul urban şi
rural, precum şi datorită stocării şi utilizării incorecte a
dejecţiilor animaliere la fermele zootehnice şi gospodării
individuale
Nefuncţionarea sistemelor de regularizare – desecare – PM-05-04 19 3 2 95
drenaj şi umectare la parametrii proiectaţi, executate înainte
de anul 1990, conducând la crearea zonelor excesiv desecate,
distrugându-se echilibrul hidrologic şi structura solurilor
turboase şi devenind susceptibile la incendii în bazinele Ciuc
şi Gheorgheni ( Miercurea Ciuc, Remetea, Siculeni)
Existenţa unor suprafeţe decopertate, rezultate datorită PM-05-03 19 2 2 76
exploatărilor miniere de suprafaţă
Existenţa unei poluări potenţial semnificative cu plumb a PM-05-06 15 2 2 60
solului în zona fostelor depozite de carburanţi şi lângă
drumuri cu trafic intens
Necesitatea realizării şi reactualizării periodice a Sistemului PM-05-07 15 2 2 60
naţional şi judeţean de monitorizare sol – teren pentru
agricultură precum şi sol – vegetaţie forestieră pentru
silvicultură conform OUG nr. 38/2002, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 444/2002.
Necesitatea realizării şi actualizării studiilor pedologice şi PM-05-08 15 2 2 60
agrochimice pentru perioada 2002 – 2011 conform Ordinului
MAAP nr. 223/2002, cu frecvenţă specificată în OUG nr.
38/2002
Necesitatea evaluării stării solurilor forestiere cu frecvenţa PM-05-09 15 2 2 60
specificată în OUG nr. 38/2002 şi respectarea Programului
Naţional de monitorizare sol – vegetaţie forestieră conform
HGR nr. 1003/2003
GESTIONAREA DEŞEURILOR PM-06 28,46 145,66
a) Gestionarea deşeurilor menajere (colectare, transport, PM-06-01 29,4 147
depozitare/eliminare/valorificare) în mediul urban şi
rural
Poluarea mediului datorată gestiunii necorespunzătoare a PM-06-01- 36 2 3 180
deşeurilor menajere în localităţile din mediul urban 01
Poluarea mediului datorată gestiunii necorespunzătoare a PM-06-01- 36 2 3 180
deşeurilor menajere în localităţile din mediul rural 02
Insuficienta implementării colectării selective a deşeurilor PM-06-01- 26 3 3 156
menajere în vederea valorificării; Insuficienta dezvoltare a 03
pieţei deşeurilor reciclabile care să rezolve problema
valorificării lor.
Lipsa unor programe specifice pentru educarea populaţiei PM-06-01- 25 3 2 125
privind gestiunea deşeurilor şi în special a impactului produs 05
de acestea asupra sănătăţii umane şi a mediului
Deteriorarea permanentă a dotării agenţilor de salubrizare PM-06-01- 24 3 1 96
privind inventarul specific (containere, pubele, utilaje de 04
transport, etc.)
b) Gestionarea deşeurilor periculoase (colectare, PM-06-02 27,66 144
transport, depozitare/eliminare/valorificare)

100
Preocuparea mai accentuată în gestionarea deşeurilor de PM-06-02- 24 3 3 144
uleiuri, anvelope, baterii şi acumulatori, DEEE, deşeuri de 01
ambalaje, VSU, produselor cu azbest, nămoluri provenite de
la staţiile de epurare, deşeuri de medicamente citotoxice şi
citostatice şi spitaliceşti, deşeuri de PCB/PCT
c) Gestionarea deşeurilor industriale (colectare, PM-06-03 28,66 146
transport, depozitare/eliminare/valorificare), cu
precădere a celor "istorice"
Probleme generate de existenţa unor cantităţi apreciabile de PM-06-03- 36 2 3 180
steril (pe halde şi în iazuri), provenite din industria extractivă 01
a minereurilor feroase şi neferoase
Probleme generate de existenţa unor cantităţi apreciabile de PM-06-03- 28 2 2 112
deşeuri provenite din industria metalurgică: 02
SC BUCIN SA Gheorgheni (1092 mii mc nisip de turnătorie
cu conţinut de răşini fenolformaldehidice în haldă de steril)
SC MATRIŢA SA Odorheiu Secuiesc (7,4 to nămol
galvanic depozitat în spaţiu închis)
SC TEHNOUTILAJ GA Odorheiu Secuiesc (16 to nămol
galvanic depozitat în spaţiu închis)
SC OŢELURI SPECIALE SA Cristuru Secuiesc (800 to
nisip de turnătorie cu conţinut de fenoli)
SC KELBOR IMPEX SRL Gheorgheni (1,1 to nămol
galvanic propriu şi 8 tone nămol galvanic provenit de la SC
BUCIN SA)
AMENINŢĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, PM-07 22 107,42
FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE
Existenţa zonelor expuse riscului la secetă PM-07-07 30 1 3 120
Existenţa zonelor expuse riscului de inundaţie. Lipsa PM-07-01 29 1 3 116
amenajărilor şi protecţiei împotriva inundaţiilor pe cursuri de
apă din judeţ
Risc de accident la iazuri de decantare aflate în curs de PM-07-06 26 1 3 104
conservare, rezultate în urma activităţii de minerit
Existenţa zonelor expuse riscului la alunecări de teren PM-07-02 21 1 3 84
Degradări de maluri pe cursurile de apă PM-07-03 16 2 3 80
Terenuri supuse eroziunii (eroziuni de suprafaţă şi adâncime) PM-07-04 16 2 2 64
TURISM ŞI AGREMENT PM-08 27 149
Insuficienţe privind amenajarea zonelor de agrement din PM-08-01 28 3 3 168
punct de vedere al infrastructurii de mediu
Practicarea turismului neorganizat şi neecologic PM-08-02 26 3 2 130
URBANISM - MEDIU PM-09 23,29 99,29
Suprafaţa deficitară a zonelor verzi în mediul urban PM-09-04 29 3 2 145
Absenţa arterelor rutiere ocolitoare ale oraşelor şi PM-09-01 29 2 3 145
comunelor
Lipsa întreţinerii şi amenajării tuturor străzilor din municipii PM-09-02 25 2 3 125
şi oraşe
Insuficienţa locurilor de parcare pentru autovehicule şi a PM-09-07 24 3 2 120
altor dotări urbanistice (WC, etc.)
Deficienţe în respectarea documentaţiilor de urbanism PM-09-06 24 3 2 120
Poluarea sonoră şi vibraţii generate activităţi urbane, lipsa PM-09-05 17 3 2 85
izolaţiei fonice a unor construcţii rezidenţiale în zonele
urbane
Insuficienţa traseelor special amenajate pentru biciclişti PM-09-03 15 2 3 75
AFECTAREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI PM-10 22 88

101
Insuficienţe privind sistemul de monitorizare a evoluţiei PM-10-01 22 1 3 88
sănătăţii umane în raport cu calitatea mediului
EDUCAŢIA ECOLOGICĂ – Informare şi educare PM-11 25 150
deficitară în ceea ce priveşte protecţia mediului
Educaţie ecologică insuficientă la nivelul comunităţilor din PM-11-01 25 3 3 150
judeţul Harghita
FONDURI INSUFICIENTE PENTRU ADRESAREA PM-12 23 115
PROBLEMELOR DE MEDIU, ASPECTE
LEGISLATIVE
Inexistenţa fondurilor necesare pentru rezolvarea poluării PM-12-02 25 2 3 125
istorice prin lucrări de reconstrucţie ecologică, conservări,
reabilitări
Capacitatea redusă de accesare a fondurilor de către PM-12-01 21 3 2 105
administraţia locală şi agenţii economici
CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ ŞI PM-13 16 3 3 96
ADMINISTRATIVĂ NESATISFĂCĂTOARE A
AUTORITĂŢILOR DESCENTRALIZATE ŞI
AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE ÎN
ADRESAREA PROBLEMELOR DE MEDIU ŞI
IMPUNEREA LEGISLAŢIEI DE MEDIU

102
 REZULTATELE PROCESULUI DE PRIORITIZARE

Nr. CATEGORII DE PROBLEME DE MEDIU COD SCOR PRIORITĂŢI

crt. PROBLEMA

1. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ – INFORMARE ŞI EDUCARE PM-11 150

DEFICITARĂ ÎN CEEA CE PRIVEŞTE PROTECŢIA
MEDIULUI
2. TURISM ŞI AGREMENT PM-08 149
3. GESTIONAREA DEŞEURILOR PM-06 145,66
4. CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE PM-03 131,83
5. FONDURI INSUFICIENTE PENTRU ADRESAREA PM-12 115
PROBLEMELOR DE MEDIU, ASPECTE LEGISLATIVE
6. AMENINŢĂRI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, PM-07 107,42
FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE
7. POLUAREA ATMOSFEREI PM-04 105,28
8. POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ PM-02 104,38
9. DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL (ARII PM-01 99,66
PROTEJATE , SPECII PROTEJATE, RESURSE
NATURALE, PĂDURI)
10. URBANISM - MEDIU PM-09 99,29
11. CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ ŞI PM-13 96
ADMINISTRATIVĂ NESATISFĂCĂTOARE A
AUTORITĂŢILOR DESCENTRALIZATE ŞI
AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE ÎN ADRESAREA
PROBLEMELOR DE MEDIU ŞI IMPUNEREA
LEGISLAŢIEI DE MEDIU
12. AFECTAREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI PM-10 88
13. POLUAREA SOLULUI ŞI APEI SUBTERANE PM-05 84,11

103
4. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI
HARGHITA

4.1. ACŢIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL

HARGHITA

4.1.1. Introducere

Procesul PLAM corespunde, în esenţă, sistemului de management strategic de mediu, având o

finalitate dată şi o orientare prin intermediul planificării strategice.
Planificarea activităţilor în domeniul protecţiei mediului în planul local de acţiune pentru mediu în
judeţul Harghita este o înlănţuire de sarcini asociate unor procese decizionale sistemice, repartizate
într-o structură care reflectă etapele, interconexiunile posibile, responsabilităţile, termenele şi
sistemele de control şi autoreglaj, prin feed-back, oferind perspectivele unei gestionări eficiente a
procesului PLAM.
Îmbunătăţirea continuă a calităţii mediului este scopul final al acestui proces de management, obiectiv
în continua schimbare, în permanent acord cu noile cerinţe pe plan intern şi european, stimulând
dezvoltarea continuă a regiunii.

4.1.2. Stabilirea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor

Pentru stabilirea obiectivelor s-au luat în considerare în primul rând priorităţile de mediu
stabilite la nivel naţional care vizează îmbunătăţirea continuă a calităţii mediului:
- Aplicarea fermă a legislaţiei de mediu si adoptarea sistemului de norme, standarde şi
reglementări compatibile cu exigenţele Uniunii Europene;
- Îmbunătăţirea calităţii aerului;
- Sprijinirea dezvoltării managementului durabil al resurselor de apă;
- Îmbunătăţirea calităţii solului si gestiunea deşeurilor urbane si industriale;
- Protecţia şi conservarea naturii şi a diversităţii biologice;
- Administrarea ariilor protejate din judeţ;
- Apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor de mediu;
- Extinderea spaţiilor verzi din zonele urbane;
- Promovarea turismului ecologic;
- Facilitarea şi stimularea dialogului dintre autorităţi şi societatea civilă asupra strategiei,
politicilor, programelor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea socio-economică a
judeţului;
- Îmbunătăţirea sistemului educaţional formativ şi informativ în vederea formării unei
educaţii civice şi ecologice a populaţiei.

Luând în considerare liniile strategice şi obiectivele generale privind reabilitarea şi protejarea

mediului in contextul unei dezvoltări durabile a judeţului Harghita, pentru fiecare problemă de
mediu prioritară selectată în cadrul procesului de elaborare a PLAM au fost stabilite: obiectivul
general necesar a fi atins prin soluţionarea problemei de mediu respective, obiectivele specifice
corespunzătoare, ţintele necesar a fi avute în vedere şi indicatorii care permit cuantificarea
rezultatelor implementării acţiunilor pentru soluţionarea problemei de mediu. Acest grup de
elemente, inclus în matricile-plan, a condus la identificarea acţiunilor necesare pentru
soluţionarea fiecărei probleme de mediu prioritare.

104
Activităţile propuse pentru fiecare obiectiv nu se adresează doar efectelor (acţiuni corective), ci şi
cauzelor (acţiuni preventive).

4.1.3. Recomandări cadru pentru protejarea componentelor de mediu

Recomandări cadru pentru componenta de mediu apa

Încurajarea îmbunătăţirii calităţii resurselor de apă de suprafaţă şi subterane prin:

- reabilitarea, extinderea sistemelor de canalizare în mediul urban;
- extinderea capacităţii, modernizarea / retehnologizarea staţiilor de epurare existente sau
construirea unor noi staţii de epurare în mediul urban, care să asigure epurarea
corespunzătoare a apelor uzate menajere în conformitate cu legislaţia în vigoare;
- construirea sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în mediul rural;
- evacuări de ape uzate industriale epurate corespunzător (extinderea capacităţii, modernizarea,
retehnologizarea staţiilor de epurare la obiectivele industriale);
- desfiinţarea racordurilor de canal menajer la colectoarele pluviale;
- reducerea impactului negativ produs asupra apelor de suprafaţă de către industria extractivă
(amenajarea şi exploatarea corespunzătoare a iazurilor de decantare, reconstrucţia ecologică a
haldelor de steril şi a iazurilor de decantare trecute în rezervă, colectarea şi tratarea apelor de
mină);
- managementul corespunzător al deşeurilor solide;
- conştientizarea conducerilor unităţilor poluatoare în vederea automonitorizării calităţii apelor
uzate;
- îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a calităţii apelor prin identificarea şi atragerea unor
noi surse de finanţare în vederea achiziţionării de aparatură performantă de laborator;
Reducerea pierderilor din reţele de alimentare cu apă şi dezvoltarea reţelelor centralizate de
aprovizionare cu apă:
- reabilitarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă în municipiile şi oraşele
judeţului;
- realizare de sisteme de alimentare cu apă potabilă în localităţile rurale ale judeţului Harghita;
- utilizarea eficientă a resurselor de apă de către consumatorii casnici şi de cei industriali.

Recomandări cadru pentru componenta de mediu aer

Reducerea emisiilor de substanţe poluante în atmosferă:

- introducerea unor tehnologii curate de către agenţi economici, instalare de sisteme eficiente
de reţinere a poluanţilor în atmosferă;
- reducerea emisiilor din sistemele de producere a energiei termice pe bază de combustibili
fosili;
- extinderea reţelei de distribuţie a gazului metan în judeţul Harghita;
- eliminarea din trama stradală a mijloacelor de transport ce nu corespund din punct de vedere
al emisiilor de noxe în atmosferă;
- susţinerea preocupărilor pentru realizarea drumurilor de ocolire ale municipiilor şi oraşelor;
- reabilitarea căilor rutiere intraurbane şi interurbane;
- promovarea sistemelor alternative de transport;
- fixarea vegetativă a haldelor de steril, taluzelor şi iazurilor de decantare în vederea
împiedicării fenomenului de deflaţie;
- conservarea fondului forestier atât pentru producţia de biomasă, dar şi pentru funcţiile de
protecţie a mediului înconjurător, şi anume: funcţia hidrologică, funcţia de protecţie a solului

105
 şi de asigurare a stabilităţii terenurilor, funcţia de ameliorare a factorilor climatici şi aceea de
purificare a atmosferei.
- implementarea cerinţelor UE privind reducerea emisiilor de substanţe poluante în atmosferă.
Îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a calităţii aerului:
- conştientizarea conducerilor unităţilor poluatoare în vederea automonitorizării emisiilor;
- îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a calităţii aerului pe teritoriul judeţului Harghita.

Recomandări cadru pentru arii protejate, păduri, zone naturale şi resurse naturale
Conservarea valorilor naturale în ariile naturale protejate:
- Asigurarea unui management corespunzător al ariilor naturale protejate prin crearea structurii
administrative a parcurilor naţionale şi atribuirea în custodie a rezervaţiilor naturale;
- Inventarierea speciilor de floră şi faună de interes comunitar, precum şi a habitatelor de
interes comunitar; inventarierea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială
avifaunistică ; managementul corespunzător a siturilor NATURA 2000.
Gospodărirea corespunzătoare a pădurilor;
Supravegherea activităţilor de recoltare/capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare a plantelor
şi animalelor din flora şi fauna sălbatică;
Realizarea perdelelor vegetale de protecţie;
Monitorizarea diversităţii biologice;
Efectuarea unor studii ştiinţifice privind speciile de floră şi faună;
Reconstrucţia ecologică a habitatelor deteriorate;
Efectuarea turismului ecologic atât în perimetrul ariilor naturale, cât şi în afara acestora;
Gospodărirea raţională a resurselor minerale (inclusiv a celor de ape minerale);
Elaborarea şi implementarea unor programe specifice pentru conştientizarea publicului asupra
necesităţii protejării şi conservării valorilor naturale, a pădurilor şi asupra modului de efectuare a
turismului.

Recomandări cadru pentru componenta de mediu sol

Reducerea poluării datorate depozitelor de deşeuri urbane şi rurale
- Eliminarea depozitelor de deşeuri ilegale;
- Asigurarea facilităţilor necesare pentru depozitarea în condiţiile legii a deşeurilor menajere
(realizarea depozitelor ecologice regionale de deşeuri menajere şi a staţiilor de transfer
aferente acestora);
- Închiderea depozitelor existente neconforme cu standardele UE.
Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor care să aibă la bază prevenirea
apariţiei deşeurilor, minimizarea cantităţii de deşeuri produse, optimizarea metodelor de eliminare
finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel valorificate:
- Creşterea ratei de colectare a deşeurilor atât în mediul urban, cât şi în mediul rural;
- Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor;
- Încurajarea activitaţii de reciclare şi reutilizare a deşeurilor; creşterea gradului de recuperare a
deşeurilor revalorificabile;
- Aplicarea unor tehnologii moderne care generează mai puţine deşeuri;
- Reconstrucţia ecologică a zonelor care au fost afectate de depozitarea deşeurilor;
- Sporirea preocupării în vederea reactualizării stocurilor şi eliminării corespunzătoare a
cantităţilor de deşeuri de pesticide;
- Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor de ulei, anvelope şi acumulatori;
Reducerea poluării datorate depozitelor de deşeuri industriale:
- Management corect a deşeurilor provenite din industria extractivă a minereurilor feroase şi
neferoase, precum şi a celor provenite din industria metalurgică;
- Management corect a deşeurilor provenite din industria de prelucrare primară a lemnului;

106
 Educarea populaţiei şi schimbarea comportamentului cetăţenilor privind gestionarea deşeurilor.

Recomandări cadru pentru apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor de mediu

Sporirea capacităţii de prevenire, control şi intervenţie în caz de calamităţi naturale şi accidente

de mediu, prin realizarea unui sistem de monitorizare integrată a factorilor de mediu;
Încurajarea dezvoltării unor sisteme de automonitorizare/avertizare la unităţile a căror activitate
prezintă un grad sporit de risc la poluări accidentale;
Reducerea suprafeţelor afectate de eroziune, alunecări de teren, reducerea riscului la inundaţii;
reabilitarea şi consolidarea malurilor şi albiilor degradate ale cursurilor de apă;
Amenajarea complexă a cursurilor de apă
Bună funcţionare a fluxului informaţional în cazul producerii calamităţilor naturale şi
accidentelor de mediu, în vederea soluţionării acestora în timp util;
Încurajarea dotării agenţilor economici cu mijloace de intervenţie rapidă în caz de poluare
accidentală.

Recomandări cadru pentru extinderea spaţiilor verzi din zonele urbane

Urmărirea respectării normelor Regulamentului General de Urbanism privind raportul suprafaţă

spaţiu verde / locuitor
Realizare de noi spaţii verzi în interiorul localităţilor urbane şi reabilitarea celor existente.

Recomandări cadru pentru promovarea ecoturismului în judeţul Harghita

Identificarea zonelor de interes ecoturistic în judeţul Harghita

Susţinerea turismului în zonele cu tradiţie din judeţul Harghita, în acord cu principiile de protecţie
a mediului

Recomandări cadru pentru facilitarea şi stimularea dialogului dintre autorităţi şi societate

civilă asupra strategiei, politicilor, programelor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea socio-
economică a judeţului

Asigurarea participării publicului la luarea deciziilor privind activităţile specifice care pot avea
efect semnificativ asupra mediului;
Asigurarea participării publicului în timpul pregătirii planurilor, programelor şi politicilor legate
de mediu
Asigurarea accesului publicului la informaţia de mediu în conformitate cu prevederile Legii
nr.86/2000 de ratificare a Convenţiei de la Aarhus, ale Legii nr.544/2001 privind liberul acces la
informaţiile de interes public şi ale Hotărârii de Guvern nr.878/2005 privind accesul la informaţia
privind mediul.
Colaborare între APM Harghita şi organizaţiile neguvernamentale, ca reprezentante ale societăţii
civile, în scopul diseminării informaţiei de mediu şi al sensibilizării publicului asupra
problemelor de mediu
Informarea curentă a populaţiei, a autorităţilor locale, mass-mediei cu privire la starea şi evoluţia
calităţii mediului în judeţ.

Recomandări cadru pentru îmbunătăţirea sistemului educaţional formativ şi informativ în

vederea formării unei educaţii civice şi ecologice a populaţiei

107
 Colaborarea, încurajarea şi sprijinirea oricăror iniţiative ale factorilor interesaţi în educarea
ecologică a populaţiei judeţului.

4.1.4. Identificarea priorităţilor pentru acţiune

Stabilirea priorităţilor de acţiune constituie o bază pentru identificarea a ceea ce trebuie făcut de
urgenţă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în judeţ.
Planul Local de Acţiune pentru Mediu consideră prioritare acţiunile care:
- asigură prevenirea poluării şi deteriorării mediului;
- asigură rezolvarea simultană a mai multor probleme de mediu;
- asigură cel mai înalt raport cost-beneficiu pe termen scurt şi mediu;
- sunt prezente în planurile şi strategiile judeţene, regionale şi naţionale ca priorităţi
reprezentative;
- sunt prevăzute în legislaţia naţională din domeniul protecţiei mediului şi care se conformează
cu durata de tranziţie necesară implementării legislaţiei UE;
- sunt acceptate şi sprijinite de către public sau de către administraţia locală.

4.1.5. Identificarea criteriilor de selectare a acţiunilor

Criteriile constituie baza în selectarea acţiunilor prioritare dintr-un număr mare de acţiuni posibile .
Este importantă identificarea unui set de criterii de evaluare a avantajelor asociate fiecărei acţiuni,
pentru a putea selecta cele mai potrivite acţiuni care să conducă la atingerea obiectivelor şi ţintelor.
S-au luat în considerare următoarele criterii de evaluare a acţiunilor:
- Conformarea cu directivele UE, transpuse prin legislaţia naţională de mediu,
- Efectul pe termen lung a implementării unei anumite acţiuni de mediu, cât şi timpul necesar
pentru implementarea acţiunii,
- Analiza cost-beneficiu a acţiunii de mediu,
- Obţinerea unor beneficii multiple pentru mediu şi sănătăţii umane,
- Posibilitatea finanţării acţiunilor de mediu (existenţa unui instrument financiar de sprijin,
disponibilitatea financiară pentru co-finanţare),
- Stadiul pregătirii unor proiecte de mediu,
- Acceptabilitatea / suportabilitatea de către populaţie a acţiunilor de mediu,
- Rezultatele ierarhizării problemelor de mediu.

4.1.6. Identificarea, analizarea şi selectarea acţiunilor

În vederea elaborării Planului Local de Acţiune, pentru fiecare problemă de mediu identificată s-au
stabilit:
Obiectivul de mediu, reprezintă o transcriere a problemei de mediu într-o manieră afirmativă,
anticipativă şi exprimă în mod sintetic tipurile de acţiuni esenţial a fi realizate într-un anumit interval
de timp.
Ţintele reprezintă sarcini cuantificabile necesare a fi realizate în intervalul de timp specificat.
Indicatorii reprezintă măsura realizării obiectivelor de mediu şi a ţintelor, precum şi măsura
îmbunătăţirii mediului şi vieţii populaţiei din comunitate prin rezultatele obţinute.
Acţiunile reprezintă activităţile concrete care servesc la atingerea obiectivelor şi ţintelor.

Pe baza obiectivelor şi ţintelor stabilite s-au identificat acţiunile posibile pentru atingerea acestora.
Planul Local de Acţiune pentru Mediu conţine pentru fiecare problemă individuală de mediu un set de
acţiuni coerente şi consistente a căror implementare convergentă face posibilă soluţionarea problemei
căreia i se adresează.

108
Baza pentru identificarea şi selectarea acţiunilor posibile a constat pe de o parte în punctele tari
existente în judeţ la nivelul autorităţilor, instituţiilor şi societăţii civile, iar pe de altă parte, în
oportunităţile oferite de forţele exterioare judeţului (legislaţie, posibilitatea unor finanţări din bugetul
statului sau surse externe).
Identificarea şi selectarea acţiunilor posibile a avut în vedere, de asemenea, punctele slabe existente
(lipsa de fonduri, personal insuficient, insuficineta colaborarea cu instituţii din alte domenii),
urmărindu-se compensarea acestora prin acţiuni care să vizeze îmbunătăţirea şi/sau întărirea
capacităţilor unor domenii.
Pentru a reduce lista de acţiuni şi a selecta principalele priorităţi de acţiune s-au utilizat criteriile
enumerate la capitolul anterior.
Acţiunile posibile selectate şi incluse în PLAM pot fi grupate în cinci categorii:
- măsuri tehnologice,
- acţiuni legislative şi de reglementare,
- stimulente economice,
- educarea publicului şi instruirea personalului,
- programele comunităţii.
Planul Local de Acţiune pentru Mediu oferă o bună oportunitate pentru instituirea unei colaborări
benefice între instituţii, pentru realizarea parteneriatului între sectorul public, sectorul privat,
organizaţii şi cetăţeni în vederea soluţionării problemelor de mediu, precum şi pentru obţinerea unor
beneficii economice şi sociale.

4.1.7. Adoptarea şi instituţionalizarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu

Pentru obţinerea de comentarii relevante şi feed-back pentru acest document, el a fost pus la
dispoziţia publicului, a grupurilor părţilor interesate şi structurilor administrative la nivelul judeţului.
Forma preliminară a documentului PLAM a fost prezentată Comitetului de Coordonare PLAM, fiind
aprobată şi adoptată.

4.2. MATRICILE-PLAN PENTRU PROBLEME

Matricea-plan pentru problema Degradarea mediului natural

Matricea-plan pentru problema Poluarea apelor de suprafaţă
Matricea-plan pentru problema Calitatea şi cantitatea apei potabile
Matricea-plan pentru problema Poluarea atmosferei
Matricea-plan pentru problema Poluarea solului şi apei subterane
Matricea-plan pentru problema Gestionarea deşeurilor
Matricea-plan pentru problema Ameninţări date de accidente majore, fenomene naturale şi antropice
Matricea-plan pentru problema Turism şi agrement
Matricea-plan pentru problema Urbanism – mediu
Matricea-plan pentru problema Afectarea sănătăţii populaţiei
Matricea-plan pentru problema Educaţia ecologică
Matricea-plan pentru problema Fonduri insuficiente pentru adresarea problemelor de mediu
Matricea-plan pentru problema Capacitatea instituţională şi administrativă nesatisfăcătoare a
autorităţilor descentralizate şi autorităţilor publice locale în adresarea problemelor de mediu şi
impunerea legislaţiei de mediu

109
 4.2.1. Matricea-plan pentru problema - Degradarea mediului natural (arii naturale protejate, silvicultură, resurse minerale)

Ţinte pentru realizarea

Indicatori pentru Termene
Problema Obiectiv general Obiectiv specific obiectivului specific Acţiuni / Activităţi Responsabili
fiecare ţintă prevăzute

1. Lipsuri în Asigurarea unui Asigurarea unui Încredinţarea în custodie a Număr structuri Atribuirea custodiei a tuturor ariilor naturale Agenţia pentru Protecţia Permanent
administrarea management management ariilor naturale protejate administrative protejate Mediului Harghita
ariilor naturale corespunzător al corespunzător
protejate ariilor naturale conform
PM-01-01 protejate din prevederilor legale
judeţul Harghita în vigoare (OUG
nr. 57/2007
aprobată prin
Legea nr.49/2011)
Elaborarea şi - Număr planuri de Elaborarea, revizuirea şi avizarea planurilor Administrator desemnat Permanent
implementarea management şi de management şi a Regulamentelor de Custode
documentelor de bază regulamente de funcţionare
pentru arii protejate. funcţionare
- Nr. de acţiuni Implementarea măsurilor cuprinse în Administrator desemnat Permanent
prevăzute şi planurile de management Custode
realizate
2. Afectarea ariilor Conservarea Asigurarea Reglementarea activităţilor -Număr acţiuni de Acţiuni de verificare şi control a activităţilor Agenţia pentru Protecţia Permanent
protejate prin valorilor naturale respectării permise şi interzise în arii verificare de recoltare/capturare a plantelor şi Mediului Harghita
practicarea în ariile naturale prevederilor naturale protejate, conform -Număr şi tip de animalelor din flora şi fauna spontană Garda Naţională de Mediu –
turismului protejate regulamentelor de legislaţiei în vigoare. acţiuni efectuate Comisariatul Judeţean Harghita
neecologic şi alte funcţionare a Desfăşurarea turismului în pentru Elaborarea şi implementarea unor programe Administrator desemnat
activităţi umane. ariilor naturale condiţiile prevăzute în sensibilizarea şi specifice pentru conştientizarea publicului Custode Permanent
PM-01-02 protejate. Planurile de management responsabilizarea privind necesitatea protejării şi conservării Agenţi economici
Asigurarea publicului valorilor naturale, precum şi modul de
condiţiilor pentru -Nr şi tip de efectuare a turismului în perimetrul acestor
practicarea proiecte arii naturale protejate
turismului implementate sau în
ecologic în ariile curs de Implementarea unor proiecte de reabilitare a Permanent
naturale protejate implementare ariilor naturale protejate şi de ecoturism

110
3. Afectarea Ocrotirea mai Oprirea diminuării Menţinerea/creşterea - Mărimea Acţiuni de reglementare şi verificare a Agenţia pentru Protecţia Permanent
speciilor de plante şi eficientă a efectivelor efectivelor de specii efectivelor specii capturării/ recoltării/comercializării speciilor Mediului Harghita
animale protejate. speciilor protejate speciilor ocrotite, protejate protejate protejate din flora şi fauna spontană GNM Comisariatul Judeţean
PM-01-03 a deteriorării - Suprafeţe de Harghita
habitatelor habitate naturale Autorităţile administraţiei
naturale reabilitate. publice locale
Poliţia
Gestionarii fondurilor de
vânătoare
Inspectoratul Teritorial de
Regim Silvic şi de Vănătoare
Braşov
Reglementarea din punct de vedere al Agenţia pentru Protecţia Permanent
protecţiei mediului şi a naturii a Mediului Harghita
planurilor/proiectelor de investiţii şi Proprietari/utilizatori de
activităţilor în scopul opririi degradărilor de terenuri
habitate Administrator şi custozii ariilor
naturale protejate
Implementarea proiectelor de reabilitare a Permanent
habitatelor naturale

4. Diminuarea Sistarea diminuării Gospodărirea Întocmirea
suprafeţei suprafeţelor corespunzătoare a amenajamentelor silvice pe
împădurite în împădurite în pădurilor baza informaţiilor şi
judeţul Harghita judeţul Harghita cerinţelor actuale
PM-01-04
Reducerea tăierilor ilegale
de arbori
Reîmpădureirea
suprafeţelor afectate de
eroziuni, doborituri etc.
Conştientizarea publicului
privind necesitatea
protejării şi conservării
pădurilor
Combaterea incendiilor de
pădure în perioadă de
secetă
Număr Reactualizare amenajamentelor silvice vechi Proprietarii de păduri Permanent
amenajamente Inspectoratul Teritorial de
silvice Regim Silvic şi de Vănătoare
Suprafeţe cuprinse Braşov
în amenajamente
Număr controale - Acţiuni de verificare şi control în vederea Inspectoratul Teritorial de Permanent
Amenzi aplicate împiedicării exploatărilor forestiere fără Regim Silvic şi de Vănătoare
respectarea prevederilor angajamentelor Braşov
silvice GNM Comisariatul Judeţean
Harghita
Poliţie
-Nr. proiecte -Implementarea unor proiecte de Proprietari de terenuri Permanent
realizate împădurire/reînpădurire Ocoale Silvice
-Suprafeţe
împădurite
Nr proiecte realizate - Elaborarea şi implementarea unor programe Inspectoratul Teritorial de Permanent
Rezultatele specifice pentru conştientizarea publicului Regim Silvic şi Vănătoare
proiectelor privind necesitatea protejării şi conservării Braşov
pădurilor Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
Direcţia Silvică
ONG-uri, unităţi de învăţămănt
Suprafeţe afectate Combaterea incendiilor de pădure în perioadă ISU Oltul al Judeţului Harghita Permanent
de incendii de secetă prin măsuri de atenţionare a APM Harghita
Măsuri de populaţiei asupra riscului aprinderii focului
atenţionare a
populaţiei

111
 Menţinerea stării de Suprafeţe de păduri Combaterea dăunătorilor pădurilor (Ipidae, Proprietari de terenuri Permanent
sănătate a pădurilor afectate Hylobius a.) prin aplicarea curselor Ocoale Silvice
feromonale „Atratyp” şi aplicarea scoarţelor Direcţia Silvică Harghita
toxice

Efectuarea lucrărilor de exploatare forestieră

conform reglementărilor şi instrucţiunilor în
vigoare
5. Practici agricole Sistarea Aplicarea codului Aplicarea codului celor - Mărimea Acţiuni de informare şi educare privind Proprietari de terenuri agricole Permanent
necorespunzătoare deteriorării celor mai bune mai bune practici agricole populaţiilor aplicarea codului celor mai bune practici Direcţia pentru Agricultură şi
din punct de vedere valorilor naturale practici agricole speciilor ocrotite agricole Dezvoltare Rurală
a protecţiei naturii care se suprapun - Suprafaţa Agenţia pentru Protecţia
PM-01-05 cu terenuri terenurilor pe care Aplicarea codului celor mai bune practici Mediului Harghita
agricole se practică o agricole
agricultură adecvată
-Nr. Acţiuni de Desfăşurarea păşunatului în conformitate cu
informare/educare prevederile legale

Protejarea Controlul Prevenirea răspândirii Număr de specii - Controlul autorizării introducerii de specii Agenţia pentru Protecţia Permanent
genofondului introduceri speciilor neautohtone şi a neautohtone neautohtone Mediului Harghita
speciilor autohtone speciilor organismelor modificate introduse Proprietari de terenuri agricole
neautohtone care genetic Direcţia pentru Agricultură şi
pot avea efecte Dezvoltare Rurală
ecologice negative
Controlul Suprafeţele - Controlul implementării legislaţiei
cultivării cultivate cu OMG referitoare la OMG
organismelor
modificate genetic
(OMG)
6. Administrarea Administrarea Gospodărirea Instituirea perimetrelor de Număr de surse Inventarierea tuturor resurselor de apă Administraţia publică locală 2020
necorespunzătoare corespunzătoare a raţională a protecţie a zăcămintelor luate în minerală ANRM-Compartimentul de
a resurselor resurselor naturale resurselor de ape hidrominerale administrare Inspecţie Teritorială Miercurea
naturale minerale Ciuc
PM-01-06 Determinarea debitelor şi calităţii surselor de Administraţia publică locală Permanent
ape minerale Direcţia de Sănătate Publică
Harghita

Reabilitarea izvoarelor şi a Nr. proiecte Implementarea proiectelor de reabilitare a Administraţia publică locală Permanent
băilor de ape minerale implementate şi în izvoarelor şi a băilor de ape minerale ONG-uri
curs de
implementare
Sistarea Utilizarea raţională a Nr. de autorizaţii -Reglementarea din punct de vedere al ANRM-Compartimentul de Permanent
extracţiilor ilegale valorilor naturale emise protecţiei mediului a extracţiilor de resurse Inspecţie Teritorială Miercurea
de resurse naturale geologice. Nr. de controale naturale Ciuc
(sare, andezit, roci efectuate Agenţia pentru Protecţia
calcaroase, turbă, - Controlul respectării prevederilor Mediului Harghita Permanent
etc.) autorizaţiilor emise şi a cazurilor de extracţie GNM Comisariatul Judeţean
ilegală a resurselor naturale Harghita

112
 4.2.2. Matricea-plan pentru problema POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ. CALITATEA APEI UZATE MENAJERE
ŞI INDUSTRIALE

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţinte pentru Indicatori pentru Acţiuni / Activităţi Responsabili Termene prevăzute
realizarea fiecare ţintă
obiectivului specific
Poluarea apelor de Îmbunătăţirea calităţii Extinderea şi Colectarea şi epurarea -Număr studii/ - Elaborarea studiilor Consiliile locale; Permanent
suprafaţă datorită cursurilor de apă în reabilitarea sistemelor tuturor apelor uzate proiecte elaborate; şi proiectelor necesare
deversării apelor uzate judeţul Harghita. de canalizare din rezultate: - Procent de populaţie reabilitării şi Consiliul Judeţean;
menajere neepurate sau mediul urban (reţele 100 % din populaţia conectată la servicii dezvoltării reţelelor
epurate necorespunzător Îmbunătăţirea de canalizare şi staţii din mediul urban de bază pentru apă şi de canalizare, Servicii de gospodărie
din localităţile urbane şi accesului la de epurare); epurarea racordată la sisteme canalizare; respectiv pentru comunală din municipiile şi
rurale ale judeţului infrastructura de corespunzătoare a de canalizare ; - Număr de localităţi reabilitarea, oraşele judeţului 2015 / 2018 (termen final
Harghita canalizare în zonele apelor uzate menajere prevăzute cu facilităţi construirea staţiilor de pentru conformarea cu
PM-02-01 urbane şi rurale ale în conformitate cu Încadrarea calităţii de apă epurare în mediul Directiva 91/271/CEE
PM-02-02 jud. Harghita legislaţia în vigoare apelor uzate epurate noi/modernizate; urban (cu accent pe privind epurarea apelor
PM-02-04 în limitele autorizate, -Nr de staţii de sisteme regionale uzate)
conform HG epurare noi/reabilitate integrate apă-canal)
188/2002, modificată conforme cu aquis-ul - Extinderea reţelelor Termenele şi lucrările
şi completată prin HG de mediu; de canalizare pe toată necesare sunt prezentate
352/2005. - Procent de apă uzată vatra localităţilor şi în Anexa nr.3 – Plan de
epurată corespunzător racordarea la staţiile implementare pentru
(din volumul total de de epurare; Directiva 91/271/CEE
apă uzată) - Reabilitarea privind epurarea apelor
- Indicatori fizici, reţelelor de canalizare uzate – Aglomerări
chimici şi existente; umane cu peste 2000 l.e
bacteriologici ai - Extinderea din jud. Harghita
apelor uzate epurate capacităţii,
monitorizaţi; modernizarea şi
- Valoarea retehnologizarea
investiţiilor; staţiilor de epurare
din mediul urban a
căror randamente nu
asigură epurarea
apelor până la
parametrii stabiliţi
prin HG 188/2002,
modificată şi
completată prin HG
352/2005.
Indicatori fizici, Monitorizarea tuturor Serviciile de gospodărie Permanent
chimici şi indicatorilor comunală din municipiile şi
bacteriologici ai autorizaţi, respectarea oraşele judeţului;
apelor uzate epurate programului de Sisteme de Gospodărire a
monitorizaţi monitorizare şi a Apelor
-Randamente regulamentului de
- Indicatori fizici, exploatare a staţiei de
chimici şi epurare;

113

Poluarea apelor de
suprafaţă datorată
deversărilor de ape
provenite din “zonele
contaminate” (halde de
steril, iazuri de decantare)
rezultate în urma
exploatărilor miniere în
bacteriologici ai Monitorizarea calităţii
apelor de suprafaţă. apelor de suprafaţă.
Desfiinţarea Descărcarea tuturor -Număr racorduri Depistarea tuturor Primăriile municipale şi Permanent
racordurilor ilegale de apelor uzate la staţia ilegale desfiinţate racordurilor ilegale de orăşeneşti;
canal menajer la de epurare canal menajer la Serviciile de gospodărie
colectoarele pluviale pluvial şi racordarea comunală din municipiile şi
lor la colectoarele oraşele judeţului;
menajere Sisteme de Gospodărire a
Apelor
Realizarea reţelelor Colectarea şi epurarea -Număr studii/ - Elaborarea studiilor Consiliile locale; Permanent
de canalizare şi tuturor apelor uzate proiecte elaborate; şi proiectelor necesare Consiliul Judeţean
staţiilor de epurare în rezultate: - Procent de populaţie realizării sistemelor
mediul rural; epurarea 100 % din populaţia conectată la servicii de canalizare în 2018 (termen final pentru
corespunzătoare a rurală până în 2018; de bază pentru apă şi mediul rural; conformarea cu Directiva
apelor uzate menajere canalizare; (cu accent pe sisteme 91/271/CEE privind
în conformitate cu Încadrarea calităţii - Număr de localităţi regionale integrate epurarea apelor uzate)
legislaţia în vigoare apelor uzate epurate prevăzute cu facilităţi apă-canal)
în limitele autorizate, de apă - Realizarea Termenele şi lucrările
conform HG noi/modernizate; sistemelor de necesare sunt prezentate
188/2002, modificată -Nr de staţii de canalizare (reţele de în Anexa nr.3 – Plan de
şi completată prin HG epurare noi/reabilitate canalizare şi staţii de implementare pentru
352/2005. conforme cu aquis-ul epurare) în mediul Directiva 91/271/CEE
de mediu; rural privind epurarea apelor
- Procent de apă uzată uzate – Aglomerări
epurată corespunzător umane cu peste 2000 l.e
(din volumul total de din jud. Harghita
apă uzată)
- Indicatori fizici,
chimici şi
bacteriologici ai
apelor uzate epurate
monitorizaţi;
- Valoarea
investiţiilor;
Indicatori fizici, Monitorizarea tuturor Consiliile locale; Permanent
chimici şi indicatorilor Serviciile de gospodărie
bacteriologici ai autorizaţi, respectarea comunală;
apelor uzate epurate programului de Sisteme de Gospodărire a
monitorizaţi monitorizare şi a Apelor
-Randamente regulamentului de
- Indicatori fizici, exploatare a staţiei de
chimici şi epurare;
bacteriologici ai Monitorizarea calităţii
apelor de suprafaţă. apelor de suprafaţă.
Reducerea impactului Reducerea cantităţii Îmbunătăţirea calităţii -Indicatori de calitate Exploatarea 1. Ministerul Economiei prin Permanent
produs asupra apelor de poluanţi din apele cursurilor de apă. monitorizaţi corespunzătoare a DGRM prin CONVERSMIN
de suprafaţă de de suprafaţă provenite Reducerea riscului -Investiţii realizate iazurilor de decantare SA (zona Bălan, zona
industria extractivă din industria poluării emisarului în pentru reducerea trecute în rezervă sau Sântimbru),
extractivă caz de accidente. riscului de poluare; în curs de conservare 2. S.C. EXPLOATARE
(păstrarea sondelor MINIERĂ HARGHITA
inverse, a şanţurilor S.A.(zona Harghita Băi)
de gardă şi a 3.Consiliul Local Vlăhiţa (zona
114
zonele Sântimbru, Bălan, devierilor de pâraie în Vlăhiţa)
Harghita Băi stare de funcţionare,
PM-02-03 amenajarea accesului
(PM 02-03-01 spre sonde;
PM 02-03-02 consolidare taluz) ;
PM 02-03-03
PM 02-03-04) Sisteme de Gospodărire a Permanent
- Monitorizarea Apelor
calităţii cursurilor de
apă
Studii/proiecte -Elaborarea şi 1. Ministerul Economiei prin 2020
elaborate şi avizate; avizarea studiilor DGRM prin CONVERSMIN
Investiţii realizate sau proiectelor de SA (zona Bălan, zona
în curs de realizare; reconstrucţie Sântimbru),
Susprafeţe ecologică a haldelor 2. S.C. EXPLOATARE
reecologizate; de steril şi iazurilor de MINIERĂ HARGHITA
Suprafaţe redate în decantare aflate în S.A.(zona Harghita Băi)
circuitul agricol sau conservare; 3.Consiliul Local Vlăhiţa (zona
silvic - Executarea Vlăhiţa)
Grad de reducere a lucrărilor de
suprafeţelor afectate reconstrucţie
ecologică a haldelor
de steril şi iazurilor de
decantare.
- Urmărirea evoluţiei
suprafeţelor
reecologizate în
timpul garanţiilor;

Realizarea staţiei de Ministerul Economiei prin 2020

epurare a apelor de DGRM prin CONVERSMIN
mină de la galeria SA
Antoniu Sud, mina EMHarghita
Bălan Central şi la
Harghita Băi
Automonitorizare şi Ministerul Economiei prin Permanent
control DGRM prin CONVERSMIN
SA;
S.C. EXPLOATARE
MINIERĂ HARGHITA;
Sisteme de Gospodărire a
Apelor,
Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
Garda Naţională de Mediu –
Comisariatul Judeţean Harghita
Poluarea apelor de Reducerea impactului Extinderea capacităţii, Încadrarea -Indicatori fizici, Execuţia lucrărilor de 1. SC PAULACT SA Sânpaul în conformitate cu
suprafaţă datorată produs prin deversări modernizarea şi concentraţiilor de chimici şi retehnologizare a 2. Unitatea Militară 01788 termenele stabilite în
evacuărilor de ape uzate de ape uzate menajere retehnologizarea poluanţi în condiţiile bacteriologici ai staţiilor de epurare şi Lunca de Sus autorizaţiile de
insuficient epurate în / industriale staţiilor de epurare a de descărcare a apelor apelor uzate epurate îmbunătăţirea 3. SC FORESTARON SRL gospodărire a apelor
emisarii naturali insuficient epurate în căror randamente nu uzate prevăzute de înainte de deversarea exploatării acestora; Lunca de Sus (programe de etapizare).
PM-02-06 ape de suprafaţă de asigură epurarea HG 188/2002, lor în emisari 4. Tabăra de Tineret

115
PM-02-07 către operatori apelor până la modificată şi -volume şi debite de Automonitorizarea CSERETETO Vlăhiţa
PM-02-08 economici parametrii stabiliţi completată prin HG ape uzate epurate parametrilor de capăt Permanent
PM-02-09 prin HG 188/2002, 352/2005. -valoare investiţii ai efluentului staţiilor
modificată şi -termene de realizare; de epurare.
completată prin HG -randamente.
352/2005:
Monitorizarea tuturor Sisteme de Gospodărire a Permanent
indicatorilor Apelor Bacău, Neamţ, Mureş,
autorizaţi Harghita
Poluarea apelor de Reducerea impactului Realizarea staţiilor de Încadrarea -Indicatori fizici, - Realizarea/ Fermele zootehnice 2020
suprafaţă datorată asupra apelor de epurare la fermele concentraţiilor de chimici şi retehnologizarea
deversărilor de ape uzate suprafaţă generat de zootehnice; poluanţi în condiţiile bacteriologici ai staţiilor de epurare
de la fermele zootehnice obiective agricole de descărcare a apelor apelor uzate epurate – ape uzate la fermele
PM-02-05 Extinderea capacităţii, uzate prevăzute de evacuate; zootehnice
modernizarea şi HG 188/2002, Valoarea investiţiilor -Automonitoringul
retehnologizarea modificată şi parametrilor de capăt
staţiilor de epurare a completată prin HG ai efluentului staţiilor
căror randamente nu 352/2005. de epurare;
asigură epurarea -Monitorizarea Sisteme de Gospodărire a Permanent
apelor până la indicatorilor de Apelor
parametrii stabiliţi calitate autorizaţi
prin HG 188/2002,
modificată şi
completată prin HG
352/2005
Conformarea cu Respectarea Vezi Cap. 5 Poluarea Vezi Cap. 5 Poluarea Vezi Cap. 5 Poluarea solului şi Vezi Cap. 5 Poluarea
prevederile planului prevederilor HG solului şi apelor solului şi apelor apelor subterane – PM-05-04 solului şi apelor
de implementare a 964/2000 privind subterane – PM-05-04 subterane – PM-05-04 subterane – PM-05-04
Directivei protecţia apelor
91/676/CEE privind împotriva poluării cu
protecţia apelor nitraţi; Ordinului
împotriva poluării cu MAPM nr. 918/2002-
nitraţi din surse Codul bunelor
agricole practici agricole.
Necesitatea conformării cu Reducerea poluării cu Conformarea Depistarea unităţilor Indicatori de calitate - Monitorizarea Autorităţile de gospodărire a Permanent
Planul de implementare a substanţe din Lista II unităţilor industriale care evacuează în apa; substanţelor din apelor;
Directivei 76/464/CEE şi şi eliminarea poluării cu valorile limită de resursele de apă sau Listele I şi II în Garda Naţională de Mediu –
“Directivele cu cele mai emisie prevăzute de reţele de canalizare Nr. acţiuni de secţiunile de control Comisariatul Judeţean
fiice”referitoare la periculoase substanţe legislaţie pentru ape substanţe periculoase inspecţie; din resursele de ape Harghita; Permanent
poluarea cauzată de prevăzute în Lista I a uzate industriale care cuprinse în Listele I şi de suprafaţă; Agenţia pentru Protecţia
anumite substanţe Directivei sunt evacuate în II a Directivei Amenzi aplicate. - Acţiuni de inspecţie Mediului Harghita
periculoase evacuate în resurse de apă sau la diverse unităţi în
mediul acvatic al reţele de canalizare vederea conformării Titularii obiectivelor
Comunităţii cu prevederile
(HG 118/2002) legislaţiei (valorile
limită de emisie)

116
 4.2.3. Matricea-plan pentru problema CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţinte pentru realizarea Indicatori pentru Acţiuni / Activităţi Responsabili Termene
obiectivului specific fiecare ţintă prevăzute
Insuficienţa Asigurarea apei Asigurarea calităţii Asigurarea cantităţii şi -Număr - Elaborarea studiilor şi proiectelor necesare Consiliile locale Permanent
gradului de potabile şi cantităţii apei calităţii apei potabile studii/proiecte reabilitării staţiilor de captare, tratare,
asigurare a apei corespunzătoare destinate conform Legii nr.458/2002 elaborate; respectiv reabilitării şi extinderii reţelelor de Consiliul Judeţean
potabile prin sistem calitativ şi consumului uman privind calitatea apei - Procent de aducţiune şi de distribuţie apă potabilă în
centralizat în cantitativ prin potabile şi Legii populaţie conectată mediul urban
mediul urban; sistem centralizat nr.311/2004 privind la servicii de bază (cu accent pe sisteme regionale integrate apă-
starea tehnică populaţiei din Reabilitarea şi modificarea şi completarea apă; canal)
necorespunzătoare mediul urban. dezvoltarea Legii 458/2002. - Număr localităţi - Derularea lucrărilor de 2015
a staţiilor de infrastructurii prevăzute cu reabilitare/dezvoltare a sistemelor de (termene
captare, tratare, Îmbunătăţirea existente de Reabilitarea staţiilor de facilităţi de apă noi alimentare cu apă finale
reţelelor de accesului la alimentare cu apă captare, tratare, respectiv /modernizate pentru
aducţiune şi infrastructura de în mediul urban reabilitarea şi extinderea conforme cu aquis- conformare
distribuţie apă apă în mediul reţelelor de aducţiune şi de ul de mediu; a cu
potabilă urban distribuţie până la 2015 -Valoarea Directiva
PM-03-01 investiţiilor; privind
-Km de reţea calitatea
reabilitată; km de apei
reţea nou construită; destinate
nr. staţii de captare / consumului
tratare reabilitate. uman)
-Număr de analize - Monitorizarea calităţii apei potabile
realizate; furnizate în sistem centralizat
- Indicatori fizici, Unităţi de servicii-furnizare Permanent
chimici şi apă potabilă;
bacteriologici ai Direcţia de Sănătate Publică
apei potabile Harghita
furnizate în sistem
centralizat.
Insuficienţa Asigurarea apei Asigurarea calităţii Asigurarea cantităţii şi -Număr - Elaborarea studiilor şi proiectelor necesare Consilii Locale Permanent
gradului de potabile şi cantităţii apei calităţii apei potabile studii/proiecte realizării sistemelor centralizate de
asigurare a apei corespunzătoare destinate conform Legii nr.458/2002 elaborate; alimentare cu apă potabilă în mediul rural Consiliul Judeţean
potabile prin sistem calitativ şi consumului uman privind calitatea apei - Procent de (cu accent pe sisteme regionale integrate apă-
centralizat în cantitativ prin potabile şi Legii populaţie conectată canal)
mediul rural; sistem centralizat Realizarea nr.311/2004 privind la servicii de bază - Derularea lucrărilor de 2015
Starea populaţiei din sistemelor modificarea şi completarea apă; reabilitare/dezvoltare a sistemelor de
necorespunzătoare mediul rural centralizate de Legii 458/2002. - Număr localităţi alimentare cu apă
a sistemelor locale alimentare cu apă prevăzute cu - Monitorizarea calităţii apei potabile
în mediul rural. Îmbunătăţirea potabilă în mediul Racordarea consumatorilor facilităţi de apă noi furnizate în sistem centralizat. Unităţi de servicii-furnizare Permanent
PM-03-02 accesului la rural gospodăreşti la sistemele /modernizate apă potabilă;
infrastructura de centralizate de alimentare conforme cu aquis- Direcţia de Sănătate Publică
apă în mediul rural cu apă potabilă ul de mediu; Harghita
-Valoarea
investiţiilor;
-Număr de analize
realizate;

117
 - Indicatori fizici,
chimici şi
bacteriologici ai
apei potabile
furnizate în sistem
centralizat.
Lipsa autorizaţiilor Legalizarea Îndeplinirea -Respectarea tehnologiilor - Indicatori fizico- - Reactualizarea regulamentelor de Consilii locale Permanent
de funcţionare funcţionării condiţiilor pentru de tratare a apei; chimici si exploatare a staţiilor de tratare;
(sanitară,de apă şi sistemelor de reglementarea - Respectarea bacteriologici ai - Exploatarea la parametrii optimi şi în Direcţia de Sănătate Publică
de mediu) a alimentare cu apă sistemelor de regulamentelor de apelor brute si concordanţă cu regulamentele de exploatare a Harghita
sistemelor de din mediul rural şi alimentare cu apa exploatare a staţiilor de tratate; staţiilor de tratare;
alimentare cu apă urban din mediul rural şi tratare; - număr sisteme de - Întocmirea documentaţiilor tehnice şi Agenţia pentru Protecţia
potabilă (soluţii urban. - Respectarea metodelor de alimentare cu apă inaintarea acestora organelor competente Mediului Harghita
locale) în mediul analiza a calităţii apelor; potabilă autorizate pentru obţinerea actelor de reglementare.
rural. -Explotarea staţiilor de tratare de către Sisteme de Gospodărire a
PM-03-03 personal calificat Apelor
Pericol de poluare Conservarea Controlul strict al -Încadrarea parametrilor Nr. laboratoare Autorizarea/acreditarea laboratoarelor de Operatorii sistemelor Permanent
a surselor de apă calitatii surselor de calităţii apei calitativi ai apei furnizate acreditate; către instituţii abilitate. Direcţia de Sănătate Publică
datorita apă subterane şi de tratate în scopul consumatorilor în Harghita
nerespectării suprafata. protejării sănătăţii prevederile Legii 458/2002 Indicatori fizico-
zonelor de protecţie consumatorilor şi Legii 311/2004 chimici si
sanitară şi/sau bacteriologici ai - Instituirea şi respectarea zonelor de Consilii locale Permanent
hidrogeologică apelor brute şi protecţie sanitare şi hidrogeologice în jurul Proprietarii captărilor
PM-03-04 tratate; fronturilor de captare şi a prizelor de apă din
Instituirea şi - Conservarea calităţii Nr. zone de jud. Harghita;
respectarea naturale a surselor de apă protecţie instituite ;
zonelor de astfel încât apa să poate fi
protecţie sanitară tratată cu costuri Nr. de construcţii -Revizuirea unde este cazul a PUG ; Consilii locale Permanent
şi hidrogeologică suplimentare minime. desfiinţate Proprietarii captărilor
in zona captărilor
de apă;
- Desfiinţarea construcţiilor ilegale din Consilii locale Permanent
zonele de protecţie sanitară a captărilor; Proprietarii captărilor

Instituirea şi Conservarea calităţii Indicatori fizico- - Instituirea şi respectarea zonelor de Consiliile locale; Permanent
respectarea naturale a izvoarelor de chimici şi protecţie sanitare şi hidrogeologice in jurul Concesionarii zăcămintelor;
zonelor de apă (inclusiv ape minerale) bacteriologici ai resurselor de apă (inclusiv ape minerale) ANRM-Compartimentul de
protecţie sanitară izvoarelor de apă Inspecţie Teritorială Miercurea
şi hidrogeologică (inclusiv ape Ciuc
în zona izvoarelor minerale)
de apă (inclusiv - Monitorizarea calităţii izvoarelor de apă Consiliile locale; Permanent
ape minerale) (inclusiv ape minerale) utilizate de populaţie. Direcţia de Sănătate Publică
Harghita

Insuficienţe privind O buna gestiune Optimizarea - Respectarea normelor - Volume şi debite - Monitorizarea cantitativă a apei la sursa, pe Consilii locale; 2015
sistemele de cantitativă si consumurilor de cantitative de gestiune a de apă livrate şi reţelele de distribuţie şi la consumatori prin (termen
automonitorizare şi calitativă a apă apei; consumate; achiziţionarea şi montarea de dispozitive de Operatorii sistemelor final pentru
monitorizare a resurselor de apă - Nivelul măsură omologate. conformare
calităţii apei pierderilor; a cu
potabile. Directiva
a)lipsa aparaturii de privind
măsura a debitelor calitatea

118
în mediul rural apei
b) gradul insuficient destinate
de contorizare în consumului
mediul rural; uman)
c)lipsa cunoaşterii şi Monitorizarea
urmăririi calităţii apei - Parametrii calitativi ai - Indicatori fizico- Permanent
sistematice potabile apei furnizate chimici şi - Asigurarea monitorizării calitative a apelor
cantitative şi consumatorilor să respecte bacteriologici utilizate pentru potabilizare; Direcţia de Sănătate Publică
calitative a apei Protejarea sănătăţii prevederile Legii 458/2002 ai apei brute şi -Asigurarea informării consumatorilor Harghita
captate şi distribuite populaţiei de şi Legii 311/2004, HG tratate asupra calităţii apei destinate consumului Operatorii sistemelor
in mediul rural. efectele oricărui 974/2004 uman ;
PM-03-05 tip de contaminare -Interzicerea folosirii apei a cărei calitate
constituie un pericol potenţial pentru
sănătate;
-Asigurarea ca substanţele sau materialele
folosite la tratarea sau distribuţia apei
destinate consumului uman nu vor diminua Permanent
protecţia sănătăţii publice ;
Direcţia de Sănătate Publică
- Evaluarea epidemiilor hidrice Harghita

Lipsa studiilor şi Elaborarea şi Realizarea de Realizarea de studii -Număr de studii Realizarea studiilor aplicative; oficializarea şi 2015
strategiilor locale în implementarea studii aplicative aplicative cu evaluarea realizate implementarea în strategiile locale a Sisteme de Gospodărire a
managementul apei strategiilor locale pentru evaluarea tuturor alternativelor în -Indicatori de rezultatelor studiilor în managementul Apelor;
potabile (debite şi a sistemelor de tuturor funcţie de aspectele locale evaluare utilizaţi durabil de utilizare a apei potabile şi de Agenţia pentru Protecţia
disponibile, management alternativelor în privind debitele -Număr de analize suprafaţă Mediului Harghita;
calitatea surselor, durabil al apelor funcţie de disponibile, calitatea utilizate Consiliul Judeţean Harghita
consumatorii, de suprafaţă şi aspectele locale surselor şi consumatorii Direcţia de Sănătate Publică
reducerea subterane în privind debitele
consumului) scopul conservării disponibile,
PM-03-06 şi gospodăririi calitatea surselor
rezervelor de apă şi consumatorii
potabilă
Nr. acţiuni Desfăşurarea unor acţiuni educative şi de Sisteme de Gospodărire a Permanent
educative conştientizare a publicului privind Apelor
managementul durabil al apei potabile Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
Consilii locale
ONG-uri
Direcţia de Sănătate Publică

Număr de abonaţi Introducerea sistemului de contorizare Unităţi de servicii-furnizare 2020

cu contorizare individual la utilizatorii în sistem centralizat. apă potabilă
individuală

119
 4.2.4. Matricea-plan pentru problema - Poluarea atmosferei

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţinte pentru realizarea Indicatori pentru Acţiuni / Activităţi Responsabili Termene
obiectivului specific fiecare ţintă prevăzute
Poluarea aerului cu Îmbunătăţirea Reducerea Reducerea emisiilor de -Număr de sisteme -Retehnologizarea centralelor termice -Operatorii serviciilor 2020
poluanţi gazoşi calităţii aerului în impactului negativ pulberi, SO2, NOx, de încălzire centrală municipale şi industriale centralizate de încălzire
proveniţi din oraşele municipiile cauzat de arderea contribuind astfel la reabilitate -Reabilitare reţele de distribuţie apei calde şi -Primăriile municipale şi
arderea judeţului combustibililor implementarea directivelor -Număr de localităţi a căldurii orăşeneşti
combustibililor fosili în centralele din sectorul aer în care calitatea
fosili în centralele municipale de aerului este -Continuarea investiţiilor pentru realizarea -PrimăriaTopliţa
municipale de termoficare şi îmbunătăţită ca reţelei de alimentare cu gaz metan în oraşul -Consiliul Judeţean Harghita 2020
termoficare, centrale termice urmare a sistemelor Topliţa
centrale termice industriale de încălzire
industriale şi reabilitate (indicator -Modernizarea arzătorilor sau înlocuirea
centrale individuale de rezultat) tehnologiei de ardere a gazelor naturale la -Agenţii economici 2020
din oraşele şi -Număr agenţi centralele termice industriale
municipiile economici care
judeţului utilizează CLU, -Implementarea proiectelor privind utilizarea
PM-04-01 păcură, lemn în surselor de energie regenerabilă Permanent
centralele termice
industriale
-Cantitate de
combustibil utilizat
-Nr. proiecte
-Valoare investiţii
Reducerea Reducerea numărului de Număr -Continuarea extinderii reţelei de distribuţie a -Consiliile locale 2020
emisiilor din gospodării cu sistem localităţi/gospodării gazului metan conform strategiei judeţene de -Consiliul Judeţean Harghita
sistemele propriu de producere a racordate la reţeaua distribuţie a gazului metan
individuale de energiei pe bază de de distribuţie a
producere a combustibil fosili gazului metan -Acţiuni de conştientizare a populaţiei în -Consiliile locale Permanent
energiei pe bază direcţia eficientizării consumurilor energetice -Consiliul Judeţean Harghita
de combustibili şi minimizării pierderilor de energie prin -ONG-uri
fosili -Număr măsuri de izolare/reabilitare termică a
acţiuni/programe de locuinţelor
conştientizare a -Consiliile locale
populaţiei -Implementare de programe de 2020
izolare/reabilitare termică a locuinţelor
-Număr locuinţe
izolate/ reabilitate - Acţiuni pentru reducerea disconfortului şi 2020
termic (indicator de poluării aerului cauzat de centrale termice
rezultat) individuale la blocuri de locuinţe

Poluarea atmosferei Îmbunătăţirea Eliminarea din Identificarea şi -% de agenţi -Efectuarea unor campanii de măsurători ale -Poliţia Rutieră Permanent
generată de traficul calităţii aerului trama stradală a responsabilizarea tuturor economici din emisiilor de la autovehicule, respectiv
rutier şi de starea şi prin reducerea mijloacelor de agenţilor economici din judeţul Harghita ce măsurători de imisii în principalele intersecţii -Autoritatea Rutieră Română
întreţinerea impactului negativ transport judeţul Harghita care pun au fost verificaţi din din oraşele şi municipiile judeţului

120
necorespunzătoare generat de traficul aparţinând în circulaţie mijloace de total număr de -Registrul Auto Român
a arterelor de rutier şi de starea agenţilor transport ce nu respectă agenţi economici ce - Depistarea agenţilor economici, din judeţul
circulaţie (cu SO2, şi întreţinerea economici din normele în vigoare privind desfăşoară activităţi Harghita care pun în circulaţie autovehicule -Agenţia pentru Protecţia Permanent
NOx,, CH4, CO, necorespunzătoare judeţul Harghita, emisiile de noxe în de transport auto ce nu respectă normele privind evacuarea de Mediului Harghita
CO2, N2O, pulberi a drumurilor din ce nu corespund atmosferă noxe
în suspensie şi judeţul Harghita din punct de -număr de agenţi -Autorităţile administraţiei
sedimentabile) vedere al emisiilor economici din - Mediatizarea campaniilor de măsurători şi a publice locale Permanent
PM-04-02 de noxe în judeţul Harghita ce situaţiilor depistate
atmosferă desfăşoară activităţi -Consiliul Judeţean Harghita
de transport auto şi -Organizarea unor întâlniri ale agenţilor Permanent
dispun de mijloace economici ce desfăşoară activităţi de -Unităţi specializate în
de transport transport auto cu reprezentanţi ai Autorităţii verificarea tehnică a
necorespunzătoare Rutiere Române, Registrul Auto Român, mijloacelor de transport auto
Poliţia Rutieră, unităţi specializate în
-număr de verificarea tehnică a mijloacelor de transport -Agenţi economici
participanţi la auto pe tema respectării normelor în vigoare transportatori
întâlnirile privind emisiile de noxe în atmosferă
organizate pe tema
respectării - Eliminarea din trama stradală a mijloacelor
normelor în vigoare auto, ce nu corespund din punct de vedere al Permanent
privind emisiile de emisiilor de noxe, aparţinând agenţilor
noxe în atmosferă economici din judeţul Harghita

-număr de agenţi -Implementarea unor programe de finanţare -Ministerul Mediului Permanent

economici din pentru promovarea reînnoirii parcului auto a -Dealeri auto autorizaţi
judeţul Harghita, ce judeţului Harghita -Agenţi economici autorizaţi
desfăşoară activităţi pentru preluarea ,
de transport auto ce dezmembrarea vehiculelor
şi-au asumat scoase din uz (VSU)
responsabilitatea
înlocuirii parcului
auto
necorespunzător

-număr vehicule
scoase din uz în
urma programelor
de finanţare
Creşterea eficienţei Valoarea Completarea dotărilor de specialitate a -Unităţi din judeţul Harghita Permanent
activităţii unităţilor din investiţiilor în unităţilor din judeţul Harghita, specializate în specializate în verificarea
judeţul Harghita, dotarea verificarea tehnică a mijloacelor transport tehnică a mijloacelor de
specializate în verificarea corespunzătoare a auto transport auto
tehnică a mijloacelor de unităţilor din -Autoritatea Rutieră Română
transport auto şi asumarea judeţul Harghita, -Registrul Auto Român
responsabilităţii acestor specializate în
unităţi referitor la protecţia verificarea tehnică a
mediului mijloacelor de
transport auto
Completarea Completarea parcului auto -Număr de agenţi Investiţii în completarea parcului auto al Agenţi economici 2020
parcului auto al al agenţilor economici din economici implicaţi agenţilor economici transportatori din judeţul transportatori
agenţilor judeţul Harghita cu -Număr şi tip de Harghita numai cu mijloace auto
economici din activitate de transport auto, autovehicule corespunzătoare noilor cerinţe de protecţia

121
 judeţul Harghita cu mijloace auto corespunzătoare mediului
cu activitate de corespunzătoare puse în circulaţie
transport auto, cu raportat la număr de
mijloace auto autovehicule
corespunzătoare necorespunzătoare
scoase din circulaţie
-Valoarea
investiţiilor
Fluidizarea Reducerea Construirea arterelor -Valorile imisiilor -Efectuarea de măsurători de imisii de NOx, -Agenţia pentru Protecţia 2013
traficului auto în emisiilor şi rutiere de ocolire, devierea din zonele locuite SOx, pulberi în suspensie, CO şi a vârfurilor Mediului Harghita
zonele urbane şi încadrarea în traficului de tranzit în de poluare asociate de pe tronsoanele de
rurale ale judeţului limitele de imisii a localităţile judeţului -Rute ocolitoare circulaţie în zonele locuite -Autorităţile administraţiei
Harghita concentraţiilor de construite - Includerea în PUG şi PUZ a arterelor rutiere publice locale
NOx, SOx, pulberi de ocolire optime în scopul reducerii
în suspensie, CO -Valoarea impactului asupra sănătăţii umane -Consiliul Judeţean Harghita
şi a vârfurilor de investiţiilor - Realizarea studiilor şi proiectelor necesare
poluare asociate realizării traseelor de ocolire
de pe tronsoanele -Km de drum - Atragerea fondurilor necesare şi realizarea
de circulaţie în realizat lucrărilor pentru traseele de ocolire
zonele locuite
Reabilitarea căilor Reabilitarea căilor Reabilitarea drumurilor -Km de drum -Elaborare studii de fezabilitate -Consiliul Judeţean Harghita Permanent
rutiere intraurbane rutiere interurbane judeţene reabilitat -Avizarea studiilor de fezabilitate
şi interurbane (drumuri -Valoare investiţie / -Atragerea fondurilor necesare şi realizarea -Direcţia Drumuri şi Poduri
naţionale, judeţene Km de drum investiţiei Harghita
şi comunale) reabilitat -CNADRN

Reabilitarea drumurilor
comunale
Reabilitarea căilor Reabilitarea drumurilor
rutiere intraurbane intraurbane în funcţie de
caracteristicile traficului
rutier din municipiile şi
oraşele judeţului HR
Promovarea Promovarea Modernizarea sistemului
sistemelor sistemelor de transport în comun în
alternative de alternative de judeţul Harghita
transport transport
Promovarea ciclismului
-Km de drum -Elaborare studii de fezabilitate -Consiliile locale Permanent
reabilitat -Avizarea studiilor de fezabilitate
-Valoare investiţie / -Atragerea fondurilor necesare şi realizarea
Km de drum investiţiei
reabilitat
-Km de drum -Elaborare studii de fezabilitate -Consiliul Judeţean Harghita Permanent
reabilitat -Avizarea studiilor de fezabilitate
-Valoare investiţie / -Realizarea investiţilor -Primăriile municipale şi
Km de drum orăşeneşti
reabilitat -CNADRN
-Numărul - Elaborarea studiilor de optimizare a -Consiliile locale Permanent
cetăţenilor ce transportului în comun în zona urbană şi
folosesc transportul interurban -Operatorii de transport în
în comun -Implementarea soluţiilor propuse de aceste comun
-Număr de rute noi studii
introduse sau -Îmbunătăţirea dotării unităţilor de profil de
modificate pentru a transport în comun astfel încât să răspundă
răspunde cerinţelor cerinţelor publicului călător
cetăţenilor -Implementarea unor programe de educare -Agenţia pentru Protecţia Permanent
-Număr de agenţi ecologică a populaţiei în scopul reducerii Mediului Harghita (Săptămâna
economici noi traficului rutier -ONG-uri Mobilităţii
implicaţi în acest Europene
sector din
-Valoare investiţii septembrie)
-Studii de trafic -Elaborarea unor studii de trafic, care să -Consiliul Judeţean Harghita Permanent
efectuate propună traseele optime pentru pistele de -Primăriile municipiilor şi

122
 -Km de piste pentru biciclete oraşelor
biciclete amenajaţi -Elaborarea şi avizarea studiilor de
fezabilitate
-Realizarea pistelor de biciclete
Poluarea aerului cu Aer ambiental a Reducerea Încadrarea imisiilor în -Valorile cantităţilor -Reconstrucţia ecologică a siturilor 2020
pulberi în suspensie cărui calitate să emisiilor de prevederile Ordinului de pulberi în contaminate (halde de steril, iazuri de -CONVERSMIN SA
şi sedimentabile asigure protecţia pulberi (în MAPM nr.592/2002 suspensie şi decantare) -S.C. EXPLOATARE
datorită siturilor sănătăţii umane şi suspensie şi sedimentabile -Fixarea vegetativă a haldelor, taluzelor şi MINIERĂ HARGHITA S.A
contaminate – a mediului din sedimentabile) iazurilor de decantare (înierbări, împăduriri) Miercurea Ciuc
iazuri de decantare, vecinătatea acestor proveniţi de la -Suprafeţe afectate în vederea împiedicării fenomenului de
halde de steril – zone. haldele de steril , de halde de steril şi deflaţie din halde
rezultate din iazuri de decantare iazuri de decantare -Realizarea perdelelor vegetale de protecţie
activităţi de minerit aflate în în jurul incintelor, iazurilor, haldelor şi căilor
şi metalurgie conservare -Suprafeţe redate în de acces
PM-04-03 circuitul agricol sau -Automonitorizare şi control
silvic

-Valoarea
investiţiilor

Emisii de gaze cu Îndeplinirea Monitorizarea şi Monitorizarea şi raportarea -Cantităţi de emisii -Monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze Agenţia pentru Protecţia Permanent
efect de seră (CO2, obligaţiilor raportarea emisiilor de gaze cu efect de gaze cu efect de cu efect de seră – inventar anual Mediului Harghita în
CO) asumate pe tema emisiilor de gaze de seră seră (CO2, CO) -Realizare de planuri şi programe naţionale şi colaborare cu consiliile locale
PM-04-04 schimbărilor cu efect de seră regionale în domeniul reducerii emisiilor de şi agenţii economici
climatice gaze cu efect de seră şi pentru realizarea
măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor
climatice
Poluarea periodică Aer ambiental a Reducerea Eliminarea situaţiilor de -Cazuri de ardere a -Minitorizarea depozitelor de deşeuri -Consiliul Judeţean Harghita Permanent
a atmosferei cărui calitate să emisiilor provenite autoaprindere a depozitelor depozitelor de menajere cu activitate sistată -Garda de Mediu -Comisariatul
datorită arderii asigure protecţia din gestionarea de deşeuri urbane, prin deşeuri menajere -Acţiuni de verificare şi control Judeţean Harghita
necontrolate a sănătăţii umane şi necorespunzătoare conformarea cu HG semnalate -Acţiuni de atenţionare a populaţiei pentru -Consilii locale
deşeurilor menajere a mediului. a deşeurilor 349/2005 -Valorile prevenirea incendiilor de vegetaţie -ISU Oltul al Judeţului
cu activitate sistată, menajere concentraţiilor de Harghita
precum şi datorită noxe -Agenţia pentru Protecţia
incendiilor de -Număr de depozite Mediului Harghita
vegetaţie ecologice realizate -Instituţia Prefectului Judeţului
PM-04-05 -Capacitatea Harghita
depozitelor
ecologice
-Valoarea
investiţiilor
Riscul poluării Aer ambiental a Limitarea poluării -Reabilitarea şi exploatarea -Cazuri de -Continuarea măsurilor de atenţionare a -Producători agricoli Permanent
accidentale a cărui calitate să aerului cu noxe corespunzătoare a aprindere a populaţiei privind posibilităţile de aprindere a -Direcţia pentru Agricultură şi
aerului cu noxe asigure protecţia provenite din sistemelor de desecare- zăcămintelor de turbei Dezvoltare Rurală Harghita
datorită aprinderii sănătăţii umane şi arderea umectare în aceste zone turbă -Luarea unor măsuri de interzicere a punerii -Instituţia Prefectului
stratului de turbă în a mediului în necontrolată a -Prevenirea cazurilor de focului în zonele turboase -Consilii locale
bazinele Ciuc şi zonele cu zăcămintelor de aprindere a turbei -Cazuri de ardere a -ONG-uri
Gheorgheni zăcăminte de turbă. resturilor vegetale -Direcţiile de Ape Olt, Mureş
PM-04-06 turbă. semnalate - ISU Oltul al Judeţului
Harghita
-Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita

123
 -Garda Naţională de Mediu –
Comisariatul Judeţean Harghita
Poluarea atmosferei Aer ambiental a Reducerea poluării Încadrarea imisiilor în -Cantităţile anuale -Monitorizarea emisiilor provenite de la Agenţii economici de profil Permanent
generată de staţiile cărui calitate să atmosferei prevederilor legale şi concentraţiile staţiile de preparare mixturi asfaltice
de preparare a asigure protecţia asociată emisiilor maxime orare de
mixturilor asfaltice sănătăţii umane şi de pulberi, CO, pulberi, CO, SO2 şi
PM-04-07 a mediului în SO2 şi compuşi compuşi organici
zonele din organici de la emise de la fiecare
vecinătatea staţiile de staţie
staţiilor de preparare a
preparare a mixturilor asfaltice -Valorile
mixturilor concentraţiilor de
asfaltice. pulberi, CO, SO2 şi
compuşi organici în
aerul ambiental din
zona de influenţă a
fiecărei staţii.
Elaborarea şi implementarea strategiei Consiliul Judeţean Harghita 2020
privind calitatea aerului în judeţul Harghita

4.2.5. Matricea-plan pentru problema - Poluarea solului şi apei subterane

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţinte pentru realizarea Indicatori pentru Acţiuni / Activităţi Responsabili Termene
obiectivului specific fiecare ţintă prevăzute
1 Poluarea cu Reducerea Conformarea cu Încadrarea concentraţiilor - Investiţii realizate; Inventarierea şi reglementarea fermelor Fermele zootehnice Permanent
compuşi ai azotului impactului asupra prevederile de poluanţi în condiţiile de - Indicatori de zootehnice; Sisteme de gospodărire a
a apelor subterane apelor subterane planului de descărcare a apelor uzate calitate apa; Acţiuni de verificare şi control; apelor
datorită generat de implementare a prevăzute de HG Realizarea / modernizarea staţiilor de epurare
insuficienţei obiective agricole Directivei 188/2002; ape uzate la fermele zootehnice;
sistemelor de 91/676/CEE Respectarea prevederilor
canalizare în mediul privind protecţia HG 964/2000 - protecţia
urban şi rural, apelor împotriva apelor împotriva poluării
precum şi datorită poluării cu nitraţi cu nitraţi; Ordinului
stocării şi utilizării din surse agricole 1552/2008; Ordinului
incorecte a MAPM nr. 918/2002-
dejecţiilor Codul bunelor practici
animaliere la agricole.
fermele zootehnice
şi gospodării
individuale
PM-05-02

124
 - valoarea - Utilizarea ca îngrăşământ în agricultură a Fermieri; 2020
investiţiilor / nr. şi dejecţiilor animaliere; Crescători de animale în
tip de dotări; - Dotarea producătorilor agricoli cu utilaje de gospodăriile individuale
manipulare şi administrare a îngrăşămintelor
organice naturale; Direcţia pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală

Număr platforme Alegerea unor amplasamente optime pentru Fermieri; 2020

de colectare a platformele de colectare a gunoiului de grajd
gunoiului de grajd şi a dejecţiilor lichide animaliere şi Crescători de animale în
şi a dejecţiilor amenajarea acestora prin betonare. gospodăriile individuale
lichide animaliere
amenajate conform
cerinţelor legale
- planuri de acţiune - Implementarea măsurilor cuprinse în Direcţiile de Ape Permanent
elaborate Planurile de acţiune privind aplicarea codului
- masurile realizate bunelor practici agricole Direcţia pentru Agricultură şi
în termenele Dezvoltare Rurală Harghita
stabilite

- nr. acţiuni Educarea populaţiei privind aplicarea codului Direcţia pentru Agricultură şi Permanent
educative bunelor practici agricole Dezvoltare Rurală

2. Poluarea Reducerea Reducerea Reabilitarea suprafeţelor Studii/proiecte -Elaborarea şi avizarea studiilor proiectelor Titularii acestor locaţii 2020
semnificativă şi suprafeţelor de suprafeţelor de de teren contaminate de elaborate şi avizate; de reconstrucţie ecologică a haldelor de steril
potenţial teren ocupate de teren ocupate de poluări “istorice” ale Investiţii realizate şi iazurilor de decantare aflate în conservare;
semnificativă cu depozitele de deşeurile provenite solului şi subsolului, (halde sau în curs de - Executarea lucrărilor de reconstrucţie
metale grele a deşeuri menajere din industria de steril şi iazuri de realizare; ecologică a haldelor de steril şi iazurilor de
solurilor din zona şi industriale extractivă şi decantare provenite din Susprafeţe decantare.
iazurilor de metalurgică (sub industria extractivă şi reecologizate; - Urmărirea evoluţiei suprafeţelor
decantare şi formă de halde de metalurgică): Suprafaţe redate în reecologizate în timpul garanţiilor;
haldelor de steril steril şi iazuri de circuitul agricol sau - Redarea în circuirul agricol sau silvic ale
aflate în conservare decantare); silvic acestor suprafeţe.
ale industriei Grad de reducere a
miniere PM-05-01 suprafeţelor afectate
Susprafeţe -Reecologizarea depozitelor de deşeuri Titularii acestor locaţii 2020
reecologizate; închise şi monitorizare postînchidere; Garda Naţională de Mediu-
Controale efectuate - Acţiuni de verificare şi control Comisariatul Judeţean Harghita

3. Insuficienţa Educarea Educarea Realizarea unor programe -Număr de acţiuni -Conştientizarea agricultorilor cu privire la Autorităţile administraţiei Permanent
educaţiei ecologice populaţiei şi populaţiei în specifice pentru educarea organizate cele mai bune practici agricole publice locale
privind protecţia schimbarea scopul protecţiei populaţiei -Număr de -Elaborarea şi publicarea unor broşuri ONG-uri
solului şi a apelor comportamentului solului şi a apelor participanţi educative Agenţia de Protecţie a
subterane cetăţenilor subterane -Organizare de şedinţe publice pentru Mediului Harghita
PM-05-05 sensibilizarea populaţiei referitor la Inspectoratul Şcolar Judeţean
avantajele protecţiei solurilor Harghita
-Prelegeri susţinute în instituţiile de Direcţia pentru Agricultură şi
învăţământ în vederea educării tinerei Dezvoltare Rurală
generaţii Unităţi de învăţământ
-Acţiuni de informare prin mass-media

125
4. Existenţa unor Reducerea Recultivarea / Recultivarea / reabilitarea Suprafeţe afectate - Lucrări de reecologizare a suprafeţelor ANRM - Compartimentul de 2020
suprafeţe suprafeţelor reabilitarea suprafeţelor afectate decopertate neadministrate-abandonate Inspecţie Teritorială Miercurea
decopertate, decopertate în suprafeţelor Suprefeţe Ciuc
rezultate în urma urma exploatărilor afectate de recultivate
exploatărilor miniere de exploatările Grupul de Închideri Miniere
miniere de suprafaţă. miniere de
suprafaţă suprafaţă active şi Consilii locale
PM-05-03 părăsite
Proprietari de tereneuri

Suprafeţe afectate Lucrări de reecologizare a suprafeţelor Agenţi economici de profil permanent

decopertate administrate pe baza licenţelor / (în funcţie
Suprefeţe permiselor de exploatare ANRM - Compartimentul de de
recultivate - Finanţarea şi execuţia operativă a lucrărilor Inspecţie Teritorială Miercurea finalizarea
de reconstrucţie ecologică a perimetrelor Ciuc activităţii
afectate de activităţile miniere desfăşurate, în de
condiţiile art.39 şi art.37 din Legea minelor exploatare
nr.85/2003 stabilite
prin licenţe
/ permise
de
exploatare)
5. Nefuncţionarea Conservarea Prevenirea Prevenirea producerii Strategia elaborată; Elaborarea unei strategii judeţene şi Consiliul Judeţean Harghita 2020
sistemelor de calitatii solurilor degradarii incendiilor de turbă implementarea măsurilor cuprinse în această Direcţia pentru Agricultură şi
regularizare- în zonele cu solurilor prin Proiecte realizate; strategie; Dezvoltare Rurală
desecare-drenaj şi zăcăminte de turbă fenomene de Proprietari de terenuri
umectare la din jud. Harghita aprindere a Cazuri de aprindere Măsuri de atenţionare a populaţiei privind Autorităţile de apă
parametrii zăcământului de a turbei; interzicerea aprinderii focului în zonele
proiectaţi, executate turbă din bazinele Nr. măsuri de turboase ISU Oltul al Judeţului Harghita Permanent
înainte de anul Ciuc şi informare a
1990, conducând la Gheorgheni. populaţiei
crearea zonelor
excesiv desecate,
distrugându-se
echilibrul hidrologic
şi structura
solurilor turboase,
devenind astfel
susceptibile la
incendii în bazinele
Ciuc şi Gheorgheni
(M-Ciuc, Remetea,
Siculeni)
PM-05-04
6. Existenţa unei Prevenirea poluarii - Prevenirea - Decontaminarea solurilor Indicatori de -Decontaminarea solurilor din zonele Agenţi economici de profil permanent
poluări potenţial cu plumb a extinderii poluate cu plumb din zona calitate sol adiacente fostelor depozite de carburanti
semnificative cu solurilor din suprafetelor staţiilor de alimentare cu afectate de poluare cu metale grele;
plumb a solului în zonele staţiilor de afectate; carburanţi, lângă drumuri
zona fostelor alimentare cu - Reducerea cu trafic intens - Monitorizarea solurilor afectate lângă Agenţia pentru Protecţia
depozite de carburanţi : suprafetelor drumuri cu trafic intens Mediului Harghita
carburanţi şi lângă Odorheiu – poluate cu plumb
drumuri cu trafic Secuiesc, din zonele staţiilor

126
intens Gheorgheni, lângă de alimentare cu
PM-05-06 drumuri cu trafic carburanţi, lângă
intens cu plumb drumuri cu trafic
intens;
- Decontaminarea
solurilor afectate
de poluare cu
plumb.
7. Necesitatea Realizarea şi Respectarea Respectarea prevederilor Studii efectuate -Executarea studiilor pedologice şi Oficiul de Studii Pedologice şi 2020
realizării şi reactualizarea prevederilor OUG OUG 38/2002, Legii Termene agrochimice şi realizarea sistemului de Agrochimice Harghita
reactualizării periodică a 38/2002, Legii 444/2002, Ordinului monitorizare sol-teren pentru suprafeţele cu
periodice a Sistemului 444/2002, MAAP 223/2002 şi HGR destinaţie agricolă, privind: unităţile de sol, Institutul de Cercetări pentru
Sistemului Naţional Naţional şi Ordinului MAAP nr.1003/2003 inventarierea resurselor de sol, favorabilitatea Pedologie şi Agrochimie
şi Judeţean de judeţean de 223/2002 şi HGR terenurilor pentru culturile agricole sau Bucureşti
monitorizare sol- monitorizare sol- nr.1003/2003 silvicultură, pretabilitatea pentru folosinţe,
teren pentru teren pentru poluarea, restricţiile terenurilor la diferite Institutul de Cercetări şi
agricultură, precum agricultură, utilizări şi măsurile agropedoameliorative şi Amenajări Silvice
şi sol-vegetaţie precum şi sol- antierozionale corespunzătoare, indiferent de
forestieră pentru vegetaţie forestieră forma de exploatare sau de proprietate.
silvicultură conform pentru silvicultură -Monitorizarea solurilor şi vegetaţiei
OUG nr.38/2002, conform OUG forestiere în conformitate cu Programul
aprobată cu nr.38/2002, european de monitorizare forestieră,
modificări prin aprobată cu indiferent de forma de proprietate asupra
Legea nr.444/2002 modificări prin pădurilor
PM-05-07 Legea nr.444/2002
PM-05-08
PM-05-09

127
 4.2.6. Matricea-plan pentru problema - Gestionarea deşeurilor

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţinte pentru realizarea Indicatori pentru Acţiuni / Activităţi Responsabili Termene
obiectivului specific fiecare ţintă prevăzute
Gestionarea Reducerea Eliminarea Eliminarea depozitelor Nr. depozite Realizarea unui program de acţiune ce are ca Autorităţile administraţiei Permanent
deşeurilor menajere impactului datorat depozitelor ilegale de deşeuri în necontrolate scop eşalonarea activităţii de eliminare a publice locale
în mediul urban şi gestiunii ilegale, obţinerea mediul urban depozitelor necontrolate
rural necorespunzătoare autorizaţiei de Nr. depozite Operatorii serviciilor de
PM-06-01 a deşeurilor mediu cu program necontrolate salubrizare
(PM-06-01-01 menajere asupra de conformare eliminate
PM-06-01-02 populaţiei şi pentru depozitele Agenţia pentru Protecţia
PM-06-01-03 mediului cu perioadă de Nr. de autorităţi Mediului Harghita
PM-06-01-04 tranziţie respectiv locale implicate
PM-06-01-05) aviz de mediu Garda Naţională de Mediu –
pentru închiderea Nr. de acţiuni Comisariatul Judeţean Harghita
depozitelor de organizate
deşeuri menajere
care deţin Bilanţul
de Mediu nivel II
şi sporirea
gradului de
colectare şi
transport,
valorificarea cât
mai eficientă a Nr. suprafeţe Reecologizarea suprafeţelor depozitelor de Autorităţile administraţiei Permanent
componentelor reecologizate deşeuri închise şi monitorizare postînchidere publice locale
deşeurilor în
vederea Nr.controale Acţiuni de verificare şi control Garda Naţională de Mediu –
minimizării la Comisariatul Judeţean Harghita
depozitare/elimina
re în mediul
urban

Generalizarea activităţii de
gestionare a deşeurilor în
mediul urban
Populaţia deservită Implementarea prevederilor Hotărării Autorităţile administraţiei 2020
(% din nr. total de Consiliului Local şi a legislaţiei naţionale publice locale
populaţie) aferente activităţii de gestionare a deşeurilor,
şi anume asigurarea serviciului de salubritate Operatorii serviciilor de
Valoarea pentru 100 % din populaţia urbană salubrizare
investiţiilor locale
în sistemul de
colectare/transport a
deşeurilor

Nr. autorităţi locale

implicate

128
 Eliminarea Eliminarea depozitelor Nr. depozite Realizarea unui program de acţiune ce are ca Autorităţile administraţiei Permanent
depozitelor ilegale de deşeuri în necontrolate scop eşalonarea activităţii de eliminare a publice locale
ilegale, sporirea mediul urban depozitelor necontrolate
gradului de Nr. depozite Operatorii serviciilor de
colectare şi necontrolate Acţiuni de verificare şi control salubrizare
transport, eliminate
valorificarea cât Agenţia pentru Protecţia
mai eficientă a Nr. de autorităţi Mediului Harghita
componentelor locale implicate
deşeurilor în Garda Naţională de Mediu –
vederea Nr. de acţiuni Comisariatul Judeţean Harghita
minimizării la organizate
depozitare/elimina
re în mediul rural

Generalizarea activităţii de
gestionare a deşeurilor în
mediul rural
Populaţia deservită Implementarea prevederilor Hotărării Autorităţile administraţiei 2020
(% din nr. total de Consiliului Local şi a legislaţiei naţionale publice locale
populaţie) aferente activităţii de gestionare a deşeurilor,
şi anume asigurarea serviciului de salubritate Operatorii serviciilor de
Valoarea pentru 100 % din populaţia rurală salubrizare
investiţiilor locale
în sistemul de
colectare/transport a
deşeurilor

Nr. autorităţi locale

implicate
Implementarea Creşterea Sporirea gradului de Cantitatea de Sporirea gradului de dezvoltare a societăţilor Consiliile locale Permanent
sistemului de coeficientului de colectare selectivă a deşeuri reciclabile implicate în asigurarea serviciului de
colectare colectare deşeurilor menajere salubrizare în judeţul Harghita Consiliul Judeţean
selectivă a selectivă a conform prevederilor Cantitatea de
deşeurilor de la deşeurilor de la legale deşeuri reciclabile Amenajarea punctelor de colectare selectivă Operatorii serviciilor de
populaţie populaţie atât în (hârtie, carton, PET, a deşeurilor salubritate
mediul urban cât şi deşeu metalic,
rural DEEE) colectate Realizarea (completarea) inventarului
selectiv la sursă, specific colectării selective a deşeurilor
inclusiv deşeurile
provenite din Extinderea serviciului de colectare selectivă
ambalaje la nivelul populaţiei

Nr. puncte de
colectare

129
 Creşterea gradului Reciclarea/valorificarea a Cantitatea totală a Raportarea anuală către APM a deşeurilor de Agenţi economici Permanent
de minimum 55% din deşeurilor de ambalaje conform prevederilor legale
reciclare/valorific greutatea totală a ambalaje generate Agenţia pentru Protecţia
are a deşeurilor materialelor de ambalaj în judeţul Harghita Acţiuni de verificare şi control Mediului Harghita
de ambalaje conţinute în deşeurile de
provenite din ambalaje, cu minimum Cantitatea totală a Garda Naţională de Mediu –
deşeuri menajere 60% pentru sticlă şi deşeurilor de Comisariatul Judeţean Harghita
minimum 22,5% pentru ambalaje reciclate
plastic, considerându-se în judeţul Harghita
numai materialul reciclat în anul 2013
ca material plastic, din
greutatea fiecărui tip de
material conţinut în
deşeurile de ambalaje
Reducerea Reducerea cantităţii de Cantităţi de deşeuri Reducerea cantităţii de deşeuri Operatorii de salubritate 2020
cantităţilor de deşeuri biodegradabile biodegradabile biodegradabile prin compostare
deşeuri municipale depozitate la depozitate / Autorităţile administraţiei
depozitate prin 35% din cantitatea totală, compostate publice locale
colectarea exprimată gravimetric,
selectivă a: produsă în anul 1995, în
deşeurilor maximum 15 ani de la data
biodegradabile la de 16 iulie 2001
sursă

Sporirea gradului Sporirea/îmbunătă Creşterea numărului de Număr containere, Dotarea agenţilor de salubrizare cu maşini Societăţi de salubrizare Permanent
de dotare a ţirea inventarului pubele, containere pubele, utilaje de performante de transport a deşeurilor
agenţilor de specific a amplasate pe domeniul transport menajere Autorităţile administraţiei
salubrizare agenţiilor de public precum şi a celor publice locale
privind "inventarul salubrizare utilizate la colectarea Completarea şi reabilitarea inventarului
specific" selectivă specific a agenţilor de salubrizare

Creşterea numărului
autovechiculelor speciale
Realizarea unor Educarea Creşterea nivelului de Număr de acţiuni Elaborarea şi publicarea unor broşuri Autorităţile administraţiei Permanent
programe specifice populaţiei şi educare a populaţiei şi organizate educative pe tema gestionării corecte a publice locale
pentru educarea schimbarea schimbarea deşeurilor
populaţiei privind comportamentului comportamentului Număr de ONG-uri
gestionarea cetăţenilor privind cetăţenilor privind participanţi Organizare de şedinţe publice pentru
deşeurilor în gestionarea gestionarea deşeurilor sensibilizarea populaţiei referitor la Agenţia pentru Protecţia
vederea reducerii deşeurilor avantajele gestionării corecte a deşeurilor Mediului Harghita
impactului acestea
asupra sănătăţii Prelegeri susţinute în instituţiile de Inspectoratul Şcolar Judeţean
populaţiei şi a învăţământ în vederea educării tinerei Harghita
mediului generaţii
Mass-media
Educarea populaţiei prin mass-media

130
 Obţinerea autorizaţiei de
mediu cu program de
conformare pentru
depozitele cu perioadă de
tranziţie respectiv aviz de
mediu pentru închiderea
depozitelor de deşeuri
menajere care deţin
Bilanţul de Mediu nivel II
Generalizarea activităţii de
gestionare a deşeurilor
(ponderea populaţiei
deservite) de la 90% cât
este în prezent la 100%
pănă în 2012
Eliminarea Eliminarea depozitelor
depozitelor ilegale de deşeuri pănă la
ilegale, sporirea 16 iulie 2009
gradului de
colectare şi
transport,
valorificarea cât
mai eficientă a
componentelor
deşeurilor în
vederea
minimizării la
depozitare/elimina
re în mediul rural
Nr. autorizaţii Eliberarea autorizaţiilor de mediu pentru Autorităţile administraţiei 2007-2012
eliberate depozitele cu perioadă de tranziţie publice locale
Nr. autorităţi locale Eliberarea avizelor de mediu pentru Operatorii serviciilor de
implicate închiderea depozitelor de deşeuri care deţin salubrizare
Bilanţ de Mediu II
Nr. avize de mediu Agenţia pentru Protecţia
pentru închidere Mediului Harghita
eliberate
Populaţia deservită Implementarea prevederilor Hotărării Autorităţile administraţiei 2012
(% din nr. total de Consiliului Local şi a legislaţiei naţionale publice locale
populaţie) aferente activităţii de gestionare a deşeurilor,
şi anume asigurarea serviciului de salubritate Operatorii serviciilor de
Valoarea pentru 100 % din populaţia urbană până în salubrizare
investiţiilor locale anul 2012
în sistemul de
colectare/transport a
deşeurilor
Nr. autorităţi locale
implicate
Nr. depozite Realizarea unui program de acţiune ce are ca Primăriile locale 16 iulie
necontrolate scop eşalonarea activităţii de eliminare a 2009
depozitelor necontrolate Operatorii serviciilor de
Nr. depozite salubrizare
necontrolate
eliminate Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
Nr. de autorităţi
locale implicate
Nr. de acţiuni
organizate
131
 Generalizarea activităţii de
gestionare a deşeurilor
(ponderea populaţiei
deservite) de la 65% căt
este în prezent la 100%
pănă în 2012
Implementarea Creşterea Realizarea unui coeficient
sistemului de coeficientului de de colectare selectivă de
colectare colectare 50% în mediul urban până
selectivă a selectivă a în 2012
deşeurilor de la deşeurilor de la
populaţie populaţie Realizarea unui coeficient
de colectare selectivă de
30% în mediul rural până
în 2012
Creşterea gradului Reciclarea a minimum
de reciclare a 25% din greutatea totală a
deşeurilor de materialelor de ambalaj
ambalaje conţinute în deşeurile de
provenite din ambalaj, cu minimum 15%
deşeuri menajere pentru sticlă, hârtie/carton
până în 2013 şi pentru metal, din
greutatea fiecărui tip de
material conţinut în
deşeurile de ambalaj, până
la data de 31 decembrie
2006
Populaţia deservită Implementarea prevederilor Hotărării Autorităţile administraţiei 2012
(% din nr. total de Consiliului Local şi a legislaţiei naţionale publice locale
populaţie) aferente activităţii de gestionare a deşeurilor,
şi anume asigurarea serviciului de salubritate Operatorii serviciilor de
Valoarea pentru 100 % din populaţia rurală până în salubrizare
investiţiilor locale anul 2012
în sistemul de
colectare/transport a
deşeurilor
Nr. autorităţi locale
implicate
Cantitatea de Asigurarea cadrului legal (emiterea unor Consiliile locale 2012
deşeuri reciclabile decizii/hotărâri ale autorităţilor administraţiei
locale) privind colectarea selectivă a Consiliul Judeţean
Cantitatea de deşeurilor în completare la normativele
deşeuri reciclabile naţionale Operatorii serviciilor de
(hârtie, carton, PET, salubritate
deşeu metalic, Sporirea gradului de dezvoltare a societăţilor
DEEE) colectată implicate în asigurarea serviciului de
selectiv la sursă, salubrizare în judeţul Harghita
inclusiv deşeurile
provenite din Amenajarea punctelor de colectare selectivă
ambalaje a deşeurilor
Nr. puncte de Realizarea (completarea) inventarului
colectare specific colectării selective a deşeurilor
Cantitatea totală a Elaborarea şi implementarea Planurilor de Agenţi economici 2006
deşeurilor de recuperare a deşeurilor de ambalaje de către
ambalaje generate agenţii economici şi primării din judeţul
în judeţul Harghita Harghita Autorităţile administraţiei
în anul 2006 publice locale
132

Reciclarea a minimum
60%pentru hârtie/carton şi
minimum 50% pentru
metal, din greutatea
fiecărui tip de material
conţinut în deşeurile de
ambalaj, până la data de 31
decembrie 2008
Reciclarea a minimum
15% pentru plastic şi
pentru lemn, din greutatea
fiecărui tip de material
conţinut în deşeurile de
ambalaj, până la data de 31
decembrie 2011
Reciclarea a minimum
55% din greutatea totală a
materialelor de ambalaj
conţinute în deşeurile de
ambalaje, cu minimum
60% pentru sticlă şi
minimum 22,5% pentru
plastic, considerându-se
numai materialul reciclat
ca material plastic, din
greutatea fiecărui tip de
material conţinut în
deşeurile de ambalaj, până
la data de 31 decembrie
2013
Cantitatea totală a Monitorizarea implementării Planurilor de Agenţia pentru Protecţia permanent
deşeurilor de recuperare a deşeurilor de ambalaje Mediului Harghita
ambalaje reciclate
în judeţul Harghita Autorităţile administraţiei
în anul 2006 publice locale
Cantitatea totală a Elaborarea şi implementarea Planurilor de Agenţi economici 2008
deşeurilor de recuperare a deşeurilor de ambalaje de către
ambalaje generate agenţii economici şi primării din judeţul
în judeţul Harghita Harghita Autorităţile administraţiei
în anul 2008 publice locale
Cantitatea totală a Monitorizarea implementării Planurilor de Agenţia pentru Protecţia permanent
deşeurilor de recuperare a deşeurilor de ambalaje Mediului Harghita
ambalaje reciclate
în judeţul Harghita Autorităţile administraţiei
în anul 2008 publice locale
Cantitatea totală a Elaborarea şi implementarea Planurilor de Agenţi economici 2011
deşeurilor de recuperare a deşeurilor de ambalaje de către
ambalaje generate agenţii economici şi primării din judeţul
în judeţul Harghita Harghita Autorităţile administraţiei
în anul 2011 publice locale
Cantitatea totală a Monitorizarea implementării Planurilor de Agenţia pentru Protecţia permanent
deşeurilor de recuperare a deşeurilor de ambalaje Mediului Harghita
ambalaje reciclate Autorităţile administraţiei
în judeţul Harghita publice locale
în anul 2011
Cantitatea totală a Elaborarea şi implementarea Planurilor de Agenţi economici 2013
deşeurilor de recuperare a deşeurilor de ambalaje de către
ambalaje generate agenţii economici şi primării din judeţul
în judeţul Harghita Harghita Autorităţile administraţiei
în anul 2013 publice locale
133

Creşterea gradului Valorificarea sau
de valorificare a incinerarea în instalaţii de
deşeurilor de incinerare cu recuperare de
ambalaje energie a minimum 50%
provenite din din greutatea deşeurilor de
deşeuri menajere ambalaje, până la data de
până în 2013 31 decembrie 2011
Valorificarea sau
incinerarea în instalaţii de
incinerare cu recuperare de
energie a minimum 60%
din greutatea deşeurilor de
ambalaje, până la data de
31 decembrie 2013
Cantitatea totală a Monitorizarea implementării Planurilor de Agenţia pentru Protecţia permanent
deşeurilor de recuperare a deşeurilor de ambalaje Mediului Harghita
ambalaje reciclate
în judeţul Harghita Autorităţile administraţiei
în anul 2013 publice locale
Cantitatea totală a Elaborarea unor sisteme viabile de Autorităţile administraţiei 2011
deşeurilor de valorificare a deşeurilor de ambalaje generate publice locale
ambalaje în judeţul Harghita
valorificate sau Agenţi economici
incinerate în judeţul
Harghita Implementarea sistemului de valorificare a Autorităţile administraţiei 2011
deşeurilor de ambalaje generate în judeţ publice locale
Agenţi economici
Monitorizarea sistemului de valorificare a Autorităţile administraţiei permanent
deşeurilor de ambalaje publice locale
Agenţi economici
Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
Cantitatea totală a Elaborarea unor sisteme viabile de Autorităţile administraţiei 2013
deşeurilor de valorificare a deşeurilor de ambalaje generate publice locale
ambalaje în judeţul Harghita
valorificate sau Agenţi economici
incinerate în judeţul
Harghita Implementarea sistemului de valorificare a Autorităţile administraţiei 2013
deşeurilor de ambalaje generate în judeţ publice locale
Agenţi economici
Monitorizarea sistemului de valorificare a Autorităţile administraţiei permanent
deşeurilor de ambalaje publice locale
Agenţi economici
Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
134
Reducerea Reducerea cantităţii de Reducerea cantităţii Amenajarea unor spaţii corespunzătoare Operatorii de salubritate 2006
cantităţilor de deşeuri biodegradabile de deşeuri pentru colectarea selectivă la rampă
deşeuri municipale depozitate la biodegradabile (prin Autorităţile administraţiei
depozitate prin 75% din cantitatea totală, colectarea acestora publice locale
colectarea exprimată gravimetric, pe rampă)
selectivă a: produsă în anul 1995, în
deşeurilor maximum 5 ani de la data Colectarea Stabilirea unor parteneriate între operatorii de Operatorii de salubritate 2006
biodegradabile (la de 16 iulie 2001 deşeurilor salubritate şi agenţii economici specializaţi în
sursă) şi a biodegradabile valorificarea deşeurilor biodegradabile Autorităţile administraţiei
deşeurilor colectate de pe publice locale
valorificabile (prin rampele de deşeuri
colectarea Agenţii economici specializaţi
selectivă a în valorificarea deşeurilor
acestora pe rampă) biodegradabile
Reducerea cantităţii de Reducerea cantităţii Amenajarea unor spaţii corespunzătoare Operatorii de salubritate 2009
deşeuri biodegradabile de deşeuri pentru colectarea selectivă la rampă
municipale depozitate la biodegradabile (prin Autorităţile administraţiei
50% din cantitatea totală, colectarea acestora publice locale
exprimată gravimetric, pe rampă)
produsă în anul 1995, în
maximum 8 ani de la data Colectarea Stabilirea unor parteneriate între operatorii de Operatorii de salubritate 2009
de 16 iulie 2001 deşeurilor salubritate şi agenţii economici specializaţi în
biodegradabile valorificarea deşeurilor biodegradabile Autorităţile administraţiei
colectate de pe publice locale
rampele de deşeuri
Agenţii economici specializaţi
în valorificarea deşeurilor
biodegradabile
Reducerea cantităţii de Reducerea cantităţii Amenajarea unor spaţii corespunzătoare Operatorii de salubritate 2016
deşeuri biodegradabile de deşeuri pentru colectarea selectivă la rampă
municipale depozitate la biodegradabile (prin Autorităţile administraţiei
35% din cantitatea totală, colectarea acestora publice locale
exprimată gravimetric, pe rampă)
produsă în anul 1995, în
maximum 15 ani de la data Colectarea Stabilirea unor parteneriate între operatorii de Operatorii de salubritate 2016
de 16 iulie 2001 deşeurilor salubritate şi agenţii economici specializaţi în
biodegradabile valorificarea deşeurilor biodegradabile Autorităţile administraţiei
colectate de pe publice locale
rampele de deşeuri
Agenţii economici specializaţi
în valorificarea deşeurilor
biodegradabile

135
 Reducerea cantităţii de Reducerea cantităţii Amenajarea unor spaţii corespunzătoare Operatorii de salubritate 2012
deşeuri valorificabile (în de deşeuri pentru colectarea selectivă la rampă
urma colectării selective) valorificabile (prin Autorităţile administraţiei
precum şi colectarea colectarea acestora publice locale
deşeurilor recuperabile pe pe rampă)
rampă
Colectarea Stabilirea unor parteneriate între operatorii de Operatorii de salubritate 2012
deşeurilor salubritate şi agenţii economici specializaţi în
valorificabile valorificarea deşeurilor Autorităţile administraţiei
colectate de pe publice locale
rampele de deşeuri
Agenţii economici specializaţi
în valorificarea deşeurilor
Sporirea gradului Sporirea/îmbunătă Creşterea numărului de Număr containere, Existenţa unui număr şi tipuri necesar de Societăţi de salubrizare Permanent
de dotare a ţirea inventarului pubele, containere pubele, utilaje de recipienţi de precolectare a deşeurilor
agenţilor de specific a amplasate pe domeniul transport menajere Autorităţile administraţiei
salubrizare privind agenţiilor de public precum şi a celor publice locale
"inventarul salubrizare utilizate la colectarea Existenţa unui număr şi tip necesar de maşini
specific" selectivă de transport a deşeurilor menajere

Creşterea numărului
autovechiculelor speciale
Realizarea unor Educarea Creşterea nivelului de Număr de acţiuni Elaborarea şi publicarea unor broşuri Autorităţile administraţiei Permanent
programe specifice populaţiei şi educare a populaţiei şi organizate educative pe tema gestionării corecte a publice locale
pentru educarea schimbarea schimbarea deşeurilor
populaţiei privind comportamentului comportamentului Număr de ONG-uri
gestionarea cetăţenilor privind cetăţenilor privind participanţi Organizare de şedinţe publice pentru
deşeurilor în gestionarea gestionarea deşeurilor sensibilizarea populaţiei referitor la Agenţia pentru Protecţia
vederea reducerii deşeurilor avantajele gestionării corecte a deşeurilor Mediului Harghita
impactului acestea
asupra sănătăţii Prelegeri susţinute în instituţiile de Inspectoratul Şcolar Judeţean
populaţiei şi a învăţământ în vederea educării tinerei Harghita
mediului generaţii
Mass-media
Educarea populaţiei prin mass-media

136
Depozitarea în Asigurarea Realizarea a 2 depozite Număr de depozite Realizarea depozitelor regionale de deşeuri Autorităţile administraţiei 2008-2010
condiţiile legii a facilităţilor regionale de deşeuri regionale realizate menajere publice locale
deşeurilor necesare pentru menajere (darea în (înfiinţare celulă)
menajere depozitarea în folosinţă, cel puţin a unei - din care: Operatori de salubrizare
(HG 349/2005 condiţiile legii a celule până în anul 2008) şi Capacitatea Realizare celulă de depozitare deşeuri
privind deşeurilor a celor 9 staţii de transfer depozitelor
depozitarea menajere aferente depozitelor, ecologice Realizarea staţiilor de transfer
deşeurilor) şi eşalonat până în 2010 (capacitate celulă)
eliminarea
stocurilor de Valoarea
nămoluri existente investiţiilor (valoare
provenite în urma celulă)
epurării apelor Închiderea depozitelor de Număr de depozite Închiderea depozitelor de deşeuri neecologice Autorităţile administraţiei 2012
uzate orăşeneşti deşeuri neecologice până neecologice închise şi monitorizare postînchidere publice locale
în 2012 – conform anexei
nr. 5 din HG 349/2005 Număr de depozite Agenţia pentru Protecţia
privind depozitarea amenajate Mediului Harghita
deşeurilor
Capacitatea
disponibilă a
depozitelor
amenajate
Realizarea unui Îmbunătăţirea Număr de staţii de Identificarea fondurilor pentru modernizarea Operatorii staţiilor de epurare permanent
management caracteristicilor de epurare epurare modernizate staţiilor
corect al a staţiilor aflate în Autorităţile administraţiei
deşeurilor exploataţie prin executarea Număr de operatori Identificarea agenţilor agricoli posibil publice locale
provenite în urma lucărilor necesare de de staţii implicate utilizatori de nămol
epurării apelor modernizare Agenţia pentru Protecţia
uzate orăşeneşti Număr de permise Asigurarea fondurilor pentru efectuarea Mediului Harghita
(nămoluri de la Eliminarea stocurilor de de împrăştiere analizelor pedologice
staţiile de epurare) nămol provenit în urma solicitate Oficiul de Studii Pedologice şi
epurării apelor uzate Asigurarea fondurilor pentru analiza Agrochimice
Număr de analize nămolului
Găsirea soluţiilor de efectuate Proprietarii de terenuri agricole
utilizare în agricultrură a Asigurarea transportului de nămol de la staţie
nămolurilor provenite de la Cantitatea de nămol de epurare pe terenul agricol Laboratoarele specializate
staţiile de epurare utilizat în pentru analiza nămolului
agricultură

137
Gestiunea Înbunătăţirea Sporirea Identificarea de noi deşeuri Cantităţi de deşeuri Realizarea programului de acţiune având ca Autorităţile administraţiei 2010
deşeurilor condiţiilor de preocupării în de pesticide şi depozitarea de pesticide scop depistarea de noi surse de deşeuri de publice locale
periculoase colectare, vederea în condiţii de siguranţă existente şi generate pesticide
PM-06-02 transport, reactualizării în judeţul Harghita Societăţile comerciale
(PM-06-02-01 valorificare stocurilor şi implicate
PM-06-02-02 depozitare/elimina eliminărea Cantităţi de deşeuri
PM-06-02-03) re cantităţii de de pesticide Direcţia pentru Agricultură şi
deşeuri de eliminate Dezvoltare Rurală
pesticide
(“istorice”) Nr. acţiuni Agenţia pentru Protecţia
organizate Mediului Harghita
Transportul şi eliminarea Eliminarea stocurilor de pesticide de către Proprietarii şi/sau deţinătorii 2010
stocurilor de pesticide Nr. autorităţi societăţile autorizate - asigurarea fondurilor pesticidelor
“istorice” de către implicate şi a condiţiilor de siguranţă în manipularea,
societăţile autorizate transportul şi eliminarea pesticidelor
Sporirea Gestionarea Cantităţi de deşeuri Elaborarea unui program pentru alegerea Direcţia de Sănătate Publică 2010
preocupării în corespunzătoare a spitaliceşti şi soluţiei optime de colectare, transport, Harghita
vederea eliminării deşeurilor spitaliceşti şi medicamentoase eliminare de deşeuri spitaliceşti şi
deşeurilor medicamentoase medicamentoase în judeţul Harghita Autorităţile administraţiei
spitaliceşti şi publice locale
medicamentoase Implementarea variantei optime de colectare,
transport, eliminare de deşeuri spitaliceşti şi
medicamentoase în judeţul Harghita
Înbunătăţirea Implementarea Cantităţi de ulei, Monitorizarea aplicării prevederilor Societăţile comerciale în cauză permanent
gestionării prevederilor normative anvelope, normative pentru uleiuri uzate
deşeurilor de ulei, pentru uleiuri uzate acumulatori Autorităţile administraţiei
anvelope, comercializate în publice locale
acumulatori, judeţul Harghita
vehicule scoase Agenţia pentru Protecţia
din uz (VSU), Cantităţile colectate Mediului Harghita
DEEE şi azbest Colectarea anvelopelor de deşeuri de ulei, Monitorizarea unităţilor service privind Autorităţile administraţiei
inutilizabile de către anvelope, colectarea anvelopelor inutilizabile şi publice locale permanent
service-uri şi gestionarea acumulatori din gestionarea corectă a acestora
corectă a acestora judeţul Harghita Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
Realizarea de spaţii de Monitorizarea aplicării prevederilor Autorităţile administraţiei permanent
depozitare temporară normative – realizării spaţiilor de depozitare publice locale
pentru acumulatori în prevăzute pentru acumulatorii uzaţi
vederea gestionării corecte Agenţia pentru Protecţia
de către colectori Mediului Harghita
Realizarea unui punct de Număr de Monitorizarea furnizării de către producători Societăţile comerciale în cauză permanent
colectare a VSU pentru producători a datelor cu privire la posibilităţile de
preluarea vehiculului uzat implicaţi dezmembrare şi/sau tratare a vehiculelor care
de la ultimul deţinător ajung uzate
Număr de puncte
realizate

Număr de autorităţi
implicate

138
Realizarea unui
management corect al
deşeurilor rezultate în urma
dezmembrării VSU cu
precădere la ţintele privind
reutilizarea şi valorificarea
masei vehiculelor preluate
Realizarea punctelor de
colectare pentru preluarea
deşeuri de echipamente
electrice şi electronice
(DEEE) şi a unui
management corect al
DEEE colectate de la
populaţie
Realizarea bazei de date cu
privire la agenţii economici
producători/utilizatori de
azbest şi/sau de produse
care conţin azbest
Urmărirea respectării
prevederilor legale de
restricţionare a introducerii
pe piaţă a azbestului şi a
produselor care conţin
azbest de către producători
şi/sau comercianţi
Număr vehicule Monitorizarea unităţilor autorizate pentru Agenţia pentru Protecţia permanent
colectate colectarea/dezmembrarea vehiculelor scoase Mediului Harghita
din uz
Număr vehicule Societăţile comerciale în cauză
dezmembrate
Cantitatea de
deşeuri rezultate în
urma dezmembrării
Realizarea
obiectivelor
prevăzute de
normativele în
vigoare (%)
Nr. puncte de Urmărirea realizării punctelor de colectare şi Agenţi economici permanent
colectare realizate a termenelor prevăzute pentru punerea în “producători” de echipamente
funcţiune ale acestora electrice şi electronice (EEE)
Nr. agenţi
economici implicaţi Urmărirea realizării obiectivelor de colectare Autorităţi ale administraţiei
a DEEE, în ceea ce priveşte cantităţile de publice locale
Nr. autorităţi ale asemenea deşeuri
administraţiei Agenţia pentru Protecţia
publice implicate Mediului Harghita
Cantitatea de DEEE
preluat de la
populaţie
Nr. agenţi Întocmirea evidenţei cu privire la Agenţii economici producători 1 ianuarie
economici producătorii şi/sau comercianţii de azbest 2007 şi
inventariaţi şi/sau de produse care conţin azbest Agenţii economici utilizatori permanent
Cantitatea de Monitorizarea unităţilor Agenţii economici care au ca
deşeuri de azbest producătoare/utilizatoare de azbest şi/sau obiect de activitate
şi/sau de produse produse cu conţinut de azbest transportul/eliminarea acestor
care conţin azbest deşeuri
identificată Monitorizarea respectării prevederilor legale
cu privire la introducerea pe piaţă ale acestor Agenţia pentru Protecţia
Cantităţi de azbest produse (1 ianuarie 2007) Mediului Harghita
şi/sau produselor
care conţin azbest Monitorizarea eliminării deşeurilor de azbest Garda Naţională de Mediu –
eliminate şi/sau a produselor care conţin azbest Comisariatul Judeţean Harghita
139
Gestionarea Îmbunătăţirea Realizarea unui Realizarea unui program Suprafaţe afectate Realizarea programului de management al Proprietarii acestor locaţii 2010
deşeurilor condiţiilor de management de management al de hălzi de steril şi riscurilor privind sterilul din industria
industriale cu colectare, corect a riscurilor privind sterilul iazuri de decantare minereurilor feroase şi neferoase Administraţia Naţională Apele
precădere a celor transport, cantităţilor de din industria minereurilor Române prin Sisteme de
“istorice” valorificare, steril provenit din feroase şi neferoase Suprafeţe redate în Gospodărirea a Apelor
PM-06-03 depozitare/ industria Implementarea circuitul agricol sau Monitorizarea aspectelor legate de prevenirea Proprietarii acestor locaţii 2013
(PM-06-03-01 eliminare extractivă a prevederilor normative în silvic accidentelor şi a reîncadrării în zonă
PM-06-03-02 minereurilor cea ce priveşte stabilitatea Sisteme de Gospodărire a
PM-06-03-03) feroase şi hălzilor şi iazurilor cu Valoarea Studii, avize, finanţare Apelor
neferoase scopul prevenirii investiţiilor
accidentelor şi reîncadrarea Reconstrucţia ecologică a haldelor de steril şi Agenţia pentru Protecţia
în mediul înconjurător Poluările iazurilor de decantare Mediului Harghita
accidentale cauzate
de aceste obiective Fixarea vegetativă a haldelor, taluzelor şi
iazurilor de decantare (înierbări, împăduriri)
Realizarea unui Realizarea unui Suprafaţe afectate Asigurarea haldei de steril şi a iazului de SC METALURGICA SA 2012
management management corect şi de hălzi de steril şi decantare cu scopul eliminării riscurilor de Vlăhiţa
corect a deşeurilor monitorizarea continuă a iazuri de decantare; producere a evenimentelor cu impact negativ
provenite din sterilului de pe halda şi de asupra populaţiei şi a mediului
industria pe iazul de decantare al Suprafeţe redate în
metalurgică S.C. Metalurgica S.A. circuitul agricol sau Studii, avize, finanţare
Vlăhiţa silvic;
Reconstrucţia ecologică a haldei de steril şi a
Cantităţi de deşeuri iazului de decantare.
Realizarea unui depozitate; Executarea lucrărilor de punrere în siguranţă Proprietarii deşeurilor 2012
management corect şi a depozitului de nisip de turnătorie în vederea
monitorizarea continuă a Valoarea eliminării riscului
nisipului de turnătorie cu investiţiilor
conţinut de fenol şi Eliminarea corespunzătoare a nămolului
nămolului galvanic de la Poluările galvanic aflat în stoc
S.C. Bucin S.A. accidentale cauzate
Gheorgheni de aceste obiective
Realizarea unui Eliminarea nămolului galvanic aflat în stoc Proprietarii deşeurilor 2012
management corect şi
monitorizarea continuă a
nămolului galvanic de la
S.C. Maulemn S.A.
Gheorgheni
Realizarea unui Eliminarea nămolului galvanic aflat în stoc Proprietarii deşeurilor 2012
management corect şi
monitorizarea continuă a
nămolului galvanic de la
S.C. Hart S.A. Miercurea-
Ciuc

140
 Realizarea unui Eliminarea nămolului galvanic aflat în stoc Proprietarii deşeurilor 2012
management corect şi
monitorizarea continuă a
nămolului galvanic de la
S.C. Matriţa S.A.
Odorheiu-Secuiesc
Realizarea unui Eliminarea nămolului galvanic aflat în stoc Proprietarii deşeurilor 2012
management corect şi
monitorizarea continuă a
nămolului galvanic de la
S.C. Technoutilaj S.A.
S.A. Odorheiu-Secuiesc
Realizarea unui Executarea lucrărilor de punere în siguranţă a Proprietarii deşeurilor 2012
management corect şi depozitului ce conţine nisip de turnătorie
monitorizarea continuă a pentru eliminarea riscului
nisipului de turnătorie cu
conţinut de fenol de la S.C.
Oţeluri Speciale S.A.
Cristuru-Secuiesc
Realizarea unui Eliminarea nămolului galvanic aflat în stoc Proprietarii deşeurilor 2012
management corect şi
monitorizarea continuă a
nămolului galvanic de la
S.C. Kelbor Impex S.R.L.
Gheorgheni
Realizarea unui Eliminarea depozitelor Suprafeţe ocupate Inventarirea depozitelor necontrolate şi Generatorii/ proprietarii acestor 2012
management necontrolate de deşeuri de depozite asanarea acestora deşeuri
corect a deşeurilor provenite din industria de necontrolate de
provenite din prelucrare a lemnului rumeguş Depozitarea rumeguşului în spaţii special Autorităţile administraţiei
industria de amenajate publice locale
prelucrare primară Găsirea de noi soluţii Valoarea Identificarea soluţiilor de valorificare a Generatorii/ proprietarii acestor 2007
a lemnului pentru valorificarea investiţiilor rumeguşului (brichetare, compostare, în deşeuri
corespunzătoare a acestor industria cimentului, în centrale termice)
deşeuri Autorităţile administraţiei
Realizarea proiectelor privind valorificarea publice locale
rumeguşului

Asigurarea de fonduri pentru investiţii cu

scopul valorificării superioare a acestor
deşeuri

141
 4.2.7. Matricea-plan pentru problema - Ameninţări date de accidente majore, fenomene naturale şi antropice

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţinte pentru realizarea Indicatori pentru Acţiuni / Activităţi Responsabili Termene
obiectivului specific fiecare ţintă prevăzute
Existenţa de zone Reducerea riscului Reducerea riscului Reducerea suprafeţelor Hărţii de risc la - Elaborarea/reactualizarea hărţilor de risc la ABA-Direcţiile de Ape, 2020
expuse riscului la la dezastre la inundaţii, afectate de inundaţii inundaţii elaborate inundaţii pentru fiecare bazin hidrografic; Sisteme de Gospodărire a
inundaţie, eroziune naturale prin protejarea vieţii Apelor
şi alunecări de teren implementarea umane şi a
PM-07-01 măsurilor bunurilor expuse Consilii locale
PM-07-02 preventive în la acest risc
PM-07-03 zonele vulnerabile.
PM-07-04 Protejarea
PM-07-05 obiectivelor socio-
economice.

Reducerea suprafeţelor Planuri de acţiune Elaborarea/reactualizarea planurilor de ABA-Direcţiile de Ape, Permanent

afectate de inundaţii elaborate pentru apărare împotriva inundaţiilor Sisteme de Gospodărire a
managementul Apelor
riscului la inundaţii
ISU Oltul al Judeţului Harghita

Consilii locale

Instituţia Prefectului
Reducerea suprafeţelor Nr. de proiecte Amenajarea complexă a cursurilor de apă Administraţia Naţională Apele Permanent
afectate de inundaţii pentru protecţia pentru protecţia împotriva inundaţiilor Române -Direcţiile de Ape,
împotriva Sisteme de Gospodărire a
inundaţiilor; Apelor
Lucrări executate şi
eficienţa acestora; Consilii locale
Populaţie care
beneficiază de
măsuri de protecţie
împotriva
inundaţiilor
(indicator de
rezultat)
Autorizaţii de Este interzis eliberarea a autorizaţiilor de Consliile locale Permanent
contrucţie eliberate construcţie în zonele inundabile Consiliul Judeţean
Eficientizarea Reducerea consecinţelor Unităţi speciale de - Achiziţionarea de echipament pentru Administraţia Naţională Apele Permanent
intervenţiilor după distructive ale inundaţiilor intervenţie; unităţile speciale de intervenţie Române -Direcţiile de Ape,
inundaţii. Sisteme de Gospodărire a
Creşterea Echipamente Apelor
răspunderii
publice şi civice în Instituţia Prefectului
caz de inundaţii
Inspectoratul pentru Situaţii de
Urgenţă

142
 Valoarea pagubelor Executarea lucrărilor de refacere a zonelor Administraţia Naţională Apele Permanent
produse; afectate de inundaţii Române -Direcţiile de Ape, (în funcţie
Lucrări de refacere Sisteme de Gospodărire a de pagubele
executate; Apelor; produse de
Valoarea Consilii locale; inundaţii)
investiţiilor Titularii de obiective afectate
Sistem eficient de Modernizarea sistemului informatic în caz de Administraţia Naţională Apele 2020
avertizare a inundaţii Române -Direcţiile de Ape,
populaţiei de Sisteme de Gospodărire a
iminenţa unei Apelor
catastrofe
Instituţia Prefectului

Inspectoratul pentru Situaţii de

Urgenţă
Unităţi speciale de intervenţie

Consilii Locale
Reducerea riscului Reducerea suprafeţelor Harta suprafeţelor Elaborarea/reactualizarea hărţii suprafeţelor Consiliile locale Permanent
la alunecări de afectate de alunecări de cu risc la alunecări cu risc la alunecări de teren în judeţul Consiliul Judeţean;
teren, protejarea teren de teren Harghita Proprietarii de terenuri
vieţii umane şi a Direcţia pentru Agricultură şi
bunurilor expuse Dezvoltare Rurală;
la acest risc
Nr. planuri de Elaborarea/reactualizarea planurilor de Consilii locale Permanent
intervenţie realizate intervenţie în caz de urgenţă Instituţia Prefectului
Inspectoratul pentru Situaţii de
Urgenţă
Consiliul Judeţean Harghita
Programe judeţene Elaborarea şi implementarea programelor Consiliile locale; Permanent
de stabilizare a judeţene de stabilizare a alunecărilor de teren
alunecărilor de prin împădurirea terenurilor degradate şi Consiliul Judeţean;
teren elaborate; Nr. realizarea lucrărilor specifice de colectare a
de proiecte apelor pluviale în zonele cu stabilitate redusă Deţinători de terenuri;
elaborate;
Lucrări executate şi Direcţia pentru Agricultură şi
eficienţa acestora; Dezvoltare Rurală;
Suprafeţe de teren
stabilizate; Instituţia Prefectului
Populaţie care
beneficiază de
măsuri de protecţie
împotriva
alunecărilor de
teren

Autorizaţii de Eliberarea în regim restrictiv a autorizaţiilor Consliile locale Permanent

contrucţie eliberate de construcţie în zonele cu risc la alunecări Consiliul Judeţean
de teren

143
 Reducerea Corecţia torenţilor Suprafeţe de teren Realizarea lucrărilor specifice pentru corecţia Consliile locale; Permanent
suprafeţelor stabilizate; torenţilor -reîmpădurire, gabioane, etc. Direcţia Silvică Harghita
afectate de torenţi Lucrări realizate DADR
activi
Reabilitarea şi Reducerea zonelor afectate Nr. proiecte - Realizarea lucrărilor specifice de apărare a Consiliile locale Permanent
consolidarea de eroziune de mal realizate; malurilor şi albiilor cursurilor de apă
malurilor şi Lungimi de maluri împotriva eroziunii în zonele localităţilor Sisteme de Gospodărire a
albiilor degradate reabilitate; urbane şi rurale afectate Apelor
ale cursurilor de Lucrări executate
apă din judeţul
Harghita
Diminuarea Reducerea suprafeţelor Gradul de reducere - Elaborarea/reactualizarea hărţii terenurilor Consiliile locale 2013
eroziunii solului afectate de eroziune a suprafeţelor de cu risc la eroziune în bazinele hidrografice la
prin amenajerea teren afectate de nivel de judeţ Direcţia pentru Agricultură şi
bazinelor eroziune în bazinele Dezvoltare Rurală
hidrografice hidrografice faţă de
anul 2006 Instituţia prefectului

Nr. de planuri Elaborarea/raectualizarea planurilor de Instituţia prefectului Permanent

realizate în funcţie intervenţie în caz de urgenţă (în funcţie
de necesar Consilii locale de cazurile
de urgenţă)
Consiliul Judeţean Harghita
Risc de accident la Reducerea Conformarea Reducerea riscurilor de Indicatori tehnico- - Realizarea lucrărilor de reconstrucţie a Titularii obiectivelor 2020
depozitele de riscurilor de activităţilor legate accidente la depozitele de economici ai iazurilor de decantare aflate în curs de
reziduuri şi iazuri accidente la de exploatarea sau reziduuri şi iazuri de investiţiilor conservare şi monitorizarea acestora
de decantare depozitele de conservarea decantare realizate;
rezultate în urma reziduuri în caz de depozitelor de
activităţii de minerit fenomene reziduuri cu Poluări accidentale
PM-07-06 meteorologice documentele produse
nefavorabile legale în vigoare
Existenţa zonelor Reducerea zonelor Reducerea zonelor Reducerea suprafeţelor Nr. de planuri Consiliile locale Permanent
expuse riscului la expuse riscului la expuse riscului la afectate de secetă realizate în funcţie Elaborarea/raectualizarea planurilor de (în funcţie
secetă secetă secetă de necesar intervenţie în caz de urgenţă Direcţia pentru Agricultură şi de cazurile
PM-07-07 Dezvoltare Rurală de urgenţă)

Instituţia prefectului

ISU Oltul al Judeţului Harghita Permanent

Nr. proiecte Implementarea proiectelor de realizare a unor
implementate sisteme de irigaţii a suprafeţelor agricole

Nr. masuri de Atenţionarea populaţiei în perioadă de secetă Permanent

atenţionare pentru prevenirea incendiilor de vegetaţie

144
 4.2.8. Matricea-plan pentru problema - Turism şi agrement
Problema
1. Insuficienţe privind
amenajarea zonelor de
agrement din punct de
vedere al infrastructurii de
mediu (apă, canal,
gestionare deşeuri) şi al
infrastructurii turistice
elementare.
PM-08-01
2. Practicarea turismului
neorganizat şi neecologic
PM-08-02
Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen
Realizarea acelor Întreţinerea zonelor de Asigurarea Număr de zone de Reactualizarea Consiliul Judeţean Permanent
dezvoltări turistice agrement, dotarea lor condiţiilor pentru agrement legiferate şi planurilor de urbanism Consiliile locale
care să contribuie la cu locuri de parcare, dezvoltarea dotate corespunzător şi promovarea acestora
creşterea ocupaţiei şi facilităţi pentru turismului durabil desfăşurării
a calităţii vieţii protecţia mediului şi turismului de masă
comunităţilor locale, asigurarea condiţiilor Valoarea investiţiilor
fără ca starea igienico-sanitare în infrastructură
atracţiilor turistice şi corespunzătoare. turistică şi de mediu
a mediului să fie
afectată
Asigurarea serviciului Consilii locale Permanent
de colectare a
deşeurilor în toate
zonele de agrement
-Realizarea/ Consiliile locale 2015 (termen final
reabilitarea Consiliul Judeţean pentru conformarea cu
/extinderea sistemelor Directiva privind
centralizate de calitatea apei destinate
alimentare cu apă consumului uman)
potabilă;
-Realizarea 2015/2018 (termen final
sistemelor pentru conformarea c
centralizate de Directiva 91/271/CE
colectare, transport şi privind epurarea apelor
epurare a apelor uzate uzate)
din zonele turistice.
Dezvoltarea Consilii locale Permanent
infrastructurii
turistice elementare -
dotarea zonelor de
agrement cu locuri de
parcare
corespunzătoare,
WC-uri publice,
trasee turistice, etc.
Reducerea Practicarea turismului Desfăşurarea -Număr şi tip de - Organizarea Consilii locale; Permanent
impactului generat organizat şi ecologic turismului organizat acţiuni efectuate turismului specific în Administratorii, custozii
asupra mediului de şi ecologic atât în pentru sensibilizarea ariile naturale ariilor naturale protejate;
145
activităţile de turism perimetrul ariilor şi responsabilizarea protejate; Administratorii zonelor
naturale protejate, publicului -Delimitarea, destinate activităţilor de
cât şi în afara -Număr de amenajarea şi dotarea picnic
acestora participanţi la zonelor destinate Garda Naţională de Mediu –
acţiunile de activităţilor de picnic Comisariatul Judeţean
informare-educare conform prevederilor Harghita
organizate Legii 54/2012; Oficiul de Autorizaţie şi
-Amenzi aplicate -Elaborarea şi Control în Turism Miercurea
implementarea unor Ciuc
programe specifice ONG-uri
pentru conştientizarea Inspectoratul Şcolar Judeţean
publicului privind Harghita
necesitatea protejării Unităţi de învăţământ
şi conservării
valorilor naturale,
precum şi modul de
efectuare a turismului
atât în perimetrul
ariilor naturale
protejate, cât şi în
afara acestora
-Acţiuni de verificare
şi control
Implementarea Actualizarea şi Actualizarea şi Strategii actualizate -Actualizarea şi 1.Consiliul Judeţean 2020
strategiilor locale şi implementarea implementarea şi implementate implementarea 2.Consiliile locale
regionale de strategiilor locale şi strategiilor locale şi obiectivelor
dezvoltare a regionale de regionale de prevăzute în Strategia
turismului în dezvoltare a dezvoltare a de dezvoltare a
condiţii ecologice turismului în condiţii turismului în turismului din judeţul
ecologice condiţii ecologice Harghita (elaborat în
anul 2009)

146
 4.2.9. Matricea-plan pentru problema - Urbanism – mediu

Obiectiv Obiectiv specific Ţintă

Problema Indicator Acţiune Responsabili Termen
general
1. Lipsa întreţinerii şi Reabilitarea căilor Întreţinerea Reabilitarea căilor Studii/proiecte Elaborare şi avizarea 1.Primăriile municipale şi Permanent
amenajării tuturor rutiere intraurbane drumurilor din oraşe rutiere intraurbane elaborate studiilor şi proiectelor orăşeneşti
străzilor din municipii şi şi municipii din în funcţie de Km de drum necesare 2.Consiliul Judeţean
oraşe punctul de vedere al caracteristicile reabilitat
Atragerea fondurilor Permanent
PM-09-02 calităţii infrastructurii traficului rutier din Valoare investiţie /
şi realizarea 1.Primăriile municipale şi
municipiile şi Km de drum
investiţiilor orăşeneşti
oraşele judeţului reabilitat 2.Consiliul Judeţean
Harghita
2. Suprafaţa deficitară a Creşterea Respectarea normelor Respectarea Zonă verde / cap de -Reabilitarea spaţiilor 1.Consiliul Judeţean Harghita 2014-2020
zonelor verzi în mediul suprafeţelor spaţiilor de alocare a normelor de alocare locuitor verzi existente; 2.Consiliile locale minicipale şi
urban verzi intraurbane şi suprafeţei de spaţiu a suprafeţei de -Eliminarea orăşeneşti
3.Direcţia de Sănătate Publică
PM-09-04 periurbane şi verde / locuitor spaţiu verde / construcţiilor ilegale Harghita
diminuarea conform Ordinului locuitor conform intraurbane şi 4.Agenţia pentru Protecţia
agresiunii antropice Ministrului Sănătăţii Ordinului periurbane, redarea în Mediului Harghita
asupra celor nr.536/1996, OUG Ministrului Sănătăţii circuitul spaţiilor
existente 114/2007 şi OUG nr.536/1996 OUG verzi recreative sau
195/2005 114/2007 şi OUG de joacă.
195/2005

3. Absenţa arterelor Diminuarea Construirea arterelor Construirea tuturor Artere rutiere de Includerea în PATJ, 1. Autorităţile administraţiei Permanent
rutiere ocolitoare ale impactului asupra rutiere de ocolire a arterelor rutiere de ocolire incluse în PUG şi PUZ a publice locale
municipiilor, oraşelor şi mediului urban şi localităţilor ocolire a localităţilor PUG şi PUZ arterelor rutiere de 2.Consiliul Judeţean Harghita
Studii/proiecte
comunelor sănătăţii umane prin elaborate ocolire optime în
PM-09-01 realizarea căilor de Rute ocolitoare scopul reducerii
centură rutiere construite impactului asupra
Valoare investiţii sănătăţii umane
Km de drum realizat
Realizarea studiilor şi 1. Autorităţile administraţiei Permanent
proiectelor pentru publice locale
traseele de ocolire 2.Consiliul Judeţean Harghita

Atragerea fondurilor 1. Autorităţile administraţiei Permanent

necesare şi realizarea publice locale
lucrărilor pentru 2.Consiliul Judeţean Harghita
traseele de ocolire

147
4. Insuficienţa locurilor Crearea condiţiilor Amenajarea locurilor Amenajarea Nr. autovehiculelor -Efectuarea unor 1.Consiliul judeţean 2020
de parcare pentru de parcare pentru de parcare existente locurilor de parcare în judeţ / capacitatea studii privind 2.Consiliile locale
autovehicule şi a altor autovehicule în Realizarea unor noi existente; realizarea locurilor de parcare amplasarea noilor
Nr. locuri de parcare
dotări urbanistice (WC, mediul urban şi locuri de parcare unor noi locuri de amenajate locuri de parcare
etc) realizarea dotărilor Realizarea dotărilor parcare; realizarea Nr. locuri de parcare -Amenajarea,
PM-09-07 urbanistice urbanistice (WC-uri dotărilor urbanistice noi create extinderea locurilor
publice) (WC-uri publice) Nr. WC-uri publice de parcare existente
-Realizarea unor noi
locuri de parcare
-Realizarea dotărilor
urbanistice (WC-uri
publice)

5. Deficienţe în Îmbunătăţirea Elaborarea şi Elaborarea Planuri de urbanism -Verificarea 1.Consiliul Judeţean 2020
respectarea condiţiilor de viaţă respectarea corespunzătoare şi elaborate respectării planurilor 2.Consiliile locale
documentaţiilor de şi de mediu în documentaţiilor de respectarea Planuri de urbanism de urbanism
reînnoite
urbanism zonele de odihnă şi urbanism documentaţiilor de Amenzi aplicate -Reactualizarea
PM-09-06 de recreere. urbanism planurilor de
urbanism şi
promovarea acestora
-Desfinţarea
construcţiilor ilegale
-Întreţinerea zonelor
de agrement, dotarea
lor cu facilităţi de
infrastructură şi
asigurarea condiţiilor
igienico-sanitare
corespunzătoare
(sisteme de
alimentare cu apă
potabilă,
canalizare/epurare
ape uzate,
organizarea
serviciului de
salubritate)

148
6.Poluarea sonoră şi Reducerea nivelului Reducerea nivelului Respectarea Măsurători de - Optimizarea Agenţi economici (în special Permanent
vibraţii generate de zgomotelor şi zgomotelor şi prevederilor STAS zgomot proceselor industriale din industria lemnului, baruri,
activităţi urbane, lipsa vibraţiilor provenite vibraţiilor în limitele 10009/1988 (65 în sensul utilizării restaurante, etc.)
Nr. reclamaţii
izolaţiei fonice a unor din activităţi urbane prevăzute de lege în dBA) la limita unor tehnologii
privind discomfortul
construcţii rezidenţiale în industriale şi zonele urbane tuturor incintelor silenţioase sau
generat de zgomot şi
zonele urbane comerciale industriale şi montării de
vibraţii
PM-09-05 comerciale amortizoare de
Nr construcţii zgomote
izolate fonic - Măsuri specifice de
atenuare a zgomotelor
(utilizarea
materialelor
fonoabsorbante de
izolare a incintelor
industriale şi
comerciale)
-Automonitoringul
zgomotului şi
vibraţiilor
-Respectarea
programului de lucru
autorizat

-Verificarea Garda Naţională de Mediu – Permanent

măsurilor prevăzute Comisariatul Judeţean
în autorizaţiile de Harghita
mediu emise
7. Insuficienţa traseelor Promovarea Realizarea traseelor Realizarea traseelor Studii /proiecte Elaborare de Primăriile oraşelor şi Permanent
special amenajate pentru ciclismului în special amenajate special amenajate elaborate studii/proiecte pentru comunelor
biciclişti mediul urban pentru biciclişti pentru biciclişti trasee special Direcţia Generală de Drumuri
Km de piste pentru
PM-09-03 amenajate pentru şi Poduri
biciclete efectuaţi
biciclişti
Realizarea unor trasee Primăriile oraşelor şi Permanent
special amenajate comunelor
pentru biciclişti Direcţia Generală de Drumuri
şi Poduri

149
 4.2.10. Matricea-plan pentru problema - Afectarea sănătăţii populaţiei

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen
Insuficienţe privind Îmbunătăţirea Dezvoltarea unui Asigurarea unor Număr scheme de 1. Elaborarea şi 2014-2020
sistemul de monitorizare sistemului de sistem informaţional rapoarte argumentate monitorizare implementarea unor Agenţia de Protecţie a
a evoluţiei sănătăţii monitorizare a suport privind relaţia privind relaţia scheme de Mediului Harghita
umane în raport cu evoluţiei sănătăţii sănătatea umană- sănătatea umană- Număr studii monitorizare a
calitatea mediului umane în raport cu calitatea mediului calitatea mediului principalilor
PM-10 calitatea mediului Număr rapoarte parametri privind Ministerul Sănătăţii
starea de sănătate a
Îmbolnăviri populaţiei în relaţie
depistate cauzate de directă cu sursele
poluarea factorilor majore de poluare
de mediu 2. Realizarea unor
studii specifice
Număr de zone relaţiei mediu-
identificate sănătate umană, cu
utilizarea comună a
ambelor tipuri de
informaţii, în
vederea cuantificării
efectelor poluării
factorilor de mediu
asupra populaţiei
3. Monitorizarea
evoluţiei sănătăţii
umane în raport cu
calitatea mediului
4. Realizarea unor
rapoarte specifice cu
privire la impactul
calităţii mediului
asupra sănătăţii
umane
5. Identificarea
zonelor cu potenţial
risc asupra sănătăţii
umane

150
 4.2.11. Matricea-plan pentru problema - Educaţia ecologică

Obiectiv Obiectiv specific Ţintă

Problema Indicator Acţiune Responsabili Termen
general
1. Educaţie ecologică Creşterea gradului de Educarea şi -Acoperirea cu Număr de proiecte de - Iniţierea şi derularea Autorităţile cu atribuţii în Permanent
insuficientă la nivelul conştientizare şi conştientizarea proiecte de informare educaţie ecologică unor proiecte de domeniul protecţiei mediului
comunităţilor din judeţul implicare a publicului publicului în domeniul şi educare ecologică derulate; conştientizare a
Harghita în ceea ce priveşte protecţiei mediului şi a a 100 % din spaţiul Materiale informative publicului în domeniul
PM-11 protecţia mediului şi naturii urban şi rural până în şi educative editate; protecţiei mediului şi a ONG
comportamentul 2020 Număr campanii de naturii.
proietenos pentru informare de
mediu – ca bază -Acoperirea cu desfăşurate - Realizarea şi
pentru dezvoltare materiale de educaţie difuzarea de materiale
durabilă ecologică a întregii de educaţie ecologică;
game de
aspecte/probleme de - Campanii de Agenţia pentru Protecţia
mediu (aer, apă,…..) informare a Mediului Harghita;
până în 2020 comunităţilor cu Garda Naţională de Mediu –
privire la legislaţia în Comisariatul Judeţean Harghita
domeniul protecţiei Autorităţile administraţiei
mediului, starea publice locale
calităţii mediului şi
probleme specifice
- Adaptarea Programe de - Adaptarea planurilor Inspectoratul Şcolar Judeţean Permanent
programelor de învăţământ adaptate şi programelor de Harghita
învăţământ în scopul în scopul însuşirii învăţământ la toate
însuşirii noţiunilor şi noţiunilor şi nivelurile, în scopul
principiilor de principiilor de însuşirii noţiunilor şi
protecţie a mediului; protecţie a mediului; principiilor de ONG
protecţie a mediului,
Acţiuni de educare pentru conştientizarea ,
ecologică derulate în instruirea şi educaţia în
cadrul taberelor acest domeniu
şcolare / concursuri
pe teme ecologice

151
 Scăderea numărului Nr. instrumente noi -Crearea de Agenţia pentru Protecţia Permanent
de incidente instrumente pentru Mediului Harghita
necomunicate Frecvenţa şi număr favorizarea reacţiei
de întâlniri cu presa comunităţii la Garda Naţională de Mediu –
fenomenele de poluare Comisariatul Judeţean Harghita
Nr. communicate de (telefon verde – APM,
presă Garda de Mediu);

- Organizarea de
întâlniri cu liderii
comunitari şi mass-
media

Asigurarea unei Baze de date - Reactualizarea Agenţia pentru Protecţia Permanent

informări complete şi actualizate şi afişate permanentă a bazelor Mediului Harghita
coerente a publicului pe site de date cu informaţiile
în legătură cu de mediu deţinute de
aspectele de mediu către autorităţile
publice; Alte autorităţi cu atribuţii în
- Punerea la dispoziţia domeniul protecţiei mediului
publicului pe paginile
de internet a bazelor
de date cu informaţii
de mediu în format
uşor accesibil
publicului

4.2.12. Matricea-plan pentru problema - Fonduri insuficiente de adresare a problemelor de mediu

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen
1. Fonduri insuficiente Îmbunătăţirea Creşterea numărului Creşterea numărului Numărul de proiecte Acordare de Agenţia de Dezvoltare 2020
pentru adresarea capacităţii de de proiecte finanţate de proiecte finanţate finanţate din surse consultanţă şi Regională Centru
problemelor de mediu; absorbţie a din surse externe şi din surse externe cu externe asistenţă tehnică de Consiliul Judeţean
capacitatea redusă de fondurilor pentru interne minim 5 proiecte / Valoarea specialitate Autorităţi publice
accesare a fondurilor soluţionarea an investiţiilor potenţialilor deconcentrate
PM-12 problemelor de beneficiari (consilii ONG-uri
mediu locale, agenţi
economici) în
identificarea surselor
de finanţare şi

152
 întocmirea proiectelor
pentru soluţionarea
problemelor de mediu
Baza de date Reactualizarea anuală 1.Consiliul Judeţean Harghita Permanent
existentă a bazei de date la (cu sprijinul consiliilor locale,
nivel judeţean autorităţilor publice
cuprinzând nevoi de deconcentrate,
finanţare, stadiul ONG-urilor)
elaborării proiectelor, 2.Agenţia pentru Protecţia
surse de finanţare Mediului Harghita
existente ce pot fi
accesate
Implicarea Creşterea numărului Creşterea numărului Numărul de proiecte Crearea, 1.Consiliul Judeţean Permanent
sectorului privat în de proiecte finanţate de proiecte finanţate finanţate în instituţionalizarea 2.Consilii locale
soluţionarea în parteneriat public- în parteneriat parteneriat public- unor parteneriate 3.ONG-uri
problemelor de privat public-privat cu privat public-private în 4.Asociaţia Intreprinderilor
mediu minim 5 proiecte/an Valoarea scopul soluţionării Mici şi Mijlocii
investiţiilor unor probleme de 5.Agenţi economici
mediu

4.2.13. Matricea-plan pentru problema - Capacitatea instituţională şi administrativă nesatisfăcătoare a autorităţilor descentralizate şi
autorităţilor publice locale în adresarea problemelor de mediu şi impunerea legislaţiei de mediu

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabili Termen
1. Capacitatea 1.1 Integrarea 1.1.1 Integrarea Implementarea Număr de autorităţi Promovarea 1. Agenţi economici Permanent
nesatisfăcătoare a aspectelor de mediu aspectelor de mediu Sistemului de ce-şi afirmă politica procedurilor de 2. Autorităţi locale
autorităţilor în adresarea în deciziile luate de în deciziile luate de Management de de mediu proprie implementare a
problemelor de mediu autorităţile locale autorităţile locale Mediu (SMM) în unităţii Sistemelor de
PM-13 cadrul autorităţilor Etape parcurse de Management de
autorităţile locale în Mediu (SMM)
vederea
implementării
Sistemului de
Management de
Mediu (SMM)

153
1.2 Evaluarea şi 1.2.1 Îmbunătăţirea Completarea dotării Valoarea Evaluarea necesarului 1. Autoritatea publică centrală Permanent
atragerea resurselor sistemului de laboratorului APM investiţiilor de dotări pentru protecţia mediului
necesare adresării monitorizare integrată Harghita pentru a Natura aparatelor laboratorului APM 2.Agenţia Naţională pentru
corespunzătoare a a calităţii mediului în putea asigura achiziţionate şi Harghita pentru a Protecţia Mediului
problemelor de judeţul Harghita monitorizarea relevanţa acestora putea asigura 3.Agenţia Regională pentru
mediu corespunzătoare a pentru completarea monitorizarea Protecţia Mediului
calităţii mediului în sistemului de corespunzătoare a 4.Agenţia pentru Protecţia
judeţul Hgarghita monitorizare a calităţii aerului în Mediului Harghita
calităţii mediului în judeţul Harghita
judeţul Harghita. Identificarea şi 1.Autoritatea publică centrală Permanent
atragerea fondurilor pentru protecţia mediului
necesare realizării 2.Agenţia pentru Protecţia
dotărilor propuse Mediului Harghita
Realizarea dotărilor Agenţia pentru Protecţia Permanent
propuse Mediului Harghita
Autorizarea Existenţa Evaluarea şi atragerea 1.Autoritatea publică centrală 2020
laboratorului pentru laboratorului fondurilor necesare pentru protecţia mediului
30% din indicatorii autorizat din cadrul pentru autorizarea 2.Agenţia pentru Protecţia
determinaţi în cadrul A.P.M Harghita laboratorului APM Mediului Harghita
A.P.M Harghita
pentru recunoaşterea
în instanţă a
buletinelor de Autorizarea / 1.Autoritatea publică centrală 2020
analiză produse de acreditarea pentru protecţia mediului
acesta laboratorului APM 2.Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita

154
5. PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR

5.1. ELABORAREA PLANULUI DE IMPLEMENTARE

Planul de Implementare a Acţiunilor a fost elaborat pentru acţiunile identificate a fi posibile pentru
soluţionarea problemelor prioritare de mediu. Acesta conţine pentru fiecare acţiune posibilă ce
conduce la soluţionarea unei probleme individuale de mediu, următoarele elemente:
părţile (autorităţi, agenţi economici, organizaţii, grupuri) responsabile privind implementarea
acţiunilor;
părţile (autorităţi, organizaţii, grupuri sau alte entităţi) care realizează supravegherea şi
cooperarea în implementarea acţiunilor;
termenele de finalizare a acţiunilor;
sursele de finanţare posibile pentru implementarea acţiunilor.

Ca acţiune preliminară fazei de implementare a PLAM se consideră însuşirea PLAM de către toţi
responsabili (factorii de decizie locali, agenţi economici, socitatea civilă) şi unirea tuturor forţelor
capabile să implementeze acţiunile prevăzute în PLAM.

În continuare se prezintă în detaliu Planul de Implementare a Acţiunilor pentru problemele prioritare

identificate în judeţul Harghita.

5.2. MATRICILE-PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU

SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR DE MEDIU PRIORITARE

Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Degradarea mediului natural

Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Poluarea apelor de suprafaţă
Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Calitatea şi cantitatea apei potabile
Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Poluarea atmosferei
Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Poluarea solului şi apei subterane
Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Gestionarea deşeurilor
Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Ameninţări date de accidente majore,
fenomene naturale şi antropice
Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Turism şi agrement
Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Urbanism – mediu
Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Afectarea sănătăţii populaţiei
Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Educaţia ecologică
Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Fonduri insuficiente de adresare a
problemelor de mediu
Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema Capacitatea instituţională şi
administrativă nesatisfăcătoare a autorităţilor descentralizate şi autorităţilor publice locale în
adresarea problemelor de mediu şi impunerea legislaţiei de mediu

155
 5.2.1 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema - Degradarea mediului natural (arii naturale protejate, silvicultură, resurse
minerale)

Termene Surse de
Obiectiv specific Acţiuni / Activităţi Responsabili Supraveghere / cooperare
prevăzute finanţare

Asigurarea unui management Atribuirea custodiei a tuturor ariilor naturale protejate Agenţia pentru Protecţia Mediului Comitet de Coordonare PLAM permanent Buget de stat
corespunzător conform Harghita Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
prevederilor legale în vigoare Harghita
(OUG nr. 236/2000, Legea nr.
345/2006, Ordin MAPAM Elaborarea, revizuirea şi avizarea planurilor de management Administrator desemnat Comitet de Coordonare PLAM permanent Surse proprii
nr.494/2005) şi a Regulamentelor de funcţionare Custode Agenţia pentru Protecţia Mediului Programe de
Harghita finanţare interne şi
externe
Credite interne şi
externe

Asigurarea respectării
prevederilor regulamentelor de
funcţionare a ariilor naturale
protejate.
Asigurarea condiţiilor pentru
practicarea turismului ecologic
în ariile naturale protejate
Implementarea măsurilor cuprinse în planurile de Administrator desemnat Comitet de Coordonare PLAM permanent Surse proprii
management Custode Agenţia pentru Protecţia Mediului Programe de
Harghita finanţare interne şi
externe
Credite interne şi
externe
Acţiuni de verificare şi control a activităţilor de Agenţia pentru Protecţia Mediului Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget de stat
recoltare/capturare a plantelor şi animalelor din flora şi fauna Harghita Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
spontană Garda Naţională de Mediu – Harghita Programe de
Comisariatul Judeţean Harghita
Elaborarea şi implementarea unor programe specifice pentru Administrator desemnat Permanent finanţare interne şi
conştientizarea publicului privind necesitatea protejării şi Custode externe
conservării valorilor naturale, precum şi modul de efectuare a Agenţi economici Credite interne şi
turismului în perimetrul acestor arii naturale protejate externe

Implementarea unor proiecte de reabilitare a ariilor naturale

protejate şi de ecoturism Permanent

156
Oprirea diminuării efectivelor
speciilor ocrotite, a deteriorării
habitatelor naturale
Gospodărirea corespunzătoare
a pădurilor
Acţiuni de verificare şi control a activităţilor de Agenţia pentru Protecţia Mediului Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget de stat
recoltare/capturare a plantelor şi animalelor din flora şi fauna Harghita Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
spontană Garda Naţională de Mediu – Harghita Programe de
Comisariatul Judeţean Harghita
Elaborarea şi implementarea unor programe specifice pentru Administrator desemnat Permanent finanţare interne şi
conştientizarea publicului privind necesitatea protejării şi Custode externe
conservării valorilor naturale, precum şi modul de efectuare a Agenţi economici Credite interne şi
turismului în perimetrul acestor arii naturale protejate externe
Implementarea unor proiecte de reabilitare a ariilor naturale
protejate şi de ecoturism Permanent
Acţiuni de verificare şi control a activităţilor de Agenţia pentru Protecţia Mediului Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget de stat
recoltare/capturare a plantelor şi animalelor din flora şi fauna Harghita Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
spontană Garda Naţională de Mediu – Harghita Programe de
Comisariatul Judeţean Harghita
Elaborarea şi implementarea unor programe specifice pentru Administrator desemnat Permanent finanţare interne şi
conştientizarea publicului privind necesitatea protejării şi Custode externe
conservării valorilor naturale, precum şi modul de efectuare a Agenţi economici Credite interne şi
turismului în perimetrul acestor arii naturale protejate externe
Implementarea unor proiecte de reabilitare a ariilor naturale
protejate şi de ecoturism Permanent
Reactualizare amenajamentelor silvice vechi Proprietarii de păduri Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget de stat
Inspectoratul Teritorial de Regim Agenţia pentru Protecţia Mediului Bugete locale
Silvic şi de Vănătoare Braşov Harghita Surse proprii
- Acţiuni de verificare şi control în vederea împiedicării Inspectoratul Teritorial de Regim Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget de stat
exploatărilor forestiere fără respectarea prevederilor Silvic şi de Vănătoare Braşov Agenţia pentru Protecţia Mediului
angajamentelor silvice GNM Comisariatul Judeţean Harghita
Harghita
Poliţie
-Implementarea unor proiecte de împădurire/reînpădurire Proprietari de terenuri Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget de stat
Ocoale Silvice Agenţia pentru Protecţia Mediului Bugete locale
Harghita Surse proprii
Programe de
finanţare interne şi
externe
- Elaborarea şi implementarea unor programe specifice pentru Inspectoratul Teritorial de Regim Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget de stat
conştientizarea publicului privind necesitatea protejării şi Silvic şi Vănătoare Braşov Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
conservării pădurilor Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita Programe de
Harghita
Direcţia Silvică finanţare interne şi
ONG-uri, unităţi de învăţămănt externe
Combaterea incendiilor de pădure în perioadă de secetă prin ISU Oltul al Judeţului Harghita Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget de stat
măsuri de atenţionare a populaţiei asupra riscului aprinderii APM Harghita Agenţia pentru Protecţia Mediului
focului Harghita
157

Aplicarea codului celor mai
bune practici agricole
Controlul introduceri speciilor
neautohtone care pot avea
efecte ecologice negative
Controlul cultivării
organismelor modiificate
genetic (OMG)
Gospodărirea raţională a
resurselor de ape minerale
Sistarea extracţiilor ilegale de
resurse minerale (sare, andezit,
roci calcaroase, turbă, etc.)
Combaterea dăunătorilor pădurilor (Ipidae, Hylobius a.) prin Proprietari de terenuri Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget de stat
aplicarea curselor feromonale „Atratyp” şi aplicarea scoarţelor Ocoale Silvice Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
toxice Direcţia Silvică Harghita Harghita Programe de
Efectuarea lucrărilor de exploatare forestieră conform finanţare interne şi
reglementărilor şi instrucţiunilor în vigoare externe
Acţiuni de informare şi educare privind aplicarea codului Proprietari de terenuri agricole Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget de stat
celor mai bune practici agricole Direcţia pentru Agricultură şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
Dezvoltare Rurală Harghita
Aplicarea codului celor mai bune practici agricole Agenţia pentru Protecţia Mediului
Harghita Permanent
Desfăşurarea păşunatului în conformitate cu prevederile legale
Permanent
Controlul autorizării introducerii de specii neautohtone Agenţia pentru Protecţia Mediului Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget de stat
Harghita Agenţia pentru Protecţia Mediului
Proprietari de terenuri agricole Harghita
Controlul implementării legislaţiei referitoare la OMG Direcţii Agricole Comitet de Coordonare PLAM Buget de stat
Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
Harghita
Inventarierea tuturor resurselor de apă minerală Administraţia publică locală Comitet de Coordonare PLAM 2008 Buget de stat
ANRM-Compartimentul de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bugete locale
Inspecţie Teritorială Miercurea Harghita Surse proprii
Ciuc
Determinarea debitelor şi calităţii surselor de ape minerale Administraţia publică locală Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget de stat
Direcţia de Sănătate Publică Agenţia pentru Protecţia Mediului Bugete locale
Harghita Harghita
Reabilitarea captărilor şi a băilor de ape minerale Administraţia publică locală Comitet de Coordonare PLAM Permanent Surse proprii
ONG-uri Agenţia pentru Protecţia Mediului Bugete locale
Harghita Programe de
finanţare interne şi
externe
-Reglementarea din punct de vedere al protecţiei mediului a ANRM-Compartimentul de Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget de stat
extracţiilor de resurse naturale Inspecţie Teritorială Miercurea Agenţia pentru Protecţia Mediului
Ciuc Harghita
- Controlul respectării prevederilor autorizaţiilor emise şi a Agenţia pentru Protecţia Mediului
cazurilor de extracţie ilegală a resurselor naturale Harghita
GNM Comisariatul Judeţean Permanent
Harghita
158
 5.2.2 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema - Poluarea apelor de suprafaţă

Obiectiv specific Acţiune Responsabili Supraveghere / cooperare Termen Surse de finanţare

Extinderea şi reabilitarea - Elaborarea studiilor şi proiectelor necesare reabilitării şi Consiliile locale; Comitet de Coordonare PLAM Permanent Fonduri UE :
sistemelor de canalizare din dezvoltării reţelelor de canalizare, respectiv pentru - fonduri ISPA
mediul urban (reţele de reabilitarea, construirea staţiilor de epurare în mediul urban Consiliul Judeţean; Agenţia pentru Protecţia Mediului pentru pregătire
canalizare şi staţii de epurare); (cu accent pe sisteme regionale integrate apă-canal) Harghita documentaţie (până
epurarea corespunzătoare a Servicii de gospodărie comunală la data aderării);
apelor uzate menajere în - Extinderea reţelelor de canalizare pe toată vatra localităţilor din municipiile şi oraşele Sisteme de Gospodărire a Apelor 2015 ori 2018 - Programul Phare
conformitate cu legislaţia în şi racordarea la staţiile de epurare; judeţului: (termen final CES 2005 (va fi
vigoare - Reabilitarea reţelelor de canalizare existente; SC HARVIZ SA Miercurea Ciuc, pentru lansată până la
- Extinderea capacităţii, modernizarea şi retehnologizarea SC ROMAQUA PREST SA conformarea finele anului 2006)
staţiilor de epurare din mediul urban a căror randamente nu Borsec, SC EDILTOP URBAN cu Directiva - Fondul de
asigură epurarea apelor până la parametrii stabiliţi prin HG SA Topliţa, SC URBANA SA 91/271/CEE Coeziune prin
188/2002, modificată şi completată prin HG 352/2005 Odorheiu Secuiesc; privind Program
SC ACATEL SA Cristuru epurarea Operaţional
Secuiesc; SC GO SA Gheorgheni; apelor uzate) Sectorial Mediu
Primăria Bălan, Serviciul Public (Axa prioritară 1 -
de Apă şi Canal SC GOSP.COM. Termenele şi pentru sisteme
BăileTuşnad, SC lucrările regionale integrate
SC HARVIZ SA M-Ciuc PL necesare sunt apă-canal)
Vlahiţa prezentate în
Anexa nr.3 – Împrumuturi
Plan de externe
implementare
pentru Buget local; Surse
Directiva proprii
91/271/CEE
privind Programe de
epurarea finanţare naţionale
apelor uzate –
Aglomerări Fond de Mediu
umane cu
peste 2000 l.e Parteneriate public-
din jud. privat (PPP)
Harghita

159
 Monitorizarea tuturor indicatorilor autorizaţi, respectarea Serviciile de gospodărie comunală Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget naţional şi
programului de monitorizare şi a regulamentului de exploatare din municipiile şi oraşele bugete
a staţiei de epurare; judeţului; Agenţia pentru Protecţia Mediului locale
Monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă. Sisteme de Gospodărire a Apelor Harghita Surse proprii

Desfinţarea racordurilor ilegale Depistarea tuturor racordurilor ilegale de canal menajer la Primăriile municipale şi Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget naţional şi
de canal menajer la colectoarele pluvial şi racordarea lor la colectoarele menajere orăşeneşti; bugete
pluviale Serviciile de gospodărie comunală Agenţia pentru Protecţia Mediului locale
din municipiile şi oraşele Harghita Surse proprii
judeţului;
Sisteme de Gospodărire a Apelor Garda Naţională de Mediu –
Comisariatul Judeţean Harghita
Realizarea reţelelor de - Elaborarea studiilor şi proiectelor necesare realizării Consiliile locale; Comitet de Coordonare PLAM Permanent - Fondul de
canalizare şi staţiilor de epurare sistemelor de canalizare în mediul rural; Consiliul Judeţean Coeziune prin
în mediul rural; epurarea (cu accent pe sisteme regionale integrate apă-canal) Agenţia pentru Protecţia Mediului 2018 (termen Program
corespunzătoare a apelor uzate Harghita final pentru Operaţional
menajere în conformitate cu conformarea Sectorial Mediu
legislaţia în vigoare Sisteme de Gospodărire a Apelor cu Directiva
91/271/CEE Împrumuturi
privind externe
epurarea
apelor uzate) Buget local; Surse
proprii
Termenele şi
- Realizarea sistemelor de canalizare (reţele de canalizare şi lucrările Programe de
staţii de epurare) în mediul rural necesare sunt finanţare naţionale
prezentate în
Anexa nr.3 – Fond de Mediu
Plan de
implementare Parteneriate public-
pentru privat (PPP)
Directiva
91/271/CEE
privind
epurarea
apelor uzate –
Aglomerări
umane cu
peste 2000 l.e
din jud.
Harghita
Monitorizarea tuturor indicatorilor autorizaţi, respectarea Consiliile locale; Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget naţional şi
programului de monitorizare şi a regulamentului de exploatare Serviciile de gospodărie bugete
a staţiei de epurare; comunală; Agenţia pentru Protecţia Mediului locale
Monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă. Sisteme de Gospodărire a Apelor Harghita Surse proprii

160
Reducerea cantităţii de poluanţi
din apele de suprafaţă provenite
din industria extractivă
Extinderea capacităţii,
modernizarea şi
retehnologizarea staţiilor de
epurare a căror randamente nu
asigură epurarea apelor până la
parametrii stabiliţi prin HG
Exploatarea corespunzătoare a iazurilor de decantare în curs 1.Ministerul Economiei prin Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget naţional
de conservare (păstrarea sondelor inverse, a şanţurilor de DGRM prin CONVERSMIN SA Surse proprii
gardă şi a devierilor de pâraie în stare de funcţionare, (zona Bălan, zona Sântimbru), Agenţia pentru Protecţia Mediului
amenajarea accesului spre sonde; consolidare taluz) ; 2. S.C. EXPLOATARE Harghita
MINIERĂ HARGHITA
S.A.(zona Harghita Băi) Sisteme de Gospodărire a Apelor
3. Consiliul Local Vlăhiţa (zona Permanent Buget naţional
Monitorizarea calităţii cursurilor de apă Vlăhiţa) Surse proprii
Sisteme de Gospodărire a Apelor
-Elaborarea şi avizarea studiilor proiectelor de reconstrucţie 1. Ministerul Economiei prin Comitet de Coordonare PLAM 2020 Fonduri UE :
ecologică a haldelor de steril şi iazurilor de decantare aflate în DGRM prin CONVERSMIN SA Program
conservare; (zona Bălan, zona Sântimbru), Agenţia pentru Protecţia Mediului Operaţional
- Executarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică a haldelor 2. S.C. EXPLOATARE Harghita Sectorial Mediu
de steril şi iazurilor de decantare. MINIERĂ HARGHITA
- Urmărirea evoluţiei suprafeţelor reecologizate în timpul S.A.(zona Harghita Băi) Sisteme de Gospodărire a Apelor Împrumuturi
garanţiilor; 3. Consiliul Local Vlăhiţa (zona externe
Vlăhiţa)
Buget local; Surse
proprii
Programe de
finanţare naţionale
Fond de Mediu
Parteneriate public-
privat (PPP)
Realizarea staţiei de epurare a apelor de mină de la galeria 1. Ministerul Economiei prin Comitet de Coordonare PLAM 2020 Buget naţional
Antoniu Sud, mina Bălan Central şi la EM Harghita DGRM prin CONVERSMIN SA
(zona Bălan, zona Sântimbru), Agenţia pentru Protecţia Mediului
EM HR Harghita
Sisteme de Gospodărire a Apelor
Automonitorizare şi control Grupul de Închideri Miniere Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget naţional
Deva,
S.C. NEMETALIFERE Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
HARGHITA S.A.; Harghita
Sisteme de Gospodărire a Apelor,
Agenţia pentru Protecţia Mediului Sisteme de Gospodărire a Apelor
Harghita
Garda Naţională de Mediu –
Comisariatul Judeţean Harghita
Execuţia lucrărilor de retehnologizare a staţiilor de epurare şi 1. SC PAULACT SA Sânpaul Comitet de Coordonare PLAM în Surse proprii
îmbunătăţirea exploatării acestora; 2.. Unitatea Militară 01788 Lunca conformitate
de Sus Agenţia pentru Protecţia Mediului cu termenele Programe de
3. SC FORESTARON SRL Harghita stabilite în finanţare naţionale
Lunca de Sus autorizaţiile
4. Tabăra de Tineret Sisteme de Gospodărire a Apelor de gospodărire
161
188/2002, modificată şi CSERETETO Vlăhiţa a apelor Permanent
completată prin HG 352/2005: (programe de
Automonitorizarea parametrilor de capăt ai efluentului etapizare).
staţiilor de epurare. Permanent
Monitorizarea tuturor indicatorilor autorizaţi Sisteme de Gospodărire a Apelor Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget naţional
Bacău, Neamţ, Mureş, Harghita
Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
Harghita

Sisteme de Gospodărire a Apelor

Realizarea staţiilor de epurare - Realizarea/ retehnologizare a staţiilor de epurare ape uzate la Fermele zootehnice Comitet de Coordonare PLAM 2020 Surse proprii;
la fermele zootehnice; fermele zootehnice; Programe de
Sistemul de Gospodărire a Apelor Agenţia pentru Protecţia Mediului finanţare naţionale
Extinderea capacităţii, -Automonitoringul parametrilor de capăt ai efluentului Harghita Harghita
modernizarea şi staţiilor de epurare; Surse proprii;
retehnologizarea staţiilor de Sisteme de Gospodărire a Apelor Permanent Programe de
epurare a căror randamente nu -Monitorizarea indicatorilor de calitate autorizaţi finanţare naţional
asigură epurarea apelor până la
parametrii stabiliţi prin HG Surse proprii
188/2002, modificată şi Buget naţional,
completată prin HG 352/2005 surse proprii
Conformarea cu prevederile Vezi Cap. 5 Poluarea solului şi apelor subterane – PM-05-04 Vezi Cap. 5 Poluarea solului şi Vezi Cap. 5 Poluarea solului şi Vezi Cap. 5 Vezi Cap. 5
planului de implementare a apelor subterane – PM-05-04 apelor subterane – PM-05-04 Poluarea Poluarea solului şi
Directivei 91/676/CEE privind solului şi apelor subterane –
protecţia apelor împotriva apelor PM-05-04
poluării cu nitraţi din surse subterane –
agricole PM-05-04
Conformarea unităţilor Monitorizarea substanţelor din Listele I şi II în secţiunile de Autorităţile de gospodărire a Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget naţional
industriale cu valorile limită de control din resursele de ape de suprafaţă; apelor; Surse proprii
emisie prevăzute de legislaţie Garda Naţională de Mediu – Agenţia pentru Protecţia Mediului
pentru ape uzate industriale - Acţiuni de inspecţie la diverse unităţi în vederea conformării Comisariatul Judeţean Harghita; Harghita Permanent
care sunt evacuate în resurse de cu prevederile legislaţiei (valorile limită de emisie) Agenţia pentru Protecţia Mediului
apă sau reţele de canalizare Harghita Sisteme de Gospodărire a Apelor
Titularii obiectivelor

5.2.3 Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema - Calitatea şi cantitatea apei potabile

Acţiune Responsabili Supraveghere / cooperare Termen Surse de finanţare

Obiectiv specific
Asigurarea calităţii şi cantităţii - Elaborarea studiilor şi proiectelor necesare reabilitării Consiliile locale Comitet de Coordonare PLAM Permanent - Fondul de
apei destinate consumului staţiilor de captare, tratare, respectiv reabilitării şi extinderii Coeziune prin
uman; reţelelor de aducţiune şi de distribuţie apă potabilă în mediul Consiliul Judeţean Agenţia pentru Protecţia Mediului 2010 / 2015 Program
Reabilitarea şi dezvoltarea urban Harghita (termene Operaţional

162
infrastructurii existente de (cu accent pe sisteme regionale integrate apă-canal) finale pentru Sectorial Mediu
alimentare cu apă în mediul -Derularea lucrărilor de reabilitare/dezvoltare a sistemelor de Direcţia de Sănătate Publică conformarea
urban. alimentare cu apă Harghita cu Directiva Împrumuturi
privind externe
calitatea apei
destinate Buget local
- Monitorizarea calităţii apei potabile furnizate în sistem consumului Buget de stat
centralizat uman) Surse proprii

Unităţi de servicii-furnizare apă Permanent Programe de

potabilă; finanţare naţionale
Direcţia de Sănătate Publică
Harghita Fond de Mediu

Parteneriate public-
privat (PPP)
Asigurarea calităţii şi cantităţii - Elaborarea studiilor şi proiectelor necesare realizării Consilii Locale Comitet de Coordonare PLAM Permanent - Fondul de
apei destinate consumului sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă în mediul Coeziune prin
uman; rural Consiliul Judeţean Agenţia pentru Protecţia Mediului Program
(cu accent pe sisteme regionale integrate apă-canal) Harghita Operaţional
Realizarea sistemelor - Derularea lucrărilor de reabilitare/dezvoltare a sistemelor de 2015 Sectorial Mediu
centralizate de alimentare cu alimentare cu apă Direcţia de Sănătate Publică
apă potabilă în mediul rural. - Monitorizarea calităţii apei potabile furnizate în sistem Harghita Împrumuturi
centralizat. Unităţi de servicii-furnizare apă externe
potabilă; Permanent
Direcţia de Sănătate Publică Buget local
Harghita Buget de stat
Surse proprii

Programe de
finanţare naţionale

Fond de Mediu

Îndeplinirea condiţiilor pentru
reglementarea sistemelor de
alimentare cu apă din mediul
rural şi urban.
Controlul strict al calităţii apei
tratate în scopul protejării
sănătăţii consumatorilor
Parteneriate public-
privat (PPP)
- Reactualizarea regulamentelor de exploatare a staţiilor de Consilii locale Comitet de Coordonare PLAM permanent Bugete locale
tratare;
- Exploatarea la parametrii optimi şi în concordanţă cu Direcţia de Sănătate Publică Agenţia pentru Protecţia Mediului Buget de stat
regulamentele de exploatare a staţiilor de tratare; Harghita Harghita
- Intocmirea documentaţiilor tehnice şi înaintarea acestora Surse proprii
organelor competente pentru obţinerea actelor de Agenţia pentru Protecţia Mediului
reglementare. Harghita
- Exploatarea sta’iilor de tratare de c[tre personal calificat
Sisteme de Gospodărire a Apelor
Autorizarea/acreditarea laboratoarelor de către instituţii Operatorii sistemelor Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget local
abilitate. Buget de stat
Direcţia de Sănătate Publică Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii

163
 Harghita Harghita Programe de
finanţare naţionale
şi externe
Direcţia de Sănătate Publică
Instituirea şi respectarea - Instituirea şi respectarea zonelor de protecţie sanitare şi Consilii locale Harghita Permanent Buget local
zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologice in jurul fronturilor de captare şi a prizelor de Proprietarii captărilor Buget de stat
hidrogeologică în zona apă din jud. Harghita; Surse proprii
captărilor de apă; Permanent
-Revizuirea unde este cazul a PUG ; Consilii locale Buget local
Surse proprii
- Desfiinţarea construcţiilor ilegale din zonele de protecţie Proprietarii captărilor Permanent
sanitară a captărilor; Consilii locale Buget local
Surse proprii

Proprietarii captărilor Surse proprii

Instituirea şi respectarea - Instituirea şi respectarea zonelor de protecţie sanitare şi Consiliile locale; Comitet de Coordonare PLAM permanent Buget local
zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologice in jurul resurselor de apă (inclusiv ape Concesionarii zăcămintelor; Buget de stat
hidrogeologică în zona minerale) ANRM-Compartimentul de Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
izvoarelor de apă (inclusiv ape Inspecţie Teritorială Miercurea Harghita
minerale) Ciuc
Direcţia de Sănătate Publică
Harghita
Consiliile locale; Permanent
- Monitorizarea calităţii izvoarelor de apă (inclusiv ape Direcţia de Sănătate Publică Buget local
minerale), utilizate de populaţie. Harghita Buget de stat
Surse proprii

Optimizarea consumurilor de - Monitorizarea cantitativă a apei la sursa, pe reţelele de Consilii locale; Comitet de Coordonare PLAM 2015 Buget local
apă distribuţie si la consumatori prin achiziţionarea şi montarea de Operatorii sistemelor (termene Surse proprii
dispozitive de măsură omologate. Agenţia pentru Protecţia Mediului finale pentru
Harghita conformarea
cu Directiva
Monitorizarea calităţii apei Direcţia de Sănătate Publică privind
potabile Harghita calitatea apei
destinate
consumului
Protejarea sănătăţii populaţiei uman)
de efectele oricărui tip de
contaminare
-Asigurarea monitorizării calitative a apelor utilizate pentru Direcţia de Sănătate Publică Permanent Buget local
potabilizare; Harghita Buget de stat
-Asigurarea informării consumatorilor asupra calităţii apei Operatorii sistemelor Surse proprii
destinate consumului uman ;
-Interzicerea folosirii apei a cărei calitate constituie un pericol Direcţia de Sănătate Publică Permanent Buget de stat
potenţial pentru sănătate; Harghita Surse proprii
-Asigurarea ca substanţele sau materialele folosite la tratarea
sau distribuţia apei destinate consumului uman nu vor

164

Realizarea de studii aplicative
cu evaluarea tuturor
alternativelor în funcţie de
aspectele locale privind debitele
disponibile, calitatea surselor şi
consumatorii
5.2.4. Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema - Poluarea atmosferei
Obiectiv specific
Reducerea impactului negativ
cauzat de arderea
combustibililor fosili în
centralele municipale de
termoficare vechi şi centrale
termice industriale
Reducerea emisiilor din
sistemele individuale de
diminua protecţia sănătăţii publice ;
- Evaluarea epidemiilor hidrice
Realizarea studiilor aplicative; oficializarea şi implementarea Sisteme de Gospodărire a Apelor; Comitet de Coordonare PLAM 2015 Buget local
în strategiile locale a rezultatelor studiilor în managementul Agenţia pentru Protecţia Mediului Buget de stat
durabil de utilizare a apei potabile şi de suprafaţă Harghita; Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
Consiliul Judeţean Harghita Harghita
Direcţia de Sănătate Publică;
Direcţia de Sănătate Publică
Harghita
Desfăşurarea unor acţiuni educative şi de conştientizare a Sisteme de Gospodărire a Apelor Comitet de Coordonare PLAM permanent Buget local
publicului privind managementul durabil al apei potabile Agenţia pentru Protecţia Mediului Buget de stat
Harghita Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
Consilii locale Harghita Programe de
ONG-uri finanţare naţionale
Direcţia de Sănătate Publică şi externe
Harghita
Introducerea sistemului de contorizare individual la utilizatorii Unităţi de servicii-furnizare apă Comitet de Coordonare PLAM 2020 Buget local
în sistem centralizat. potabilă Surse proprii
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Harghita
Acţiune Responsabili Supraveghere / cooperare Termen Surse de finanţare
-Retehnologizarea centralelor termice -Operatorii serviciilor Comitet de Coordonare PLAM 2020 Fonduri UE
municipale şi industriale centralizate de încălzire Surse naţionale
-Reabilitare reţele de distribuţie apei -Primăriile municipale şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
calde şi a căldurii orăşeneşti Harghita
-Continuarea investiţiilor pentru 2020
realizarea reţelei de alimentare cu gaz
metan în oraşul Topliţa 2020 Bugete locale şi de stat
-Modernizarea arzătorilor sau
înlocuirea tehnologiei de ardere a
gazelor naturale la centralele termice -Primări Topliţa Surse proprii
industriale -Consiliul Judeţean Harghita Surse interne şi externe
-Implementarea proiectelor privind -Agenţii economici permanent
utilizarea surselor de energie
regenerabilă
-Continuarea extinderii reţelei de -Consiliile locale Comitet de Coordonare PLAM 2020 Bugete locale şi de stat
distribuţie a gazului metan conform -Consiliul Judeţean Harghita
165
producere a energiei pe bază
de combustibili fosili
Eliminarea din trama stradală
a mijloacelor de transport
aparţinând agenţilor
economici din judeţul
Harghita, ce nu corespund din
punct de vedere al emisiilor de
noxe în atmosferă
strategiei judeţene de distribuţie a Agenţia pentru Protecţia Mediului
gazului metan Harghita
-Acţiuni de conştientizare a populaţiei Permanent
în direcţia eficientizării consumurilor -Consiliile locale
energetice şi minimizării pierderilor -Consiliul Judeţean Harghita
de energie prin măsuri de -ONG-uri
izolare/reabilitare termică a Bugete locale
locuinţelor Fonduri UE
-Implementare de programe de 2020
izolare/reabilitare termică a -Consiliile locale Fonduri UE
locuinţelor Bugete locale şi de stat
- Acţiuni pentru reducerea 2020
disconfortului şi poluării aerului
cauzat de centrale termice individuale
la blocuri de locuinţe
-Efectuarea unor campanii de -Poliţia Rutieră Comitet de Coordonare PLAM Bugete locale şi de stat
măsurători ale emisiilor de la Permanent
autovehicule, respectiv măsurători de -Autoritatea Rutieră Română Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
imisii în principalele intersecţii din Harghita
oraşele şi municipiile judeţului -Registrul Auto Român Programe de finanţare
- Depistarea agenţilor economici, din
judeţul Harghita care pun în circulaţie -Agenţia pentru Protecţia
autovehicule ce nu respectă normele Mediului Harghita Permanent
privind evacuarea de noxe
- Mediatizarea campaniilor de -Primăriile municipiilor şi
măsurători şi a situaţiilor depistate oraşelor din judeţul Harghita Permanent
-Organizarea unor întâlniri ale
agenţilor economici ce desfăşoară -Consiliul Judeţean Harghita Permanent
activităţi de transport auto cu
reprezentanţi ai Autorităţii Rutiere -Unităţi specializate în
Române, Registrul Auto Român, verificarea tehnică a
Poliţia Rutieră, unităţi specializate în mijloacelor de transport auto
verificarea tehnică a mijloacelor de
transport auto pe tema respectării -Agenţi economici
normelor în vigoare privind emisiile transportatori
de noxe în atmosferă
- Eliminarea din trama stradală a Permanent
mijloacelor auto, ce nu corespund din
punct de vedere al emisiilor de noxe,
aparţinând agenţilor economici din
judeţul Harghita

-Implementarea unor programe de -MMSC Permanent

finanţare pentru promovarea reînnoirii
parcului auto a judeţului Harghita
-Dealeri auto autorizaţi
-Agenţi economici autorizaţi
pentru preluarea ,
dezmembrarea vehiculelor
scoase din uz (VSU)

166

Completarea parcului auto al
agenţilor economici din judeţul
Harghita cu activitate de
transport auto, cu mijloace
auto corespunzătoare
Reducerea emisiilor şi
încadrarea în limitele de imisii
a concentraţiilor de NOx, SOx,
pulberi în suspensie, CO şi a
vârfurilor de poluare asociate
de pe tronsoanele de circulaţie
în zonele locuite
Completarea dotărilor de specialitate -Unităţi din judeţul Harghita Comitet de Coordonare PLAM Permanent Surse proprii
a unităţilor din judeţul Harghita, specializate în verificarea
specializate în verificarea tehnică a tehnică a mijloacelor de Agenţia pentru Protecţia Mediului
mijloacelor transport auto transport auto Harghita
-Autoritatea Rutieră Română
-Registrul Auto Român
Investiţii în completarea parcului auto Agenţi economici Comitet de Coordonare PLAM 2020 Surse proprii
al agenţilor economici transportatori transportatori
din judeţul Harghita numai cu Agenţia pentru Protecţia Mediului
mijloace auto corespunzătoare noilor Harghita
cerinţe de protecţia mediului
-Efectuarea de măsurători de imisii de -Agenţia pentru Protecţia Comitet de Coordonare PLAM 2020 Buget de stat
NOx, SOx, pulberi în suspensie, CO Mediului Harghita
şi a vârfurilor de poluare asociate de Agenţia pentru Protecţia Mediului
pe tronsoanele de circulaţie în zonele Harghita
locuite
- Includerea în PUG şi PUZ a -Autorităţile administraţiei Bugete locale
arterelor rutiere de ocolire optime în
scopul reducerii impactului asupra -Consiliul Judeţean Harghita
sănătăţii umane

- Realizarea studiilor şi proiectelor

necesare realizării traseelor de ocolire Bugete locale

- Atragerea fondurilor necesare şi Fonduri UE

Reabilitarea căilor rutiere
interurbane (drumuri
naţionale, judeţene şi
comunale)
Reabilitarea căilor rutiere
intraurbane
Promovarea sistemelor
alternative de transport
realizarea lucrărilor pentru traseele de
ocolire
-Elaborare studii de fezabilitate
-Avizarea studiilor de fezabilitate
-Atragerea fondurilor necesare şi
realizarea investiţiei
-Elaborare studii de fezabilitate
-Avizarea studiilor de fezabilitate
-Realizarea investiţilor
- Elaborarea studiilor de optimizare a
transportului în comun în zona urbană
şi interurban
-Implementarea soluţiilor propuse de
aceste studii
-Îmbunătăţirea dotării unităţilor de
profil de transport în comun astfel
încât să răspundă cerinţelor publicului
călător
-Implementarea unor programe de
educare ecologică a populaţiei în
-Consiliul Judeţean Harghita
-Direcţia Drumuri şi Poduri
Harghita
-CNADRN
-Consiliul Judeţean Harghita
-Primăriile municipale şi
orăşeneşti
- CNADRN
-Consiliile locale
-Operatorii de transport în
comun
-Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
Comitet de Coordonare PLAM
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Harghita
Comitet de Coordonare PLAM
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Harghita
Comitet de Coordonare PLAM
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Harghita
Bugete locale şi de stat
Programe de finanţare
Permanent Bugete locale şi de stat
Credite interne şi externe
Fonduri UE
Permanent Bugete locale şi de stat
Credite interne şi externe
Fonduri UE
Permanent Bugete locale şi de stat
Credite interne şi externe
Fonduri UE
Surse proprii
Permanent
(Săptămâna Mobilităţii
Europene din septembrie)

167

Reducerea emisiilor de pulberi
(în suspensie şi sedimentabile)
proveniţi de la haldele de steril
, iazuri de decantare aflate în
conservare
Monitorizarea şi raportarea
emisiilor de gaze cu efect de
seră
Reducerea emisiilor provenite
din gestionarea
necorespunzătoare a deşeurilor
menajere
Limitarea poluării aerului cu
noxe provenite din arderea
necontrolată a zăcămintelor de
turbă.
scopul reducerii traficului rutier -ONG-uri
-Elaborarea unor studii de trafic, care -Consiliul Judeţean Harghita Comitet de Coordonare PLAM Permanent Bugete locale şi de stat
să propună traseele optime pentru -Primăriile municipiilor şi Credite interne şi externe
pistele de biciclete oraşelor Agenţia pentru Protecţia Mediului Fonduri UE
-Elaborarea şi avizarea studiilor de Harghita
fezabilitate
-Realizarea pistelor de biciclete
-Reconstrucţia ecologică a siturilor Comitet de Coordonare PLAM 2020 Bugete locale şi de stat
contaminate (halde de steril, iazuri de CONVERSMIN S.A. Credite interne şi externe
decantare) Agenţia pentru Protecţia Mediului Fonduri UE
-Fixarea vegetativă a haldelor, -S.C. EXPLOATARE Harghita Surse proprii
taluzelor şi iazurilor de decantare MINIERĂ HARGHITA S.A
(înierbări, împăduriri) în vederea Miercurea Ciuc
împiedicării fenomenului de deflaţie
din halde
-Realizarea perdelelor vegetale de
protecţie în jurul incintelor, iazurilor,
haldelor şi căilor de acces
-Automonitorizare şi control
-Monitorizarea şi raportarea emisiilor Agenţia pentru Protecţia Comitet de Coordonare PLAM Permanent Bugete de stat
de gaze cu efect de seră – inventar Mediului Harghita în Fonduri UE
anual colaborare cu consiliile locale Agenţia pentru Protecţia Mediului
-Realizare de planuri şi programe şi agenţii economici Harghita
naţionale şi regionale în domeniul
reducerii emisiilor de gaze cu efect de
seră şi pentru realizarea măsurilor de
adaptare la efectele schimbărilor
climatice
-Minitorizarea depozitelor de deşeuri -Consiliul Judeţean Harghita Comitet de Coordonare PLAM Permanent Bugete locale şi de stat
menajere cu activitate sistată -Garda de Mediu - Credite interne şi externe
-Acţiuni de verificare şi control Comisariatul Judeţean Agenţia pentru Protecţia Mediului Fonduri UE
-Acţiuni de atenţionare a populaţiei Harghita Harghita Surse proprii
pentru prevenirea incendiilor de -Consilii locale
vegetaţie -ISU Oltul al Judeţului
Harghita
-Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
-Instituţia Prefectului
Judeţului Harghita
-Continuarea măsurilor de atenţionare -Producători agricoli Comitet de Coordonare PLAM Permanent Bugete locale şi de stat
a populaţiei privind posibilităţile de -Direcţia pentru Agricultură şi Surse proprii
aprindere a turbei Dezvoltare Rurală Harghita Agenţia pentru Protecţia Mediului
-Luarea unor măsuri de interzicere a -Instituţia Prefectului Harghita
punerii focului în zonele turboase -Consilii locale
-ONG-uri
-Direcţiile de Ape Olt, Mureş
-ISU Oltul al Judeţului
Harghita
168

Reducerea poluării atmosferei
asociată emisiilor de pulberi,
CO, SO2 şi compuşi organici
de la staţiile de preparare a
mixturilor asfaltice
5.2.5. Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema - Poluarea solului şi apei subterane
Obiectiv specific
Conformarea cu prevederile
planului de implementare a
Directivei 91/676/CEE privind
protecţia apelor împotriva poluării
cu nitraţi din surse agricole
-Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
-Garda de Mediu -
Comisariatul Judeţean
-Monitorizarea emisiilor provenite de Agenţii economici de profil Comitet de Coordonare PLAM Permanent Surse proprii
la staţiile de preparare mixturi Fonduri UE
asfaltice Agenţia pentru Protecţia Mediului
Harghita
Elaborarea şi implementarea strategiei Consiliul Judeţean Harghita Comitet de Coordonare PLAM 2020 Surse proprii
privind calitatea aerului în judeţul Fonduri UE
Harghita Agenţia pentru Protecţia Mediului
Harghita
Acţiune Responsabili Supraveghere / cooperare Termen Surse de finanţare
Inventarierea şi reglementarea Fermele zootehnice: Comitet de Coordonare PLAM permanent Programe de finanţare naţionale
fermelor zootehnice; Sisteme de gospodărire a
Acţiuni de verificare şi control; apelor Agenţia pentru Protecţia Mediului Fonduri UE
Realizarea / modernizarea staţiilor de Harghita
epurare ape uzate la fermele Surse proprii
zootehnice; Sisteme de Gospodărire a Apelor
- Utilizarea ca îngrăşământ în Fermieri; Comitet de Coordonare PLAM 2020 Programe de finanţare naţionale
agricultură a dejecţiilor animaliere;
- Dotarea producătorilor agricoli cu Crescători de animale în Agenţia pentru Protecţia Mediului Fonduri UE
utilaje de manipulare şi administrare a gospodăriile individuale Harghita
îngrăşămintelor organice naturale; Surse proprii
Direcţia pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală
Alegerea unor amplasamente optime Fermieri; Comitet de Coordonare PLAM 2020 Programe de finanţare naţionale
pentru platformele de colectare a
gunoiului de grajd şi a dejecţiilor Crescători de animale în Agenţia pentru Protecţia Mediului Fonduri UE
lichide animaliere şi amenajarea gospodăriile individuale Harghita
acestora prin betonare. Surse proprii
- Implementarea măsurilor cuprinse în Direcţiile de Ape Comitet de Coordonare PLAM permanent Buget naţional
Planurile de acţiune privind aplicarea Programe de finanţare naţionale
codului bunelor practici agricole Direcţia pentru Agricultură şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Fonduri UE
Dezvoltare Rurală Harghita Harghita Surse proprii
Educarea populaţiei privind aplicarea Direcţia pentru Agricultură şi Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget naţional
codului bunelor practici agricole Dezvoltare Rurală
169

Reducerea suprafeţelor de teren
ocupate de deşeurile provenite din
industria extractivă şi metalurgică
(sub formă de halde de steril şi
iazuri de decantare);
Educarea populaţiei în scopul
protecţiei solului şi a apelor
subterane
Recultivarea / reabilitarea
suprafeţelor afectate de
exploatările miniere de suprafaţă
active şi părăsite
Prevenirea degradarii solurilor
prin fenomene de aprindere a
-Elaborarea şi avizarea studiilor
proiectelor de reconstrucţie ecologică
a haldelor de steril şi iazurilor de
decantare aflate în conservare;
- Executarea lucrărilor de
reconstrucţie ecologică a haldelor de
steril şi iazurilor de decantare.
- Urmărirea evoluţiei suprafeţelor
reecologizate în timpul garanţiilor;
- Redarea în circuirul agricol sau
silvic ale acestor suprafeţe.
-Reecologizarea depozitelor de
deşeuri închise şi monitorizare
postînchidere;
- Acţiuni de verificare şi control
-Conştientizarea agricultorilor cu
privire la cele mai bune practici
agricole
-Elaborarea şi publicarea unor broşuri
educative
-Organizare de şedinţe publice pentru
sensibilizarea populaţiei referitor la
avantajele protecţiei solurilor
-Prelegeri susţinute în instituţiile de
învăţământ în vederea educării tinerei
generaţii
-Acţiuni de informare prin mass-
media
- Lucrări de reecologizare a
suprafeţelor decopertate
neadministrate-abandonate
Lucrări de reecologizare a
suprafeţelor decopertate administrate
pe baza licenţelor / permiselor de
exploatare
- Finanţarea şi execuţia operativă a
lucrărilor de reconstrucţie ecologică a
perimetrelor afectate de activităţile
miniere desfăşurate, în condiţiile
art.39 şi art.37 din Legea minelor
nr.85/2003
Elaborarea unei strategii judeţene şi
implementarea măsurilor cuprinse în
Titularii acestor locaţii
Titularii acestor locaţii
Garda Naţională de Mediu-
Comisariatul Judeţean
Harghita
Autorităţile administraţiei
publice locale
ONG-uri
Agenţia de Protecţie a
Mediului Harghita
Inspectoratul Şcolar Judeţean
Harghita
Direcţia pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală
Unităţi de învăţământ
ANRM - Compartimentul de
Inspecţie Teritorială
Miercurea Ciuc
Grupul de Închideri Miniere
Consilii locale
Proprietari de terenuri
Agenţi economici de profil
ANRM - Compartimentul de
Inspecţie Teritorială
Miercurea Ciuc
Consiliul Judeţean Harghita
Direcţia pentru Agricultură şi
170
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Harghita
Comitet de Coordonare PLAM 2020
Buget naţional
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Harghita Programe de finanţare naţionale
Fonduri UE - POS Mediu
Surse proprii
Comitet de Coordonare PLAM 2020 Buget naţional
Programe de finanţare naţionale
Agenţia pentru Protecţia Mediului Fonduri UE - POS Mediu
Harghita Surse proprii
Comitet de Coordonare PLAM Permanent
Buget naţional şi bugete locale
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Harghita Programe de finanţare naţionale
Fonduri UE
Surse proprii
Comitet de Coordonare PLAM Buget naţional şi bugete locale
Agenţia pentru Protecţia Mediului Programe de finanţare naţionale
Harghita 2020
Comitet de Coordonare PLAM permanent
(în funcţie de finalizarea Surse proprii
Agenţia pentru Protecţia Mediului activităţii de exploatare
Harghita stabilite prin licenţe /
permise de exploatare)
Comitet de Coordonare PLAM 2020 Surse proprii
zăcământului de turbă din bazinele
Ciuc şi Gheorgheni.
- Prevenirea extinderii
suprafetelor afectate;
- Reducerea suprafetelor poluate
cu plumb din zonele staţiilor de
alimentare cu carburanţi , lângă
drumuri cu trafic intens;
- Decontaminarea solurilor
afectate de poluare cu plumb.
Respectarea prevederilor OUG
38/2002, Legii 444/2002, Ordinului
MAAP 223/2002 şi HGR
nr.1003/2003
această strategie; Dezvoltare Rurală Agenţia pentru Protecţia Mediului Buget naţional
Proprietari de terenuri Harghita
Măsuri de atenţionare a populaţiei Autorităţile de apă permanent Fonduri UE
privind interzicerea aprinderii focului ISU Oltul al Judeţului
în zonele turboase Harghita
-Decontaminarea solurilor din zonele Agenţi economici de profil permanent Surse proprii
adiacente fostelor depozite de Comitet de Coordonare PLAM (în funcţie de prevederile
carburanti afectate de poluare cu Agenţia pentru Protecţia actelor de reglementare) Buget naţional
metale grele; Mediului Harghita Agenţia pentru Protecţia Mediului
-Monitorizare a solurilor afectate Harghita Fonduri UE
lângă drumuri cu trafic intens.
-Executarea studiilor pedologice şi Oficiul de Studii Pedologice Comitet de Coordonare PLAM 2020 Buget naţional
agrochimice şi realizarea sistemului şi Agrochimice Harghita
de monitorizare sol-teren pentru Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
suprafeţele cu destinaţie agricolă, Institutul de Cercetări pentru Harghita
privind: unităţile de sol, inventarierea Pedologie şi Agrochimie
resurselor de sol, favorabilitatea Bucureşti
terenurilor pentru culturile agricole
sau silvicultură, pretabilitatea pentru Institutul de Cercetări şi
folosinţe, poluarea, restricţiile Amenajări Silvice
terenurilor la diferite utilizări şi
măsurile agropedoameliorative şi
antierozionale corespunzătoare,
indiferent de forma de exploatare sau
de proprietate.
-Monitorizarea solurilor şi vegetaţiei
forestiere în conformitate cu
Programul european de monitorizare
forestieră, indiferent de forma de
proprietate asupra pădurilor
171
 5.2.6. Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema - Gestionarea deşeurilor

Obiectiv specific Acţiune Responsabili Supraveghere / cooperare Termen Surse de finanţare

Eliminarea depozitelor ilegale,
obţinerea autorizaţiei de mediu cu
program de conformare pentru
depozitele cu perioadă de tranziţie
respectiv aviz de mediu pentru
închiderea depozitelor de deşeuri
menajere care deţin Bilanţul de
Mediu nivel II şi sporirea gradului
de colectare şi transport,
valorificarea cât mai eficientă a
componentelor deşeurilor în
vederea minimizării la
depozitare/eliminare în mediul
urban
Eliminarea depozitelor ilegale,
sporirea gradului de colectare şi
transport, valorificarea cât mai
eficientă a componentelor
deşeurilor în vederea minimizării
la depozitare/eliminare în mediul
rural
Realizarea unui program de acţiune ce
are ca scop eşalonarea activităţii de
eliminare a depozitelor necontrolate
Reecologizarea suprafeţelor
depozitelor de deşeuri închise şi
monitorizare postînchidere
Acţiuni de verificare şi control
Implementarea prevederilor Hotărării
Consiliului Local şi a legislaţiei
naţionale aferente activităţii de
gestionare a deşeurilor, şi anume
asigurarea serviciului de salubritate
pentru 100 % din populaţia urbană
Realizarea unui program de acţiune ce
are ca scop eşalonarea activităţii de
eliminare a depozitelor necontrolate
Acţiuni de verificare şi control
Autorităţile administraţiei Agenţia pentru Protecţia Mediului permanent Bugete locale şi de stat
publice locale
Operatorii serviciilor de Garda Naţională de Mediu Surse proprii
salubrizare
Agenţia pentru Protecţia Comitet de Coordonare PLAM
Mediului Harghita Consiliile Locale
Garda Naţională de Mediu
Comisariatul Judeţean
Harghita
Autorităţile administraţiei
publice locale
Garda Naţională de Mediu
-Comisariatul Judeţean
Autorităţile administraţiei Agenţia pentru Protecţia Mediului 2020 Bugete locale şi de stat
publice locale
Garda Naţională de Mediu Surse proprii
Operatorii serviciilor de
salubrizare Comitet de Coordonare PLAM
Consiliile Locale
Autorităţile administraţiei Agenţia pentru Protecţia Mediului permanent Bugete locale şi de stat
publice locale
Operatorii serviciilor de Garda Naţională de Mediu Surse proprii
salubrizare
Agenţia pentru Protecţia Comitet de Coordonare PLAM
Mediului Harghita Consiliile Locale
Garda Naţională de Mediu
-Comisariatul Judeţean

Creşterea coeficientului de
colectare selectivă a deşeurilor de
la populaţie atât în mediul urban
cât şi rural
Implementarea prevederilor Hotărării
Consiliului Local şi a legislaţiei
naţionale aferente activităţii de
gestionare a deşeurilor, şi anume
asigurarea serviciului de salubritate
pentru 100 % din populaţia rurală
Sporirea gradului de dezvoltare a
societăţilor implicate în asigurarea
serviciului de salubrizare în judeţul
Harghita
Amenajarea punctelor de colectare
Autorităţile administraţiei
publice locale
Operatorii serviciilor de
salubrizare
Consiliile locale
Consiliul Judeţean
Operatorii serviciilor de
Agenţia pentru Protecţia Mediului 2020 Bugete locale şi de stat
Garda Naţională de Mediu Surse proprii
Comitet de Coordonare PLAM
Consiliile Locale
Agenţia pentru Protecţia Mediului permanent Bugete locale şi de stat
Garda Naţională de Mediu Surse proprii
Comitet de Coordonare PLAM Surse externe

172

Creşterea gradului de reciclare a
deşeurilor de ambalaje provenite
din deşeuri menajere
Reducerea cantităţilor de deşeuri
depozitate prin colectarea selectivă
a: deşeurilor biodegradabile la
sursă
Sporirea/îmbunătăţirea
inventarului specific a agenţiilor de
salubrizare
Educarea populaţiei şi schimbarea
comportamentului cetăţenilor
privind gestionarea deşeurilor
Asigurarea facilităţilor necesare
pentru depozitarea în condiţiile
legii a deşeurilor menajere
Realizarea unui management
corect al deşeurilor provenite în
urma epurării apelor uzate
selectivă a deşeurilor
Realizarea (completarea) inventarului
specific colectării selective a
deşeurilor
Extinderea serviciului de colectare
selectivă la nivelul populaţiei
Raportare anuală către APM a
deşeurilor de ambalaje conform
prevederilor legale
Acţiuni de verificare şi control
Reducerea cantităţii de deşeuri
biodegradabile prin compostare
Dotarea agenţilor de salubrizare cu
maşini performante de transport a
deşeurilor menajere
Completarea şi reabilitarea
inventarului specific a agenţilor de
salubrizare
Elaborarea şi publicarea unor broşuri
educative pe tema gestionării corecte
a deşeurilor
Organizare de şedinţe publice pentru
sensibilizarea populaţiei referitor la
avantajele gestionării corecte a
deşeurilor
Prelegeri susţinute în instituţiile de
învăţământ în vederea educării tinerei
generaţii
Educarea populaţiei prin mass-media
Realizarea depozitului regional de
deşeuri menajere
Implementarea sistemului integrat de
management al deşeurilor (SMID)
Valorificarea nămolurilor provenite în
urma epurării apelor uzate orăşeneşti
(nămoluri de la staţiile de epurare)
salubritate
Agenţi economici Agenţia pentru Protecţia Mediului Permanent Bugete locale şi de stat
Agenţia pentru Protecţia Garda Naţională de Mediu Surse proprii
Mediului Harghita
Comitet de Coordonare PLAM
Garda Naţională de Mediu
-Comisariatul Judeţean
Operatorii de salubritate Agenţia pentru Protecţia Mediului 2020 Bugete locale şi de stat
Autorităţile administraţiei Comitet de Coordonare PLAM Surse proprii
publice locale
Societăţi de salubrizare Agenţia pentru Protecţia Mediului Permanent Surse proprii
Autorităţile administraţiei Comitet de Coordonare PLAM Bugete locale şi de stat
publice locale
Surse externe
Autorităţile administraţiei Agenţia pentru Protecţia Mediului Permanent Surse proprii
publice locale
Comitet de Coordonare PLAM Bugete locale şi de stat
ONG-uri
Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
Inspectoratul Şcolar Judeţean
Harghita
Mass-media
Autorităţile administraţiei Agenţia pentru Protecţia Mediului 2016 Surse proprii
publice locale
Comitet de Coordonare PLAM Bugete locale şi de stat
Surse externe
Operatorii staţiilor de epurare Agenţia pentru Protecţia Mediului Permanent Surse proprii
Autorităţile administraţiei Comitet de Coordonare PLAM Bugete locale şi de stat
173
orăşeneşti (nămoluri de la staţiile
de epurare)
Sporirea preocupării în vederea
eliminării deşeurilor spitaliceşti şi
medicamentoase
Înbunătăţirea gestionării
deşeurilor de ulei, anvelope,
acumulatori, vehicule scoase din uz
(VSU), DEEE şi azbest
după obţinerea prealabilă a permisului
de utilizare în agricultură a nămolului
Elaborarea unui program pentru
alegerea soluţiei optime de colectare,
transport, eliminare de deşeuri
spitaliceşti şi medicamentoase în
judeţul Harghita
Implementarea variantei optime de
colectare, transport, eliminare de
deşeuri spitaliceşti şi medicamentoase
în judeţul Harghita
Monitorizarea aplicării prevederilor
normative pentru uleiuri uzate
Raportarea periodică a cantităţilor de
ulei uzat
Monitorizarea unităţilor service
privind colectarea anvelopelor
inutilizabile şi gestionarea corectă a
acestora
Raportarea periodică a cantităţilor de
anvelope uzate
Monitorizarea aplicării prevederilor
normative – realizării spaţiilor de
depozitare prevăzute pentru
acumulatorii uzaţi
Raportarea periodică a cantităţilor de
acumulatori uzaţi
Monitorizarea furnizării de către
producători a datelor cu privire la
posibilităţile de dezmembrare şi/sau
tratare a vehiculelor care ajung uzate
Raportarea periodic a cantităţilor de
VSU
publice locale
Garda Naţională de Mediu Surse externe
Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
Proprietarii de terenuri
agricole
Direcţia de Sănătate Publică Agenţia pentru Protecţia Mediului permanent Surse proprii
Harghita Comitet de Coordonare PLAM
Bugete locale şi de stat
Autorităţile administraţiei Garda Naţională de Mediu
publice locale
Furnizorii de servicii
medicale şi conexe
Societăţile comerciale în Agenţia pentru Protecţia Mediului Permanent Surse proprii
cauză
Comitet de Coordonare PLAM Bugete locale şi de stat
Autorităţile administraţiei
publice locale Garda Naţională de Mediu Surse externe
Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
Societăţile comerciale în Agenţia pentru Protecţia Mediului Permanent Surse proprii
cauză
Comitet de Coordonare PLAM Bugete locale şi de stat
Autorităţile administraţiei
publice locale Garda Naţională de Mediu Surse externe
Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
Societăţile comerciale în Agenţia pentru Protecţia Mediului Permanent Surse proprii
cauză
Comitet de Coordonare PLAM Bugete locale şi de stat
Autorităţile administraţiei
publice locale Garda Naţională de Mediu Surse externe
Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
Societăţile comerciale în Agenţia pentru Protecţia Mediului Permanent Surse proprii
cauză
Comitet de Coordonare PLAM Bugete locale şi de stat
Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita Garda Naţională de Mediu Surse externe
174

Realizarea unui management
corect a cantităţilor de steril
provenit din industria extractivă a
minereurilor feroase şi neferoase
Eficientizarea punctelor de colectare a
DEEE
Urmărirea realizării obiectivelor de
colectare a DEEE, în ceea ce priveşte
cantităţile de asemenea deşeuri
Monitorizarea eliminării deşeurilor
de azbest şi/sau de produselor care
conţin azbest
Realizarea planurilor de eliminare
conform prevederilor HG 173/2000
Realizarea programului de
management al riscurilor privind
sterilul din industria minereurilor
feroase şi neferoase
Monitorizarea aspectelor legate de
prevenirea accidentelor şi a
reîncadrării în zonă
Studii, avize, finanţare
Reconstrucţia ecologică a haldelor de
steril şi iazurilor de decantare
Fixarea vegetativă a haldelor,
taluzelor şi iazurilor de decantare
(înierbări, împăduriri)
Agenţi economici Agenţia pentru Protecţia Mediului Permanent Surse proprii
“producători” de echipamente
electrice şi electronice (EEE) Comitet de Coordonare PLAM Bugete locale şi de stat
Autorităţi ale administraţiei Garda Naţională de Mediu Surse externe
publice locale
Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
Deţinători de elemente de Agenţia pentru Protecţia Mediului Permanent Surse proprii
construcţie cu conţinut de
azbest Comitet de Coordonare PLAM Bugete locale şi de stat
Agenţia pentru Protecţia Garda Naţională de Mediu Surse externe
Mediului Harghita
Garda Naţională de Mediu –
Comisariatul Judeţean
Harghita
Operatorii economici Agenţia pentru Protecţia Mediului Permanent Surse proprii
deţinători de deşeuri de ulei
cu conţinut PCB/PCT Comitet de Coordonare PLAM Bugete locale şi de stat
Agenţia pentru Protecţia Garda Naţională de Mediu Surse externe
Mediului Harghita
Garda Naţională de Mediu –
Comisariatul Judeţean
Harghita
Proprietarii acestor locaţii Agenţia pentru Protecţia Mediului 2010-2013 Surse proprii
Administraţia Naţională Comitet de Coordonare PLAM Bugete locale şi de stat
Apele Române prin Sisteme
de Gospodărirea a Apelor Garda Naţională de Mediu Surse externe
Agenţia pentru Protecţia
Mediului
175
Realizarea unui management
corect a cantităţilor de steril
provenit din industria extractivă a
minereurilor feroase şi neferoase
Realizarea programului de
management al riscurilor privind
sterilul din industria minereurilor
feroase şi neferoase
Proprietarii acestor locaţii
ANRM
Administraţia Naţională
Apele Române prin Sisteme
de Gospodărirea a Apelor
Agenţia pentru Protecţia Mediului 2020 Surse proprii
Comitet de Coordonare PLAM Bugete locale şi de stat
Garda Naţională de Mediu Surse externe

Garda Naţională de Mediu –

Realizarea unui management
corect a deşeurilor provenite din
industria metalurgică
Monitorizarea aspectelor legate de
prevenirea accidentelor şi a
reîncadrării în zonă
Studii, avize, finanţare
Reconstrucţia ecologică a haldelor de
steril şi iazurilor de decantare
Fixarea vegetativă a haldelor,
taluzelor şi iazurilor de decantare
(înierbări, împăduriri)
Executarea lucrărilor de punrere în
siguranţă a depozitelor de nisip de
turnătorie în vederea eliminării
riscului
Eliminarea corespunzătoare a
nămolului galvanic aflat în stoc
Comisariatul Judeţean
Harghita
Proprietarii acestor locaţii Agenţia pentru Protecţia Mediului 2020 Surse proprii
Sisteme de Gospodărire a Comitet de Coordonare PLAM Bugete locale şi de stat
Apelor
Garda Naţională de Mediu Surse externe
Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
Comisia Naţională pentru
Siguranţa Barajelor şi pentru
Lucrări Hidrotehnice
S.C. Bucin S.A. Gheorgheni Agenţia pentru Protecţia Mediului 2020 Surse proprii
Comitet de Coordonare PLAM Bugete locale şi de stat
Garda Naţională de Mediu Surse externe
S.C. Matriţa S.A. Odorheiu- Agenţia pentru Protecţia Mediului 2020 Surse proprii
Secuiesc
Comitet de Coordonare PLAM Bugete locale şi de stat

Garda Naţională de Mediu Surse externe

Eliminarea corespunzătoare a S.C. Technoutilaj S.A. S.A. Agenţia pentru Protecţia Mediului 2020 Surse proprii
nămolului galvanic aflat în stoc Odorheiu-Secuiesc
Comitet de Coordonare PLAM Bugete locale şi de stat

Garda Naţională de Mediu Surse externe

Executarea lucrărilor de punere în
siguranţă a depozitului ce conţine
nisip de turnătorie pentru eliminarea
riscului
Eliminarea corespunzătoare a
nămolului galvanic aflat în stoc
S.C. Oţeluri Speciale S.A.
Cristuru-Secuiesc
S.C. Kelbor Impex S.R.L.
Gheorgheni
Agenţia pentru Protecţia Mediului 2020 Surse proprii
Comitet de Coordonare PLAM Bugete locale şi de stat
Garda Naţională de Mediu Surse externe
Agenţia pentru Protecţia Mediului 2020 Surse proprii
Comitet de Coordonare PLAM Bugete locale şi de stat

Garda Naţională de Mediu Surse externe

176
 5.2.7. Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema – Ameninţări date de accidente majore, fenomene naturale şi antropice
Obiectiv specific
Reducerea riscului la inundaţii,
protejarea vieţii umane şi a
bunurilor expuse la acest risc
Eficientizarea intervenţiilor după
inundaţii.
Creşterea răspunderii publice şi
Acţiune Responsabili
- Elaborarea/reactualizarea hărţilor de ABA- Administraţii Bazinale
risc la inundaţii pentru fiecare bazin de Apă, Sisteme de
hidrografic; Gospodărire a Apelor
Consilii locale
Elaborarea/reactualizarea planurilor ABA- Administraţii Bazinale
de apărare împotriva inundaţiilor de Apă , Sisteme de
Gospodărire a Apelor
ISU Oltul al Judeţului
Harghita
Consilii locale
Instituţia Prefectului
Amenajarea complexă a cursurilor de Administraţia Naţională
apă pentru protecţia împotriva Apele Române, Administraţii
inundaţiilor Bazinale de Apă -, Sisteme de
Gospodărire a Apelor
Consilii locale
Eliberarea în regim restrictiv a Consliile locale
autorizaţiilor de contrucţie în zonele Consiliul Judeţean
inundabile
- Achiziţionarea de echipament pentru Administraţia Naţională
unităţile speciale de intervenţie Apele Române, Administraţii
Bazinale de Apă, Sisteme de
177
Supraveghere / cooperare Termen Surse de finanţare
Comitet de Coordonare PLAM 2020 Fonduri UE – Program
Operaţional Sectorial Mediu, Axa
Agenţia pentru Protecţia Mediului prioritară nr.5
Harghita
Buget de stat
Comitet de Coordonare PLAM Permanent Fonduri UE – Program
Operaţional Sectorial Mediu, Axa
Agenţia pentru Protecţia Mediului prioritară nr.5
Harghita
Buget de stat
Comitet de Coordonare PLAM Permanent Fonduri UE – Program
Operaţional Sectorial Mediu, Axa
Agenţia pentru Protecţia Mediului prioritară nr.5
Harghita
Programul PHARE
Buget de stat
Programe de finanţare naţionale
Fond de mediu + surse proprii
Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget local
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Harghita
Comitet de Coordonare PLAM Permanent Fonduri UE – Program
Operaţional Regional
Agenţia pentru Protecţia Mediului
civice în caz de inundaţii Gospodărire a Apelor Harghita

Instituţia Prefectului

Inspectoratul pentru Situaţii

de Urgenţă

Executarea lucrărilor de refacere a
zonelor afectate de inundaţii
Modernizarea sistemului informatic în
caz de inundaţii
Administraţia Naţională
Apele Române, Administraţii
Bazinale de Apă, Sisteme de
Gospodărire a Apelor;
Consilii locale;
Titularii de obiective afectate
Administraţia Naţională
Apele Române, Administraţii
Bazinale de Apă, Sisteme de
Gospodărire a Apelor
Instituţia Prefectului
Comitet de Coordonare PLAM Permanent (în funcţie de Fonduri UE – Program
pagubele produse de Operaţional Sectorial Mediu,
Agenţia pentru Protecţia Mediului inundaţii)
Harghita
Buget de stat
Comitet de Coordonare PLAM 2020 Fonduri UE
Agenţia pentru Protecţia Mediului Program Operaţional Regional
Harghita
Buget de stat

Inspectoratul pentru Situaţii

de Urgenţă
Unităţi speciale de intervenţie

Consilii Locale
Reducerea riscului la alunecări de Elaborarea/reactualizarea hărţii Consiliile locale Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget de stat
teren, protejarea vieţii umane şi a suprafeţelor cu risc la alunecări de Consiliul Judeţean; Buget local
bunurilor expuse la acest risc teren în judeţul Harghita Proprietarii de terenuri Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
Direcţia pentru Agricultură şi Harghita
Dezvoltare Rurală;

Reducerea suprafeţelor afectate de
torenţi activi
Reabilitarea şi consolidarea
malurilor şi albiilor degradate ale
Elaborarea/reactualizarea planurilor Consilii locale Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget de stat
de intervenţie în caz de urgenţă Instituţia Prefectului
Inspectoratul pentru Situaţii Agenţia pentru Protecţia Mediului
de Urgenţă Harghita
Consiliul Judeţean Harghita
Eliberarea în regim restrictiv a Consliile locale Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget local
autorizaţiilor de construcţie în zonele Consiliul Judeţean
cu risc la alunecări de teren Agenţia pentru Protecţia Mediului
Harghita
Realizarea lucrărilor specifice pentru Consliile locale; Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget de stat
corecţia torenţilor -reîmpădurire, Direcţia Silvică Harghita
gabioane, etc. DADR Agenţia pentru Protecţia Mediului Buget local
Harghita
Programe de finanţare naţionale
- Realizarea lucrărilor specifice de Consiliile locale Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget de stat
apărare a malurilor şi albiilor

178
cursurilor de apă din judeţul
Harghita
Diminuarea eroziunii solului prin
amenajerea bazinelor hidrografice
cursurilor de apă împotriva eroziunii Sisteme de Gospodărire a Agenţia pentru Protecţia Mediului Buget local
în zonele localităţilor urbane şi rurale Apelor Harghita
afectate Programe de finanţare naţionale
- Elaborarea/reactualizarea hărţii Consiliile locale Comitet de Coordonare PLAM 2020 Buget de stat
terenurilor cu risc la eroziune în
bazinele hidrografice la nivel de judeţ Direcţia pentru Agricultură şi Agenţia pentru Protecţia Mediului
Dezvoltare Rurală Harghita

Instituţia prefectului

Conformarea activităţilor legate de
exploatarea sau conservarea
depozitelor de reziduuri cu
documentele legale în vigoare
Elaborarea/reactualizarea planurilor
de intervenţie în caz de urgenţă
- Realizarea lucrărilor de reconstrucţie
a iazurilor de decantare aflate în
conservare şi monitorizarea acestora
Instituţia prefectului
Consilii locale
Consiliul Judeţean Harghita
Titularii obiectivelor
Comitet de Coordonare PLAM
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Harghita
Comitet de Coordonare PLAM
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Harghita
Permanent (în funcţie de Buget de stat
cazurile de urgenţă)
2020 Fonduri UE - Program
Operaţional Sectorial Mediu
Buget de stat

Programe de finanţare naţionale

Surse proprii

Reducerea zonelor expuse riscului
la secetă
Consiliile locale Comitet de Coordonare PLAM Permanent
Elaborarea/raectualizarea planurilor (în funcţie de cazurile de Programe de finanţare naţionale
de intervenţie în caz de urgenţă Direcţia pentru Agricultură şi Agenţia pentru Protecţia Mediului urgenţă) Buget de stat
Dezvoltare Rurală Harghita Buget local
Surse proprii
Instituţia prefectului Fonduri UE
Permanent
ISU Oltul al Judeţului
Implementarea proiectelor de Harghita
realizare a unor sisteme de irigaţii a
suprafeţelor agricole
Permanent

Atenţionarea populaţiei în perioadă de

secetă pentru prevenirea incendiilor
de vegetaţie

179
 5.2.8. Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema - Turism şi agrement

Acţiune Responsabili Supraveghere / cooperare Termen Surse de finanţare

Obiectiv specific
Întreţinerea zonelor de agrement, Reactualizarea planurilor de urbanism Consiliul Judeţean Comitet de Coordonare PLAM Permanent Bugete locale şi de stat
dotarea lor cu locuri de parcare, şi promovarea acestora Consiliile locale Agenţia pentru Protecţia Mediului
facilităţi pentru protecţia mediului Harghita
şi asigurarea condiţiilor igienico-
sanitare corespunzătoare.

Asigurarea serviciului de colectare
a deşeurilor în toate zonele de
agrement
-Realizarea/ reabilitarea /extinderea
sistemelor centralizate de alimentare
cu apă potabilă;
Consilii locale
Consiliile locale
Consiliul Judeţean
Comitet de Coordonare PLAM
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Harghita
Comitet de Coordonare PLAM
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Harghita
Permanent Bugete locale
2015 (termen final pentru Fonduri UE
conformarea cu Directiva Bugete locale şi de stat
privind calitatea apei Programe de finanţare naţionale
destinate consumului
uman)

-Realizarea sistemelor centralizate

Practicarea turismului organizat
şi ecologic
2015/2018 (termen final
de colectare, transport şi epurare a
pentru conformarea c
apelor uzate din zonele turistice.
Directiva 91/271/CE
privind epurarea apelor
uzate)
Dezvoltarea infrastructurii turistice Consilii locale Comitet de Coordonare PLAM Permanent Bugete locale şi de stat
elementare -dotarea zonelor de Agenţia pentru Protecţia Mediului Programe de finanţare
agrement cu locuri de parcare Harghita
corespunzătoare, WC-uri publice,
trasee turistice, etc.
- Organizarea turismului specific în Consilii locale; Comitet de Coordonare PLAM Permanent Bugete locale şi de stat
ariile naturale protejate; Administratorii, custozii Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
-Delimitarea, amenajarea şi dotarea ariilor naturale protejate; Harghita Programe de finanţare
zonelor destinate activităţilor de Administratorii zonelor
picnic conform prevederilor Legii destinate activităţilor de
54/2012; picnic
-Elaborarea şi implementarea unor Garda Naţională de Mediu –
programe specifice pentru Comisariatul Judeţean
conştientizarea publicului privind Harghita
necesitatea protejării şi conservării Oficiul de Autorizaţie şi

180

Actualizarea şi implementarea
strategiilor locale şi regionale de
dezvoltare a turismului în
condiţii ecologice
5.2.9. Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema - Urbanism-mediu
Obiectiv specific
Întreţinerea drumurilor din
oraşe şi municipii din punctul de
vedere al calităţii infrastructurii
Respectarea normelor de alocare
a suprafeţei de spaţiu verde /
locuitor conform Ordinului
Ministrului Sănătăţii
nr.536/1996, OUG 114/2007 şi
OUG 195/2005
Construirea arterelor rutiere de
ocolire a localităţilor
valorilor naturale, precum şi modul Control în Turism
de efectuare a turismului atât în Miercurea Ciuc
perimetrul ariilor naturale protejate, ONG-uri
cât şi în afara acestora Inspectoratul Şcolar
-Acţiuni de verificare şi control Judeţean Harghita
Unităţi de învăţământ
-Actualizarea şi implementarea 1.Consiliul Judeţean Comitet de Coordonare PLAM 2020 Bugete locale şi de stat
obiectivelor prevăzute în Strategia 2.Consiliile locale Agenţia pentru Protecţia Mediului
de dezvoltare a turismului din Harghita
judeţul Harghita (elaborat în anul
2009)
Acţiune Responsabili Supraveghere / cooperare Termen Surse de finanţare
Elaborare şi avizarea studiilor şi 1.Primăriile municipale şi Comitet de Coordonare PLAM Permanent Bugete locale şi de stat
proiectelor necesare orăşeneşti Agenţia pentru Protecţia Mediului Credite interne şi externe
2.Consiliul Judeţean Harghita
Atragerea fondurilor şi realizarea 1.Primăriile municipale şi Comitet de Coordonare PLAM Permanent Fonduri UE
investiţiilor orăşeneşti Agenţia pentru Protecţia Mediului Bugete locale şi de stat
2.Consiliul Judeţean Harghita Surse proprii
-Reabilitarea spaţiilor verzi 1.Consiliul Judeţean Harghita Comitet de Coordonare PLAM 2014-2020 Bugete locale şi de stat
existente; 2.Consiliile locale minicipale Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
-Eliminarea construcţiilor ilegale şi orăşeneşti Harghita
3.Direcţia de Sănătate Publică
intraurbane şi periurbane, redarea în Harghita
circuitul spaţiilor verzi recreative 4.Agenţia pentru Protecţia
sau de joacă. Mediului Harghita
Includerea în PATJ, PUG şi PUZ a 1. Autorităţile administraţiei Comitet de Coordonare PLAM Permanent Bugete locale şi de stat
arterelor rutiere de ocolire optime în publice locale Agenţia pentru Protecţia Mediului
scopul reducerii impactului asupra 2.Consiliul Judeţean Harghita Harghita
sănătăţii umane
Realizarea studiilor şi proiectelor 1. Autorităţile administraţiei Comitet de Coordonare PLAM Permanent Bugete locale şi de stat
pentru traseele de ocolire publice locale Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
2.Consiliul Judeţean Harghita Harghita
181

Amenajarea locurilor de parcare
existente
Realizarea unor noi locuri de
parcare
Realizarea dotărilor urbanistice
(WC-uri publice)
Atragerea fondurilor necesare şi 1. Autorităţile administraţiei Comitet de Coordonare PLAM Permanent Fonduri UE
realizarea lucrărilor pentru traseele publice locale Agenţia pentru Protecţia Mediului Bugete locale şi de stat
de ocolire 2.Consiliul Judeţean Harghita Harghita Surse proprii
-Efectuarea unor studii privind 1.Consiliul judeţean Comitet de Coordonare PLAM 2020 Fonduri UE
amplasarea noilor locuri de parcare 2.Consiliile locale Agenţia pentru Protecţia Mediului Bugete locale şi de stat
-Amenajarea, extinderea locurilor Harghita Surse proprii
de parcare existente
-Realizarea unor noi locuri de
parcare
-Realizarea dotărilor urbanistice
(WC-uri publice)

Elaborarea şi respectarea -Verificarea respectării planurilor 1.Consiliul Judeţean Comitet de Coordonare PLAM 2020 Bugete locale şi de stat
documentaţiilor de urbanism de urbanism 2.Consiliile locale Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
-Reactualizarea planurilor de Harghita Fonduri UE
urbanism şi promovarea acestora
-Desfinţarea construcţiilor ilegale
-Întreţinerea zonelor de agrement,
dotarea lor cu facilităţi de
infrastructură şi asigurarea
condiţiilor igienico-sanitare
corespunzătoare (sisteme de
alimentare cu apă potabilă,
canalizare/epurare ape uzate,
organizarea serviciului de
salubritate)
Reducerea nivelului zgomotelor - Optimizarea proceselor industriale Agenţi economici (în special Comitet de Coordonare PLAM Permanent Fonduri UE
şi vibraţiilor în limitele prevăzute în sensul utilizării unor tehnologii din industria lemnului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bugete locale şi de stat
de lege în zonele urbane silenţioase sau montării de baruri, restaurante, etc.) Harghita Surse proprii
amortizoare de zgomote
- Măsuri specifice de atenuare a
zgomotelor (utilizarea materialelor
fonoabsorbante de izolare a
incintelor industriale şi comerciale)
-Automonitoringul zgomotului şi
vibraţiilor
-Respectarea programului de lucru
autorizat

-Verificarea măsurilor prevăzute în Garda Naţională de Mediu – Permanent

182

Realizarea traseelor special
amenajate pentru biciclişti
autorizaţiile de mediu emise Comisariatul Judeţean
Harghita
Elaborare de studii/proiecte pentru Primăriile oraşelor şi Comitet de Coordonare PLAM Permanent Bugete locale şi de stat
trasee special amenajate pentru comunelor Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
biciclişti Direcţia Generală de Harghita
Drumuri şi Poduri
Realizarea unor trasee special Primăriile oraşelor şi Comitet de Coordonare PLAM Permanent Bugete locale şi de stat
amenajate pentru biciclişti comunelor Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
Direcţia Generală de Harghita Fonduri UE
Drumuri şi Poduri

5.2.10. Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema – Afectarea sănătăţii populaţiei

Obiectiv specific Acţiune Responsabili Supraveghere / cooperare Termen Surse de finanţare

Dezvoltarea unui sistem 1. Elaborarea şi implementarea unor 2014-2020

informaţional suport privind scheme de monitorizare a Agenţia de Protecţie a Comitet de Coordonare PLAM Buget de stat
relaţia sănătatea umană-calitatea principalilor parametri privind Mediului Harghita
mediului starea de sănătate a populaţiei în Programe de finanţare
relaţie directă cu sursele majore de
poluare Ministerul Sănătăţii
2. Realizarea unor studii specifice
relaţiei mediu-sănătate umană, cu
utilizarea comună a ambelor tipuri
de informaţii, în vederea
cuantificării efectelor poluării
factorilor de mediu asupra
populaţiei
3. Monitorizarea evoluţiei sănătăţii
umane în raport cu calitatea
mediului
4. Realizarea unor rapoarte specifice
cu privire la impactul calităţii
mediului asupra sănătăţii umane
5. Identificarea zonelor cu potenţial
risc asupra sănătăţii umane

183
 5.2.11. Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema - Educaţia ecologică

Obiectiv specific Acţiune Responsabili Supraveghere / cooperare Termen Surse de finanţare

Educarea şi conştientizarea - Iniţierea şi derularea unor proiecte Autorităţile cu atribuţii în Comitet de Coordonare PLAM Permanent Fonduri UE
publicului în domeniul protecţiei de conştientizare a publicului în domeniul protecţiei mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Programe de finanţare naţionale
mediului şi a naturii domeniul protecţiei mediului şi a Harghita Bugete locale şi de stat
naturii. ONG Surse proprii

- Realizarea şi difuzarea de materiale Agenţia pentru Protecţia

de educaţie ecologică; Mediului Harghita;
Garda Naţională de Mediu –
- Campanii de informare a Comisariatul Judeţean
comunităţilor cu privire la legislaţia în Harghita
domeniul protecţiei mediului, starea Autorităţile administraţiei
calităţii mediului şi probleme publice locale
specifice
- Adaptarea planurilor şi programelor Inspectoratul Şcolar Judeţean Comitet de Coordonare PLAM Permanent Programe de finanţare
de învăţământ la toate nivelurile, în Harghita Agenţia pentru Protecţia Mediului Buget de stat
scopul însuşirii noţiunilor şi Harghita Surse proprii
principiilor de protecţie a mediului,
pentru conştientizarea , instruirea şi ONG
educaţia în acest domeniu

-Crearea de instrumente pentru Agenţia pentru Protecţia Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget de stat
favorizarea reacţiei comunităţii la Mediului Harghita Agenţia pentru Protecţia Mediului
fenomenele de poluare (telefon verde Harghita
– APM, Garda de Mediu);
Garda Naţională de Mediu –
- Organizarea de întâlniri cu liderii Comisariatul Judeţean
comunitari şi mass-media Harghita
- Reactualizarea permanentă a bazelor Agenţia pentru Protecţia Comitet de Coordonare PLAM Permanent Bugete locale
de date cu informaţiile de mediu Mediului Harghita Agenţia pentru Protecţia Mediului Buget de stat
deţinute de către autorităţile publice; Harghita Surse proprii
- Punerea la dispoziţia publicului pe Alte autorităţi cu atribuţii în
paginile de internet a bazelor de date domeniul protecţiei mediului
cu informaţii de mediu în format uşor
accesibil publicului

184
 5.2.12. Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema - Fonduri insuficiente de adresare a problemelor de mediu

Obiectiv specific Acţiune Responsabili Supraveghere / cooperare Termen Surse de finanţare

Creşterea numărului de proiecte Acordare de consultanţă şi asistenţă Agenţia de Dezvoltare Comitet de Coordonare PLAM 2020 Bugete locale şi de stat
finanţate din surse externe şi tehnică de specialitate potenţialilor Regională Centru Agenţia pentru Protecţia Mediului Fonduri UE
interne beneficiari (consilii locale, agenţi Consiliul Judeţean Harghita
economici) în identificarea surselor Autorităţi publice
de finanţare şi întocmirea deconcentrate
proiectelor pentru soluţionarea ONG-uri
problemelor de mediu
Reactualizarea anuală a bazei de 1.Consiliul Judeţean Comitet de Coordonare PLAM Permanent Bugete locale şi de stat
date la nivel judeţean cuprinzând Harghita (cu sprijinul Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
nevoi de finanţare, stadiul consiliilor locale, Harghita
elaborării proiectelor, surse de autorităţilor publice
finanţare existente ce pot fi accesate deconcentrate,
ONG-urilor)
2.Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
Creşterea numărului de proiecte Crearea, instituţionalizarea unor 1.Consiliul Judeţean Comitet de Coordonare PLAM Permanent Bugete locale şi de stat
finanţate în parteneriat public- parteneriate public-private în scopul 2.Consilii locale Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
privat soluţionării unor probleme de mediu 3.ONG-uri Harghita
4.Asociaţia Intreprinderilor
Mici şi Mijlocii
5.Agenţi economici

185
 5.2.13. Matricea-plan de implementare a acţiunilor pentru problema - Capacitatea instituţională şi administrativă nesatisfăcătoare a autorităţilor
descentralizate şi autorităţilor publice locale în adresarea problemelor de mediu şi impunerea leguslaţiei de mediu

Obiectiv specific Acţiune Responsabili Supraveghere / cooperare Termen Surse de finanţare

Integrarea aspectelor de mediu
în deciziile luate de autorităţile
locale
Îmbunătăţirea sistemului de
monitorizare integrată a calităţii
mediului în judeţul Harghita
Promovarea procedurilor de 1. Agenţi economici
implementare a Sistemelor de 2. Autorităţi locale
Management de Mediu (SMM)
Evaluarea necesarului de dotări 1. Autoritatea publică
laboratorului APM Harghita pentru centrală pentru protecţia
a putea asigura monitorizarea mediului
corespunzătoare a calităţii mediului 2.Agenţia Naţională pentru
în judeţul Harghita Protecţia Mediului
3.Agenţia Regională pentru
Protecţia Mediului
4.Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
Identificarea şi atragerea fondurilor 1.Autoritatea publică
necesare realizării dotărilor propuse centrală pentru protecţia
mediului
2.Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
Realizarea dotărilor propuse Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
Evaluarea şi atragerea fondurilor 1.Autoritatea publică
necesare pentru autorizarea centrală pentru protecţia
Comitet de Coordonare PLAM Permanent Bugete locale şi de stat
Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
Harghita
Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget de stat
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Harghita
Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget de stat
Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse interne şi externe
Harghita
Comitet de Coordonare PLAM Permanent Buget de stat
Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse interne şi externe
Harghita
Comitet de Coordonare PLAM 2020 Buget de stat
Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse interne şi externe

186

Creşterea nivelului de pregătire
profesională a personalului cu
atribuţii de protecţie a mediului
din cadrul autorităţilor
administraţiei publice locale şi
autorităţilor deconcentrate
Stabilirea unor parteneriate la
nivelul fiecărei administraţii
publice locale pentru abordarea
şi soluţionarea locală a 3.ONG-uri
problemelor de mediu
laboratorului APM mediului Harghita
2.Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
Autorizarea/acreditarea 1.Autoritatea publică Comitet de Coordonare PLAM 2020 Buget de stat
laboratorului APM centrală pentru protecţia Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse interne şi externe
mediului Harghita
2.Agenţia pentru Protecţia
Mediului Harghita
Identificarea necesităţilor de intruire 1.Consiliile locale Comitet de Coordonare PLAM Permanent Bugete locale şi de stat
profesională a personalului cu 2.Autorităţi publice Agenţia pentru Protecţia Mediului
atribuţii de protecţie a mediului din deconcentrate Harghita
cadrul administraţiei publice
Identificarea trainerilor ce pot oferi 1.Consiliile locale Comitet de Coordonare PLAM Permanent Bugete locale şi de stat
instruirea necesară 2.Autorităţi publice Agenţia pentru Protecţia Mediului
deconcentrate Harghita
Identificarea partenerilor la nivelul 1.Consiliile locale Comitet de Coordonare PLAM 2020 Bugete locale şi de stat
fiecărei administraţii publice locale 2.Autorităţi publice Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
deconcentrate Harghita
4.Mass media
5.Agenţi economici
6.Consiliul Judeţean
Stabilirea strategiilor, obiectivelor şi 1.Consiliile locale Comitet de Coordonare PLAM 2020 Bugete locale şi de stat
modului de funcţionare a fiecărui 2.Autorităţi publice Agenţia pentru Protecţia Mediului Surse proprii
parteneriat deconcentrate Harghita
3.ONG-uri
4.Mass media
5.Agenţi economici
6. Consiliul Judeţean

187
6. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR

6.1. ELABORAREA PLANULUI DE MONITORIZARE ŞI DE EVALUARE

Un sistem de monitorizare şi de evaluare eficient are o contribuţie deosebit de importantă la atingerea

obiectivelor şi ţintelor de mediu. Baza pentru monitorizarea PLAM şi pentru cuantificarea rezultatelor
este reprezentată de indicatori, care sunt legaţi direct de obiectivele şi ţintele de mediu stabilite în
procesul de planificare pentru soluţionarea problemelor/aspectelor de mediu din judeţ.
Implementarea corespunzătoare a Planului Local de Acţiune pentru Mediu în judeţul Harghita se va
face folosind şi contribuţia elementelor ce rezultă din monitorizarea şi evaluarea lui. Procesul de
evaluare şi monitorizare furnizează informaţii curente, sistematice care sprijină procesul de
implementare.

Procesul de monitorizare şi evaluare oferă cadrul pentru:

- compararea eforturilor de implementare cu scopul şi obiectivele iniţiale;
- determinarea progresului făcut pentru obţinerea rezultatelor scontate;
- determinarea încadrării în schemele de timp propuse în plan.

Obiectivele esenţiale ale sistemului de monitorizare sunt:

- verifică gradul de implementare a acţiunilor din PLAM;
- identifică beneficiarul şi beneficiile acţiunilor realizate;
- stabileşte dacă acţiunile au fost realizate şi dacă efectele sunt cele prevăzute.

Toate aceste elemente au roluri corective şi preventive astfel încât implementarea PLAM să se facă în
condiţii de eficienţă.

Având în vedere aspectul continuu şi dinamic al procesului de planificare, monitorizarea şi evaluarea

urmează acest proces continuu, facilitând factorilor de decizie aprecierea eficienţei acţiunilor din
plan.

Echipa de monitorizare şi evaluare va elabora un proiect de detaliu privind modul de abordare a

monitorizării şi a evaluării. Această echipă va fi alcătuită din experţi din cadrul instituţiilor cu
atribuţii în domeniul protecţiei mediului, din experţi în evaluarea proiectelor şi din reprezentanţi ai
instituţiilor responsabile de implementare.

Pentru determinarea efectului global pe care PLAM îl are asupra regiunii şi a comunităţii se va realiza
un sistem de baze de date pentru monitorizarea planului. În cadrul sistemului de baze de date vor vi
înregistrate progresele datorate implementării PLAM, şi impactul pe care acţiunile din PLAM îl au
asupra regiunii.

În acest fel se va putea aprecia în ce măsură obiectivele au fost atinse, care dintre acţiuni au fost
realizate, iar în cazul unor disfuncţionalităţi se poate decide ce intervenţii sau ce modificări sunt
necesare pentru a atinge scopul propus.

Sistemul de monitorizare şi de evaluare a rezultatelor PLAM are trei funcţii principale:

- De a verifica faptul că planul de acţiune este un proces de implementare, precum şi de a

furniza o metodologie de revizuire a PLAM. Fiecare acţiune din PLAM este încredinţată spre
implementare unei autorităţi principale, cu o persoană nominalizată care are responsabilitatea de

188
 realizare a acestei acţiuni. De asemenea, pentru fiecare acţiune este desemnată o autoritate
principală pentru monitorizare, cu o persoană nominalizată. Printre responsabilii de monitorizare
pot fi incluşi şi responsabilii pentru implementare. Responsabilii pentru implementare şi pentru
monitorizare au responsabilitatea raportării rezultatelor către Comitetul de Coordonare, în
vederea revizuirii periodice de către acesta a stadiului de realizare a acţiunilor;

- De a identifica beneficiul anticipat acţiunilor şi efectul asupra problemei de mediu respective;

- De a monitoriza atât problema de mediu, cât şi efectele acţiunii/acţiunilor pentru soluţionarea

acesteia, prin măsurarea, urmărirea şi evaluarea rezultatelor implementării în vederea
obţinerii feedback-ului necesar pentru revizuirea şi actualizarea PLAM.

Monitorizarea este o activitate complexă. Majoritatea problemelor de mediu se schimbă continuu,

fiind influenţate de populaţie, presiuni de dezvoltare, procese noi de producţie, schimbări legislative,
tehnici noi pentru reducerea poluării, aspecte finaciare.

Din aceste motive, se poate ivi situaţia în care acţiunile PLAM au fost corect implementate, dar una
sau mai multe probleme au luat amploare cu mult mai repede decât s-a estimat, astfel încât este
necesară prevederea de acţiuni suplimentare pentru soluţionare în următorul PLAM revizuit.

De asemenea, este posibilă şi situaţia inversă, în care o prăbuşire a unui anumit sector industrial sau a
pieţei agricole poate elimina cauza care a generat problema. In acest caz, acţiunile prevăzute în
PLAM pentru această problemă trebuie oprite, iar resursele alocate trebuie transferate pentru alte
acţiuni.

Deoarece multe dintre acţiunile prevăzute de PLAM nu vor conduce la soluţionarea problemelor
respective în cursul celor doi ani prevăzuţi ca ciclu pentru revizuirea/actualizarea PLAM este foarte
importantă evaluarea cantitativă a efectelor acestor acţiuni, pentru ca rezultatele acestei evaluări să fie
luate în considerare la elaborarea următorului PLAM.

Ca urmare a rapoartelor primite, Comitetul de Coordonare va informa constant comunitatea locală

asupra progresului realizat privind implementarea PLAM. Este foarte importantă împărtăşirea
rezultatelor programului de monitorizare, comunicarea şi diseminarea acestor rezultate membrilor
comunităţii. De asemenea Prefecturile, Consiliile Judeţene, Consiliile Locale, precum şi toate
instituţiile implicate în proces trebuie să cunoască stadiul realizării PLAM.

In continuare este prezentat modelul de matrice ce poate fi utilizat, pentru monitorizarea

implementării acţiunilor trimestrial şi pentru evaluarea anuală sintetică a rezultatelor.

189
6.2.MATRICEA PLAN DE MONITORIZARE ŞI DE EVALUARE A ACŢIUNILOR PENTRU COMPONENTELE DE
MEDIU

MODEL MATRICE DE MONITORIZARE

CATEGORIA DE PROBLEME
PROBLEMĂ/cod problemă

OBIECTIV GENERAL

Obiectiv specific

PROGRAM MONITORIZARE REZULTATUL

MONITORIZĂRII
Ţintă Acţiune/termen Responsabil Indicatorul Responsabil Termen de Stadiul de Observaţtii
de ralizare implementare monitorizat monitirizare monitorizare realizare a acţiunii

MODEL MATRICE DE EVALUARE

CATEGORIA DE PROBLEME

Problemă Obiectiv general Măsura în care a fost Obiectivul specific Măsura în care a fost Observaţii / Propuneri
realizat obiectivul realizat obiectivul
general specific

190
6.3. RAPORTUL DE EVALUARE A REZULTATELOR IMPLEMENTĂRII PLANULUI
LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI HARGHITA

Procesul de evaluare a rezultatelor implementării PLAM constă, în esenţă, în compararea rezultatelor

obţinute prin procesul de monitorizare, cu obiectivele şi ţintele stabilite în Planul de Acţiune,
incluzând şi modul de respectare a termenelor propuse.
Scopurile principale ale acestui proces de evaluare sunt:
Cunoaşterea stadiului implementării acţiunilor;
Cunoaşterea efectelor acţiunilor asupra problemei de mediu căreia i-au fost adresate
aceste acţiuni;
Furnizarea elementelor pentru ajustarea acţiunilor în funcţie de noile realităţi;
Furnizarea datelor şi informaţiilor pentru actualizarea şi revizuirea PLAM.
Procesul de evaluare este, ca întregul proces PLAM, un proces continuu.
Datele şi informaţiile obţinute prin analiza comparativă a rezultatelor monitorizării cu acţiunile
propuse şi cu efectele estimate privind soluţionarea problemelor de mediu vor sta la baza unui Raport
de Evaluare a rezultatelor PLAM.
Responsabilitatea evaluării rezultatelor revine Comitetului de Coordonare, în acest proces fiind însă
implicate toate celelalte structuri organizatorice ale PLAM (coordonatorul PLAM, Grupul de Lucru),
precum şi responsabilii direcţi pentru implementarea şi monitorizarea PLAM. De asemenea,
Comitetul de Coordonare va decide, după caz, implicarea şi altor persoane sau grupuri în acest
proces. Instituţiile responsabile de implementare vor fi în mai mare măsură capabile să utilizeze
rezultatele evaluării dacă participă şi îşi însuşesc procesul de evaluare.
Elaborarea Raportului de Evaluare a rezultatelor PLAM pentru judeţul Harghita va fi efectuată anual.
La elaborarea raportului vor fi luate în considerare atât elementele incluse în matricea de monitorizare
şi evaluare prezentată în secţiunea anterioară, cât şi alte elemente noi care pot apărea pe parcursul
desfăşurării activităţilor de implementare PLAM. De asemenea, se vor lua în considerare toate datele
şi informaţiile detaliate din fişele individuale de monitorizare a acţiunilor şi problemelor. Întrucât
procesul de evaluare va fi un proces transparent, matricea menţionată va servi perfect pentru
prezentarea sintetică a rezultatelor comparative obţinute în implementarea PLAM.
În pregătirea evaluării vor fi luate în considerare:
Eficienţa acţiunii în atingerea efectelor estimate;
Modul de respectare a termenelor, menţionându-se corecţiile necesare;
Modul de conformare a costurilor cu cele planificate;
Abilitatea de administrare a diferitelor factori din aria de responsabilitate a
coordonatorilor implementării;
Dificultăţile întâmpinate;
Modul în care experienţa acumulată în implementare serveşte la îmbunătăţirea unor
proiecte viitoare şi sugestiile de îmbunătăţire.
Problemele cele mai importante care vor fi luate în considerare în utilizarea rezultatelor evaluării
sunt:
Identificarea punctelor pentru care se consideră necesare modificări ale politicilor şi
programelor;
Identifcarea autorităţilor care să efectueze aceste modificări;
Identificarea instituţiilor de implementare la care trebuie făcute modificări şi a celor care
vor decide aceste modificări;
Identificarea datei la care se vor efectua aceste modificări.
Ţelul final al procesului de evaluare constă în îmbunătăţirea continuă a PLAM în acord cu dinamica
dezvoltării sociale şi economice, cu politicile naţionale, regionale şi judeţene privind dezvoltarea
corelată cu protecţia mediului. Acest ţel se va reflecta în revizuirea periodică a PLAM.

191
Membrii comunităţii vor fi informaţi asupra stării condiţiilor de mediu, a îmbunătăţirilor aduse
acestor condiţii şi a acţiunilor care trebuie efectuate în continuare pentru atingerea obiectivelor de
mediu.

Raportul de Evaluare a rezultatelor implementării PLAM va fi elaborat anual, începând cu anul 2014.
În anul în care este stabilită revizuirea PLAM pentru judeţul Harghita se va elabora un Raport de
Evaluare a rezultatelor implementării pentru întreaga perioadă anterioară revizuirii.

Un sistem de raportare ideal trebuie să conţină următoarele elemente:

Planificarea şi instrucţiunile, pentru toate părţile responsabile, asupra modului reciproc de
raportare;
Planificarea întâlnirilor periodice dintre părţile responsabile şi coordonatori în vederea
coordonării acţiunilor şi revizuirii reciproce a performanţelor.

Echipa pentru Monitorizare şi Evaluare va elabora o formă unică de raport care va facilita colectarea
şi evaluarea datelor. Echipa va prelucra informaţiile şi le va prezenta într-un raport global.

Un sistem de raportare clar este esenţial în procesul de monitorizare şi de evaluare a rezultatelor.

În tabelul de mai jos este prezentat raportul de evaluare a PLAM 2007-2013, care a stat la baza
revizuirii pentru perioada 2014-2020.

192
 RAPORT DE MONITORIZARE ŞI DE EVALUARE A IMPLEMENTĂRII ACŢIUNILOR PREVĂZUTE
ÎN PLAM HARGHITA 2007-2013, APROBAT PRIN HOTĂRÂREA COLEGIULUI PREFECTURAL HARGHITA NR.3/18.12.2006 ŞI PRIN
HOTĂRÂREA CONSILIULUI JUDEŢEAN HARGHITA NR.58/27.04.2007
1. MEDIUL NATURAL (ARII NATURALE PROTEJATE, SILVICULTURĂ, RESURSE MINERALE)
REZUMAT AL PROBLEMEI
Problema Cod Obiectiv general
Lipsuri în administrarea ariilor naturale protejate PM-01-01 Asigurarea unui management corespunzător al ariilor
naturale protejate din judeţul Harghita
Afectarea ariilor protejate prin practicarea turismului neecologic şi PM-01-02 Conservarea valorilor naturale în ariile naturale protejate
alte activităţi umane.
Lipsa unei reţele ecologice pan-europene având ca scop PM-01-03 Realizarea studiilor ştiinţifice pentru inventarierea
identificarea, menţinerea şi refacerea arealelor cheie pentru tipurilor de habitate şi a speciilor de interes comunitar
protejarea speciilor de faună şi floră sălbatică, precum şi coridoarele
de legătură dintre acestea.
Extinderea insuficientă a ariilor protejate PM-01-04 Protecţie eficientă a zonelor cu valori naturale deosebite.
Afectarea speciilor de plante şi animale protejate PM-01-05 Ocrotirea mai eficientă a speciilor protejate
Diminuarea suprafeţei împădurite în judeţul Harghita PM-01-06 Sistarea diminuării suprafeţelor forestiere în judeţul
Harghita
Practici agricole necorespunzătoare din punct de vedere a protecţiei PM-01-07 Sistarea deteriorării valorilor naturale care se suprapun
naturii cu terenuri agricole
Protejarea genofondului speciilor autohtone
Administrarea necorespunzătoare a resurselor naturale PM-01-08 Administrarea corespunzătoare a resurselor naturale
(1) REZUMAT AL SOLUŢIONĂRII PROBLEMEI
Problema Măsura în care a fost realizat Obiectivul general Măsura în care a fost realizat Obiectivul specific
Lipsuri în administrarea ariilor naturale Măsura a fost realizată într-un procent de peste 80%. Măsura a fost realizată într-un procent de peste 80%.
protejate 19 situri de importanţă comunitară au fost luate în 19 situri de importanţă comunitară au fost luate în
custodie/administrare. Convenţia de custodie pentru custodie/administrare. Convenţia de custodie pentru
administrarea sitului SCI „Apa lină Honcsok” a fost administrarea sitului SCI „Apa lină Honcsok” a fost
reziliată la data de 21.12.2012, ca urmare situl nu are reziliată la data de 21.12.2012, ca urmare situl nu are
custode. custode.
194
Obiectiv specific
Asigurarea unui management corespunzător al ariilor
naturale protejate conform prevederilor legale în vigoare
Asigurarea respectării prevederilor regulamentelor de
funcţionare a ariilor naturale protejate.
Asigurarea condiţiilor pentru practicarea ecologic în ariile
naturale protejate
Implementarea Reţelei Natura 2000
Desemnarea de noi arii protejate
Oprirea diminuării efectivelor speciilor ocrotite, a
deteriorării habitatelor naturale
Gospodărirea corespunzătoare a pădurilor
Aplicarea codului celor mai bune practici agricole
Controlul introduceri speciilor neautohtone care pot avea
efecte ecologice negative
Controlul cultivării organismelor modiificate genetic
(OMG)
Gospodărirea raţională a resurselor de ape minerale
Sistarea extracţiilor ilegale de resurse minerale (sare,
andezit, roci calcaroase, turbă, etc.)
* Observaţii / Propuneri de noi acţiuni pentru
perioada 2014-2020
Continuarea acţiunilor de acordare a custodiei ariilor
naturale protejate şi a elaborării/avizării planurilor de
management şi a regulamentelor de funcţionare.
Continuarea implementării măsurilor cuprinse în planurile
de management.

Afectarea ariilor protejate prin practicarea
turismului neecologic şi alte activităţi umane.
Lipsa unei reţele ecologice pan-europene
având ca scop identificarea, menţinerea şi
refacerea arealelor cheie pentru protejarea
speciilor de faună şi floră sălbatică, precum şi
coridoarele de legătură dintre acestea.
Extinderea insuficientă a ariilor protejate
Afectarea speciilor de plante şi animale
protejate
Diminuarea suprafeţei împădurite în judeţul
Harghita
Din cele 36 de arii protejate de interes naţional 28 sunt
date în custodie/administrare.
Majoritatea siturilor şi ariilor protejate au planuri de
management în curs de elaborare.
Conservarea valorilor naturale în ariile naturale protejate
arată o tendinţă de îmbunătăţire, datorită activităţii
custozilor şi a controalelor efectuate de APM şi Garda
de Mediu. Nu au avut loc incidente cu influenţă majoră
asupra stării valorilor naturale.
Măsura a fost realizată într-un procent 100%.
Au fost desemnate 25situri de importanţă comunitară
SCI şi SPA.
Au fost făcute demersuri pentru desemnare de noi arii
naturale protejate.
Au fost emise autorizaţii de mediu pentru activităţi de
recoltare şi capturare a speciilor flora şi fauna sălbatică.
Au fost efectuate acţiuni de verificare la rezervaţii
naturale.
Au fost efectuate deplasări pe teren pentru evaluarea
efectivelor de specii strict protejate CITES de pe
fondurile cinegetice.
Au fost emise puncte de vedere pentru stabilirea
obligaţiilor de mediu din domeniul protecţiei naturii.
Au fost realizate controale tematice de către GNM-
CJHR.
Suprafaţa fondului forestier la nivelul judeţului Harghita
la nivelul anului 2011 este de 259558 ha, prezentând o
uşoară creştere faţă de suprafaţa 231.000 ha din anul
2002.
În perioada 2007-2011 au fost regenerate 4637 ha
suprafeţe de păduri.
Din cele 36 de arii protejate de interes naţional 28
sunt date în custodie/administrare.
Majoritatea siturilor şi ariilor protejate au planuri de
management în curs de elaborare.
Interzicerea recoltării resurselor naturale din ariile
naturale protejate nu s-a putut realiza în totalitate.
Condiţiile pentru practicarea turismului ecologic sunt
asigurate la rezervaţiile frecventate de turişti.
Măsura a fost realizată într-un procent 100%.
Au fost desemnate 25situri de importanţă comunitară
SCI şi SPA.
Au fost făcute demersuri pentru desemnarea ca arie
naturală protejată:
-parc natural în zona Ciomad-Balvanyos;
-arie naturală protejată de interes naţional Madarasi
Hargita-Rakosi Sate;
-desemnare de noi situri Natura 2000 şi extinderea
celor existente.
Au fost emise autorizaţii de mediu pentru activităţi
de recoltare şi capturare a speciilor flora şi fauna
sălbatică.
Au fost efectuate acţiuni de verificare la rezervaţii
naturale.
Au fost efectuate deplasări pe teren pentru evaluarea
efectivelor de specii strict protejate CITES de pe
fondurile cinegetice.
Au fost emise puncte de vedere pentru stabilirea
obligaţiilor de mediu din domeniul protecţiei naturii.
Au fost realizate controale tematice de către GNM-
CJHR.
Suprafaţa fondului forestier la nivelul judeţului
Harghita la nivelul anului 2011 este de 259558 ha,
prezentând o uşoară creştere faţă de suprafaţa 231.000
ha din anul 2002.
În perioada 2007-2011 au fost regenerate 4637 ha
suprafeţe de păduri.
195
Ordinul MMP nr. 1948/2010 privind aprobarea
Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale
protejate care necesită constituirea de structuri de
administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei
ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de
structuri de administare, se află în procedură de
modificare.
Continuarea acţiunilor de control şi a acţiunilor de
educare/conştientizare a populaţiei în acest sens.
Continuarea implementării unor proiecte de ecoturism.
-
Continuarea măsurilor de extindere a ariilor naturale
protejate în vederea protecţiei eficiente a zonelor cu valori
naturale deosebite.
Continuarea acţiunilor de reglementare şi de verificare a
capturării/recoltării resurselor din flora şi fauna spontană.
Continuarea acţiunilor de verificare şi control.
Continuarea acţiunilor de control şi a conştientizării
populaţiei în vederea împiedicării exploatărilor forestiere
fără respectarea prevederilor angajamentelor silvice.
Continuarea acţiunilor de implementare a proiectelor de
împădurire/reîmpădurire.
Reîmplantarea zonelor forestiere afectate de incendii
Acţiuni de combatere a dăunătorilor pădurilor (Ipidae,
Hylobius a.) – prevenire prin aplicarea curselor
feromonale „Atratyp”, respectiv prin aplicarea scoarţelor
toxice şi prin efectuarea lucrărilor de exploatare forestieră
conform reglementărilor şi a instrucţiunilor în vigoare.

Practici agricole necorespunzătoare din punct
de vedere a protecţiei naturii
Administrarea necorespunzătoare a resurselor
naturale
Au fost organizate seminarii, întâlniri cu producătorii
agricoli privind aplicarea codului celor mai bune practici
agricole, agricultura ecologică şi măsurile de
agromediu.
Administrarea corespunzătoare a resurselor de ape
minerale s-a realizat numai parţial, datorită
neconcordanţei între dezvoltarea economică şi cea
infrastructurală.
Au fost organizate seminarii, întâlniri cu producătorii
agricoli privind aplicarea codului celor mai bune
practici agricole, agricultura ecologică şi măsurile de
agromediu.
Administrarea corespunzătoare a resurselor de ape
minerale s-a realizat numai parţial, datorită
neconcordanţei între dezvoltarea economică şi cea
infrastructurală.
196
Acţiuni de combatere a incendiilor de pădure în perioadă
de secetă – elaborarea şi implementarea unor programe
specifice pentru conştientizarea publicului privind
necesitatea protejării fondului forestier şi conservării
valorilor naturii.
Continuarea acţiunilor de informare a populaţiei privind
aplicarea codului celor mai bune practici agricole,
agricultura ecologică şi măsurile de agromediu.
Promovarea proiectelor de infrastructură în zonele cu
potenţial balneo-turistic.
Promovarea proiectelor privind reabilitarea izvoarelor şi a
băilor de apă minerală.
Continuarea reglementării din punct de vedere al
protecţiei mediului a extracţiilor de resurse naturale şi
controlul respectării prevederilor autorizaţiilor de mediu
emise.
2. POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

REZUMAT AL PROBLEMEI
Problema
Poluarea apelor de suprafaţă datorită deversării
apelor uzate menajere neepurate sau epurate
necorespunzător din localităţile urbane şi rurale
ale judeţului Harghita
Poluarea apelor de suprafaţă cu metale grele
datorată deversărilor de ape provenite din (PM 02-03-01
“zonele contaminate” (halde de steril, iazuri de
decantare) rezultate în urma exploatărilor PM 02-03-03)
miniere în zonele Sântimbru, Bălan, Harghita
Băi
Poluarea râului Târnava Mică cu ape de mină
saline provenite de la SC SALINA PRAID SA
Poluarea apelor de suprafaţă datorată evacuărilor
de ape uzate industriale insuficient epurate în
emisarii naturali
Poluarea apelor de suprafaţă datorată depunerilor
pe malurile şi în albiile cursurilor de ape a
reziduurilor lemnoase provenite de la instalaţiile
particulare de prelucrat material lemnos
Necesitatea conformării cu Planul de
implementare a Directivei 76/464/CEE şi
“Directivele fiice”referitoare la poluarea cauzată
de anumite substanţe periculoase
Cod Obiectiv general Obiectiv specific
PM-02-01 Îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă în Extinderea şi reabilitarea sistemelor de
PM-02-02 judeţul Harghita. canalizare din mediul urban (reţele de canalizare
PM-02-04 şi staţii de epurare); epurarea corespunzătoare a
Îmbunătăţirea accesului la infrastructura de apelor uzate menajere în conformitate cu
canalizare în zonele urbane şi rurale ale jud. legislaţia în vigoare.
Harghita
Desfiinţarea racordurilor ilegale de canal
menajer la colectoarele pluviale
Realizarea reţelelor de canalizare şi staţiilor de
epurare în mediul rural; epurarea
corespunzătoare a apelor uzate menajere în
conformitate cu legislaţia în vigoare
PM-02-03 Reducerea impactului produs asupra apelor de Reducerea cantităţii de poluanţi din apele de
suprafaţă de industria extractivă suprafaţă provenite din industria extractivă
PM 02-03-02
PM-02-19
PM-02-07 Reducerea impactului produs prin deversări de Extinderea capacităţii, modernizarea şi
PM–02-10 ape uzate menajere / industriale insuficient retehnologizarea staţiilor de epurare a căror
PM-02-11 epurate în ape de suprafaţă de către operatori randamente nu asigură epurarea apelor până la
PM-02-14 economici parametrii stabiliţi prin HG 188/2002,
PM-02-15 modificată şi completată prin HG 352/2005:
PM-02-06
PM-02-08
PM-02-09
PM-02-12
PM-02-13
PM-02-16
PM-02-18
PM-02-05
PM-02-17 Reducerea impactului produs asupra apelor de Reducerea suprafeţelor ocupate de depozite
suprafaţă de către industria de prelucrare primară necontrolate de rumeguş
a lemnului
Reducerea poluării cu substanţe din Lista II şi Conformarea unităţilor industriale cu valorile
eliminarea poluării cu cele mai periculoase limită de emisie prevăzute de legislaţie pentru
substanţe prevăzute în Lista I a Directivei ape uzate industriale care sunt evacuate în
resurse de apă sau reţele de canalizare

197

Problema
Poluarea apelor de suprafaţă datorită deversării
apelor uzate menajere neepurate sau epurate
necorespunzător din localităţile urbane şi
rurale ale judeţului Harghita
Poluarea apelor de suprafaţă datorată
deversărilor de ape provenite din industria
minieră
Poluarea apelor de suprafaţă datorată
evacuărilor de ape uzate industriale insuficient
epurate în emisarii naturali
Poluarea apelor de suprafaţă datorată
depunerilor pe malurile şi în albiile cursurilor
de ape a reziduurilor lemnoase provenite de la
instalaţiile particulare de prelucrat material
lemnos
(2) REZUMAT AL SOLUŢIONĂRII PROBLEMEI
Măsura în care a fost realizat Obiectivul general Măsura în care a fost realizat Obiectivul * Observaţii / Propuneri de noi acţiuni pentru
specific perioada 2014-2020
Analizând rezultatele indicatorilor de calitate, prelucrate în Există studii de fezabilitate / proiecte întocmite - Pregătirea/elaborarea în continuare a studiilor de
rapoartele privind starea factorilor de mediu din perioada pentru realizarea / extinderea / reabilitarea fezabilitate / proiectelor de execuţie pentru realizarea /
2007-2012, se consideră că situaţia s-a ameliorat faţă de staţiilor de epurare şi reţelelor de canalizare în extinderea / reabilitarea staţiilor de epurare şi reţelelor de
perioada precedentă datorită investiţiilor realizate pentru mediul urban şi rural. S-au realizat investiţii în canalizare în mediul urban şi rural;
reabilitarea şi/sau extinderea tuturor staţiilor de epurare acest sens mai ales în mediul rural datorită - Realizarea lucrărilor / acţiunilor necesare implementării
orăşeneşti respectiv pentru realizarea/ extinderea / reabilitarea existenţei programului SAPARD. Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate
sistemelor de canalizare în mediul urban şi rural. Prin extinderea sistemului de canalizare din urbane - conformarea cu termenele stabilite în planul de
municipiul Odorheiu Secuiesc, Topliţa, implementare a Directivei;
Miercurea Ciuc acţiunea de depistare şi - Continuarea acţiunilor de depistare şi de desfiinţare a
desfiinţare a racordurilor ilegale este în curs. racordurilor ilegale de canal menajer la colectoarele
În mediul rural s-au executat reţele de canalizare pluviale
şi staţii de epurare prin proiecte realizate
conform OG 7/2006
Analizând rezultatele indicatorilor de calitate, prelucrate în După încetarea activităţii la unităţile din Continuarea lucrărilor de închidere şi ecologizare a
rapoartele privind starea factorilor de mediu din perioada industria minieră s-au efectuat lucrări de perimetrelor miniere
2007-2012, se consideră că situaţia s-a ameliorat faţă de anul ecologizare a iazului de decantare de la
2006. însă şi în prezent calitatea apelor de suprafaţă este Sântrimbru, au fost emise avize de gospodărire a
necorespunzătoare datorită evacuărilor de ape de mină apelor pentru închiderea iazurilor aparţinătoare
Există un potenţial risc de poluare a râului Olt cu metale grele de SC BĂLAN SA şi avize pentru închiderea
şi steril de rocă prin spălarea în râul Olt a sterilului din iazurilor de decantare de la Harghita Băi. S-a
haldele de steril neecologizate sau în urma unei avarii la finalizat ecologizarea perimetrului minier
iazurile de decantare neînchise nr. 2, 3, 3a , 4 de la fosta Jolotca. Sistemul de canalizare de la SC
Exploatare Minieră Bălan SALINA Praid SA. s-a racordat la sistemul de
- există un potenţial risc de poluare a pârâului Chirui, canalizare a comunei
Vârghiş, Cormoş şi în final a râului Olt cu sterilul de la
extracţia caolinei la Harghita Băi în urma unei avarii la
iazurile de decantare neînchise.
Analizând rezultatele indicatorilor de calitate, prelucrate în S-au realizat modernizări, retehnologizări de Extinderea capacităţii, modernizarea staţiilor de epurare a
rapoartele privind starea factorilor de mediu din perioada staţii de epurare: la SC Perla Harghitei SA. a fost căror randamente nu asigură epurarea corespunzătoare a
2007- 2012, se consideră că situaţia s-a îmbunătăţit faţă de pus în funcţiune o staţie de epurare chimică, SC apelor uzate.
anul 2006. Au fost accesate fonduri pentru realizarea de Lemeco prin iazul de decantare realizează o
investiţii de reabilitarea şi/sau extinderea staţiilor realizarea epurare corespunzătoare a apelor uzate, la SC
de epurare ape uzate industriale ale agenţilor economici. Paulact SA s-a pus în funcţiune o nouă staţie de
epurare, în Harghita Băi s-a realizat canalizarea
menajeră şi o staţie de epurare, etc.
Datorită funcţionării unor facilităţi de valorificare / reciclare a Deşeurile provenite din prelucrarea lemnului Îndeplinirea măsurilor prevăzute în autorizaţiile de mediu
deşeurilor lemnoase, respectiv datorită reducerii activităţii sunt folosite la Centrala termică pe bază de de către agenţii economici de profil; Acţiuni de verificare
industriei de prelucrare primară a lemnului se poate constata rumeguş la Vlăhiţa şi la Gheorgheni, instalaţii de şi control efectuate de către autorităţile de mediu şi de
o reducere substanţială a cazurilor de depozitare ilegală a brichetat. Gestionarea corespunzătoare a către autorităţile administraţiei publice locale.
rumeguşului (faţă de anul 2006). deşeurilor lemnoase se impune în autorizaţiile de
mediu ale agenţilor economici de profil -
contracte cu societăţi comerciale care au
capacităţi de valorificare sau de reciclare a
rumeguşului ori valorificarea rumeguşului în
198
 centrale termice proprii.
Necesitatea conformării cu Planul de Prin lucrări de extindere/reabilitare a staţiilor de preepurare/ Administraţiile Bazinale de Apă Olt, Mureş şi Îndeplinirea măsurilor prevăzute în autorizaţiile de mediu
implementare a Directivei 76/464/CEE şi epurare şi prin acţiuni de inspecţie la unităţile poluatoare, în Siret monitorizează pe teritoriul judeţului
“Directivele fiice”referitoare la poluarea vederea conformării cu prevederile legislaţiei (valorile limită Harghita unităţile industriale, din a căror
cauzată de anumite substanţe periculoase de emisie)s-a realizat diminuarea poluării apelor de suprafaţă activitate sunt evacuate ape tehnologice ce pot
produce poluarea apelor de suprafaţă cu
substanţe cuprinse în Listele I şi II a Directivei
76/464/CEE
Alte propuneri de măsuri:
Îndeplinirea angajamentelor cuprinse în planul de implementare a Directivei 76/464/CEE şi “Directivele fiice” referitoare la poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii;
Îndeplinirea angajamentelor cuprinse în planul de implementare a Directivei 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole;
Protecţia mediului împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate orăşeneşti şi de ape uzate din anumite sectoare industriale (în special industria alimentară) - îndeplinirea angajamentelor cuprinse în planul de
implementare a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane

3. CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE

REZUMAT AL PROBLEMEI
Problema Cod Obiectiv general Obiectiv specific
Insuficienţa gradului de asigurare a apei potabile prin PM-03-01 Asigurarea apei potabile corespunzătoare Asigurarea calităţii şi cantităţii apei destinate consumului
sistem centralizat în mediu urban; starea tehnică calitativ şi cantitativ prin sistem centralizat uman
necorespunzătoare a staţiilor de captare, tratare, reţelelor de populaţiei din mediul urban
aducţiune şi de distribuţie apă potabilă Îmbunătăţirea accesului la infrastructura de apă Extinderea şi reabilitarea sistemelor de canalizare din
în mediul urban mediul urban
Insuficienţa gradului de asigurare a apei potabile prin PM-03-02 Asigurarea apei potabile corespunzătoare Asigurarea calităţii şi cantităţii apei destinate consumului
sistem centralizat în mediu rural calitativ şi cantitativ prin sistem centralizat uman
Starea necorespunzătoare a sistemelor locale în mediul populaţiei din mediul rural Realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă
rural. Îmbunătăţirea accesului la infrastructura de apă potabilă în mediul rural
în mediul rural populaţiei din mediul rural
Lipsa autorizaţiilor de funcţionare (sanitară, de apă şi de PM-03-03 Legalizarea funcţionării sistemelor de alimentare Îndeplinirea condiţiilor pentru reglementarea sistemelor
mediu) a sistemelor de alimentare cu apă potabilă în mediul cu apă din mediul rural şi urban de alimentare cu apă din mediul rural şi urban
rural
Pericol de poluare a surselor de apă datorita nerespectării PM-03-04 Conservarea calităţii surselor de ape subterane şi Controlul strict al calităţii apei tratate în scopul protejării
zonelor de protecţie sanitară şi/sau hidrogeologică de suprafaţă sănătăţii consumatorilor
Instituirea şi respectarea zonelor de protecţie sanitară şi
hidrogeologică in zona captărilor de apă;

Insuficienţe privind sistemul de automonitorizare şi
monitorizare a calităţii apei potabile:
lipsa aparaturii de măsură a debitelor în mediul rural;
gradul insuficient de monitorizare în mediul urban;
lipsa cunoaşterii şi urmăririi sistematice cantitative şi
calitative a apei captate şi distribuite în mediul
rural.
Lipsa studiilor şi strategiilor locale în managementul apei
potabile (debite disponibile, calitatea surselor, consumatori,
reducerea consumului)
PM-03-05 O bună gestiune cantitativă şi calitativă a
resurselor de apă
PM-03-06 Elaborarea şi implementarea strategiilor locale şi
a sistemelor de management durabil al apelor de
suprafaţă şi subterane în scopul conservării şi
Optimizarea consumurilor de apă;
Monitorizarea calităţii apei potabile
Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele oricărui tip de
contaminare
Realizarea de studii aplicative cu evaluarea tuturor
alternativelor în funcţie de aspectele locale privind
debitele disponibile, calitatea surselor şi consumatorii

199

Problema
Insuficienţa gradului de asigurare a apei
potabile prin sistem centralizat în mediul
urban; starea tehnică necorespunzătoare a
staţiilor de captare, tratare, reţelelor de
aducţiune şi de distribuţie apă potabilă
Insuficienţa gradului de asigurare a apei
potabile prin sistem centralizat în mediul rural
Lipsa autorizaţiilor de funcţionare (sanitară, de
apă şi de mediu) a sistemelor de alimentare cu
apă potabilă în mediul rural
Pericol de poluare a surselor de apă datorita
nerespectării zonelor de protecţie sanitară
şi/sau hidrogeologică
Insuficienţe privind sistemul de
automonitorizare şi monitorizare a calităţii
apei potabile:
lipsa aparaturii de măsură a debitelor în
mediul rural;
gradul insuficient de monitorizare în
mediul urban;
lipsa cunoaşterii şi urmăririi sistematice
cantitative şi calitative a apei
captate şi distribuite în mediul
rural.
Lipsa studiilor şi strategiilor locale în
managementul apei potabile (debite
disponibile, calitatea surselor, consumatori,
reducerea consumului)
gospodăririi rezervelor de apă potabilă
(3) REZUMAT AL SOLUŢIONĂRII PROBLEMEI
Măsura în care a fost realizat Obiectivul general Măsura în care a fost realizat Obiectivul
specific
DSP Harghita: Nu au fost cazuri de epidemii hidrice în Realizarea investiţiilor privind - reabilitare şi
perioada 2007- 2012. modernizare reţelei de alimentare cu apă
potabilă în municipiile Miercurea Ciuc, Topliţa,
Odorheiu Secuiesc oraşele Borsec, Bălan, Băile
Tuşnad, precum şi reabilitarea şi automatizarea
staţiei de captare din Odorheiu Secuiesc, au
contribuit la asigurarea calităţii şi cantităţii apei
destinate consumului uman în mediul urban
DSP Harghita: Alimentarea populatiei cu apă în mediul rural În cadrul Programului de dezvoltare a
se face în continuare prin metodele tradiţionale, s-au eliberat infrastructurii din spaţiul rural -OG nr. 7/2006
avize pentru proiecte de aprovizionare centralizate cu apă precum şi a Hotărârii nr.172/2008 al Consiliului
potabilă în mediul rural. Nu au fost cazuri de epidemii Judeţean Harghita prin programul “ Realizarea
hidrice. sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare
menajeră în localităţile din judeţul Harghita care
au sub 300 de locuitori”, în perioada 2007-2012
s-au derulat o mulţime de proiecte în mediul
rural, ce au contribuit la asigurarea calităţii şi
cantităţii apei destinate consumului uman.
DSP Harghita: Monitorizarea sistemelor şi staţiilor de tratare DSP Harghita: Se recoltează periodic probe de
din zonele rurale apă din sistemele ce au încheiat un contract de
prestări servicii cu DSP Harghita.
Sunt instituite zonele de protecţie sanitară cu regim sever. Sunt instituite zonele de protecţie sanitară cu
Populaţia consumatoare a fost avertizată cu privire la regim sever. Populaţia consumatoare a fost
nepotabilitatea unor surse de apă. avertizată cu privire la nepotabilitatea unor surse
de apă.
DSP Harghita: Se monitorizează sistemele şi staţiile de tratare DSP Harghita: Se recoltează periodic probe de
din zonele rurale. Se recoltează periodic probe de apă din apă din sistemele ce au încheiat un contract de
sistemele ce au încheiat un contract de prestări servicii cu prestări servicii cu DSP Harghita.
DSP Harghita. Nu au fost cazuri de epidemii hidrice.
Implementarea monitorizării este în curs. În anul 2012 au fost Au fost aduse la cunoştinţa autorităţilor locale
monitorizaţi 52 furnizori, au fost efectuate 4083 analize reglementările privind monitorizarea alimentării
bacteriologice şi 1658 analize chimice din 1236 probe de cu apă potabilă.
microbiologie şi 302 probe chimice. Există contoare individuale la utilizatorii în
Dintre probele analizate 67 nu au fost corespunzătoare sistem centralizat a apei potabile în oraşele şi
microbiologic şi 90 nu au corespuns dpv. chimic municipiile judeţului.
Nu au fost cazuri de epidemii hidrice.
S-au realizat câteva acţiuni privind managementul durabil al Administraţia Bazinală de Apă Mureş are “baza
apelor de suprafaţă şi subterane în scopul conservării şi de date” privind calitatea apei brute la nivelul
gospodăririi rezervelor de apă potabilă. prizelor de apă destinate potabilizării, aflate pe
teritoriul administrative al bazinului hidrografic
Mureş
200
* Observaţii / Propuneri de noi acţiuni pentru
perioada 2014-2020
- Elaborarea studiilor de fezabilitate / proiectelor de
execuţie pentru extinderea / reabilitarea sistemelor de
alimentare cu apă potabilă în mediul urban;
- Realizarea lucrărilor / acţiunilor necesare implementării
Directivei privind calitatea apei destinate consumului
uman - conformarea cu termenele stabilite în planul de
implementare a Directivei;
- Monitorizarea calităţii apei potabile de către Direcţia de
Sănătate Publică şi de către producătorii şi distribuitorii
de apă potabilă.
- Elaborarea studiilor de fezabilitate / proiectelor de
execuţie pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apă
potabilă în mediul rural;
- Derularea lucrărilor de reabilitare/dezvoltare a
sistemelor de alimentare cu apă
-
-- Monitorizarea calităţii apei potabile de către Direcţia de
Sănătate Publică şi de către producătorii şi distribuitorii
de apă potabilă.
Îndeplinirea condiţiilor pentru reglementarea sistemelor
de alimentare cu apă din mediul rural.
Instituirea şi respectarea zonelor de protecţie în jurul
surselor de apă potabilă.
- Monitorizarea calităţii apei potabile de către Direcţia de
Sănătate Publică şi de către producătorii şi distribuitorii
de apă potabilă.
- Realizare de studii aplicative;
- Acţiuni educative şi de conştientizare a publicului;
- Măsuri pentru gospodărirea durabilă a resurselor de apă
potabilă.
4. POLUAREA ATMOSFEREI
REZUMAT AL PROBLEMEI
Problema
Poluarea aerului cu poluanţi gazoşi proveniţi din
arderea combustibililor fosili în centralele
municipale de termoficare vechi şi centrale
termice industriale din oraşele şi municipiile
judeţului
Poluarea atmosferei generată de traficul rutier şi
de starea şi întreţinerea necorespunzătoare a
arterelor de circulaţie (cu SO2, NOx,, CH4, CO,
CO2, N2O, pulberi în suspensie şi sedimentabile)
Poluarea aerului cu pulberi în suspensie şi
sedimentabile datorită siturilor contaminate –
iazuri de decantare, halde de steril – rezultate din
activităţi de minerit , explorări geologice şi
metalurgie
Poluarea atmosferei cu compuşi organici volatili
rezultaţi din depozitarea benzinei şi distribuţia sa
de la terminale la staţiile service (COV –
benzină)
Emisii de gaze cu efect de seră (CO2, CO)
Poluarea periodică a atmosferei datorită arderii
necontrolate a deşeurilor menajere şi industriale,
precum şi datorită arderii miriştilor şi a resturilor
vegetale din agricultură
Cod Obiectiv general
Îmbunătăţirea calităţii aerului în oraşele
PM-04-01 municipiile judeţului
PM-04-02 Îmbunătăţirea calităţii aerului prin reducerea
impactului negativ generat de traficul rutier şi de
starea şi întreţinerea necorespunzătoare a
drumurilor din judeţul Harghita
Fluidizarea traficului auto în zonele urbane şi
rurale ale judeţului Harghita
Reabilitarea căilor rutiere intraurbane şi
interurbane
Promovarea sistemelor alternative de transport
PM-04-03 Aer ambiental a cărui calitate să asigure
protecţia sănătăţii umane şi a mediului din
vecinătatea acestor zone.
PM-04-04 Aer ambiental a cărui calitate să asigure
protecţia sănătăţii umane şi a mediului
PM-04-05 Îndeplinirea obligaţiilor asumate prin Protocolul
de la Kyoto la Convenţia- Cadru a Naţiunilor
Unite asupra Schimbărilor Climatice
PM-04-06 Aer ambiental a cărui calitate să asigure
protecţia sănătăţii umane şi a mediului.
201
Obiectiv specific
Reducerea impactului negativ cauzat de arderea
combustibililor fosili în centralele municipale de
termoficare vechi şi centrale termice industriale
Reducerea emisiilor din sistemele individuale de
producere a energiei pe bază de combustibili
fosili
Eliminarea din trama stradală a mijloacelor de
transport aparţinând agenţilor economici din
judeţul Harghita, ce nu corespund din punct de
vedere al emisiilor de noxe în atmosferă
Completarea parcului auto al agenţilor
economici din judeţul Harghita cu activitate de
transport auto, cu mijloace auto corespunzătoare
Reducerea emisiilor şi încadrarea în limitele de
imisii a concentraţiilor de NOx, SOx, pulberi în
suspensie, CO şi a vârfurilor de poluare asociate
de pe tronsoanele de circulaţie în zonele locuite
Reabilitarea căilor rutiere interurbane (drumuri
judeţene şi comunale)
Reabilitarea căilor rutiere intraurbane
Promovarea sistemelor alternative de transport
Reducerea emisiilor de pulberi (în suspensie şi
sedimentabile) proveniţi de la haldele de steril ,
iazuri de decantare aflate în conservare
Reducerea emisiilor de compuşi organici volatili
(vapori de hidrocarburi) de la depozitele /
staţiile de distribuţie carburanţi şi realizarea
acţiunilor cuprinse în planul de implementare a
Directivei 94/63/CE privind controlul emisiilor
de compuşi organici volatili
Monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu
efect de seră
Reducerea emisiilor provenite din gestionarea
necorespunzătoare a deşeurilor menajere
Limitarea poluării aerului cu noxe provenite din
procese agricole
Riscul poluării accidentale a aerului cu noxe
datorită aprinderii stratului de turbă în bazinele
Ciuc şi Gheorgheni
Poluarea atmosferei generată de staţiile de
preparare a mixturilor asfaltice
Problema
Poluarea aerului cu poluanţi gazoşi
proveniţi din arderea
combustibililor fosili în centralele
municipale de termoficare vechi şi
centrale termice industriale din
oraşele şi municipiile judeţului
Poluarea atmosferei generată de
traficul rutier şi de starea şi
întreţinerea necorespunzătoare a
arterelor de circulaţie (cu SO2,
NOx,, CH4, CO, CO2, N2O, pulberi
în suspensie şi sedimentabile
PM-04-07 Aer ambiental a cărui calitate să asigure
protecţia sănătăţii umane şi a mediului în zonele
cu zăcăminte de turbă.
PM-04-08 Aer ambiental a cărui calitate să asigure
protecţia sănătăţii umane şi a mediului în zonele
din vecinătatea staţiilor de preparare a mixturilor
asfaltice.
(4) REZUMAT AL SOLUŢIONĂRII PROBLEMEI
Măsura în care a fost realizat Obiectivul general Măsura în care a fost realizat Obiectivul
specific
Faţă de perioada 2004-2006, calitatea aerului în oraşele şi În anul 2010 s-a finalizat „Conducta de transport
municipiile judeţului s-a ameliorat gaze naturale Dn 300 x 25 bar Gheorgheni –
Topliţa, judeţul Harghita” în cadrul programului
de modernizare şi dezvoltare investiţii al
SNTGN Tranzgaz Medias.
Conducta de gaz metan a ajuns până la
municipiul Topliţa.
Municipiul Topliţa a emis autorizaţie de
construire pt SC Hargaz Harghitagaz reţea de
distribuţie CH4 şi S.R.M. în localitate trimestrul
III 2012.
S-au efectuat lucrări de reabilitare a agentului
termic în municipiile judeţului.
S-au efectuat lucrări de izolare/reabilitare
termică a blocurilor de locuinţe din municipiile
judeţului
Prin programul de dezvoltare SC Hargita Gaz
SA Odorheiu Secuiesc în programul de
dezvoltare :
-Continuarea extinderii reţelei de gaze naturale
în oraşul Gheorgheni,
- Finalizarea reţelelor din comunele Cozmeni,
Feliceni
- Începerea lucrărilor de investiţii în oraşul
Topliţa, şi în comunele Ciceu, Siculeni şi Racu
Din rezultatele măsurătorilor efectuate de APM Harghita în 3 Se efectuează măsurători de emisii de la
puncte de măsurare: Miercurea Ciuc – sediul APM şi sediul autovehicule de către ARR, RAR şi Poliţia
EM Harghita SA şi în oraşul Gheorgheni) se constatată Rutieră
poluarea aerului cu pulberi în suspensie totale (sediul APM Sunt în curs de realizare investiţii privind
Harghita 32 depăşiri şi centrul oraşului Gheorgheni 150 reabilitarea drumuirlor.
depăşiri), şi pulberi sedimentabile (Gheorgheni-4 depăşiri, Sunt pregătite / întocmite proiecte pentru
Odorheiu Secuiesc-3 depăşiri, Suseni-5 depăşiri şi Topliţa-1 reabilitări de drumuri.
depăşiri). Este organizată colectarea vehiculelor scoase din
Aceste depăşiri sunt datorate în special stării uz, participând totodată şi la Programul de
necorespunzătoare a drumurilor în judeţ, activităţilor reînnoire a parcului auto
industriale din zonele unde sunt amplasate punctele de
monitorizare, necesitatea utilizării materialelor antiderapante
202
Limitarea poluării aerului cu noxe provenite din
arderea necontrolată a zăcămintelor de turbă.
Reducerea poluării atmosferei asociată emisiilor
de pulberi, CO, SO2 şi compuşi organici de la
staţiile de preparare a mixturilor asfaltice
* Observaţii / Propuneri de noi acţiuni pentru
perioada 2014-2020
-Continuarea investiţiilor pentru realizarea reţelei
de alimentare cu gaz metan în oraşul Topliţa
-Modernizarea arzătorilor sau înlocuirea
tehnologiei de ardere a gazelor naturale la
centralele termice industriale
-Implementarea proiectelor privind utilizarea
surselor de energie regenerabilă
-Continuarea extinderii reţelei de distribuţie a
gazului metan conform strategiei judeţene de
distribuţie a gazului metan
-Acţiuni de conştientizare a populaţiei în direcţia
eficientizării consumurilor energetice şi
minimizării pierderilor de energie prin măsuri de
izolare/reabilitare termică a locuinţelor
-Implementare de programe de izolare/reabilitare
termică a locuinţelor
- Acţiuni pentru reducerea disconfortului şi
poluării aerului cauzat de centrale termice
individuale la blocuri de locuinţe
Efectuarea unor campanii de măsurători ale
emisiilor de la autovehicule, respectiv măsurători
de imisii în principalele intersecţii din oraşele şi
municipiile judeţului
- Depistarea agenţilor economici, din judeţul
Harghita care pun în circulaţie autovehicule ce nu
respectă normele privind evacuarea de noxe
- Mediatizarea campaniilor de măsurători şi a
situaţiilor depistate
-Organizarea unor întâlniri ale agenţilor
economici ce desfăşoară activităţi de transport
auto cu reprezentanţi ai Autorităţii Rutiere

Poluarea aerului cu pulberi în
suspensie şi sedimentabile datorită
siturilor contaminate – iazuri de
decantare, halde de steril – rezultate
din activităţi de minerit , explorări
geologice şi metalurgie
pe o perioadă îndelungată (octombrie-aprilie) a anului
datorită climatului din zonă, creşterea numărului de
autovehicule în judeţ şi nu în ultimul rând utilizarea
combustibililor solizi pentru încălzire şi condiţiile climatice
nefavorabile (temperaturi scăzute, ceaţă şi calm atmosferic).
În municipiile Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, în vederea
fluidizării traficului auto, s-au realizat trasee de ocolire,
instalare unui sens giratoriu la intersecţii
În cadrul programului privind pietruirea, reabilitarea,
modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local
clasate aprobat prin HG nr. 577/1997 sunt în curs de realizare
lucrările pe drumurile comunale şi judeţene din judeţul
Hargita
Începând cu anul 2007 a fost optimizată transportul în comun
în municipiul Odorheiu Secuiesc. S-au stabilit trei rute
permanente
În municipiul Miercurea Ciuc s-a relansat transportul urban
de călători prin înfiinţarea SC CSIKI TRANS SRL.
Transportul urban se realizează cu microbuze
A fost emis de către APM Harghita aviz de mediu nr.
1228/12.02.2008 pentru închiderea lucrărilor miniere
subterane şi a incintei miniere inclusiv ecologizarea
amplasamentelor situate în cadrul perimetrelor de
exploatare/explorare a zăcămintelor de roci caolinizate
precum şi în cadrul incintei miniere de la Harghita Băi, mun.
Miercurea Ciuc.
A fost finalizată ecologizarea perimetrului minier de la
203
Se efectuează măsurători zilnice în centrele
municipiilor.
Este în curs proiectarea centurii de ocolire a
municipiului Miercurea Ciuc, lucrări de
proiectare pentru Drum de ocolire Topliţa
Se reabilitează drumuri intraurbane în funcţie de
caracteristicile traficului rutier din municipiile şi
oraşele judeţului Harghita
Cu ocazia Săptămânii mobilităţii Europene, şi nu
numai,se implementează programe de educare
ecologică a populaţiei în scopul reducerii
traficului rutier
S-au efectuat piste de biciclete în mediul rural şi
urban,iar programul de realizare este în curs în
tot judeţul
Situaţia s-a ameliopra însă este necesar
continuarea lucrărilor de ecologizare
Române, Registrul Auto Român, Poliţia Rutieră,
unităţi specializate în verificarea tehnică a
mijloacelor de transport auto pe tema respectării
normelor în vigoare privind emisiile de noxe în
atmosferă
- Eliminarea din trama stradală a mijloacelor
auto, ce nu corespund din punct de vedere al
emisiilor de noxe, aparţinând agenţilor economici
din judeţul Harghita
-Implementarea unor programe de finanţare
pentru promovarea reînnoirii parcului auto a
judeţului Harghita
-Efectuarea de măsurători de imisii de NOx, SOx,
pulberi în suspensie, CO şi a vârfurilor de poluare
asociate de pe tronsoanele de circulaţie în zonele
locuite
- Includerea în PUG şi PUZ a arterelor rutiere de
ocolire optime în scopul reducerii impactului
asupra sănătăţii umane
- Realizarea studiilor şi proiectelor necesare
realizării traseelor de ocolire
- Atragerea fondurilor necesare şi realizarea
lucrărilor pentru traseele de ocolire
-Elaborare studii de fezabilitate
-Avizarea studiilor de fezabilitate
-Realizarea investiţilor
- Elaborarea studiilor de optimizare a
transportului în comun în zona urbană şi
interurban
-Implementarea soluţiilor propuse de aceste studii
-Îmbunătăţirea dotării unităţilor de profil de
transport în comun astfel încât să răspundă
cerinţelor publicului călător
-Implementarea unor programe de educare
ecologică a populaţiei în scopul reducerii
traficului rutier
-Elaborarea unor studii de trafic, care să propună
traseele optime pentru pistele de biciclete
Reconstrucţia ecologică a siturilor contaminate
(halde de steril, iazuri de decantare)
-Fixarea vegetativă a haldelor, taluzelor şi
iazurilor de decantare (înierbări, împăduriri) în
vederea împiedicării fenomenului de deflaţie din
halde
-Realizarea perdelelor vegetale de protecţie în
jurul incintelor, iazurilor, haldelor şi căilor de

Poluarea atmosferei cu compuşi
organici volatili rezultaţi din
depozitarea benzinei şi distribuţia
sa de la terminale la staţiile service
(COV – benzină)
Emisii de gaze cu efect de seră
(CO2, CO)
Poluarea periodică a atmosferei
datorită arderii necontrolate a
deşeurilor menajere şi industriale,
precum şi datorită arderii miriştilor
şi a resturilor vegetale din
agricultură
Riscul poluării accidentale a aerului
cu noxe datorită aprinderii stratului
de turbă în bazinele Ciuc şi
Gheorgheni
Poluarea atmosferei generată de
staţiile de preparare a mixturilor
asfaltice
Jolotca.
Este în curs de realizare ecologizarea perimetrului minier la
Sântimbru Băi.
Toate instalaţiile funcţionale care intră sub incidenţa
directivei COV din judeţ, conform certificatelor de inspectie
tehnica COV, sunt conforme.
Agenţii economici care sunt nefuncţionale (3 staţii), sunt
închise temporar sau obligatiile de mediu pentru incetarea
activitatii sunt în curs de rezolvare.
Staţia automată de monitorizare a calităţii aerului de la
Miercurea Ciuc str. Jigodin FN a fost instalată şi
funcţionează. Datele zilnice de calitatea a aerului sunt afişate
pe pagina de web a APM Harghita conform fluxului de
informaţii pe baza datelor de monitorizare a imisiilor şi
emisiilor de poluanţi în atmosferă.
Prin închiderea depozitelor de deşeuri neecologice din judeţ
s-au diminuat cazurile de incendiere a depzitelor.
Incendiile de vegetaţie uscată sunt frecvente în jedeţ deşi
populaţia este atenţionetă sistematic asupra pericolelor
APM Harghita, DAJ Harghita in colaborare cu Institutia
Prefectului si ISU Harghita transmite periodic adrese la
Consiliile locale, precum si la producatori agricoli privind
interzicerea arderii miristilor si a vegetatiei uscate de pe
suprafetele agricole.
S-au emis autorizaţii de mediu pentru o staţii de preparat
mixturi asfaltice în care sunt prevăzute măsurile de eliminare
a polurii aerului
204
acces
-Automonitorizare şi control
Toate instalaţiile funcţionale care intră sub
incidenţa directivei COV din judeţ, conform
certificatelor de inspectie tehnica COV, sunt
conforme.
Agenţii economici care sunt nefuncţionale (3
staţii), sunt închise temporar sau obligatiile de
mediu pentru incetarea activitatii sunt în curs de
rezolvare.
Cantităţile de poluanţi emişi în aerul -Monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu
înconjurător au fost stabilite în urma elaborării efect de seră – inventar anual
“Inventarului surselor de poluanţi atmosferici în -Realizare de planuri şi programe naţionale şi
judeţul Harghita – anul 2011” , calculat pe baza regionale în domeniul reducerii emisiilor de gaze
metodologiei CORINVENT, calcule la baza cu efect de seră şi pentru realizarea măsurilor de
cărora au fost luate în considerare factorii de adaptare la efectele schimbărilor climatice.
emisie transmise de MAPM în 2003 precum şi
factorii consultaţi pe site-ul Agenţiei Europene
de Mediu.
Din totalul gazelor emise în atmosferă în anul
2011, 99,3 % sunt gaze cu efect de seră.
În data 15.09.2008 a fost inaugurat un depozit -Monitorizarea depozitelor de deşeuri menajere
ecologic pe platoul Cekend din mun. Odorheiu cu activitate sistată
Secuiesc, care preia din 2009 deşeurile generate -Acţiuni de verificare şi control
după sistarea activităţii depozitului de la -Acţiuni de atenţionare a populaţiei pentru
Odorhei. prevenirea incendiilor de vegetaţie
Proiectul „Sistem integrat de management al
deşeurilor în judeţul Harghita” în cadrul Axei
prioritare 2 al Programului Operaţional Sectorial
de Mediu 2007-2013 se află în faza de proiectare
APM Harghita, DAJ Harghita in colaborare cu Continuarea măsurilor de atenţionare a populaţiei
Institutia Prefectului si ISU Harghita transmite privind posibilităţile de aprindere a turbei
periodic adrese la Consiliile locale, precum si la -Luarea unor măsuri de interzicere a punerii
producatori agricoli privind interzicerea arderii focului în zonele turboase
miristilor si a vegetatiei uscate de pe suprafetele
agricole.
S-au emis autorizaţii de mediu pentru o staţii de -Monitorizarea emisiilor provenite de la staţiile
preparat mixturi asfaltice în care sunt prevăzute de preparare mixturi asfaltice
măsurile de eliminare a polurii aerului
 5. POLUAREA SOLULUI ŞI APEI SUBTERANE
REZUMAT AL PROBLEMEI
Problema
Poluarea cu compuşi ai azotului a apelor
subterane datorită insuficienţei sistemelor de
canalizare în mediul urban şi rural, precum şi
datorită stocării şi utilizării incorecte a
dejecţiilor animaliere la fermele zootehnice şi
gospodării individuale
Poluarea semnificativă şi potenţial semnificativă
cu metale grele a solurilor din zona iazurilor de
decantare şi haldelor de steril aflate în
conservare ale industriei miniere
Insuficienţa educaţiei ecologice privind protecţia
solului şi a apelor subterane
Existenţa unor suprafeţe decopertate, rezultate în
urma exploatărilor miniere de suprafaţă
Nefuncţionarea sistemelor de regularizare-
desecare-drenaj şi umectare la parametrii
proiectaţi, executate înainte de anul 1990,
conducând la crearea zonelor excesiv desecate,
distrugându-se echilibrul hidrologic şi structura
solurilor turboase, devenind astfel susceptibile la
incendii în bazinele Ciuc şi Gheorgheni (M-
Ciuc, Remetea, Siculeni)
Existenţa unei poluări potenţial semnificative cu
plumb a solului în zona fostelor depozite de
carburanţi şi lângă drumuri cu trafic intens
Necesitatea realizării şi reactualizării periodice
a Sistemului Naţional şi Judeţean de
monitorizare sol-teren pentru agricultură,
precum şi sol-vegetaţie forestieră pentru
silvicultură conform OUG nr.38/2002, aprobată
cu modificări prin Legea nr.444/2002
Problema Măsura în care a fost realizat Obiectivul general
Poluarea cu compuşi ai azotului a Prin desfinţarea unor ferme zootehnice,şi prin
apelor subterane datorită realizarea/modernizarea staţiilor de epurare ape uzate la
insuficienţei sistemelor de fermele zootehnice se realizează protecţia apelor împotriva
Cod Obiectiv general
PM-05-02 Reducerea impactului asupra apelor subterane
generat de obiective agricole
PM-05-01 Reducerea suprafeţelor de teren ocupate de
depozitele de deşeuri menajere şi industriale
PM-05-05 Educarea populaţiei şi schimbarea
comportamentului cetăţenilor
PM-05-03 Reducerea suprafeţelor decopertate în urma
exploatărilor miniere de suprafaţă.
PM-05-04 Conservarea calitatii solurilor în zonele cu
zăcăminte de turbă din jud. Harghita
PM-05-06 Prevenirea poluarii cu plumb a solurilor din
zonele staţiilor de alimentare cu carburanţi :
Odorheiu – Secuiesc, Gheorgheni, lângă drumuri
cu trafic intens cu plumb
PM-05-07 Realizarea şi reactualizarea periodică a
PM-05-08 Sistemului Naţional şi judeţean de monitorizare
PM-05-09 sol-teren pentru agricultură, precum şi sol-
vegetaţie forestieră pentru silvicultură conform
OUG nr.38/2002, aprobată cu modificări prin
Legea nr.444/2002
(5) REZUMAT AL SOLUŢIONĂRII PROBLEMEI
Măsura în care a fost realizat Obiectivul
specific
Prin realizarea/modernizarea staţiilor de epurare
ape uzate la fermele zootehnice se realizează
protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din
205
Obiectiv specific
Conformarea cu prevederile planului de
implementare a Directivei 91/676/CEE privind
protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din
surse agricole
Reducerea suprafeţelor de teren ocupate de
deşeurile provenite din industria extractivă şi
metalurgică (sub formă de halde de steril şi
iazuri de decantare);
Educarea populaţiei în scopul protecţiei solului
şi a apelor subterane
Recultivarea / reabilitarea suprafeţelor afectate
de exploatările miniere de suprafaţă active şi
părăsite
Prevenirea degradarii solurilor prin fenomene
de aprindere a zăcământului de turbă din
bazinele Ciuc şi Gheorgheni.
- Prevenirea extinderii suprafetelor afectate;
- Reducerea suprafetelor poluate cu plumb din
zonele staţiilor de alimentare cu carburanţi,
lângă drumuri cu trafic intens;
- Decontaminarea solurilor afectate de poluare
cu plumb.
Respectarea prevederilor OUG 38/2002, Legii
444/2002, Ordinului MAAP 223/2002 şi HGR
nr.1003/2003
* Observaţii / Propuneri de noi acţiuni
pentru perioada 2014-2020
Inventarierea şi reglementarea fermelor
zootehnice;
Acţiuni de verificare şi control;
canalizare în mediul urban şi rural,
precum şi datorită stocării şi
utilizării incorecte a dejecţiilor
animaliere la fermele zootehnice şi
gospodării individuale
Poluarea semnificativă şi potenţial
semnificativă cu metale grele a
solurilor din zona iazurilor de
decantare şi haldelor de steril aflate
în conservare ale industriei miniere
Insuficienţa educaţiei ecologice
privind protecţia solului şi a apelor
subterane
Existenţa unor suprafeţe
decopertate, rezultate în urma
exploatărilor miniere de suprafaţă
Nefuncţionarea sistemelor de
regularizare-desecare-drenaj şi
umectare la parametrii proiectaţi,
executate înainte de anul 1990,
conducând la crearea zonelor
excesiv desecate, distrugându-se
echilibrul hidrologic şi structura
solurilor turboase, devenind astfel
susceptibile la incendii în bazinele
Ciuc şi Gheorgheni (M-Ciuc,
Remetea, Siculeni)
Existenţa unei poluări potenţial
semnificative cu plumb a solului în
zona fostelor depozite de
carburanţi şi lângă drumuri cu
trafic intens
poluării cu nitraţi din surse agicole
Rezultatele analizelor de laborator efectuate de APM
Harghita, arată depăşiri la indicatorul –cupru- în zona fostei
exploatări miniere Bălan
În perioada 2007- 2012 s-au organizat de către APM
Harghita, ONG-uri, sisteme de gospodărire a apelor o serie de
acţiuni educative (mese rotunde, prelegeri în instituţile de
învăţământ, articole/communicate de presă, pliante, afişe,
broşuri, filme de scurt metraj, emisiuni televizate, acţiuni de
salubrizare, seminarii EcoBusiness) pe tema protecţiei
mediului şi naturii cu prilejul zilelor mondiale legate de
protecţia mediului, in cadrul proiectelor de mediu derulate de
ONG-uri şi s-au editat un număr mare de materiale
informative.
S-au realizat şi sunt în curs de realizare lucrări de închidere şi
ecologizare a perimetrelor miniere
APM Harghita, DAJ Harghita in colaborare cu Institutia
Prefectului si ISU Harghita transmite periodic adrese la
Consiliile locale, precum si la producatori agricoli privind
interzicerea arderii miristilor si a vegetatiei uscate de pe
suprafetele agricole.
Reglementarea din punct de vedere al protecţiei mediului a
staţiilor de distribuţie carburanţi:
În perioada 2007-2012 au fost emise 52 de autorizaţii de
mediu
206
surse agicole
A fost emis avizul de închidere pentru SC
BALAN SA şi pentru SC EM HARGHITA SA,
respective Acordul de mediu nr. 1 din
02.02.2010 pentru lucrările de închidere şi
ecologizare a Minei Bălan
În perioada 2007- 2012 s-au organizat de către
APM Harghita, ONG-uri, sisteme de
gospodărire a apelor o serie de acţiuni educative
(mese rotunde, prelegeri în instituţile de
învăţământ, articole/communicate de presă,
pliante, afişe, broşuri, filme de scurt metraj,
emisiuni televizate, acţiuni de salubrizare,
seminarii EcoBusiness) pe tema protecţiei
mediului şi naturii cu prilejul zilelor mondiale
legate de protecţia mediului, in cadrul
proiectelor de mediu derulate de ONG-uri şi s-au
editat un număr mare de materiale informative.
Ministerul Economiei prin DGRM prin
CONVERSMIN SA – Filiala Bălan S.A
Amenajare şi împădurire trepte iaz de decantare
nr. 4
APM Harghita, DAJ Harghita in colaborare cu
Institutia Prefectului si ISU Harghita transmite
periodic adrese la Consiliile locale, precum si la
producatori agricoli privind interzicerea arderii
miristilor si a vegetatiei uscate de pe suprafetele
agricole.
Monitorizarea solului în zona fostelor depozite
de carburanţi şi lângă drumuri cu trafic intens
Realizarea / modernizarea staţiilor de epurare
ape uzate la fermele zootehnice;
Alegerea unor amplasamente optime pentru
platformele de colectare a gunoiului de grajd şi
a dejecţiilor lichide animaliere şi amenajarea
acestora prin betonare.
Elaborarea şi avizarea studiilor proiectelor de
reconstrucţie ecologică a haldelor de steril şi
iazurilor de decantare aflate în conservare;
- Executarea lucrărilor de reconstrucţie
ecologică a haldelor de steril şi iazurilor de
decantare.
- Urmărirea evoluţiei suprafeţelor reecologizate
în timpul garanţiilor;
- Redarea în circuirul agricol sau silvic ale
acestor suprafeţe.
Conştientizarea agricultorilor cu privire la cele
mai bune practici agricole
-Elaborarea şi publicarea unor broşuri educative
-Organizare de şedinţe publice pentru
sensibilizarea populaţiei referitor la avantajele
protecţiei solurilor
-Prelegeri susţinute în instituţiile de învăţământ
în vederea educării tinerei generaţii
-Acţiuni de informare prin mass-media
Continuarea lucrărilor de închidere şi
ecologizare a perimetrelor miniere
Elaborarea unei strategii judeţene şi
implementarea măsurilor cuprinse în această
strategie;
Măsuri de atenţionare a populaţiei privind
interzicerea aprinderii focului în zonele turboase
Decontaminarea solurilor din zonele adiacente
fostelor depozite de carburanti afectate de
poluare cu metale grele;
- Monitorizarea solurilor afectate lângă drumuri
cu trafic intens
Necesitatea realizării şi
reactualizării periodice a
Sistemului Naţional şi Judeţean de
monitorizare sol-teren pentru
agricultură, precum şi sol-vegetaţie
forestieră pentru silvicultură
conform OUG nr.38/2002, aprobată
cu modificări prin Legea
nr.444/2002
6. GESTIONAREA DEŞEURILOR
REZUMAT AL PROBLEMEI
Problema
Gestionarea deşeurilor menajere în mediul urban
şi rural
Conform Ordinului 278/2011, judetul Harghita are o Conform Ordinului 278/2011, judetul Harghita
suprafata agricola de 396.538 ha. are o suprafata agricola de 396.538 ha.
Din suprafata agricola totala a jud. Harghita numai pentru o Din suprafata agricola totala a jud. Harghita
suprafata de 351.385 ha (aproximativ 88,61%) sunt elaborate numai pentru o suprafata de 351.385 ha
studii pedologice si agrochimice necesare elaborarii (aproximativ 88,61%) sunt elaborate studii
sistemului judetean de monitorizare sol teren pentru pedologice si agrochimice necesare elaborarii
agricultura.. sistemului judetean de monitorizare sol teren
In cursul anului 2012 O.S.P.A Harghita a elaborat studii pentru agricultura.
pedologice si agrochimice pentru Comunele Sacel, Secuieni
si Darjiu.
Cod Obiectiv general
PM-06-01 Reducerea impactului datorat gestiunii
(PM-06-01-01 necorespunzătoare a deşeurilor menajere asupra
PM-06-01-02 populaţiei şi mediului
PM-06-01-03
PM-06-01-04
PM-06-01-05)
Implementarea sistemului de colectare selectivă
a deşeurilor de la populaţie
Sporirea gradului de dotare a agenţilor de
salubrizare privind "inventarul specific"
Realizarea unor programe specifice pentru
educarea populaţiei privind gestionarea
deşeurilor în vederea reducerii impactului
acestea asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului
Depozitarea în condiţiile legii a deşeurilor
207
-Executarea studiilor pedologice şi agrochimice
şi realizarea sistemului de monitorizare sol-
teren pentru suprafeţele cu destinaţie agricolă,
privind: unităţile de sol, inventarierea resurselor
de sol, favorabilitatea terenurilor pentru
culturile agricole sau silvicultură, pretabilitatea
pentru folosinţe, poluarea, restricţiile terenurilor
la diferite utilizări şi măsurile
agropedoameliorative şi antierozionale
corespunzătoare, indiferent de forma de
exploatare sau de proprietate.
-Monitorizarea solurilor şi vegetaţiei forestiere
în conformitate cu Programul european de
monitorizare forestieră, indiferent de forma de
proprietate asupra pădurilor
Obiectiv specific
Eliminarea depozitelor ilegale, obţinerea
autorizaţiei de mediu cu program de conformare
pentru depozitele cu perioadă de tranziţie
respectiv aviz de mediu pentru închiderea
depozitelor de deşeuri menajere care deţin
Bilanţul de Mediu nivel II şi sporirea gradului
de colectare şi transport, valorificarea cât mai
eficientă a componentelor deşeurilor în vederea
minimizării la depozitare/eliminare în mediul
urban şi rural
Creşterea coeficientului de colectare selectivă a
deşeurilor de la populaţie atât în mediul urban
cât şi rural
Creşterea gradului de reciclare/valorificare a
deşeurilor de ambalaje provenite din deşeuri
menajere
Reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate prin
colectarea selectivă a: deşeurilor biodegradabile
la sursă
Sporirea/îmbunătăţirea inventarului specific a
agenţiilor de salubrizare
Educarea populaţiei şi schimbarea
comportamentului cetăţenilor privind
gestionarea deşeurilor
Asigurarea facilităţilor necesare pentru

Gestiunea deşeurilor periculoase
Gestionarea deşeurilor industriale cu precădere a
celor “istorice”
Problema
Gestionarea deşeurilor menajere în
mediul urban şi rural
PM-06-02
(PM-06-02-01)
PM-06-03
(PM-06-03-01
PM-06-03-02)
(6)
Măsura în care a fost realizat Obiectivul general
Prin sistarea activităţii la depozitele de deşeuri menajere
neconforme din mediul urban şi rural s-a realizat primul pas
în reducerea impactului datorat gestiunii necorespunzătoare a
deşeurilor menajere din zona urbană şi rurală.Pasul următor
este reecologizarea suprafeţelor depozitelor de deşeuri închise cu 31 decembrie 2008
şi monitorizare postînchidere
Până la sfârşitul anului 2012, în mediul urban 132 519
locuitori, iar în mediul rural 172 287 locuitori au fost
deserviţi de agenţi de salubrizare
Până la sfârşitul anului 2012 numărul populaţiei care
participă la colectarea selectivă a deşeurilor depăşeşte 40%
din totalul locuitorilor judeţului, în toate localităţile urbane depăşeşte 40% din totalul locuitorilor judeţului,
există puncte de colectare în acest sens (86), iar în localităţile în toate localităţile urbane există puncte de
rurale avem un număr de 56 de asemenea puncte de colectare
208
menajere
(HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor) şi
eliminarea stocurilor de nămoluri existente
provenite în urma epurării apelor uzate
orăşeneşti
Înbunătăţirea condiţiilor de colectare, transport,
valorificare depozitare/eliminare
Îmbunătăţirea condiţiilor de colectare, transport,
valorificare, depozitare/ eliminare
REZUMAT AL SOLUŢIONĂRII PROBLEMEI
Măsura în care a fost realizat Obiectivul
specific
Depozitul pentru deşeuri menajere de la Cristuru
Secuiesc a fost închis în anul 2007
Depozitul pentru deşeuri municipale de la
Odorheiu Secuiesc a sistat activitatea începând
Primăriile Borsec, Vlăhiţa, Băile Tuşnad şi
Bălan au sistat activitatea la depozitele
municipale începând din 16 iulie 2009.
În data de 16.07.2012 s-a sistat activitatea şi la
ultimele trei depozite de deşeuri neconforme din
judeţ (Topliţa, Miercurea Ciuc şi Gheorgheni)
. În data de 27.03.2012 a fost revizuită
autorizaţia de mediu nr. 195/12.11.2009 emisă
pentru S.C. ECO CSIK. Se află în curs de
revizuire autorizaţia de mediu emisă pentru
colectarea deşeurilor menajere - titular S.C.
AVE HURON S.A. . De asemeni se află în curs
de actualizare Autorizaţia integrată de mediu
emisă pentru depozitul regional de deşeuri
menajere Cekend – titular S.C. AVE
HARGHITA SALUBRITATE S.R.L.
Până în 16 iunie 2009 s-au închis 82 de depozite
neconforme în mediul rural
Până la sfârşitul anului 2012 numărul populaţiei
care participă la colectarea selectivă a deşeurilor
colectare în acest sens (86), iar în localităţile
rurale avem un număr de 56 de asemenea puncte
depozitarea în condiţiile legii a deşeurilor
menajere
Realizarea unui management corect al deşeurilor
provenite în urma epurării apelor uzate
orăşeneşti (nămoluri de la staţiile de epurare)
Sporirea preocupării în vederea eliminării
deşeurilor spitaliceşti şi medicamentoase
Înbunătăţirea gestionării deşeurilor de ulei,
anvelope, baterii şi acumulatori, vehicule scoase
din uz (VSU), DEEE şi azbest
Realizarea unui management corect a cantităţilor
de steril provenit din industria extractivă a
minereurilor feroase şi neferoase
Realizarea unui management corect a deşeurilor
provenite din industria metalurgică
* Observaţii / Propuneri de noi acţiuni pentru
perioada 2014-2020
Realizarea unui program de acţiune ce are ca
scop eşalonarea activităţii de eliminare a
depozitelor necontrolate
Reecologizarea suprafeţelor depozitelor de
deşeuri închise şi monitorizare postînchidere
Acţiuni de verificare şi control
Sporirea gradului de dezvoltare a societăţilor
implicate în asigurarea serviciului de salubrizare
în judeţul Harghita
Amenajarea punctelor de colectare selectivă a
deşeurilor
Realizarea (completarea) inventarului specific

În mediul urban punctele de colectare a deşeurilor sunt dotate
cu recipienţi pentru colectarea selectivă. Unităţile de
salubrizare sunt dotate cu maşini, utilaje, recipienţi
Anual sunt realizate numeroase programe specifice pentru
educarea populaţiei privind gestionarea deşeurilor
Este în curs de realizare proiectul intitulat Sistem integrat de
management al deşeurilor municipale pentru judeţul Harghita,
care oferă o soluţie integrată pentru gestiunea deşeurilor
menajere.
Gestiunea deşeurilor periculoase
Toate deşeurile periculoase colectate sunt predate la
coincinerare sau eliminare prin societăţi autorizate din judeţ
şi ţară
209
de colectare
În perioada 2007-2012, cca. 60% din deşeurile
de ambalaje au fost valorificate/reciclate
În cursul anului 2009 a început activitatea la
Sânsimion, gestionarea selectivă a deşeurilor în
microregiunea Ciucului de Jos (prin program
PHARE).
Prin punerea in functiune a depozitului de pe
platforma Cekend se compostează deseurile
biodegradabile colectate selectiv, pe platforma
de compostare de 2000 m2
Proiectul „Sistemului integrat de managenent al
deşeurilor” la nivelul judeţului Harghita
cuprinde măsuri privind colectarea selectivă,
transportul şi eliminarea deşeurilor de la
populaţie. In cadrul planului exista solutii pentru
reducerea deseurilor biodegradabile (conform
HG 349/2005 ) prin realizarea statiilor de
compostare si a unitatilor de compost individual.
În mediul urban punctele de colectare a
deşeurilor sunt dotate cu recipienţi pentru
colectarea selectivă. Unităţile de salubrizare sunt
dotate cu maşini, utilaje, recipienţi
Printre numeroasele programe specifice de
educare a populaţiei privind gestionarea
deşeurilor sunt: comunicate de presă,
conferinţe,articole apărute în mass-media locală;
expuneri de materiale elevilor; şedinţe publice;
paricipare la acţiuni de voluntariat; Capanii de
colectare DEEE-uri ; susţinere proiect
EcoAtitudine = Responsabilitate, Informaţie,
Acţiune" , concurs de colectare selectiva a
deseurilor, etc.
În data 15.09.2008 a fost inaugurat un depozit
ecologic pe platoul Cekend. Depozitul ecologic
a fost realizat din surse proprii SC AVE
HARGHITA SALUBRITATE SRL
Toate incineratoarele spitaliceşti au forst închise.
Unităţile spitaliceşti aleg furnizorul de servicii
de eliminare a deşeurilor medicale.
Toate deşeurile periculoase colectate sunt
predate la coincinerare sau eliminare prin
societăţi autorizate din judeţ şi ţară.
colectării selective a deşeurilor
Extinderea serviciului de colectare selectivă la
nivelul populaţiei
Raportarea anuală către APM a deşeurilor de
ambalaje conform prevederilor legale
Acţiuni de verificare şi control
Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile
prin compostare
Dotarea agenţilor de salubrizare cu maşini
performante de transport a deşeurilor menajere
Completarea şi reabilitarea inventarului specific a
agenţilor de salubrizare
Elaborarea şi publicarea unor broşuri educative
pe tema gestionării corecte a deşeurilor
Organizare de şedinţe publice pentru
sensibilizarea populaţiei referitor la avantajele
gestionării corecte a deşeurilor
Prelegeri susţinute în instituţiile de învăţământ în
vederea educării tinerei generaţii
Educarea populaţiei prin mass-media
Realizarea depozitului regional de deşeuri
menajere
Implementarea sistemului integrat de
management al deşeurilor (SMID
Elaborarea unui program pentru alegerea soluţiei
optime de colectare, transport, eliminare de
deşeuri spitaliceşti şi medicamentoase în judeţul
Harghita
Implementarea variantei optime de colectare,
transport, eliminare de deşeuri spitaliceşti şi
medicamentoase în judeţul Harghita
Înbunătăţirea gestionării deşeurilor de ulei,

Gestionarea deşeurilor industriale
cu precădere a celor “istorice”
Propuneri de noi acţiuni:
- Realizarea măsurilor cuprinse în planurile de implementare a directivelor din domeniul gestionării deşeurilor cuprinse în documentul pentru jud. Harghita (Cap.22-Angajamente)
Lucrările de ecologizare stagnează din lipsă de fonduri
S-a finalizat ecologizarea perimetrului minier la
Sântimbru Băi.(2011)
A fost emis avizul de închidere pt. SC BALAN
SA şi pt. SC EM HARGHITA SA , inclusiv
Acord de mediu nr. 1 /02 februarie 2010 pentru
Lucrări de închidere şi ecologizare a Minei
Bălan
anvelope, baterii şi acumulatori, vehicule scoase
din uz (VSU), DEEE şi azbest
Realizarea programului de management al
riscurilor privind sterilul din industria
minereurilor feroase şi neferoase
Monitorizarea aspectelor legate de prevenirea
accidentelor şi a reîncadrării în zonă
Studii, avize, finanţare
Reconstrucţia ecologică a haldelor de steril şi
iazurilor de decantare
Fixarea vegetativă a haldelor, taluzelor şi
iazurilor de decantare (înierbări, împăduriri)
Eliminarea nămolului galvanic aflat în stoc

7. PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE, FENOMENE NATURALE

REZUMAT AL PROBLEMEI
Problema
Existenţa de zone expuse riscului la inundaţie,
eroziune şi alunecări de teren
Risc de accident la depozitele de reziduuri şi
iazuri de decantare rezultate în urma activităţii
de minerit
Existenţa zonelor expuse riscului la secetă
Cod Obiectiv general Obiectiv specific
PM-07-01 Reducerea riscului la dezastre naturale prin -Reducerea riscului la inundaţii, protejarea vieţii
PM-07-02 implementarea măsurilor preventive în zonele umane şi a bunurilor expuse la acest risc
PM-07-03 vulnerabile. Protejarea obiectivelor socio- -Eficientizarea intervenţiilor după inundaţii.
PM-07-04 economice. -Creşterea răspunderii publice şi civice în caz de
PM-07-05 inundaţii
-Reducerea riscului la alunecări de teren,
protejarea vieţii umane şi a bunurilor expuse la
acest risc
-Reducerea suprafeţelor afectate de torenţi active
-Reabilitarea şi consolidarea malurilor şi albiilor
degradate ale cursurilor de apă din judeţul
Harghita
-Diminuarea eroziunii solului prin amenajerea
bazinelor hidrografice
PM-07-06 Reducerea riscurilor de accidente la depozitele Conformarea activităţilor legate de exploatarea
de reziduuri în caz de fenomene meteorologice sau conservarea depozitelor de reziduuri cu
nefavorabile documentele legale în vigoare
PM-07-07 Reducerea zonelor expuse riscului la secetă Reducerea zonelor expuse riscului la secetă

210

Problema
Existenţa de zone expuse riscului
la inundaţie, eroziune şi alunecări
de teren
Risc de accident la depozitele de
reziduuri şi iazuri de decantare
rezultate în urma activităţii de
minerit
Existenţa zonelor expuse riscului la
secetă
(7) REZUMAT AL SOLUŢIONĂRII PROBLEMEI
Măsura în care a fost realizat Obiectivul general Măsura în care a fost realizat Obiectivul
specific
În cele trei bazine hidrografice din judeţ există planuri de Proiectul “Plan pentru prevenirea, protecţia şi
apărare împotrtiva inundaţiilor întocmite la nivelul judeţului diminuarea efectelor inundaţiilor în bazinul
Harghita şi al comunelor aferente, şi au fost reactualizate hidrografic Mureş” al cărui beneficiar este
pentru perioada 2010-2013. Administraţia Bazinală de Apă Mureş, se
Se promovează/efectuează lucrări de investiţie privind implementează conform cererii de finanţare
combaterea eroziunii solului, regularizări de râu/pârâu, aprobata.
amenajări pentru combaterea inundaţiilor, Termenul de finalizare a activităţilor programate
consolidări/supraînălţări de maluri în Cererea de Finanţare este octombrie 2013.
Sunt înfiinţate Comisiile şi Comandamentele locale de Unul dintre rezultatele proiectului constă în
apărare împotriva dezastrelor elaborarea hărţilor de hazard si de risc la
inundaţii pentru bazinul hidrografic Mureş.
În B.H. Bistricioara sunt întocmite hărţile de
risc pentru oraşul Borsec, comunele Corbu,
Tulgheş şi Bilbor .
În Bazinul Hidrografic Olt, hartile de risc pentru
inundatii sunt in curs de elaborare. Hartile sunt
prelucrate in programul GIS actual se efectuează
crearea şi completarea bazei de date GIS, privind
evaluarea preliminară şi gestionarea riscului la
inundaţii.
Lucrările de ecologizare stagnează din lipsă de fonduri S-a finalizat ecologizarea perimetrului minier la
Sântimbru Băi.(2011)
A fost emis avizul de închidere pt. SC BALAN
SA şi pt. SC EM HARGHITA SA , inclusiv
Acord de mediu nr. 1 /02 februarie 2010 pentru
Lucrări de închidere şi ecologizare a Minei
Bălan
211
* Observaţii / Propuneri de noi acţiuni pentru
perioada 2014-2020
- Elaborarea/reactualizarea hărţilor de risc la
inundaţii pentru fiecare bazin hidrografic;
-Elaborarea/reactualizarea planurilor de apărare
împotriva inundaţiilor
-Amenajarea complexă a cursurilor de apă pentru
protecţia împotriva inundaţiilor
-Interzicerea eliberării autorizaţiilor de
construcţie în zonele inundabile
-Executarea lucrărilor de refacere a zonelor
afectate de inundaţii
- Elaborarea/reactualizarea planurilor de
intervenţie în caz de urgenţă
-Elaborarea şi implementarea programelor
judeţene de stabilizare a alunecărilor de teren
prin împădurirea terenurilor degradate şi
realizarea lucrărilor specifice de colectare a
apelor pluviale în zonele cu stabilitate redus,
- Realizarea lucrărilor de reconstrucţie a iazurilor
de decantare aflate în conservare şi monitorizarea
acestora
Elaborarea/raectualizarea planurilor de
intervenţie în caz de urgenţă
Implementarea proiectelor de realizare a unor
sisteme de irigaţii a suprafeţelor agricole
Atenţionarea populaţiei în perioadă de secetă
pentru prevenirea incendiilor de vegetaţie
 8. TURISM ŞI AGREMENT

REZUMAT AL PROBLEMEI
Problema
. Insuficienţe privind amenajarea zonelor de
agrement din punct de vedere al infrastructurii de
mediu (apă, canal, gestionare deşeuri) şi al
infrastructurii turistice elementare
Cod Obiectiv general
PM-08-01 Realizarea acelor dezvoltări turistice care să
contribuie la creşterea ocupaţiei şi a calităţii
vieţii comunităţilor locale, fără ca starea
atracţiilor turistice şi a mediului să fie afectată
Obiectiv specific
Întreţinerea zonelor de agrement, dotarea lor cu
locuri de parcare, facilităţi pentru protecţia mediului
şi asigurarea condiţiilor igienico-sanitare
corespunzătoare.

Practicarea turismului neorganizat şi neecologic
PM-08-02 Reducerea impactului generat asupra mediului
de activităţile de turism
Implementarea strategiilor locale şi regionale
de dezvoltare a turismului în condiţii
ecologice
Practicarea turismului organizat şi ecologic
Actualizarea şi implementarea strategiilor locale
şi regionale de dezvoltare a turismului în condiţii
ecologice

(8) REZUMAT AL SOLUŢIONĂRII PROBLEMEI

Problema
. Insuficienţe privind amenajarea
zonelor de agrement din punct de
vedere al infrastructurii de mediu
(apă, canal, gestionare deşeuri) şi al
infrastructurii turistice elementare
Practicarea turismului neorganizat şi
neecologic
Măsura în care a fost realizat Obiectivul general Măsura în care a fost realizat Obiectivul
specific
Este asigurat serviciul public de salubrizare în toate zonele de S-au realizat:
agrement „Reabiliaterea si modernizarea bai locale:Baia
În staţiunea Harghita Băi, în anul 2008,a fost inaugurată Zânelor si izvorul străvechi din localitatea
prima bază de biathlon şi schi-find din ţară destinată Borsec ; Olt - Ret Vrabia din comuna Tusnad;
antrenamentelor şi competiţiilor internaţionale. comuna Tomesti; Nyirkert din comuna Ciumani;
Ştrandul termal de la Vlăhiţa este dat în concesiune. Sószékfürdo din comuna Cozmeni; Nyirfürdo
Proiectul Drumul Apelor Minerale s-a finalizat în 2011. din comuna Cozmeni; Siculeni; Borsáros din
În staţiunea Borsec s-a construit un centru Welness şi SPA, comuna Sâncraieni; Sântimbru Bai din comuna
s-a inaugurat pârtia de schi finanţat de MDRT, în 2011. Sântimbru”
La nivelul anului 2012 toate unităţile administrativ teritoriale A fost finalizat reabilitarea băii de apă minerală
dispun de planuri urbanistice generale valabile Tündérkert de la Borsec.
În cursul anului 2010 a fost reabilitat izvorul
„Festo Borviz” care se află în imediata
vecinătate a ariei protejate „Dumbrava
Harghitei” aflat în custodia APM Harghita
În anul 2011 au fost finalizate lucrările la băile
tradiţionale din Borsec, Tomeşti, Ciumani,
Cozmeni, Siculeni, Sâncrăieni.
În anul 2011 au fost finalizate lucrările la băile
tradiţionale din Tuşnad şi Sântimbru
19 situri de importanţă comunitară au fost luate în 19 situri de importanţă comunitară au fost luate
custodie/administrare. în custodie/administrare.
Din cele 36 de arii protejate de interes naţional 28 sunt date în Din cele 36 de arii protejate de interes naţional
custodie/administrare. 28 sunt date în custodie/administrare.
Majoritatea siturilor şi ariilor protejate au planuri de Majoritatea siturilor şi ariilor protejate au planuri
management în curs de elaborare. de management în curs de elaborare.
Anual ,: în cadrul proiectului Life Ursus au fost organizate Anual ,: în cadrul proiectului Life Ursus au fost
* Observaţii / Propuneri de noi acţiuni pentru
perioada 2014-2020
Reactualizarea planurilor de urbanism şi
promovarea acestora
Asigurarea serviciului de colectare a deşeurilor în
toate zonele de agrement
-Realizarea/ reabilitarea /extinderea sistemelor
centralizate de alimentare cu apă potabilă;
-Realizarea sistemelor centralizate de colectare,
transport şi epurare a apelor uzate din zonele
turistice
Dezvoltarea infrastructurii turistice elementare -
dotarea zonelor de agrement cu locuri de parcare
corespunzătoare, WC-uri publice, trasee turistice,
etc
- Organizarea turismului specific în ariile naturale
protejate;
-Delimitarea, amenajarea şi dotarea zonelor
destinate activităţilor de picnic conform
prevederilor Legii 54/2012;
-Elaborarea şi implementarea unor programe

212
 acţiuni de informare/conştientizare pe tema protecţiei naturii.
În fiecare an în zilele cu importanţă naţională sau mondială
sunt organizate acţiuni de educare/conştientizare publică
legată protecţia naturii.
Consiliul Judeţean Harghita a elaborat şi aprobat “Strategia
de dezvoltare a turismului din judeţul Harghita”
Prin Dispoziţia nr 184/2009 a Preşedintelui Consiliului
Judeţean Harghita a fost numit grupul de lucru pentru
inventarierea şi de reintroducerea în circuitul turistic şi
economic al izvoarelor de ape minerală din judeţul Harghita
Conform HG426/2009 pentru aprobarea susţinerii financiare
a autorităţilor administraţiei publice locale, în completarea
surselor proprii ale acestora, s-au finanţat proiecte de
investiţii în turism
organizate acţiuni de informare/conştientizare pe specifice pentru conştientizarea publicului privind
tema protecţiei naturii. necesitatea protejării şi conservării valorilor
În fiecare an în zilele cu importanţă naţională naturale, precum şi modul de efectuare a
sau mondială sunt organizate acţiuni de
educare/conştientizare publică legată protecţia turismului atât în perimetrul ariilor naturale
naturii. protejate, cât şi în afara acestora
-Acţiuni de verificare şi control.
Consiliul Judeţean Harghita a elaborat şi aprobat -Actualizarea şi implementarea obiectivelor
“Strategia de dezvoltare a turismului din judeţul prevăzute în Strategia de dezvoltare a turismului
Harghita” din judeţul Harghita (elaborat în anul 2009)
Prin Dispoziţia nr 184/2009 a Preşedintelui
Consiliului Judeţean Harghita a fost numit
grupul de lucru pentru inventarierea şi de
reintroducerea în circuitul turistic şi economic al
izvoarelor de ape minerală din judeţul Harghita
Conform HG426/2009 pentru aprobarea
susţinerii financiare a autorităţilor administraţiei
publice locale, în completarea surselor proprii
ale acestora, , s-au finanţat proiecte de investiţii
în turism

9. URBANISM – MEDIU

REZUMAT AL PROBLEMEI
Problema Cod Obiectiv general Obiectiv specific
Lipsa întreţinerii şi amenajării tuturor străzilor din PM-09-02 Reabilitarea căilor rutiere intraurbane Întreţinerea drumurilor din oraşe şi municipii din
municipii şi oraşe punctul de vedere al calităţii infrastructurii
Suprafaţa deficitară a zonelor verzi în mediul urban PM-09-04 Creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi Respectarea normelor de alocare a suprafeţei de
intraurbane şi periurbane şi diminuarea spaţiu verde / locuitor conform Ordinului
agresiunii antropice asupra celor existente Ministrului Sănătăţii nr.536/1996, OUG 114/2007
şi OUG 195/2005
Absenţa arterelor rutiere ocolitoare ale PM-09-01 Diminuarea impactului asupra mediului urban Construirea arterelor rutiere de ocolire a localităţilor
municipiilor, oraşelor şi comunelor şi sănătăţii umane prin realizarea căilor de
centură rutiere
Insuficienţa locurilor de parcare pentru PM-09-07 Crearea condiţiilor de parcare pentru Amenajarea locurilor de parcare existente
autovehicule şi a altor dotări urbanistice (WC, etc) autovehicule în mediul urban şi realizarea Realizarea unor noi locuri de parcare
dotărilor urbanistice Realizarea dotărilor urbanistice (WC-uri publice)
Deficienţe în respectarea documentaţiilor de PM-09-06 Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de mediu Elaborarea şi respectarea documentaţiilor de
urbanism în zonele de odihnă şi de recreere. urbanism
Poluarea sonoră şi vibraţii generate de activităţi PM-09-05 Reducerea nivelului zgomotelor şi vibraţiilor Reducerea nivelului zgomotelor şi vibraţiilor în
urbane, lipsa izolaţiei fonice a unor construcţii provenite din activităţi urbane industriale şi limitele prevăzute de lege în zonele urbane
rezidenţiale în zonele urbane comerciale

213
Insuficienţa traseelor special amenajate pentru
biciclişti
Problema
Lipsa întreţinerii şi amenajării tuturor
străzilor din municipii şi oraşe
Suprafaţa deficitară a zonelor verzi în
mediul urban
Absenţa arterelor rutiere ocolitoare ale
municipiilor, oraşelor şi comunelor
Insuficienţa locurilor de parcare
pentru autovehicule şi a altor dotări
urbanistice (WC,
etc)necorespunzătoare şi lipsei
aliniamentelor de protecţie cu arbori
PM-09-03
(9) REZUMAT AL SOLUŢIONĂRII PROBLEMEI
Măsura în care a fost realizat Obiectivul general
Există studii de fezabilitate pentru investiţii care vizează
reabilitări de drumuri în municipiile şi oraşele judeţului .
Suprafaţa spaţiilor verzi în mediul urban este deficitară, nu a
crescut faţă de anii precedenţi
În privinţa dotării spaţiilor verzi cu acces nelimitat, acestea în spaţiilor verzi cu acces nelimitat, acestea în
general nu corespund cerinţelor Ordinului Ministerului
Sănătăţii nr.536/1996 OUG 114/2007 şi OUG 195/2005
S-a realizat un traseu de ocolire în mun. Miercurea Ciuc –
spre cartierul Şumuleu.
Este in curs de realizare ocolirea cartierului Toplita Ciuc
Se află în curs de reglementare proiectul privind realizarea
drumului de ocolire a mun. Miercurea Ciuc şi a comunelor
Sâncrăieni,Ciceu, Siculeni, Racu (2010)
Documentaţia pentru proiectul privind realizarea drumului de
ocolire a mun. Topliţa – stadiu avizare
S-au amenajat locuri de parcare în mun. Miercurea Ciuc,
Odorheiu Secuiesc, Topliţa
214
Promovarea ciclismului în mediul urban
Măsura în care a fost realizat Obiectivul
specific
Se execută lucrări de întreţinere a drumurilor din
oraşe şi municipii din punctul de vedere al
calităţii infrastructurii .
Suprafaţa spaţiilor verzi în mediul urban este
deficitară, iar în cea ce priveşte dotarea
general nu corespund cerinţelor Ordinului
Ministerului Sănătăţii nr.536/1996 privind
norme de igienă şi recomandări pentru mediul
de viaţă al populaţiei. Insuficienţa locurilor de
parcare pentru autovehicule duce la parcarea
acestora pe spaţiile verzi şi trotuare.
S-a realizat un traseu de ocolire în mun.
Miercurea Ciuc – spre cartierul Şumuleu.
Este in curs de realizare ocolirea cartierului
Toplita Ciuc
Se află în curs de reglementare proiectul privind
realizarea drumului de ocolire a mun. Miercurea
Ciuc şi a comunelor Sâncrăieni,Ciceu, Siculeni,
Racu (2010)
Documentaţia pentru proiectul privind realizarea
drumului de ocolire a mun. Topliţa – stadiu
avizare
S-au amenajat locuri de parcare în mun.
Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Topliţa
Realizarea traseelor special amenajate pentru
biciclişti
* Observaţii / Propuneri de noi acţiuni pentru
perioada 2014-2020
Elaborare şi avizarea studiilor şi proiectelor
necesare
Atragerea fondurilor şi realizarea investiţiilor.
-Reabilitarea spaţiilor verzi existente;
-Eliminarea construcţiilor ilegale intraurbane şi
periurbane, redarea în circuitul spaţiilor verzi
recreative sau de joacă.
Includerea în PATJ, PUG şi PUZ a arterelor rutiere
de ocolire optime în scopul reducerii impactului
asupra sănătăţii umane
Realizarea studiilor şi proiectelor pentru traseele de
ocolire
Atragerea fondurilor necesare şi realizarea lucrărilor
pentru traseele de ocolire.
Efectuarea unor studii privind amplasarea noilor
locuri de parcare
-Amenajarea, extinderea locurilor de parcare
existente
-Realizarea unor noi locuri de parcare
-Realizarea dotărilor urbanistice (WC-uri publice
 Deficienţe în respectarea
documentaţiilor de urbanism
Poluarea sonoră şi vibraţii generate de
activităţi urbane, lipsa izolaţiei fonice
a unor construcţii rezidenţiale în
zonele urbane
Lipsa traseelor special amenajate
pentru biciclişti
10. STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI
REZUMAT AL PROBLEMEI
Problema
Insuficienţe privind sistemul de monitorizare a
evoluţiei sănătăţii umane în raport cu calitatea
mediului
Problema
Insuficienţe privind sistemul de
monitorizare a evoluţiei sănătăţii
umane în raport cu calitatea mediului
La nivelul anului 2012 toate unităţile administrativ teritoriale
dispun de planuri urbanistice generale valabile.
În procesul de reglementare din punct de vedere al protecţiei
mediului al investiţiilor/activităţilor sunt stabilite măsurile
pentru încadrarea în limitele maxime admise de zgomot.
În mun. Miercurea Ciuc s-au realizat cca. 7 km piste pentru
bicilclete de-a lungul principalelor artele de circulaţie -
străzile Kossuth Lajos, Marton Aron, zona Piaţa Cetăţii,
dealungul străzii Szek, str. Topliţa.
În mun. Odorheiu Secuiesc sunt marcate piste de biciclete pe
str. Kossuth Lajos. .S-a extins pista pentru biciclişti pe
străzile: Orban Balazs, Tamasi Aron, Rakocyi Ferenc
(lungimea pistei fiind de cca. 2,5 km)
Cod
PM-10
(10) REZUMAT AL SOLUŢIONĂRII PROBLEMEI
Măsura în care a fost realizat Obiectivul general
-Direcţia de Sănătate Publică monitorizează efectele poluarii - Direcţia de Sănătate Publică monitorizează
aerului asupra sanatatii populatiei efectele poluarii aerului asupra sanatatii
Îmbolnăviri depistate cauzate de poluarea factorilor de mediu, populatiei
215
La nivelul anului 2012 toate unităţile
administrativ teritoriale dispun de planuri
urbanistice generale valabile
În procesul de reglementare din punct de vedere
al protecţiei mediului al investiţiilor/activităţilor
sunt stabilite măsurile pentru încadrarea în
limitele maxime admise de zgomot.
. - Măsuri specifice de atenuare a zgomotelor
În mun. Miercurea Ciuc s-au realizat cca. 7 km
piste pentru bicilclete de-a lungul principalelor
artele de circulaţie - străzile Kossuth Lajos,
Marton Aron, zona Piaţa Cetăţii, dealungul
străzii Szek, str. Topliţa.
În mun. Odorheiu Secuiesc sunt marcate piste de
biciclete pe str. Kossuth Lajos. S-a extins pista
pentru biciclişti pe străzile: Orban Balazs,
Tamasi Aron, Rakocyi Ferenc (lungimea pistei
fiind de cca. 2,5 km)
Obiectiv general
Îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a
evoluţiei sănătăţii umane în raport cu calitatea
mediului
Măsura în care a fost realizat Obiectivul
specific
Verificarea respectării planurilor de urbanism
-Reactualizarea planurilor de urbanism şi
promovarea acestora
-Desfinţarea construcţiilor ilegale
-Întreţinerea zonelor de agrement, dotarea lor cu
facilităţi de infrastructură şi asigurarea condiţiilor
igienico-sanitare corespunzătoare (sisteme de
alimentare cu apă potabilă, canalizare/epurare ape
uzate, organizarea serviciului de salubritate)
Optimizarea proceselor industriale în sensul
utilizării unor tehnologii silenţioase sau montării de
amortizoare de zgomote
(utilizarea materialelor fonoabsorbante de izolare a
incintelor industriale şi comerciale)
-Automonitoringul zgomotului şi vibraţiilor
-Respectarea programului de lucru autorizat
-Verificarea măsurilor prevăzute în autorizaţiile de
mediu emise
Elaborare de studii/proiecte pentru trasee special
amenajate pentru biciclişti
Realizarea unor trasee special amenajate pentru
biciclişti
Obiectiv specific
Dezvoltarea unui sistem informaţional suport
privind relaţia sănătatea umană-calitatea mediului
* Observaţii / Propuneri de noi acţiuni pentru
perioada 2014-2020
Elaborarea şi implementarea unor scheme de
monitorizare a principalilor parametri privind starea
de sănătate a populaţiei în relaţie directă cu sursele
 nu s-au depistat
11. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
REZUMAT AL PROBLEMEI
Problema
Educaţie ecologică insuficientă la nivelul
comunităţilor din judeţul Harghita
Problema
Educaţie ecologică insuficientă la
nivelul comunităţilor din judeţul
Harghita
Îmbolnăviri depistate cauzate de poluarea
factorilor de mediu, nu s-au depistat
Cod Obiectiv general
PM-11 Creşterea gradului de conştientizare şi implicare
a publicului în ceea ce priveşte protecţia
mediului şi comportamentul proietenos pentru
mediu – ca bază pentru dezvoltare durabilă
(11) REZUMAT AL SOLUŢIONĂRII PROBLEMEI
Măsura în care a fost realizat Obiectivul general Măsura în care a fost realizat Obiectivul
specific
În perioada 2007- 2012 s-au organizat o serie de acţiuni În perioada 2007- 2012 s-au organizat o serie de
educative şi s-au editat un număr mare de materiale acţiuni educative (campanii publicitare, mese
informative şi educative. rotunde, prelegeri în unităţile de învăţământ,
articole/comunicate de presă, pliante, afişe, filme
de scurt metraj, emisiuni televizate, acţiuni de
salubrizare) pe tema protecţiei mediului şi a
naturii în special cu prilejul zilelor mondiale
legate de protecţia mediului şi in cadrul
proiectelor de mediu derulate de ONG-uri de
mediu în parteneriat cu APM Harghita.
216
majore de poluare
2. Realizarea unor studii specifice relaţiei mediu-
sănătate umană, cu utilizarea comună a ambelor
tipuri de informaţii, în vederea cuantificării efectelor
poluării factorilor de mediu asupra populaţiei
3. Monitorizarea evoluţiei sănătăţii umane în raport
cu calitatea mediului
4. Realizarea unor rapoarte specifice cu privire la
impactul calităţii mediului asupra sănătăţii umane
5. Identificarea zonelor cu potenţial risc asupra
sănătăţii umane.
Obiectiv specific
Educarea şi conştientizarea publicului în
domeniul protecţiei mediului şi a naturii
* Observaţii / Propuneri de noi acţiuni pentru
perioada 2014-2020
Iniţierea şi derularea unor proiecte de
conştientizare a publicului în domeniul protecţiei
mediului şi a naturii.
- Realizarea şi difuzarea de materiale de educaţie
ecologică;
- Campanii de informare a comunităţilor cu
privire la legislaţia în domeniul protecţiei
mediului, starea calităţii mediului şi probleme
specifice
12. FONDURI INSUFICIENTE DE ADRESARE A PROBLEMELOR DE MEDIU

REZUMAT AL PROBLEMEI
Problema Cod Obiectiv general Obiectiv specific
Fonduri insuficiente pentru adresarea PM-12 Îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a Creşterea numărului de proiecte finanţate din
problemelor de mediu; capacitatea redusă de fondurilor de preaderare pentru soluţionarea surse externe şi interne
accesare a fondurilor problemelor de mediu
Implicarea sectorului privat în soluţionarea Creşterea numărului de proiecte finanţate în
problemelor de mediu parteneriat public-privat

(12) REZUMAT AL SOLUŢIONĂRII PROBLEMEI

Problema
Fonduri insuficiente pentru
adresarea problemelor de mediu;
capacitatea redusă de accesare a
fondurilor de preaderare
Măsura în care a fost realizat Obiectivul general Măsura în care a fost realizat Obiectivul
specific
Autorităţile, operatorii economici şi organizaţiile Autorităţile, operatorii economici şi
neguvernamentale din judeţ au atras cu succes finanţări în organizaţiile neguvernamentale din judeţ au atras
cadrul programelor: SAPARD, ISPA, SAMTID, PHARE, cu succes finanţări în cadrul programelor:
LIFE, POS Mediu, Fondul pentru Mediu, FEADR, Programul SAPARD, ISPA, SAMTID, PHARE, LIFE, POS
Parteneriat pentru Mediu, LIFE+, POR, CNI, etc. Mediu, Fondul pentru Mediu, FEADR,
Programul Parteneriat pentru Mediu, LIFE+,
POR, CNI, etc
* Observaţii / Propuneri de noi acţiuni pentru
perioada 2014-2020
Acordare de consultanţă şi asistenţă tehnică de
specialitate potenţialilor beneficiari (consilii
locale, agenţi economici) în identificarea surselor
de finanţare şi întocmirea proiectelor pentru
soluţionarea problemelor de mediu
Reactualizarea anuală a bazei de date la nivel
judeţean cuprinzând nevoi de finanţare, stadiul
elaborării proiectelor, surse de finanţare existente
ce pot fi accesate
Crearea, instituţionalizarea unor parteneriate
public-private în scopul soluţionării unor
probleme de mediu

13. CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ NESATISFĂCĂTOARE A AUTORITĂŢILOR DESCENTRALIZATE ŞI

AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE ÎN ADRESAREA PROBLEMELOR DE MEDIU ŞI IMPUNEREA LEGISLAŢIEI DE MEDIU
REZUMAT AL PROBLEMEI
Problema Cod Obiectiv general Obiectiv specific
Capacitatea nesatisfăcătoare a autorităţilor în PM-13 Integrarea aspectelor de mediu în deciziile Integrarea aspectelor de mediu în deciziile
adresarea problemelor de mediu luate de autorităţile locale luate de autorităţile locale
Evaluarea şi atragerea resurselor necesare Îmbunătăţirea sistemului de monitorizare
adresării corespunzătoare a problemelor de integrată a calităţii mediului în judeţul
mediu Harghita
Creşterea nivelului de pregătire profesională a
personalului cu atribuţii de protecţie a
mediului din cadrul autorităţilor administraţiei
publice locale şi autorităţilor deconcentrate
Creşterea nivelului de pregătire profesională a
personalului cu atribuţii de protecţia mediului
din cadrul autorităţilor administraţiei publice
locale şi autorităţilor deconcentrate

217
 Stabilirea unor parteneriate public-private în
adresarea problemelor de mediu
(13) REZUMAT AL SOLUŢIONĂRII PROBLEMEI
Problema Măsura în care a fost realizat Obiectivul general Măsura în care a fost realizat Obiectivul
specific
Capacitatea nesatisfăcătoare a Sunt asigurate condiţiile pentru integrarea aspectelor de Laboratorul APM Harghita a fost dotată cu
autorităţilor în adresarea mediu în deciziile luate de autorităţile locale. următoarele aparate care îmbunătăţesc
problemelor de mediu monitorizarea calităţii mediului în judeţul
Harghita: staţie automată de monitorizare a
calităţii aerului de fond regional, staţie automată
de monitorizare a radioactivităţii mediului,
analizator de ozon, sonometru integrator, aparat
pentru măsurarea pulberilor în suspensie PM2,5.
La nivelul anului 2012 toate unităţile
administrativ teritoriale dispun de planuri
urbanistice generale valabile
218
Stabilirea unor parteneriate la nivelul fiecărei
administraţii publice locale pentru abordarea
şi soluţionarea locală a problemelor de mediu
* Observaţii / Propuneri de noi acţiuni pentru
perioada 2014-2020
-Promovarea procedurilor de implementare a
Sistemelor de Management de Mediu (SMM)
-Evaluarea necesarului de dotări laboratorului
APM Harghita pentru a putea asigura
monitorizarea corespunzătoare a calităţii aerului
în judeţul Harghita
-Evaluarea şi atragerea fondurilor necesare pentru
autorizarea laboratorului APM
-Evaluarea şi atragerea resurselor necesare pentru
instruirea personalului şi realizarea programului
de instruire planificat
-Stabilirea strategiilor, obiectivelor şi modului de
funcţionare a fiecărui parteneriat
 Concluzii la realizarea acţiunilor scadente în 2013

Din totalul de 213 acţiuni al căror termen scadent este ≤2013, inclusiv acţiunile permanente,
au fost realizate 96 acţiuni (45%), sunt în curs de realizare 111 acţiuni (52,11%), iar
nerealizate 6 acţiuni (2,81%).

repartiţia acţiunilor scadente 2013

3%
realizat
45%
52% in curs
nerealizat

Evoluţia acţiunilor realizate şi scadente în

2013 comparativ cu anul 2012
150
Nr.acţiuni

96
100 56
50
0
2012 sem.I 2013
Nr.total acţiuni = 213

Concluzii la realizarea acţiunilor scadente după 2013

Din totalul de 12 acţiuni al căror stadiu de realizare a acţiunilor cu termen de finalizare după
anul 2013, au fost realizate 0 acţiuni, este în curs de realizare 1(8,33%) acţiune, iar
nerealizate 11 acţiuni (91,66%).

repartiţia acţiunilor scadente după 2013

0%
realizat
8%
in curs
92%
nerelizat

219
 Evoluţia acţiunilor realizate şi scadente pînă 2013 comparativ cu
anul 2012
4
Nr.acţiuni 3
3
2
0
1
0
2012 Sem.I 2013
Nr.total acţiuni = 12

Concluzii la realizarea acţiunilor total PLAM

Din totalul de 225 acţiuni existente în PLAM, 96 acţiuni (42,66%), sunt în curs de realizare
111 acţiuni (49,33%), iar nerealizate 17 acţiuni (7,55%).

repartiţia acţiunilor total PLAM

8%
realizat
43%
in curs
49%
nerelizat

Evoluţia acţiunilor realizate

120 96
Nr.acţiuni

100
80 59
60
40
20
0
2012 Sem.I 2013
Nr.total acţiuni = 225

Evaluarea rezultatelor implementării PLAM

Acţiunea de monitorizare întreprinsă la sfârşitul semestrului I din 2013 evidenţiază

următoarele:
- O uşoară creştere a măsurilor realizate, respectiv 42,66%, faţă de 26,22% faţă de anul
2012;
- Sunt în curs de realizare 112 de măsuri, reprezentând 49,77% din totalul acţiunilor
planificate pentru perioada 2007 – 2013;

220
 - Nerealizate sunt 17 de acţiuni (7,55%) din care 6 au termenul depăşit, celelalte având
termen de realizare mai mare faţă de iulie 2013.
- Numărul măsurilor amânate este 0.
- Lipsa fondurilor necesare rămâne în continuare cauza principală a nerealizărilor.
- Numărul măsurilor anulate este 0.

150
111
96
100
50 Acţiuni≤2012
50 Acţiuni ≤2013
18
0 1 5 6 11 0 0 0 Acţiuni >2013
0
acţiuni acţiuni in curs acţiuni acţiuni anulate
realizate de realizare nerealizate

Evaluarea rezultatelor implementarii PLAM sem.I 201 3

0
0
acţiuni realizate
17
96 actiuni in curs de
realizare
acţiuni nerealizate
112
acţiuni amânate

acţiuni anulate

6.4. TERMEN PENTRU REVIZUIREA PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU

MEDIU AL JUDEŢULUI HARGHITA

Pornind de la faptul că Planul Local de Acţiune pentru Mediu a judeţului Harghita va fi implementat
începând cu anul 2014, revizuirea acestuia a fost stabilită pentru 2020.

221
 ANEXA 1
Situatia colectarii si epurarii apelor uzate orasenesti in Romania
Aglomerari umane cu peste 2000 l.e. - judetul HARGHITA

Retea canalizare Lucrari/actiuni

Populatie Statie de epurare Cost Perioada de
Nr. Aglomerare (Km) necesare implementarii
echivalenta (Euro) realizare
existenta necesara existenta necesara Directivei 91/271/CEE
Retea de canalizare-E 10113760 2010
Miercurea Ciuc Epurare
1 63211 41.4 15 Me +B
(municipiu) Tertiara
Statie de epurare-E,M 15802750 2013
Retea de canalizare-E 6376960 2010
Odorheiu Secuiesc Epurare
2 39856 42 12 Me +B
(municipiu) Tertiara
Statie de epurare-R,E,M 9964000 2013
Retea de canalizare-E,R 3852480 2010
Gheorgheni Epurare
3 24078 22.3 2 Me + B
(oras) Tertiara
Statie de epurare-R,E,M 6019500 2013
Retea de canalizare-E 2739200 2010
Toplita Epurare
4 17120 23 16 Me +B
(oras) Tertiara
Statie de epurare-R,E,M 4280000 2013
Retea de canalizare-N 1840000 2013
Carta ,Danesti (Tomesti , Ineu,, Epurare
5 11500 - 32 -
Madaras) (comune) Tertiara
Statie de epurare-N 2875000 2015
Retea de canalizare-E 1593920 2013
Cristuru Secuiesc Epurare
6 9962 15.5 11 Me +B
(oras) Secundara
Statie de epurare-R,E,M 1195440 2015
Retea de canalizare-E 1352800 2013
Balan Epurare
7 8455 5.98 12 Me
(oras) Secundara
Statie de epurare-R,E 1014600 2015
Retea de canalizare-N 1205760 2013
Vlahita Epurare
8 7536 - 20 -
(oras) Secundara
Statie de epurare-N 904320 2015

222
 Retea canalizare Lucrari/actiuni
Populatie Statie de epurare Cost Perioada de
Nr. Aglomerare (Km) necesare implementarii
echivalenta (Euro) realizare
existenta necesara existenta necesara Directivei 91/271/CEE
Retea de canalizare-N 1182240 2015
Siculeni Epurare
9 7389 - 10 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 886680 2017
S Retea de canalizare-R,E 1114560 2007
Praid Epurare
10 6966 3.5 12.5 Me + B
(comuna) Secundara
Statie de epurare-R,E 835920 2007
Retea de canalizare-N 1057920 2007
Corund S Epurare
11 6612 - 20 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 793440 2007
Retea de canalizare-N 1054240 2015
Sandominic Epurare
12 6589 - 28 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 790680 2017
Retea de canalizare-N 1040800 2015
13
Remetea 6505 - 15 -
Epurare
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 780600 2017
Retea de canalizare-N 1020800 2015
Sancraieni Epurare
14 6380 - 34 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 765600 2017
Retea de canalizare-N 1004640 2015
Mugeni Epurare
15 6279 - 20 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 753480 2017
Retea de canalizare-E 979520 2015
Ditrau Epurare
16 6122 0.3 15 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 734640 2017
Retea de canalizare-N 978720 2007
Joseni S Epurare
17 6117 - 32 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 734040 2007
S Retea de canalizare-N 954560 2007
Zetea Epurare
18 5966 - 8 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 715920 2007

223
 Retea canalizare Lucrari/actiuni
Populatie Statie de epurare Cost Perioada de
Nr. Aglomerare (Km) necesare implementarii
echivalenta (Euro) realizare
existenta necesara existenta necesara Directivei 91/271/CEE
Retea de canalizare-N 882080 2007
Suseni S Epurare
19 5513 - 30 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 661560 2007
Retea de canalizare-N 845120 2017
Lunca de Jos Epurare
20 5282 - 20 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 633840 2017
Retea de canalizare-N 803200 2017
Ciucsangiorgiu Epurare
21 5020 - 43 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 602400 2017
Retea de canalizare-N 354975 2007
Ciumani S Epurare
22 4733 - 15 Me
(comuna) Secundara
Statie de epurare-R,E,M 851940 2007
S Retea de canalizare-N 342525 2007
Lupeni Epurare
23 4567 - 18 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 822060 2007
Retea de canalizare-N 334800 2017
Sanmartin Epurare
24 4464 - 28 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 803520 2017
Retea de canalizare-N 319350 2017
Sarmas Epurare
25 4258 - 41 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 766440 2017
Retea de canalizare-E 300750 2010
Dealu* Epurare
26 4010 21 41 -
(comuna) Tertiara
Statie de epurare-R,E,M 721800 2013
Retea de canalizare-N 292500 2017
Lueta Epurare
27 3900 - 23 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 702000 2017
Retea de canalizare-N 288825 2017
Simonesti Epurare
28 3851 - 20 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 693180 2017

224
 Retea canalizare Lucrari/actiuni
Populatie Statie de epurare Cost Perioada de
Nr. Aglomerare (Km) necesare implementarii
echivalenta (Euro) realizare
existenta necesara existenta necesara Directivei 91/271/CEE
Retea de canalizare-N 278625 2017
Lazarea Epurare
29 3715 - 20 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 668700 2017
S Retea de canalizare-E 276075 2007
Bradesti* Epurare
30 3681 12 28 -
(comuna) Tertiara
Statie de epurare-R,E,M 662580 2007
Retea de canalizare-N 273900 2007
Frumoasa S Epurare
31 3652 - 25 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 657360 2007
Retea de canalizare-N 269625 2007
Tulgheş S Epurare
32 3595 - 25 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 647100 2007
Retea de canalizare-N 266250 2017
Sansimion Epurare
33 3550 - 26 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 639000 2017
Retea de canalizare-N 264525 2017
Lunca de Sus Epurare
34 3527 - 20 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 634860 2017
Retea de canalizare-R,E 260700 2017
Galautas Epurare
35 3476 2.8 15 Me
(comuna) Secundara
Statie de epurare-R,E 625680 2017
Retea de canalizare-N 233925 2017
Felicieni Epurare
36 3119 - 30 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 561420 2017
Retea de canalizare-N 232575 2017
Martinis Epurare
37 3101 - 30 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 558180 2017
Retea de canalizare-N 230100 2018
Plaiesii de Jos Epurare
38 3068 - 15 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 552240 2018

225
 Retea canalizare Lucrari/actiuni
Populatie Statie de epurare Cost Perioada de
Nr. Aglomerare (Km) necesare implementarii
echivalenta (Euro) realizare
existenta necesara existenta necesara Directivei 91/271/CEE
Retea de canalizare-N 221175 2018
Borsec Epurare
39 2949 - 25 -
(oras) Secundara
Statie de epurare-N 530820 2018
Retea de canalizare-N 221025 2018
Bilbor Epurare
40 2947 - 20 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 530460 2018
Retea de canalizare-N 219225 2018
Atid Epurare
41 2923 - 18 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 526140 2018
Retea de canalizare-N 205425 2018
Secuieni Epurare
42 2739 - 10 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 493020 2018
Retea de canalizare-N 204150 2018
Mihaileni Epurare
43 2722 - 18 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 489960 2018
Retea de canalizare-N 194400 2018
Avramesti Epurare
44 2592 - 15 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 466560 2018
Retea de canalizare-R,E 182775 2018
Baile Tusnad Epurare
45 2437 5.7 15 Me
(oras) Secundara
Statie de epurare-R,E 438660 2018
Retea de canalizare-N 163275 2018
Tusnad Epurare
46 2177 - 6 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 391860 2018
Retea de canalizare-N 162600 2018
Subcetate Epurare
47 2168 - 8 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 390240 2018
S Retea de canalizare-N 158775 2007
Voslabeni Epurare
48 2117 - 10 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 381060 2007

226
 Retea canalizare Lucrari/actiuni
Populatie Statie de epurare Cost Perioada de
Nr. Aglomerare (Km) necesare implementarii
echivalenta (Euro) realizare
existenta necesara existenta necesara Directivei 91/271/CEE
Retea de canalizare-E 153000 2018
Capalnita Epurare
49 2040 0.5 20 -
(comuna) Secundara
Statie de epurare-N 367200 2018

NOTA:
Me=Epurare mecanica; B=Epurare biologica; R=reabilitare;
E=extindere; N=nou; M=modernizare;
S= Proiect SAPARD ;
*Se epureaza la statia de epurare a orasului Odorheiu Secuiesc

227

Analiza limitelor şi a potenţialului natural, economic şi social al judeţului Harghita -analiza
SWOT
ANALIZA SWOT
Factori PUNCTE TARI
interni
 Reţea hidrografică bogată
 Apă de calitate corespunzătoare distribuită în
reţea
 Număr însemnat de izvoare minerale
 Suprafaţă mare (33%) acoperită cu arii
naturale protejate
 Diversitate biologică ridicată
 25 situri declarate ca parte integrantă a reţelei
NATURA 2000
 Suprafaţă scăzută de soluri degradate
 Potenţial turistic ridicat, generat de existenţa
peisajelor cât şi de menţinerea tradiţiilor
specifice zonei
 Legislaţie de mediu adaptată normelor
europene
 Numeroase acţiuni educative în domeniul
protecţiei mediului
 ONG-uri de mediu active în domeniul
protecţiei mediului
 Existenţa unui depozit de deşeuri ecologic
realizat de către o firmă privată
Factori OPORTUNITĂŢI
externi
 Rezolvarea gestionării deşeurilor la nivel
judeţean prin Proiectul „Sistem Integrat de
Management al Deşeurilor”
 Realizarea investiţiilor de apă şi canalizare în
cadrul proiectului UE implementat de către
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară
Harghita Viz. Cu 73 de milioane euro
proiectul este unul dintre cele mai mari din
judeţ. În martie 2012 a fost semnat contractul
de finanţare şi cu Ministerul Mediului.
 Implementarea proiectului POS Mediu „Un
sistem asociativ pentru conservarea
biodiversităţii la nivel judeţean
implementarea managementului integrat,
participative şi unitar la nivelul ariilor naturale
protejate în judeţul Harghita”, titularul
proiectului Consiliul Judeţean Harghita.
 Implementarea proiectului POS Mediu pentru
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş,
titularul proiectului Consiliul Judeţean
Harghita
 Protecţia sporită a celor 2 parcuri naţionale
datorită existenţei structurilor de administratie
 Implementarea proiectului LIFE+
08NAT/RO/000500 “Cele mai bune practici şi
acţiuni demonstrative pentru conservarea
populaţiei de Ursus arctos din zona central-
229
ANEXA 2.
PUNCTE SLABE
 Lipsa unui sistem integrat de gestiune a
deşeurilor
 Sistem incipient de colectare selectivă a
deşeurilor menajere
 Degradarea cursurilor de apă în aval de staţiile
de epurare
 Slabă valorificare a izvoarelor de apă minerală
 Insuficienţa reţelelor de canalizare în raport cu
reţele de alimentare cu apă
 Infrastructura insuficientă pentru conservarea
biodiversităţii
 Suprafaţă scăzută a spaţiilor verzi raportată la
numărul de locuitori
 Insuficient personal de specialitate la nivelul
administraţiei locale
 Capacitate scăzută de accesare a fondurilor
europene
AMENINŢĂRI
 Apariţia unor agenţi economici care prezintă
potenţial de poluare a factorilor de mediu
 Poluarea mediului datorită capacităţilor
financiare reduse a sectorului industrial şi a
persoanelor fizice de a investi în protecţia
mediului
 Creşterea numărului de maşini comparativ cu
infrastructura rutieră actuală
 Descărcarea în reţeaua de canalizare a unor ape
care nu se încadrează în normele NTPA
 Resurse financiare şi umane scăzute pentru
managementul ariilor naturale protejate şi a
– ecosistemelor
 Presiune crescută a dezvoltării economice
asupra biodiversităţii
 Distrugerea unor bogăţii naturale datorită
neinformării corecte a publicului în vederea
practicării turismului ecologic
 Depozite de deşeuri neecologizate conform
prevederilor legale din lipsă de fonduri
 Populaţie agresivă faţă de factorii de mediu (
apă, aer, sol, vegetaţie)
 estică a Carpaţilor Orientali”, al cărui
beneficiar asociat este Agenţia pentru
Protecţia Mediului Harghita
 Cadru legislativ complet în domeniul
protecţiei mediului
 Surse financiare multiple pentru proiectele de
mediu
 Posibilitatea realizării unor parteneriate
 Implicarea unor companii locale în susţinerea
iniţiativelor comunitare în domeniul protecţiei
mediului

230