REGIMUL

ALIMENTAR IN
AFECŢIUNILE
CARDIOVASCULARE
Importanta mereu crescanda pe care o are in epoca
noastra problema bolilor cardiovasculare decurge din
faptul ca ele reprezinta principala cauza de deces a
epocii contemporane : 50- 55 % din cazurile de
mortalitate.

In Romania, ocupa tot primul loc, cu 46% din cazurile

de mortalitate.
Ca factori curativi regimul alimentar intervine in ceea ce am
putea denumi urgentele cardiace (infarctul miocardic si
insuficientele cardiace de orice fel).

Poate avea insa un rol deosebit si in hipertensiunea arteriala

sau in tratamentul unor maladii valvulare, cu scopul sa previna
instalarea insuficientei cardiace.
Regimul alimentar in
infarctul miocardic
 In cazul instalarii unui infarct miocardic, bolnavul
trebuie sa pastreze obligatoriu un repaus la pat, care
variaza, dupa forma clinica, de la 3 la 4-5 saptamani . In
primele 14-16 zile , repausul la pat va fi obligatoriu .

 Regimul alimentar va avea ca obiectiv restabilirea progresiva a
unei circulatii normale si furnizarea elementelor nutritive
necesare pentru corectarea tulburarilor metabolice generale
si locale.

 In primele 24-28 de ore ,se va administra acestor bolnavi cu
lingurita un regim hidric , alcatuit numai din ceaiuri , apa
.sucuri de fructe in cantitate de 1000 -1500 ml in 24 de ore
Astfel se recomanda un regim cu 300-500 mg sodiu, cantitate
care va fi crescuta treptat, la 750 mg. In primele 7-8 zile (sau
chiar mai mult) regimul va fi lichid sau semilichid (pentru a
evita efortul de masticatie). Alimentele vor fi repartizate in 4-
6 mese zilnic.

Pacientul nu va fi lasat sa se hraneasca singur pentru a evita

eforturi suplimentare care pot influenta negativ boala.
Regimul va fi alcatuit din:
-lapte , cereale fierte, biscuiti de buna calitate inmuiati in
(lapte sau ceai),
supe - creme de legume, piureuri de legume preparate cu
lapte, budinci,cartofi fierti sau bine copti, ceaiuri slabe,
gelatine, lamai.
Se vor da 800-1000 calorii obtinute din 120-150 g glucide,
50-60 g proteine, 20-30 g lipide.
In urmatoarele 5-6 zile, incepand din a 9-10 zi de la instalarea
infarctului,regimul va fi crescut caloric, mentinandu-se usor hipocaloric,
hipolipidic,hipoprotidic, normoglucidic si hiposodat (400-500 mg Na).

Regimul va fi alcatuit din urmatoarele alimente: - supe

-creme de legume , supe limpezi de legume, iaurt,gelatine, budinci ,
terciuri de fainoase cu lapte ,piureu de legume preparat cu lapte, soteuri
de legume cu ulei, (fierte ’a la grecque’).

Se vor introduce treptat carnea tocata fiarta sau tocaturi , fripta, salatele de
legume rase marunt, (sfecla ,morcovi, salata verde, asezonate cu ulei si
zeama de lamaie ).
Din saptamana a 3-a, se poate trece la un regim care practic, va fi
continuat de bolnav tot restul vietii, format din 50-55 % glucide,
15-20 % proteine, 30 % lipide , la un aport caloric normal in
raport de varsta,sexul si munca, daca bolnavul va mai putea
munci.

Vor fi evitate ciocolata , cacaua , cafeaua , bauturile

alcoolice si mai ales vinurile si lichiorurile.

Se recomanda sucurile de fructe si legume, amestecurile de

lapte cu sucuri de legume sau de fructe,lapte batut, iaurt
degresat, ceaiurile.
Regimul alimentar in
insuficienta cardiacă
 Insuficienta cardiaca reprezinta un
stadiu avansat al majoritatii bolilor
cardiovasculare, caracterizate prin
incapacitatea cordului de a-si indeplini
functia sa normala de alimentare a tesuturilor
si viscerelor organismului cu sange; este
vorba de o scadere a fortei de contractie a
miocardului (muschiul inimii), urmata de
hipertrofia si dilatarea acestuia.
Se deosebesc urmatoarele tipuri de insuficienta cardiaca: insuficienta
cardiaca stanga, insuficienta cardiaca dreapta, insuficienta cardiaca
globala.

Insuficienta cardiaca stanga - se caractizeaza prin aceea ca bolnavul

prezinta dispnee, (sete de aer) la eforturi sau chiar la repaus, dispnee care
se poate accentua in cursul noptii, prin pozitie culcata.

Insuficienta cardiaca dreapta - apare ca urmare a unor tulburari in mica

circulatie datorita unor afectiuni pulmonare. Se caracterizeaza prin
cresterea in volum a ficatului, umflarea picioarelor(edeme), invinetirea tegumentelor
si mucoaselor (cianoza) datorita insuficientei oxigenarii la nivelul plamanilor.

Insuficienta cardiaca globala reprezinta o asociere a celor doua tipuri de

insuficienta cardiaca dreapta si stanga, caracterizandu-se prin combinarea
simptaomatologiei ambelor forme de insuficienta cardiaca .
La bolnavii cu insuficienta cardiaca, trebuie sa avem in vedere , pe de o
parte asigurarea necesarului in calorii si factori nurtritivi in functie de
nevoile organismului si, pe de alta parte , favorizarea eliminarii edemelor
prin mobilizarea lichidelor retinute in organism printr-o diureza crescuta.

Regimul va trebui sa solicite minimul de efort din partea inimii de aceea, se

vor evita mesele abundente, preferandu-se mesele de volum redus si mai
frecvente. Se vor evita, de asemenea, alimente greu digerabile ca si acelea
care au fost supuse unor pregatiri mai laborioase.

Regimul va fi sarac in sare (hiposodat), iar in formele severe chiar

desodat. Cantitatea de sare permisa va fi apreciata in functie de gradul de
infiltrare a tesuturilor, deci de edeme.

In general , un regim bogat in proteine contine o mare cantitate de sare, de

aceea regimul hiposodat va fi in general hipoproteic, mai ales cand este
afectata si functia renala. Ratia de proteine va fi fixata intre 60 - 80g/zi.
Alimente interzise sunt:
-branzeturile grase, fermentate sarate , (cascaval branza telemea ,
branzeturi topite );
-carne grasa de porc ,gasca, rata, vanatul ,viscerele, mezelurile,
afumaturile si carnurile conservate cu sare, conserve de carne , pestele
sarat, afumat , pestele gras (de mare);
-painea cu sare sau fainoasele preparate cu bicarbonat sau sare;
-laptele integral, branzeturi sarate grase;
-carne grasa, viscere, vanat , peste gras,mezeluri;
-grasimile prajite sau in cantitati mari;
-painea neagra;
-legumele care contin sodiu (telina , spanac, varza acra, muraturi
etc.)legume bogate in celuloza grosolana;
-fructele oleaginoase;
-dulciurile preparate cu bicarbonat, cu alune dospite, cu unt, si cu galbenus
de ou in cantitate crescuta;
-bauturile alcoolice sub orice forma cafeaua , ceaiul tare, apele minerale
clorurosodice;
-condimente iuti , piperul boiaua ,sarea, ceapa, hreanul, usturoiul;
-supele de carne;
- sosurile preparate cu mustar, cele preparate nedietetic (cu cu grasime
prajita ), maioneza.s.a..
Sunt permise urmatoarele alimente:
- laptele (numai in limita cantitatii de sodiu permis ), branzeturile
proaspete nesarate (cas, urda, branza de vaci), branza desodata atunci cand
situatia clinica o impune;
- carne de vaca, pasare, in cantitate limitata la 100-150 g /zi;
- oul, galbenusul in cantitate limitata daca exista hipercolesterolemie,
albusul de ou, datorita continutului mare de sodiu 180mg % se va exclude
in cazul regimului hiposodat;
- grasimile, untul nesarat, smantana , frisca, uleiu vegetal margarina
nesarata;
- paine alba fara sare;
- fructe sunt permise toate fierte in compoturi coape ca piureuri, gelatine,
rase pe razatoare ca sucuri de fructe;
- legumele sunt permise ca salate, soteuri,mancaruri de legume, evitand pe
cele care produc balonari, ca si pe cele bogate in sodiu (varza ,telina,
spanacul, leguminoasele uscate, ridichile de iarna, sfecla);
- fainoasele sunt permise fierte, fara sare (gris ,orez, paste fainoase ,
fulgi de ovaz , mamaliga pripita);
Regimul alimentar i n
hipertensiunea arteriala
( HTA )
 Principii alimentare:
bolnavul va mânca 4-5 mese pe zi, de volum redus;
 se evită lichidele în cantitate mare şi în timpul
mesei;
 se evită discuţiile în timpul mesei, mesele vor fi
servite în atmosferă de calm, cu repaus înainte şi
după masă;
 masa de seară se va servi cu 2-3 ore înainte de
culcare;
 din când în când, eventual o zi pe săptămână,
bolnavul va urma un aşa zis regim de
descărcare, care va consta în fructe şi legume.

 Alimente permise:

 lapte degresat, brânză de vaci, caşul slab şi nesărat, urda dulce;

 carnea de vită, pui, fiartă ca rasol sau friptă, în cantitate
moderată (150-200g) zi, şi n umai de 3-4 ori pe săptămână;
 peştele slab de râu ( lin, ştiucă, şalău, crap) fiert ca rasol, fript
sau copt în pergament;
 ouă de 3-4 ouă pe săptămână şi numai în preparate;
 cantitatea totală de grăsime din alimentaţie va fi scăzută la
jumătate faţă de cea a individului normal;
 pâinea albă sau intermediară fără sare, veche de o zi sau prăjită,
în raport cu necesarul caloric; făinoasele se vor da în
cantitate limitată (griş, orez, fidea) fierte fără sare;
 legumele sărace în sodiu, rase mărunt ca salate, fierte ca soteuri,
pireuri;
 fructele sunt permise sub orice formă, crude, coapte ca
piureuri, compoturi;
 dulciuri preparate fără bicarbonat şi fără sare din aluat
fiert, uscat de biscuiţi, cu brânză de vaci, cu fructe,
gelatine de fructe, de lapte, de iaurt, peltea;
 lichide permise: lapte simplu, degresat, lapte bătut;
sucuri de fructe şi legume, ceai de măceşe sau alte
plante;
 condimentele permise: pătrunjel, tarhonul, mărarul,
leuşteanul, dafinul, cimbrul, zeama de lămâie;
 supe de legume, supe de roşii;
 sosuri dietetice de legume, sosul alb;
 Alimente interzise:
 laptele integral, brânzeturile sărate şi grase;
 carnea grasă, viscere, vânat, peşte gras, mezeluri;
 grăsimi prăjite şi în cantitate mare, sosuri preparate cu
muştar, maioneză
 pâinea neagră;
 legume care conţin sodiu (ţeline, spanac,varză acră,
murături);
 fructe oleaginoase;
 dulciuri preparate cu bicarbonat, cu aluat dospit, cu unt
şi ouă în cantităţi crescute;
 băuturi alcoolice, cafeaua, ceaiul tare, apele minerale
clorosodice;
 supele de carne, condimentele iuţi (piperul, sarea,
hreanul, usturoiul.)