Sunteți pe pagina 1din 6

Carpații Occidentali

Limite:
- E: Depresiunea Transilvaniei, Depresiunea Hațeg-Orăștie, Culoarul Bistra-Timiș-
Cerna; V: Câmpia și Dealurile de Vest; N: Valea Someșului; S: Dunărea
Caracteristici:
- evoluția masivelor strâns legată de prezența bazinului marin din Depresiunea Panonică
la V și Depresiunea Transilvaniei la E
- cele două bazine erau legate prin brațe de mare (Mureș, Timiș și Dunăre)
- Marea Panonică pătrundea în interiorul zonei montane prin intermediul depresiunilor
de azi Almăj, Brad și Culoarul Arieșului;
- alcătuiți dintr-un mozaic petrografic: fundamentul este cristalin sau ofiolitic străpuns
de roci intruzive granitice (Munții Almăj, Munții Bihor, Muntele Mare), sau roci
vulcanice (Vlădeasa, Bihor, Metaliferi); acoperite de o cuvertură sedimentară care
alcătuiește cea mai mare suprafață calcaroasă din țară (Munții Banat, Bihor, Pădurea
Craiului)
- orientarea generală a culmilor: N – S
- fragmentați transversal de către culoare de vale larg deschise spre V (valea Timișului,
Mureșului, Crișurilor) care individualizează grupele montane
- culmile montane sunt despărțite de depresiuni de tip golf
- din punct de vedere altitudinal fac parte din categoria munților mijlocii sau mici cu
aspecte de noduri orografice în jurul cărora se dezvoltă arii depresionare;
- structura reliefului este complicată de către pânzele de șariaj, apar dispuse sub formă
de horst-uri și grabene, văi dispuse pe aliniamente tectonice sau adâncite epigenetic în
cuvertura sedimentară sau vulcanică; astfel au luat naștere culoarele depresionare
largi: Dunării, Timiș-Cerna, Mureș; defilee: Crișul Repede, Arieș; chei înguste și
lungi: Nera, Miniș, Caraș

Munții Banatului
Situați în S Occidentalilor.
Limite:
- E: Culoarul Bistra – Timiș – Cerna; V: Dealurile Banatului; N: Culoarul Mureșului;
S: Dunărea
Caracteristici:
- în urma evoluției în Paleogen, rocile cristaline și sedimentare au fost străpunse de
intruziuni vulcanice (banatite) pe trei aliniamente, dispuse de la N – S.
- exista succesiuni de horsturi și grabene
- alcătuiți din șisturi cristaline danubiene (SE) cu intruziuni granitice și roci sedimentare
- relieful este dispus asimetric, altitudinile mai mari aflându-se-n E în Semenic și scad
treptat spre V spre zona deluroasă
- văile sunt perpendiculare pe structură (de la E - V), generând depresiuni și culoare
transversale (Nera, Caraș și Bârzava)
Subdiviziuni:
1. Masivele Central-Estice
o aspectul unor blocuri cristaline acoperite de calcar, sunt masivi și înalți

1
o în acest sector Munții Semenic și Munții Aninei alcătuiesc o zonă unitară mai
înaltă predominant cristalină în Semenic și sedimentară în Aninei
o direcția culmilor N – S
o combinație între structurile sinclinale și cele anticlinale
o protejat prin intermediul a 2 Parcuri Naționale mari: Parcul Național Semenic –
Cheile Carașului și Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița
o Munții Semenicului
 Alcatuiti din sisturi cristaline getice
 Culmea principala (N-S) are altitudinea maxima de 1447m in vf Semenic
(Piatra Goznei)
 Au aspect de munti bloc cu suprafetele de nivelare: Almaj, Carza-Tomnacica,
Teregova-Caras.
 Prezinta flancuri abrupte si sunt Inconjurati de depresiunile Caransebes (N),
Timis Cerna (E), Valea Barzavei (E), Valea Mimisului (S)
o Muntii Aninei
 Treapta mai joasa ca altitudine -1000m
 Alcatuiti din sisturi cristaline, depozite sedimentare, calcare mezozoice
strabatute de intruziuni banatitice (V)
 Relief format din culmi si platouri carstice, doline, chei (Carasului, Mimisului,
Nerei) si peste 900 pesteri
o Culoarele depresionare interne
o au luat nastere de-a lungul unui sector tectono-eroziv in jurul muntilor Semenic
si Aninei.
o S-a format un compartiment continuu de arii depresionare
 D. Almajului – situata pe Nera
 D. Caras-Ezeriș - succesiune de depresiuni cu aspect de uluc depresionar

2. Masivele periferice sudice si vestice


 Situate la exteriorul culoarului Resitei, Cheilor Nerei si depresiunii Almajului
 Au aspectul unor blocuri izolate de edificiul Semenic-Anina, separate printr-un
aliniament tectonic si de subsidenta
 La contancul cu Dunarea (S) sunt mai masive si extinse, puternic fragmentate
sub forma unor culmi alungite spre V.
o Muntii Almajului
 Formeaza cu M Semenic cumpana apelor intre culoarul Timis- Cerna si raurile
din Banat.
 Altitudinea maxima, Vf Svinecea Mare -1224m
 Alcatuiti din sisturi cristaline, cu intruziuni magmatice si o patura sedimentara
de calcare si conglomerate.
o Muntii Locvei
 Situati in SV cu inaltimi pana la 1000m, si sunt dispusi paralel cu Dunarea
 Prezinta platorui carstificate si sisturi cristaline cu intruziuni banatitice
 }n S muntilor se dezvolta depresiunea Moldova Noua de originea tectonica
 Se atinge cea mai ridicata temperatura din tara
o Muntii Dognecei
o Cei mai mici ca altitudine, prezinta o dispunere N-S
o Alcatuiti din sisturi cristaline cu depozite mezozoice si intruziuni banatitice

2
o Detin importante resurse de minereuri feroase si neferoase si roci de
constructie

3. Culoarele depresionare periferice


o Situate la S si E formand doua arii tectono-erozive:
o Culoarul Dunarii
 Cuprins intre Bazias si Gura Vaii pe o distanta de 135km reprezentand cel mai
lung defileu din Europa
 Alcatuit dintr-o serie de bazinete tectonice in alternanta cu sectoare inguste care
taie transversal structura carpatica( sisturi cristaline getice si danubiene,
intruziuni magmatice si vulcanice si roci sedimentare mezozoice si neozoice)
 Cele mai cunoscute sectoare sunt : - Bazias -Gura Nerei; Depresiunea Liupcova-
Cazanele mari si mici; Bazinul Dubova- Depresiunea Ogradena-Orsova
 Intreg sectorul de defileu este considerat Parc National -Parcul National Portile
de Fier
o Culoarul Bistra-Timis-Cerna
 Cuprins intre Poarta de fier a Transilvaniei, Golful Caransebes, Pasul Poarta
Orientala si Dunarea
 Culoar larg cu depresiuni mari, lunci, terase, trepte piemontane despartite de
sectoare inguste
o Identificam unitatile: Culoarul Bistrei; Depresiunea Caransebes -relief colinar
fragmentat; Depresiunea Mehadica si Orsova

4. Muntii Poiana Rusca - Limite


 N- Culoarul Muresului; E- Depresiunea Cerna; S- Culoarul Bistrei si Poarta de Fier a
Transilvaniei; V- Dealurile Lugojului

 Alcatuiti din sisturi cristaline getice si detin in subsol bogate resurse de siderita,
magnetita, pirita, cuart, marmura etc
 Relieful este dispus sub forma unei culmi centrale, orientata de la NE-SV cu
altitudinea maxima in Vf Pades- 1374m
 Spre SE, NE, NV se ramifica culmi secundare printre care pornesc radiar raurile
Bega, Cerna, Dobra etc

Muntii Apuseni
Limite
 S- Culoarul Muresului; V- Campia si dealuri de V; NV- Valea Barcaului; N-
Depresiunea Simleul Silvaniei; E- Podisul Transilvaniei

Aspecte generale
- Reprezinta o arie montana relativ compacta formata pe nucleul a trei blocuri montane
cristalino-mezozoice
- S-au inaltat de-a lungul unor aliniamente tectonice (Biharia, Vladeasa, Muntele Mare)
iar de jur imprejur se desfasoara zone depresionare interne si culmi periferice
- La N si V muntii au o dispunere tentaculara in raport cu masivele inalte din E formand
o succesiune de horsturi (culmi, platouri) si grabene (depresiuni de tip golf)
- La S si E apar culmi alcatuite din roci vulcanice si sedimentare

3
- Alcatuirea petrografica este foarte diferentiata. Daca la N apar sisturi cristaline cu
intruziuni granitce care apartin fundamentului continental la S apar roci bazaltice ce
apartin unui fundament oceanic.
- In aceste conditii, in N muntii sunt alcatuiti din bazalte, sisturi cristaline , granite
acoperite de o patura sedimentara formata din calcare, conglomerate, gresii, flis,
strapunse de intruziuni vulcanice.
- La S roci vulcanice organizate intr-un relief ce cuprinde urma vagi ale unor aparate
vulcanice cu curgeri de lava.
- Relieful are o structura complicata cu multe panze de sariaj,
- Apar sectoare de chei, defilee, cu vai dispuse radiar spre E si V
- Prezenta suprafetelor de nivelare Fărcaș - Cârligatele -1600-1800m , Măguri-
Mărișel -1800-2000 si Fenes- Deva -400-500m
Subdiviziuni
1. Masivul central Bihor- Vladeasca
 Culmea principala, masiva, dispusa de la N la S intre defileul Crisului Repede si
Depresiunea Huedin (N), Depresiunea Brad-Halmagiu (S)
 sisturi cristaline la care se adauga roci magmatice, vulcanice si o patura sedimentara
 altitudinea maxima vf Vladeasa 1836m
o Muntii Batrana
 Platou carstic de 1000m cu pesteri si avene (Cetatile Ponorului, Scarisoara,
Ursilor) izbucuri si sectoare de chei (c. Somesului Cald, C. Galbenului)
o Muntii Bihariei
 cel mai inalt compartiment cu varful Curbatura Mare (Bihor)-1849 m
 masivi, sisturi cristaline, benzi de calcar
o Muntele Gaina
 Situat la S si este alcatuit din sisturi cristaline, calcare
 Alt maxima vf Gaina -1486m

2. Masivele central Estice Gilau-Muntele Mare


 Sisturi cristaline cu intruziuni granitice si care coboara in trepte spre E si N
 Culmile sunt nivelate si se observa la formele de eroziune
o Muntii Gilau -masiv cristalin
 Situat in cadrul Bazinului Somesului Cald si Rece; alt intre 1200-1400m
o Masivul Muntele Mare
 Nod orografic ce depaseste 1800m, este alc. din sisturi cristaline si granite
 Desparte baziunul Crisului Repede de Somesul Mic si Aries

3. Ariile montane si depresiunile interne


o Zone care urmaresc marile linii tectonice si foste zone de subsidenta
o Muntii sunt inalti inconjurati de spatii intramontane joase cu aspect de muncei,
despartiti de culoare de vale
o Depresiunea Iara - Situata pe un afluent al Ariesului
o M Ariesului
o Mai mici ca altitudine -1000m
o Subdiviziuni:Munceii Bistrei, Abrudului si Ariesului Mic
 Depresiuni : Campeni, Abrud, Horea
o Culoarul Ariesului
 Confuenta dintre Ariesul Mare si Mic pana la iesire din Campia Turzii

4
 Format prin adancire intre sisturile cristaline din Muntele Mare si rocile
vulcanice din Metaliferi si Trascau
o Muntii Detunatelor
 Compartiment izolat al M Metaliferi
 Cuprind aparate vulcanice si roci cu intruziuni bazaltice

o Depresiunea Brad
 Cea mai mare arie intramontana afla in bazinul Crisului Alb
 In urma curgerilor de lava depresiunea a fost impartita in mai multe
compartimente cu aspect de campie
 Brad – Tebea
 Halmagiu
 Varfurile
o Culoarele si defileele din V si N
 Dispuse pe aliniamente tectonice pe care s-au format culoarele suspendate cu vai
adanci si inguste
 Amintim :
 Valea Iadei
 Defileul Crisului Repede

4. Muntii Periferici ai Silvaniei


o Situati in N Apusenilor dincolo de defileul Crisului Repede
o Alcatuiti din 2 culmi periferice, cristaline acoperite de sediment mezozoice
o Subdiviziuni
o M Mesesului
 Distibutie Ne-SV inconjurati de abrupturi structural si glacisuri
o M Plopis (Muntele Ses)
 Directive SE-NE
 Intre depresiunea Simleu si Vad-Borod
 Fragmentati de catre afluentii Barcaului
5. Muntii Periferici ai Crisurilor
o Massive periferice situate in V muntilor Apuseni
o Directie de la E- V
o Aspect de horsturi
o Sisturi cristaline acoperite de depozite sedimentare
o Muntii Padurea Craiului
o Situati in N , intre Crisului Repede la N si Depresiunea Beius la S
o Contin platouri castice pana la 1000m
o Muntii Codru- Moma
o Directie SE-NV , situati intre depresiunea Beius la N si Depresiunea
Gurahont la S
o Detine platouri carstice ce urca pana la 1000m si resurse pe ape
minerale
6. Muntii Periferici ai Muresului
o M Zarandului
o Mai josi, dispunere E-V, inconjurati de abrupturi cu cele mai mari altitudini
de 700-800m in Masivul Drocea

5
o Alcatuiti din roci sedimentare cu vulcanite
o M Metaliferi
o Culme asimetrica, dispune E-V,
o Alcatuiti din roci vulcanice si sedimentare, fragmentati de afluentii
Muresului
o Urca pana la 1000m
 Culoarul Ampoiului
 Depresiunea Zatlna
 Masivul Sacarâmb
o Muntii Trascaului
o Culme calcaroasa
o Altitudini 1500m
o Dispunere N-S ,fragmentati
o Platouri castice nivelate, cu chei: c. Râmet, c. Intregalde
o la N -prelungire spre podis unde au luat nastere cheile Turzii si cheile
Turenilor
o relief carstic foarte bine reprezentat- carstul extern si endocarst,
remarcandu-se in exocarst klippe calcaroase care alcatuiesc Coltii
Trascăului