Preambul la despărțire

poezie [ ]

-------------------------
de Cristian Neagu [Crineagustian ]

2018-11-20 | |

De la un timp mor amintirile în noi

Sau poate, noi murim în amintiri,
Egalizând dimensiuni de ceață și noroi
Peste descompuse oglindiri.

Tăcerile îmbătrânesc în ochii tăi

De anotimp orfan și fără nume,
Stau risipite insomniile-n odăi
La veghea despărțirii noastre, cea de mâine.

Ne evităm ca doi bolnavi în tratament

Privindu-ne pe furiș, refractiv,
Scotocind prin circumstanțe după argument
Cu teamă de acel verdict definitiv.

Până și gândurile ți se sting în plâns