CURS 9

Administrația centrală de specialitate este reglementată în prima secțiune a capitolului 5 al Titlului 3

care poartă chiar această denumire. Din ea rezultă faptul că include acele autorități publice care au o
competență de ramură, de domeniu sau de specialitate și care se regăsesc la nivel central, iar la nivel
teritorial, al județului, aceste organe sunt reprezentate de anumite structuri ale lor denumite servicii
deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației centrale de specialitate. Din
interpretarea articolelor 116 și 117 din Constituție rezultă că administrația centrală de specialitate este
formată din 2 categorii de autorități publice:

1. MINISTERELE care se pot organiza si funcționa numai în subordinea Guvernului

2. Alte organe centrale de specialitate care pot să se constituie:
a. În subordinea Guvernului, altele decât ministerele. Rezultă că Guvernul are în
subordinea lui 2 categorii de autorități centrale de specialitate: ministerele si alte
organe centrale de specialitate care poartă denumiri diferite, de exemplu autoritati,
regii autonome
b. În subordinea unui minister (A.N.F.P. este în subordinea M.A.I.). fiecare act normativ
care reglementează organizarea și funcționarea unui minister prevede autoritati
centrale de specialitate care se organizează si functioneaza in subordinea lui.
Posibilitatea de a sec osntitui astfel de autoritati centrale de specialitate în subordinea
ministerelor si a Guvernului este recunoscuta prin art. 117, alin. (2), care prevede că
acestea pot să înființeze organe de specialitate în subordinea lor cu 2 condiții:
i. Legea să le recunoască o asemenea competență – Legea 90/2001 privind
organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor
ii. Să existe avizul Curții de Conturi
c. Ca autorități centrale autonome, acestea din urmă putându-se înființa numai prin lege
organică

Actele administratiei centrale de specialitate

Constituția nu face nicio referire la această materie, însă, în activitatea pe care o desfășoară,
de la nivelul acestor autorități publice emană diferite acte juridice care, din punct de vedere al
naturii lor, sunt acte administrative care pot avea:

- Caracter individual, atunci când se referă la un subiect determinat de drept și au opozabilitate

numai față de acesta (ex. Ordin al unui ministru de numire a unui funcționar din subordinea lui)
- Caracter normativ, atunci când sunt general obligatorii și opozabile erga omnes

Aceste acte poartă denumiri diferite, respectiv ordine, instrucțiuni, precizări, norme, norme
metodologice. Există situații în care 2 sau mai multe organe ale administrației centrale de specialitate
sau astfel de organe împreună cu structuri neguvernamentale adoptă în comun acte administrative care
reglementează aspecte care intră în competența lor comună. În calitatea lor de acte administrative, ele
sunt supuse controlului de legalitate exercitat de instanțele judecătorești de contencios-administrativ.
Administratia locala de specialitate este reglementata in cea de-a doua sectiune , unde se gasesc
principiile de organizare si functionare a administratiei publice locale, iar pe de alta parte autoritatile
publice care organizeaza, precum si institutia prefectului. Faptul ca prefectul se gaseste reglementat
intr-o parte a Constitutiei care poartă denumirea de administrația publică locală nu trebuie interpretat
în sensul că el ar fi un organ al administrației publice locale. Prefectul este reprezentantul guvernului in
teritoriu, este sub acest aspect reprezentantul unui organ central la nivelul fiecarui judet si al
municipiului Bucuresti. Plasarea lui in capitolul 5 al titlului III trebuie raportata la rolul pe care il exercita
in raport cu administratia publica locala, acela de a verifica legalitatea actelor acesteia si de a sesiza
instanta de contencios- administrativ daca apreciaza ca unele dintre actele care emana de la nivelul
organelor administratiei publice locale deliberative si executive sunt nelegale, cu consecinta suspendarii
de drept a actului atacat. Aceasta atributie a prefectului este calificata traditional in doctrina
romaneasca, influentata de cea franceza, prin sintagma “tutela administrativa”. In prezent este
consacrata expres sub aceasta denumire de legea contenciosului-administrativ nr. 554/2004.
Administratia publica locala se organizeaza in, astfel cum sunt ele identificate prin art. 3 alin. (3) din
Constitutie, potrivit caruia, sub aspect administrativ, teritoriul este organizat in:

a) Comune si orase, cu posibilitatea ca unele orase sa fie declarate, in conditiile legii, municipii,
ambele reprezentand unitati administrative de baza
b) Judetul, care reprezinta unitatea administrativ-teritoriala de nivel intermediar. Cu un statut
specific, similar sub anumite aspecte, este capitala, la nivelul careia se constituie organul
deliberativ care poarta denumirea de consiliu general si organul executiv cu denumirea de
primar general si la nivelul fiecarui sector consilii locale si .
c) Constatam ca din punct de vedere al modului de organizare administrativa, Romania apartine
statelor care au un singur nivel intermediar intre nivelul de baza (Comuna si orasul) si cel . in
europa, exista state cu un mod similar de organizare administrativa ca Romania, dar si state in
care exista 2 sau chiar 3 nivele intermediare, preocupare care se gaseste si la nivelul Romaniei,
in sensul introducerii pe langa judet a unei a doua unitati administrativ-teritoriale, respectiv
regiunea care trebuie insa realizata prin modificarea Constitutiei

Principiile de organizare a administratiei publice centrale sunt reglementate in articolul 120, coroborat
cu articolul 2 din Legea organica a administratiei publice locale nr. 215/2001. Rezulta ca, din punct de
vedere al izvorului lor, urmeaza sa identificam principii de rang constitutional si principii legale,
consacrate de legea-cadru care, pe de o parte, reia principiile din Constitutie si le dezvolta regimul
juridic, iar, pe de alta parte, adauga altele neprevazute expres de aceasta, dar subinteles din substanta
altor norme neconstitutionale, respectiv legalitatea, eligibilitatea si consultarea. Norma constitutionala
referitoare la principii a suferit anumite modificari si completari prin legea de revizuire, in prezent ea
prevazand ca administratia publcia din unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza
pe baza a 4 principii, respectiv descentralizarea, autonomia locala, deconcentrarea a serviciilor publice si
recunoasterea drepturilor cetatenilor care apartin unor minoritati nationale de a-si utiliza limba natala in
raport cu administratia.

Autonomia locala – un principiu cunoscut recunoscut la nivelul …evocat in unele state prin sintagma
autoguvernare si reglementat printr-o carta europeana a autonomiei locale care a fost ratificata si de
Romania. Ea reprezinta dreptul si capacitatea efectiva de care dispun autoritatile administratiei publice
locale de a gestiona si solutiona treburile publice, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care
le reprezinta, in conditiile legii.

Legea precizeaza caracterul exclusiv administrativ si financiar al autonomiei locale pentru a elimina
posibilitatea ca aceasta sa fie interpretata intr-un mod care sa determine autonomia sub aspect politic
si, implicit, posibilitatea declararii autonomiei unei parti din teritoriul Romaniei, proiect vehiculat intr-o
anumita parte a tarii. In acelasi spirit, legea organica prevede ca toate principiile care guverneaza
administratia publica locala in centrul carora se afla autonomia nu pot sa afecteze caracterele statului
roman de stat suveran si independent, si nu pot sa inlature dreptul cetatenilor de a fi consultati cu
privire la problemele care privesc colectivitatea lor teritoriala.

Descentralizarea si…. Reprezinta 2 principii intre care se regasesc atat similitudini, cat si deosebiri. In
ambele situatii, avem de a face cu o coborara a dreptului de decizie si de executare a deciziei de la nivel
central catre nivelul de baza. Principiul se regaseste in principiul european al subsidiaritatii ……. Pe care
s-a construit si functioneaza uniunea europeana, potrivit caruia dreptul de decizie trebuie sa apartina
organului care este cel mai apropiat de cetatean , iar transferul acestui drept catre alte organe , iar
transferul trb sa se faca numai daca si in masura in care acestea pot sad ea o satisfactie mai buna
nevoilor si asteptarilor cetatenilor decat cele din imediata lor apropiere. Deosebirea dintre
descentralizare si deconcentrare este reflectata in principal de natura sau statutul organului catre care
este transferat dreptul de decizie si de executie. In cazul descentralizarii avem de a face cu transferul
catre autoritati …..alese de colectivitatile locale, pe cand in cazul deconcentrarii avem de a face cu
structuri de natura statala care se afla in raporturi de subordonare ierarhica fata de cele care le
transfera responsabilitati de natura administrativa. Initial, Constitutia nu mentiona principiul
deconcentrarii serviciilro publice, ci doar al descentralizarii, ci facea referire la servicii publice
descentralizate ale ministerelor, in mod incorect de altfel, ceea ce a determinat inlocuirea acestei
sintagme cu cea de servicii deconcentrate ale ministerelor, 000000, adaugandu-se descentralizarii si
deconcentrarea. Intelegem astfel ca deconcentrarea este elgata si reprezinta o varianta a centralizarii,
pe cand descentralizarea este o consecinta a autonomiei locale. Aceste principii se regasesc in
majoritatea constitutiilor europene, cu precizarea ca exista constitutii in care se prevede expres ca statul
transfera atributii si responsabilitati catre autoritatile teritoriale autonome, doar daca le-a asigurat
resursele financiare necesare suportarii costului acestor atributii.

Principiul recunoasterii pentru minoritati a derptului de a-si folosi limba natala care nu a existat pana la
revizuirea din 2003 a Constitutiei si trebuie interpretat si aplicat prin raportate la dispozitiile art. 13 care
consacra caracterul oficial al limbii romane, dispozitie care face parte din categoria celor calificate
………sunt sustrase posibilitatii de a fi revizuite, potrivit art. 152. Atat fosta lege 69/1991, cat si actuala
lege nr. 215/2001 contineau dispozitii prin care se recunostea un asemenea drept desper a caror
legitimiate putem vorbi numai dupa adoptarea legii 429/2003 de revizuire a Constitutiei si inserarea in
acest fel a unui alineat distinct in actualul articol 120. Din …..rezulta ca ….. are in principal urmatoarele
coordonate:
a) se poate aplica numai In unitatile administrativ-teritoriale unde autoritatea ?????are
o pondere semnificativa, peste 20% din totalul populatiei sau din numarul
membrilor organelor deliberative, adica consiliile locale si judetene.
b) Recunoasterea acestui drept vizeaza exclusiv raproturile cu administratia lcoala si cu
serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe ale
administratiei centrale de specialitate
c) Aplicarea acestui drept priveste atat relatiile cu cetatenii, cat si modul de lucru al
autoritatilor deliberative….. in proportie de cel putin o cincime apartin acestei
minoritati. Legea prevede posibilitatea ca sedintele acestor organe colegiale sa se
poata desfasura si in …… existand obligatia primarului si a presedintelui consiliului
judetean de a asigura traducerea si in limba romana, insa actele de sedinta se
intocmesc intotdeauna in limba romana
d) Un asemenea drept naste obligatia autoritatilor publice …… in afara celei anterior
mentionate care obliga primarul si presedintele consiliului judetean sa dispuna
masuri sau sa asigure logistica necesara traducerii legea privind statutul
functionarilor publici prevede ca in unitatile administrativ-teritoriale in care o
minoritate nationala este reprezentata potrviit legii functionarii care lcureaza in
raporturile directe cu cetatenii au obligatia de a sti limba acelei autoritati …………
precedent. Ef functia de secretar a lui X devine vacanta si se declanseaza procedura
de organizare a concursului. Intre conditiile puse candidatilor este limba minoritatii
reprezentata semnificativ …….. persoana sau cadnidatul sa spuna A isi depune
dosarul care este respins insa In faza preliminara concursului care nu a facut dovada
cunoasterii limbii materne a minoritatii respective. Dupa masura respingerii
….formuleaza actiune In justitie. Ce solutie poate pronunta instanta?
AB se adreseaza consiliului nationala al discriminarii, considerand ca a facut obiectul
unei discriminari, dat fiind faptul ca institutia prefectului judetului si Camera de
Conturi a judetului respectiv …. Au refuzat sa afiseze in limba respectiva…..
?!??!?!?!?!?!!!?!?error 404 ca violeta. Cele 2 autoritati publice se apara in fata
C.N.C.D., invocand, in principal, faptul ca nu fac parte din categoria autoritatilor
publice o asemenea obligatie. CNCD pronunta o hotarare care admite sesizarea
petitionarului, obligac ele 2 autoritati sa afiseze denumirea in limba minoritatii si se
sanctioneaza cu amenda contraventionala. Impotriva acestei hotarari, cele 2
autoritati introduc actiune. Ce solutie si ce si ce si ce? Care este prevazut si in
constitutie in articolul 1 alineatul 5.care obliga la respectarea constitutiei a
suprematiei sale si a legilor. In esenta, legalitatea semnifica conformitatea activitatii
administratiei autonome locale cu legea in acceptiunea lato sensu a cuvantului care
include orice act normativ care are o forta obligatroie pentru administratia locala….
?????care impune consacrarea unor solutii juridice egale pentru situatii de acelasi tip
princip idem ratio, idem ius (aceeasi ratiune determina acelasi drept) si
ininfklngjknerjgne care priveste aplicarea unui tratament egal din partea legiuitorului
ajnfjnfni, consfintita si de articolul 16, alin1 ?????
Principiul eligibilitatii evoca modul de constituire a … si a….rin votu universal, direct,
egal, secret si liber exprimat pe baza de scrutin majoritar uninominal ptr organele
executive
Principiul consultarii populatiei cu privire la problemele de interes ale colectivitatii
locale in care administratia publica isi desfasoara activitatea. Consultarea se face prin
referendum local si prni alte mijlocae de consultare prevazute de lege. Consultarea
reprezinta o modalitate directa de implicare a membrilor colectivitatii. Organele de
conducere ale acesteia, o forma directa de exercitare. Reprezinta modalitatea
frecventa de guvernare si de administrare.