Recenzie
“Inteligenţe multiple”
Howard Gardner
1. Autor: Howard Gardner - autorul a sute de articole și a peste douăzeci de cărți, printre
care : Changing Minds: The Art and Science of Changing Our Own and Other People’s
Minds; Good Work: When Excellence and Ethics Meet; The Disciplined Mind: Beyond
Facts and Standardized Tests; Multiple Intelligences; The Development and Education of
the Mind; Making Good: How Young People Cope with Moral Dilemmas at Work, The
K-12 Education That Every Child Deserves, New Horizons, etc.
Primul american care a primit Premiul Louisville’s Grawemeyer pentru educație,
iar în 2000 a primit o bursă a Fundației John S. Guggenheim.
Profesor de științele cogniției și educației la catedra John H. și Elisabeth A. Hobbs de la
Facultatea de Științe ale Educației de la Harvard;
Bine cunoscut în cercurile educaționale pentru teoria inteligențelor multiple,
prin care el critică părerea potrivit căreia ar exista un singur tip de inteligență umană, care
poate fi evaluată prin instrumente psihometrice standard.
2. „Inteligenţe multiple” : „Teoria este o explicație a cunoașterii umane în integralitatea sa.
Inteligențele furnizează o nouă definiție a naturii umane, din punct de vedere cognitiv
(Gardner 1999: 44). Ființele umane sunt organisme care posedă un set de inteligențe de
bază.”
“Oamenii au o combinație unică de inteligențe. Howard Gardner argumentează că marea
provocare în ce privește utilizarea resurselor umane este cum să utilizezi cel mai bine
această unicitate care ne este conferită, ca specie care demonstrează mai multe
inteligențe. “
„Vreau ca, copiii mei să înțeleagă lumea, dar nu doar pentru că lumea este fascinantă și
mintea umană este curioasă. Vreau ca ei s-o înțeleagă în așa fel încât să fie poziționați
pentru a face din ea un loc mai bun. Cunoașterea nu este totuna cu moralitatea, dar
trebuie să înțelegem, dacă vrem să evităm greșelile trecute și să ne mișcăm în direcții
productive. O parte importantă a înțelegerii este să știm cine suntem și ce putem
face… În ultimă instanță, trebuie să sintetizăm înțelegerea noastră pentru noi înșine.
Performanța înțelegerilor care încearcă să conteze sunt acelea pe care le realizăm ca ființe
umane într-o lume imperfectă pe care o putem afecta în bine sau în rău.” (Howard
Gardner 1999: 180-181)
3. Opt criterii sau „semne” ale unei inteligențe:
Inteligenţa lingvistică:
- A gândi în cuvinte şi a folosi limba pentru a exprima şi a înţelege realităţi
complexe.
- Sensibilitate pentru înţelesul şi ordinea cuvintelor, sonoritatea, ritmurile
limbii
- A reflecta asupra folosirii limbii în viaţa de toate zilele.
Este inteligenţa cea mai des folosită în comunicare. Copiii cu inteligenţă
lingvistică învaţă repede şi corect limba maternă, învaţă uşor limbi străine, citesc,
folosesc metafora, dezvoltă abilităţi lingvixtice şi îşi aleg mai târziu cariera în
funcţie de capacităţile lingvistice.
Inteligenţa logică/matematică
- a gândi la cauză şi efect, a înţelege relaţiile dintre acţiuni, obiecte idei;
Inteligenţa muzicală/ritmică
- a gândi în sunete, ritmuri, melodii şi rime;
- a fi sensibil la ton, la intensitate, înălţimea şi timbrul sunetului;
- abilitatea de a recunoaşte, crea şi reproduce muzica, folosind un instrument
sau vocea.
- Implică ascultarea activă şi presupune o legătură puternică între muzică şi
emoţii.
-
Inteligenţa spaţială/vizuală
- a gândi în imagini şi a percepe cu acurateţe lumea vizuală;
- abilitatea de a gândi în trei dimensiuni, de a transforma percepţiile şi de a
recrea aspecte ale existenţei vizuale cu ajutorul imaginaţiei.
Capacitatea de a înţelege relaţiile din spaţiu o au cu precădere artiştii, arhitecţii,
fotografii.
Matematicienii buni ca Einstein dovedesc inteligenţe logico/matenatice şi
spaţiale.
Inteligenţa naturalistă
- a înţelege lumea naturală, incluzând în acest domeniu interesul pentru plante,
animale şi studiile ştiinţifice;
- abilitatea de a recunoaşte şi de a clasifica indivizi, specii şi relaţii ecologice;
- a interacţiona eficient cu creaturi vii şi de a discerne scheme legate de viaţă
şi forţele naturii.
Celelalte tipuri de inteligenţă nu pot defini personalităţi precum cea a lui Darwin
sau abilităţile de care dau dovadă biologii, astronomii şi ecologii. Ei nu operează
cu simboluri, scheme sau operaţii matematice, ci mai degrabă organizează
tiparele observate în mod diferit decât celelalte ştiinţe Hard. În această categorie
se includ şi maeştrii bucătari.
Inteligenţa chinestetică a corpului
- a gândi în mişcări şi a folosi corpul în moduri abile şi complicate;