Virusuri gripale

Epidemiologie

Institutul de Boli Infecţioase ”Prof. Dr. Matei Balş” Bucureşti

Prof. Dr. Adrian Streinu Cercel

25 mai 2006
 DEFINIŢII
TERMINOLOGIE
 Definiţii
„ Epizootie:
Epidemie care afectează specii de animale.
„ Zoonoză :
Infecţie a animalelor care poate afecta şi omul
„ Epidemie:
Boală infecţioasă care afectează în acelaşi timp şi zonă geografică un
procent mare din populaţie
„ Pandemie:
Epidemie care afectează un procent mare de populaţie din toate
zonele lumii
„ Nivel de incidenţă:
Procentul de populaţie afectată intr-un interval de timp (1 an).
„ Nivel de atac:
Numărul de cazuri noi apărute la pacienţii expuşi la infecţie pe
parcursul unei luni.
 Evoluţia în timp a
pandemiilor & epidemiilor de gripă
Incidenţa gripei (clinic patente)
Nivel mediu de anticorpi anti-A HxNx în populaţie
Nivel mediu de anticorpi anti-A HyNy în populaţie

Pandemie Pandemie

Nivel mediu de anticorpi

Perioadă interpandemică

în populaţie
Incidenţă

Epidemie Epidemie

Epidemie

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Timp în ani

« Antigenic Drift » «Antigenic Shift »

Populaţie ne-imunizată Pandemie

 Epidemii sezoniere de gripă

„ Virusuri gripale A şi B
„ Cauzate de antigenic drift
„ Populaţie parţial imunizată
„ Survin la intervale de:
„ 2 - 3 ani pt virusul gripal A
„ 4 - 5 ani pt virusul gripal B
„ Localizate la o regiune / continent
„ Afectează 5-15 % din populaţie
„ Afectează mai ales vârstânici / persoane tarate
„ Mortalitate: 0,1 %
 Pandemii de gripă

„ Cauzate de antigenic shift

„ Virus gripal A cu o nouă configuraţie antigenică
„ Absenţa anticorpilor protectori în populaţie
„ Apar la intervale de 10 - 40 ani
„ Epidemie rapid progresivă la scară mondială
„ Afectează 25-50 % din populaţia globului
„ Afectează adulţii sănătoşi
„ Letalitate mare
„ H5N1 este un virus cu potenţial pandemic
 A nu se confunda ...

Gripă sezonieră
(Boală umană) Aşteptată în sezonul rece

Caz uman de gripă

aviară (Zoonoză) Cazuri izolate în Asia

Pandemie de gripă
(Zoonoză care Ar putea apare în orice
evoluează ca boală moment
umană)
 ISTORIA
Pandemiilor de gripă
 Pandemii de gripă

1918: “Spanish Flu” 1957: “Asian Flu” 1968: “Hong Kong Flu”

A (H1N1) – A (H2N2) – A (H3N2) –

v. aviar mutant v. aviar-uman recombinant v. aviar-uman recombinant

20-40 milioane decese 1-4 milioane decese 1-4 milioane decese

WHO Report on Global Surveillance of Epidemic-prone Infectious Disease. Influenza.

www.who.int/emc-documents/surveil…scsrisr 200. html/Influenza/Influenza.htm.
 Alerte de pandemii gripale în secolul XX… (1)

„ 1977 Alertă de Gripă Porcină, USA – A/H1N1

„ 1997 Alertă de Gripă aviairă, Hong Kong - A/H5N1
„ 1999 Alertă de Gripă aviairă, Hong Kong – A/H9N2
„ 2003 Alertă de Gripă aviairă, Hong Kong – A/H5N1
„ 2003 Alertă de Gripă aviairă, Ţările de Jos–A/H7N7
„ 2003-2006 Alertă de Gripă aviairă, Vietnam - A / H5N1
„ 2004 Alertă de Gripă aviairă, Canada - A/H7N2
„ 2004 Alertă de Gripă aviairă, New-York - A/H7N3
„ 2004 Alertă de Gripă aviairă, Egipt - A/H10N3
 Gripa spaniolă
„ Cea mai mare şi mai rapidă pandemie din istoria umanităţii
„ Durată: 2 ani
„ Trei faze :
„ Faza 1 : martie - iunie 1918

„ Faza 2 : august 1918 - martie 1919

„ Faza 3 : martie 1919 - iunie 1920

„ Recombinarea unui segment de

genă HA între un virus aviar şi unul porcin
„ Forme severe / fulminante la adulţi tineri
„ 40 milioane de morţi
Istoria Gripei aviare
 Gripa Aviară
„ 1878: prima descriere în Italia

„ 1924 - 1925:
„ Primele cazuri de gripă aviară înalt patogenă (HPAI) în USA.
„ Epidemie aviară, rapid extensivă, cu letalitate 100% în 48 h.

„ 1950: primele cazuri de gripa aviara forme uşoare (LPAI) în USA

„ 1970: păsările migratoare acvatice (raţe, gâşte) = rezervor

asimptomatic de virus gripal aviar

„ Virusurile gripei aviare au produs epizootii respiratorii la

mamifere marine (focă, balenă)
 H5N1 - Istoria actuală
„ Se află în desfăşurare cea mai mare şi mai extinsă epidemie H5N1

„ 1997 - a început în Hong Kong

„ 2003 – afecta 9 ţări din Asia de SE

„ Coreea, Vietnam, Japonia, Thailanda,
„ Cambodgia, Iao, Indonezia, China, Malaezia

„ Decembrie 2005 – extindere în afara Asiei:

„ Federaţia Rusă, Turcia, România, Ukraina, Croaţia

„ Februarie – mai 2006: extindere masivă:

„ Africa, Europa, Orientul Mijlociu

„ 2006: decelare de H5N1 la pisici domestice şi la alte mamifere care

vânează păsări sălbatice
Impact economic (1)
„ Pierderi directe:
„ Depopulare şi eliminarea cadavrelor de păsări
„ Carantină şi supraveghere
„ Despăgubiri

„ USA, 1978-2003: controlul epidemiei sezoniere de

gripă aviară (LPAI) în Minnesota = 22 milioane $
 Impact economic (2)
„ 1997: Hong Kong – epidemie H5N1
„ 13 milioane $ pentru sacrificare & compensaţii
„ 1.4 milioane păsări sacrificate

„ 2001: Hong Kong – epidemie H5N1

„ 1.2 milioane păsări sacrificate
„ 3.8 milioane $
VIRUSURI GRIPALE
AVIARE & UMANE
 Clasificare

Familia: ORTHOMYXOVIRIDAE
RNA virus
Genul: Influenza virus Influenza C virus

Tip: Tip A Tip B Tip C

Om
Om Om
Rezervor: Animal

Kingsbury D. W., Virology, IInd edition, New York, 1990, 1076-87

 Structura virală

Nucleocapsidă:
Nucleoproteină Antigene
interne
Proteina M (M2)

Hemaglutinina (HA) Antigene

de
Neuraminidase (NA) suprafaţă

80 to 120 nm
Kingsbury D. W., Virology, IInd edition, New York, 1990, 1076-87
 Antigenele de suprafaţă
„ Glicoproteine antigenice de suprafaţă, în formă de spiculi

„ Hemaglutinina (HA)

„ Neuraminidaza (NA)

„ Asigură clasificarea virusului gripal A în sub-tipuri virale

„ Genele care codifică HA / NA = mare labilitate genetică:

„ mutaţii
„ recombinări
„ deleţii
„ inserţii
 Hemaglutinina (HA)
„ Asigură fixarea virusului la nivelul receptorilor celulei
gazdă (acid sialic)

„ Permite aglutinarea hematiilor unor specii de animale

„ Sunt descrise 16 tipuri de HA

„ H5, H7, H9 = V. gripale aviare înalt patogene (HPAI)

 Neuraminidaza (NA)
„ Sialidaza

„ Permite detaşarea particulelor virale nou-formate de

la suprafaţa celulele epiteliale respiratorii

„ Favorizează diseminarea infecţiei în tractul respirator

„ Sunt descrise 9 tipuri de NA

 Virusul gripal A
„ Virusul gripal cel mai răspândit la om şi animale

„ Are mare variabilitate genetică:

„ Mutaţii minore: gripă sezonieră (vaccin anual)
„ Mutaţii majore (pandemii)

„ Are numeroase subtipuri: 16 HA, 9 NA

„ Gazdă:
„ Omul: H1N1, H2N2, H3N2
„ Păsări: H5N1
„ Mamifere

„ Virulenţă mare

„ Responsabile de marile epidemii / pandemii

„ Afectează toate grupele de vârstă

Distribuţia pe specii a subtipurilor de virus gripal A

Subtip HA Subtip NA
Om + + + + + +
Porc + + + +
Cal + + + +
Morsă + + + +
Curcan + + + + + + + + + + + + +
Raţă + + + + + + + + + + + + + + + + + + + +
H1 H2 H3 H4 H5 H6H7H8H9H10H11H12 N1 N2 N3N4N5N6N7N8 N9

Subtipuri umane: H1N1, H1N2, H3N2

H1 N1
H2 N2
H3 N3
H4 N4
H5 N5
H6 N6
H7 N7
H8 N8
H9 N9
H10

H11

H12
Distribuţia
H13 sub-tipurilor de virus
H14
gripal A în natură
H15
Transmiterea
inter-specii
a virusurilor
gripale A
 Virusul gripal B
„ Afectează predominent omul

„ Variabilitate genetică redusă

„ Nu există subtipuri

„ Produce rareori epidemii

„ Forme clinice mai puţin severe

„ Afectează predominent copiii

„ Vaccinul antigripal conţine:

„ 2 tulpini de virus gripal A
„ 1 tulpină virus gripal B
 Virusul gripal C
„ Rezervor:
„ Om
„ Porc

„ Nu există subtipuri

„ Nu produce epidemii

„ Forme clinice uşoare / asimptomatice

„ După vârsta de 15 ani, majoritatea populaţiei are anticorpi

Tipuri şi subtipuri de virusuri gripale
Tip B Tip C

Tip A

H1N1 H2N2 H3N2 H5N1

 Virusuri gripale

Om Animale

H1, H1 şi H3 H1 - H16
N1 şi N2 N1 - N9
Transmitere aeriană Transmitere mai ales
oro-fecală
 Variabilitatea antigenică :
”Inteligenţa virusurilor gripale”
„ Frecventă pentru virusul gripal A
„ Rară pentru virusul gripal B

„ Absentă pentru virusul gripal C

„ Noi modele antigenice virale pt care populaţia nu

are anticorpi
„ Afectează genele care codifică HA şi NA

„ Două tipuri de mutaţii:

„ Minore : antigenic drift

„ Majore: antigenic shift

Betts FR, Douglas RG, Mandell G.L., Douglas R. G., Bennett J.E., Principles and practice of infectious diseases, 3rd ed., 1990;39:1306-25
Antigenic drift = Variaţii antigenice minore
„ Afectează virusurile gripale A şi B
„ Survin în fiecare an sau la câţiva ani

„ Mutaţii minore la nivelul genelor care codifică NA sau HA

„ Modificari minore ale structurii NA sau HA (câţiva aa)

„ NU apare un nou subtip viral

„ Pot antrena epidemii anuale

Mutaţii punctuale : Afectează

A/H3N2
Populaţie virală
1 sau mai mulţi aa
RNA segment

Celule gazdă
DRIFT
A/H3N2 infectate
Betts FR, Douglas RG, Mandell G.L., Douglas R. G., Bennett J.E., Principles and practice of infectious diseases, 3rd ed., 1990;39:1306-25
 Antigenic shift =
emergenţa unoi noi subtipuri de virusuri gripale
„ Afectează numai virusul gripal A
„ Variaţii genetice majore / brutale la nivelul genelor NA / HA

„ La interval de 10-40 ani

„ Rezultă noi subtipuri virale = pandemii

Recombinare genetică:
Celula gazdă "New" virus
RNA de virus infectată
gripal uman

RNA de
virus gripal Hibrid genetic SHIFT
aviar de RNA viral

Rezultă un nou subtip viral: “o nouă" HA şi/sau “o nouă" NA

 Ipoteze asupra mecanismului apariţiei
pandemiilor
„ Recombinări genetice între virusuri gripale umane & aviare
„ Virusurile gripale umane nu se transmit la păsări şi viceversa

„ Porcul sau omul = gazdă a recombinării genetice între virusul

gripal uman şi aviar
„ Factori favorizanţi: sărăcia / promiscuitate (om - animale)

Păsări Om
sălbatice

Porc

China de Sud: punctul de plecare

al tuturor pandemiilor ?
Virusuri gripale aviare
 Virusuri gripale aviare
„ Virusuri gripale tip A

„ Afectează toate speciile de păsări sălbatice / domestice

„ Pot afecta mamifere acvatice / terestre / om

„ Nivelul de patogenitate (severitate) este determinat genetic:

„ Low pathogenic aviar influenza (LPAI): H1 - H15
„ Highly pathogenic aviar influenza (HPAI): H5 şi H7

„ După 6-9 luni de la emergenţa LPAI pot apare mutaţii = HPAI

„ Porc : H1 şi H3 / N1 şi N2 (H1N1, H3N2)

„ Cal : H3 şi H7 / N1 şi N9 (H7N7, H3N8)

LPAI # HPAI
Patogenitatea virusurilor gripale aviare
„ Tulpini înalt patogene (HPAI) = ”pesta aviară”
- Afectare importantă a stării generale
- Afectare severă respiratorie, digestivă (diaree) şi neurologică
- Hemoragii interne masive (”Ebola păsărilor”)
- Deces în 1-2 zile
- Mortalite >75 %

„ Tulpini moderat patogene :

- Morbiditate înaltă
- Mortalite < 50%
- Afectarea stării generale, afectare moderată respiratorie
- Scăderea producţiei de ouă

„ Tulpini cu patogenitate redusă (LPAI):

- Forme fruste / scăderea producţiei de ouă
- Forme asimptomatice (păsările sălbatice acvatice)

„ Tulpinile iniţial LPAI pot suferi în timp mutaţii (6-9 luni) = HPAI
 H5N1 – rezistenţă în mediul extern
„ Sensibil:
„ la căldură: distrus în 5 minute la 600C
„ la ph extreme

„ Rezistă:
„ 7 zile la 370C
„ 35 zile la 40C

„ 106 zile în dejectele păsărilor

„ 60 zile în apă
 H5N1 – modificări suferite între 1997-2003

„ Modificări antigenice:
„ Mutaţii / substituţii de aa la nivelul receptorilor = adaptare la om

„ Modificări de patogenitate:
„ Afectarea altor specii: feline

„ Creşterea pe modele animale

„ Creşterea contagiozităţii

„ Creşterea stabilităţii în mediul exterior

„ Eficacitatea unui viitor vaccin ?

 H5N1 – leziuni histopatologice
„ Necroptic:
„ Infecţie virală a pneumocitelor de tip II

„ Leziuni alveolare difuze:

„ Exudat fibrinos
„ Alveolită hemoragică
„ Membrane hialine
„ Infiltrat interstiţial limfocitar
„ Proliferare fibroblastică

„ Hemofagocitoză

„ Depleţie limfoidă în splină şi organe limfoide

 H5N1 - Factori de virulenţă
„ Virulenţa H5N1 a crescut în timp prin modif. antigenice:
„ Mutaţie la nivelul situsului de clivaj al HA = infecţie sistemică
„ 1 substituţie în polimeraza 2 (Glu627Lys) – creşte replicarea virală
„ 1 substituţie în proteina non-structurală 1 (Asp92Glu) conferă:
„ Rezistenţă crescută la interferon şi la TNF-alfa (in vitro)
„ Replicare prelungită (excreţie virală prelungită) la porc
„ Creşterea sintezei de citokine a macrofagelor umane expuse la virus.
„ Modificări în vecinătate situsului de legare de receptorii celulari =
adaptabilitatea la alte specii animale
„ Analiza filogenetică: predominenţa genotipului Z
„ La om s-a detectat ARN-viral în ser, LCR, scaun timp de 4-9 zile
după debutul clinic (contagiozitatea acestor produse patologice ?)

WHO, N Engl J Med 353;13, 29 sept 2005

 H5N1 - Răspuns imun
„ Anticorpii specifici anti-H5N1 au fost identificaţi la
supravieţuitori la 10 - 14 zile după debutul clinic .

„ Seroprevalenţa redusă în populaţia expusă la infecţia H5N1

aviară sau umană = barieră de specie încă importantă

„ Răspuns inflamator intens la pacienţii care evoluează spre

deces vs supravieţuitori:
„ Nivel plasmatic înalt al mediatorilor pro-inflamatori: IL6, IL8,
IL1-beta, IF-alfa
„ Ar putea explica SDRA şi insuficienţa multiviscerală.
WHO, N Engl J Med 353; 13, 29 sept 2005
 H5N1 are ”Barieră de specie”
„ Este condiţionată genetic
„ Fixarea virusului la suprafaţa celulei
gazdă se face prin interacţiunea dintre
HA virală şi receptorul său celular =
acid N-acetyl-neuraminique
(NeuAc) = acide sialic
„ HA aviară se fixează pe
NeuAc α 2.3 Gal
„ HA humaină se fixează pe
NeuAc α 2.6 Gal
„ Porcul posedă ambele tipuri de
receptori
H5N1 – a depăşit în 2006 ”bariera de specie”
 Modalităţi de transmitere la om

Virus gripal animal

Păsări Virus gripal uman
sălbatice
acvatice Recombinare virală ipotetică
migratoare,
Infectate Om contaminat
asimptomatic direct de la păsări
bolnave
Păsări
Domestice,
infectate
simptomatic
Om
Homme
Porc co- contaminat
contaminé
infectat cu cu virus
par un autre
virus gripal gripal
homme
uman şi recombinat
aviar
EPIDEMIOLOGIE
Virusuri gripale aviare – rezervor natural

„ Toate speciile de păsări:

„ Păsările sălbatice acvatice
migratoare (raţe, gâşte):
„ De obicei forme asimptomatice
„ Rol esenţial în propagarea
internaţională a virusurilor în
populaţia aviară

„ Păsările domestice (pui,

curcan): forme simptomatice:
„ Formă benignă
„ Formă severă, foarte contagioase
(pesta aviară)
Căi de Transmitere
 Transmitere între păsări
„ Contact direct între păsări sălbatice
acvatice migratoare infectate cu păsări
domestice

„ Contact direct între pasări domestice

infectate simptomatic / asimptomatic

„ Păsările bolnave sunt contagioase prin:

„ Secreţii respiratorii
„ Materii fecale

„ Poartă de intrare:
„ conjunctiva
„ mucoasa respiratorie

„ Extinderea infecţiei între crescătorii:

„ Deplasarea păsărilor
„ Personal: haine / încălţăminte
contaminate cu dejecte păsări
„ Vehicule, echipamente, hrană
 Transmitere de la păsări la om

„ Omul se infectează accidental: contact apropiat / prelungit /

repetat cu păsări bolnave / moarte

„ Secreţii respiratorii, materii fecale, pene (aerosoli):

„ contaminare directă = manipularea păsărilor infectate
„ contaminare indirectă: suprafeţe sau mâini contaminate cu
dejecţii de păsări infectate

„ Produse alimentare provenite de la păsări infectate:

„ Carne / ouă infectate insuficient preparate termic
„ H5N1 e distrus la > 60 °C
 Grupe populaţionale la risc

„ Profesii care presupun contact cu păsări:

„ Păsări sălbatice: vânători, ornitologi
„ Păsări de companie: pieţe de păsări
„ Crescătorii de păsări: personal avicol / veterinari
„ Abatoare / măcelării / bucătari

„ Contact ne-profesional cu păsări (risc redus)

„ Personal medical / laborator

SĂRĂCIA, PROMISCUITATEA ??
Transmitere interumană ???

Posibilă... dar neconfirmată...

”UMANIZAREA” VIRUSURILOR AVIARE = RISC PANDEMIC (1)

Virus aviar Recombinare la Virus umain H3N1

H5N1 porc (gripa sezonieră )

H5N1
Umanizat
PANDEMIE
H5N1
Transmitere
interumană
 ”UMANIZAREA” VIRUSURILOR AVIARE = RISC PANDEMIC (2)

H5N1
Virus aviar Mutaţie
H5N1 genetică Umanizat

Transmitere
interumană
N D EMIE
PA
H5N1
SITUAŢIA ACTUALĂ
(WHO, 19 mai 2006)
TĂRI ÎN CARE S-AU CONFIRMAT
CAZURI DE INFECŢIE H5N1
(WHO, 19 mai 2006)
 H5N1 - cazuri confirmate la om (OMS, 19 mai 2006)
Ţară 2003 2004 2005 2006 Total

cazuri deces cazuri deces cazuri deces cazuri deces cazuri deces

Azerbaijan 0 0 0 0 0 0 8 5 8 5

Cambodjia 0 0 0 0 4 4 2 2 6 6

China 0 0 0 0 8 5 10 7 18 12

Djibouti 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0

Egipt 0 0 0 0 0 0 14 6 14 6

Indonesia 0 0 0 0 17 11 24 21 41 32

Irak 0 0 0 0 0 0 2 2 2 2

Tailanda 0 0 17 12 5 2 0 0 22 14

Turcia 0 0 0 0 0 0 12 4 12 4

Vietnam 3 3 29 20 61 19 0 0 93 42

Total 3 3 46 32 95 41 73 47 217 123

www.who.int/csr/disease/avian_influenza
FAZELE PANDEMIEI DE GRIPĂ

www.who.int
Factori agravanţi : migrarea păsărilor asiatice

www.who.int
Foyers d’épizooties
Zones de contamination humaine H5N1
Sans transmission interhumaine
Extinderea gripei aviare pandemice ?
- Rapid : avion
- Lent : din aproape în aproape
Prevenirea şi Controlul
gripei aviare la păsări
 Suspiciune de HPAI - recomandări
„ Anunţarea autorităţilor veterinare naţionale /
internaţionale:
„ Federal Area Veterinarian in Charge (AVIC)
www.aphis.usda.gov/vs/area_offices.htm
„ State Veterinarian
www.aphis.usda.gov/vs/sregs/official.htm

„ Instituirea carantinei
 HPAI confirmată - recomandări
„ Depopularea (sacrificarea) păsărilor pe o rază de 3-5 Km:
„ Păsări infectate
„ Păsări suspecte
„ Păsări aflate în contact

„ Incinerarea cadavrelor păsări

„ Protecţia:
„ Personalului
„ Celor care au venit în contact
cu păsările infectate

„ Dezinfecţia locului, echipamentelor, materialului contaminat

„ Carantina
 Eradicarea infecţiei la păsări
„ Dezinsecţie / deratizare

„ Distrugerea carcaselor

„ Neutralizarea / eliminarea dejecţiilor de păsări

„ Dezinfecţia echipamentelor şi suprafeţelor

„ Vaccinarea ?
 Profilaxia infecţiei la păsări
„ Restricţii la importul de păsări
„ Supraveghere continuă: decelare precoce de
cazuri suspecte
„ ”Biosecuritate”:
„ Controlul circulaţiei oamenilor / păsărilor
„ Evitarea contactului dintre păsări domestice şi păsări
sălbatice acvatice
„ Educaţia personalului avicol : dezinfecţie
„ Intervenţia rapidă în caz de suspiciune de caz
BIOSECURITATE
 Internet
„ World Organization for Animal Health (OIE): www.oie.int

„ USAHA Foreign Animal Diseases – “The Gray Book”

„ www.vet.uga.edu/vpp/gray_book/index

„ World Health Organization: www.who.int

„ CDC – Centers for Disease Control and Prevention

„ Avian influenza (bird flu) home page - www.cdc.gov/flu/avian

„ U.S. Department of Agriculture

„ Biosecurity for the birds
„ www.aphis.usda.gov/vs/birdbiosecurity
„ Avian influenza
„ www.aphis.usda.gov/vs/birdbiosecurity/hpai.html
 Prevenirea
gripei aviare la om
Atitudinea faţă de un caz suspect de gripă aviară la om
„ Îndrumarea către serviciul de boli infecţioase
desemnat / pregătit pentru a îngriji astfel de cazuri

„ Respectare reguli de transport / circuite

„ Izolarea pacientului într-o cameră separată

„ Recoltări nazofaringiene / sanghine

„ Utilizarea de kit-uri de prelevare pre-constituite +

transport rapid la laborator

„ Instituirea terapiei antivirale

„ Personal medical care se ocupă exclusiv de aceşti

pacienţi

„ Lista contacţi

„ Dezinfecţie continuă
 Măsuri de protecţie pentru
personalul medical
„ Echipament de protecţie
individual / unică folosinţă:
„ Mască FFP2
„ Mănuşi
„ Supra - Halate
„ Încălţăminte
„ Ochelari

„ Respectare precauţiuni standard

„ Chimio-profilaxie
„ Tratament precoce
„ Vaccinare anuală antigripală
 Precauţiuni standard
„ Spălarea mâinilor cu săpun antiseptic / soluţii
hidro-alcoolice după fiecare contact cu bolnavul

„ Decontaminarea sau pre-dezinfecţia materialului

înaintea părăsirii camerei pacientului

„ Materialele contaminate în containere speciale

„ Dezinfecţia, eliminarea dejectelor

 Pacientul
„ Mască chirurgicală pentru a
evita proiectarea de secreţii
respiratorii

„ Batiste de unică utilizare

„ Spălare pe mâini cu săpun

antiseptic /soluţie hidro-
alcoolică
 Măsuri internaţionale

„ Supraveghere continuă
„ Controlul frontierelor Politică sanitară
„ Carantina + Experţi
„ Spitalizarea
„ Circulaţia umană / aviară
„ Alimentaţie
„ Şcoli
„ Securitate
 Concluzii
„ La nivel mondial, epizootia de gripă aviară este în extindere
alarmantă

„ Risc crescut de emergenţă a unei tulpini virale pandemice

„ S-au confirmat numeroase cazuri de gripă aviară H5N1 la om

„ Severitate / rată înaltă de mortalitate

„ Nu s-a confirmat transmiterea interumană

„ Sensibilitate diminuată la inhitorii de neuraminidază

„ Fiecare ţară trebuie să respecte un plan naţional de luptă

contra unei pandemii de gripă