Sunteți pe pagina 1din 39

ANUL X No.

500
19 AUGUST 1936
20 LEI

REALITATEA ILUSTRATA" CU NUMARUL DE FAT


I SERBEAZA JUBILEUL DE 500 DE SAPTAMANI
DE APARITIE REGULATii
www.digibuc.ro
M. S. Regele
a vizitat sap-
tamana tre-
cuta Univer-
sitatea de la
Valenii de
munte, a d-lui
Profesor lor-
ga. Fotogra-
fiile noastre
au fost luate
cu acest
prilej i infa-
ti#eaza: Win
gal M. S. Re-
gele intreti-
nandu-se cu
Prof, largo ;
(sus) Expo-
zitia de icon-
ne; (dreap-
fa) in fate
bisericii d e
la Valenii de
Munte.

4'.A.Z
.4ga as..gzart, ek
SE RIDICA UN PICHET I et-th4t
e
,A5 oée.

. .141,C
..4.4f..4.4 +lea$441
DE GRANICERI
.

LA 7444

......t... Z.........1--,-
MAGLAVIT
-....r /Qs..., ,.: ;.:,- 4,-,.....:.1, 4,--,-J.,
.-- "eat...4, $.,,&,t.. ".:.; 4,....-- ,.,--
-..?",./.-- 4.4.f.:,- ,,,,,,,, 4.- ,
La Maglavit, in prezenta d-lor: Maior Stefan Ta-
tott.'.....4.e. .:: .40,...,1,-4". i', :07. 77. 4 -,,,, - ;LW,
"St 7, ..., ,.%,
- . ...'
.;
nose, comandantul batalionului II Graniceri-Paza
.... it. 41..e p.:.., ; ,. Cpt. Mihail Dimitriu, Lt. Perieteanu Vasile, a lui
- /...a..i ,d4-#4...
Petrache Lupu, a staretului Manastirii Maglavit,
4-1 a 4'..---- 44 f , leromonah Arsenie Santion. Maior Gheorghe
!strati, Comandanful Legiunii de jandarmi, apro-
t.,,* ',....... ....,7. 44.e4,..:
toereului Stefan Popescu fi a Primarului Comunei
Maglavit s'a pus piatra fundamentala a unui
dd2rix,r--i\ !Achet de graniceri. Fotografiile noastre infati-
.--:t-0 17, ---4-t-- 4-1;5
40-16-F4.1,
'''
seaza : tin Wing& slujba religioasa; (mijloc)
,0-4.7.7-- ,.. . actul de femelie ; si (dreapta) Petrache Lupu
alezand prima piatra.

www.digibuc.ro
Cercetniii navali
la redactia noastrá
In drum spre Brapav, unde este jamboreea cerce-
tcileascii, un grup de cercetasi marinari din Turnu
Severin au fäcut o vizifci prin atelierele revistei
noastre. Ei au executat ad ciiteva figuri gimnastke
de toata frumusetea. In fotografiile noastre. gru-
pul de cercetali marinan si o piramidei vie.

La Wile fermate Pystian din Cehoslovacia sosesc in


ifece an sultani si printi exotici, caute de semi:date.
Anal acesta se afiii in aceasta localitate Sir Ibrahim,
sultanul din lohore (Insulele Malaeze) impreuna cu sotia
sa, o englezoaic& .

irita la exasperare 0,15


pe omul eel mai cahn
Mustele va Arica odihna,

D-RA JULIETTA SANDOVICI

BaIerinii a Operei romane din Bucuresti


si diplomatis a Federatiei int. de dans
din Para a repurtat un nou succes im-
portant in striiinitafe, obtinând premiul
111-lea la Olimpiada din Berlin infra
vide mai celebre balerine din lume.
Criticile numeroase dar si foarte severe
ale presei berlineze o prezintil ea pe
un mare talent care va revolutiona
arta coreografica.
D-I Zlescis de la Berliner Zeitung.
ashes tutele arati c dansu t Juliettei
este ca o voce fermecaii, care tra-
duce corect inspiratia autorului muzical.
D-ra Sandovici, la 15 coati. define
recorduri internationale obtinute la
cele mai severe temple ale /sae's.

RNo. 500
Pag. 3

www.digibuc.ro
==. t:=4,
am. Norms
... 04.4
4. a

RENLITAT Catal yew! lu dnua tabere


Sors Iarrerile rune_±, %.strm r erkii 0/4 4. a 50. 55.
a...a. 116. a.. 15. ast
.
...ft. 111 .11.5. b..* ea
ti. ta.
las plaa 5 a
rrererrerer err
ort

;=:=
-..
anu

aa .1. aa
=.7*.
Ma

saa
awe Inc ba.
mor=g1= =="="ZZ L.,.:t7.015""..:1 a
M T:.
...fa

5.0. ..... ...111114. 15.


ma
4,0 1.,.11511134111 11011.1011, LOMA...
re am her Nat
0 IRO at *I le "."
5.51.= .....514 ......:.....
.4 .0 *a
5 .0 40. I* b. sa.
,===D 1.=..._;:i 7.....';.7.fil ...lit7:........a.
....!.....:r"...........1/4:
===.=, .=== wow .t."' `7. aa 5.5.. 2. OIN.
baba lb 5.4., .55. ,...* ...... 53.a al w al 1511
1,51
.........11.1111/15 ,...............
104* 1.0m. .......... .. ......... ....
PUBLICATIE s5pfSmSnal5 care Implineste cinci sute de nurr*re, Gt. Sr.:4,...
ab,
al.......
.....- :-..........=:_-_-:, ----.z.....--.--,....=
.........IIbd.......=..=
al. fa ardwas 11. MN. **,****** S no. .

It
adicS un deceniu de aparitie regulat5, nu este un fenomen pre a
ra
bra.
..1115
IA.* 111.1.1.
.........z....----.....'...7.::::.......,....'

11..: as. 1.a. .111


cunoscut In culture noastrS. 0 asemenea traditie frebue abea in- ...=11111. ...,..4.".*r.6., .151.......5 I. do
=ewer Is re* ari.oriel
terneiat5, si revista de fat5 se va aseza cu dnste intre revistele precursoare. palba 44.
rag
-
ale a..
.111
15.111.11. reffi I*
Cill fifty WO* p
Spre a intelege deplin valoarea unei asemenea onomastici e nevoe s5 ne err al 50 a.
pr sere. Mr sore r WOII. rel *WM 105 *al.b..* 5. rarl
ado
m err.. *re,
.11

recunoastem, sä ne d5m seama de ce putin loc ocupa cartea si revista in ==. s-e= = 115. 11.1. 41. =L. ===. tat r rt. * err ee
===. === 4 a.= *so som *I* .8=0. =WNW **.r IL., *Ma. 4.5 54.
famHile noastre cele mai inst5rite, In viata indivizilor celor mai sus pusi". . ba
se. pa, aalaa
.1.
bava I.., at 15 As.
5. dab.. .5.1
lata do
a Taa. lot Oa-
de
i
0 publicatie este in tare noastr5 - unde se fac jertfe de sute de milioane a...,
. 4...
laaa
a b... a. 5.. U..S aaleai
hlar, nad fT
be la Oa* . aart. la aans

pentru intretinerea invät5mântului public, In parte gratuit ;i In parte cu +axe


Falimentele MI"
ail .
pl. aa T M
ala ebb aaar
eanple la. a Goal . 101., th.t a .1 *
.4 ere ,ear t.
y.aask. Ammo
tor ... MI111m11 II MINlobala
mici, de incurajare - o publicatie este inc5 um lux. Absolventi de scoli enk. molt

immonla
Ye* AM..., 1. 1.5.14.
.5 a 1116100i

tehnke superioare, de scoli militare, 11... . 1.5 i. la /Mo.. pobna .5


r La N.
de G
personagii care conduc spitale, c5i OBI e .11.
a.
.

ferate, fabrici, mari magazine, avo-


cati prin mane c5rora se perind5 a-
verea si destinul atStor cet5teni, ma-
ITATEA IT4T
gistrati meniti unui perpetuu contact
cu ideea i cu tezaurul ei de p5strare,
tiparul, nu cheltuesc de cele mai
N.,
LaciAlral *s c JrIrts t 04[1111
.
Arabb ..11111

PRIMA DEIPILARE
A.0

era.. a...
1.a.1* via aria
.0.
:. S ta
421144::
a tA
multe ori pentru carte si revist5 `.
r5stimpul unui an, cat risipesc inteo ... ., --

zi pentru tutun i pentru sprit la


aperitive.
0 revist5 la confectionarea céreia
au contribuit sute de colaboratori,
unii din tärile cele mai dep5rtate
de noi - cum e cazut Ilus-
irate" - si care se vinde cu pretul Revista noastra ei-a
a zece tig5ri eftine sau a trei tig5ri inceput aparitia in
mai bune, ar trebui intálnit5 In bu- ziva de 6 Februarie
zunarul fiec5rui oräsan sfiutor de carte, 1927, ta Cluj. Avea
In poseta fiec5rei domnisoare In ghioz- pe attract mai muff
danul fiec5rui elev, in servieta fie- format de ziar. In
cárui avocet, pe masa fiecSrui medic, 1 ziaa de 8 lanuarie
1928 ea devine re-
,.Itealitatea Ilustratii ei-a mu- vista* i îi schimb6 ,--
tat sediul la 8ucurelti in Mai formatul. Sus: o pa-
1928. Jr ginii din revist6 dela
..0001
sfarlitul anului 1927.
in mSna fieeirui ofiter. Milioane de exemplare ar trebui sä fie tipSrite n fiecare
s5ptámânS, masini noui Inteun palat nou ar frebui instalate si o redactie, o admi-
nistratie de sine st5tätoare ar fi necesare, dac5 sefea de culfur i nevoia unei
delectSri sufletesti, ar fi general, normal r5spfindite.
Acesta e cazul revistetor similar* din strAinState, din Italia, din Anglia, din
Franta, din statele Americei de Nord si Sud - reviste uneori specializate, adk5
.,Realita- mai putin bogate si de un nivel mult mai sc5zut. In acele tinuturi ins5 exists
tea Ilus- o sträveche sete cultural5, pe acelasi plan cu traditia higienic5 a sSpunului si
tratai Ho. apei calde.
200. din Ar fi nedrept s5 nu recunoastem c5 au ap5rut si In limba noastr5 o seams de
1930. reviste, cu o puternic5 ¡nfluenf i uneori cu o durata impresionant5. Multe din
ele s'au legat de momentele hotSrltoare ale revolutiei culturale române -e
de-ajuns s5 cifm ,,SSm5n5torul", Viata
Literar5", Viata RomSneasc5", Viata
Nous", NouS RevistS RomânS", ca sS
r5rnimern numai la primul Wear al vea-
cului acestuia.
Dar cSt de putine au fost revistele care
s5 treac5 de cercul strimt al unor Into-
lectuali, specializati mai mult in literatura,
caute s5 intereseze marea massi a
publicului cititor, sS stimuleze i ntretie
pashmea pentru idee, pentru fenome-
nele naturii, pentru evenimentele curente,
toate ridkate la un nivel de esential5
intelegerel.. 125in:in-And in marginile mo-
destiei, putem afirma c5 Realitatea
Ilustrat5" a izbutit s5 concentreze asupra
paginilor ei privirile unanime ale stiuto-
rilor de carte din tare noastr5.
CSci metoda Realitatii", i oul -c
lui Columb e de o simplitate per-
fectä. Pornind de le Incredintarea
imaginea este primul element prin care

www.digibuc.ro
care ne-au intämpinat, ne-au re-
Inviat un deceniu, friit pe in-
treaga suprafatii a globului.
Colecfia acestor cincisute de
numere e o adev5ratä Enciclo-
pedie, pe care n'ar putea-o
inlocui sute de volume speciale.
DacS am fi avut citifori care s5
nu se multumeasc5 numal cu fi-
rimiturile untri num5r sau cu lec-
tura fugará si frunzireala de
cinci minute, cu sigurantä a am
fi fost siliti sS tip5rim un re-
perforiu pe materii.
Avem incredere in ideea noes-
tri. Avem incredere in citifori.
Suntem incredintati c foarte
curând vor fi mult mai pre-
tentiosi ca pans acum cu
ei i cu COI. R. I.

Primul numar tiparit la


heliogravurci a apirut la
19 Noembrie 1931.

Pe coperta noastren
d-rele Rid Floresca
Coperta numiirului 300 a
fost un trucaj fotografic.
Harry Langdon privea Marioara Petresca.
inteadevar la Realitatea
llustratii", *Irma nu la nu-
mitrul 300.
La 23 Septembrie 1934,
Rea Mateo Ilustrati" hn- Cum se infcitileaza caper-
plinise 400 de saptiemâni 911160 ta numärului 5130.
de aparitie.
Ium cunostiinti de lumea
inconjurätoare a dat
intSietate imaginii. Dar cum
imagined färä cuvânt e inu-
manS, a dat cuvântului
forta de proector luminos.
Din evenimentul trecätor,
din faptul divers, din in-
tämplarea istoricS, din toa-
te imaginile inconjurStoare
in care trSim, revista noa-
MT'S s'a ridicat mai sus, la
o explicare, la o legSfur5
cu alte evenimente, la o
Cencluzie, la un sfat, la o
distractie i uneori la o
intrecere la un concurs de
naturà artistici si socialS.
Ceeace scoala n'a dat, a
uitat s ne dea, sau n'a
mai apucat s ne dea, am
tinut ca citiforii nostri sä gäseascä in aceast5 revista. Didacticä f5rä emfaza, -educe-
tivS f5r5 plictisealä, stimulatoare farà torturä, amuzantS färä trivialitate, gata sä de-a
o märki de ajutor unei initiative de folos obstesc, gate s5 faca un sacrificiu pentru
bucuria sau numai distractia citiforitor, Realifatea IlustratS" este azi o adevSrat5 insti-
tutie de culturS, a cärei originalitate e c perpetuiazá Koala si lectiile de fiecare zi
ale intregului glob, in forma câtorva pagini cu texte i imagini.
Sute i sute de mii de cititori au urmárit in acesti zece ani paginile Realittii Ilus-
trate". Unii au luat câte un numär, sporadic, altii au luat numerele revistei cateva
luni, câtiva ani sau cMeva luni pe an, timp de un deceniu. Ne indoim s fie multi
cititori care sä fi colectionat revista. Si ca sa fim sinceri cu desSvärsire, ne indoim
s5 fie un singur dfitor, care sS ne poatä spune c posedS colectia intreagä a revistei.
ne 7:tcurneiim s facem aceasti afirmatie, pentrucS niciun cititor nu ne-a cerut REALITATEA ILLISTRATA- CLJ NUMARUL DE FATA
vrodat s.i confectionSm coperte speciale, asa cum se petrec lucrurile cu revistele IS I SERSEAZA JUBILEUL DE SOO DE SAPTAMANI
similare din sträinState, uncle abonatul le sfärsitul fiecärui an, primeste copertole lux- DE APARITIE REGULATA
oase artistice ale colectiei.
Am räsfoit cele cinci sate de numere ale Realitätii Ilustrate- Problemele si (ante&

www.digibuc.ro
EXISTA 4._ ou5 procedee mai im- Asemenea vcinatoru-
portante de imprimare : tipa- lui neobosit, repor-
rul obicinuit, folosit de ziare si tend fotograf al re-
de editurile de arti si heliogravur5, pro- vistei alearga dupCi
cedeu intrebuintat de marea majoritate senzational, dupti ima
a revistelor s5pfámänale. In special dupa ginea care nu s'a
rkboi au ap5rut, in sträinätate foarte mai facut, dupii sce-
multe reviste si toate au adoptat pro- na care iese din co-
cedeul nou de imprim 3re, al heliogra- mun.
vurei.
La noi in tar5, Realitatea Ilusfrat5" se
strklueste s5 tin5 pas cu revistele ase-
m5n5toare din celelalte 1.'56, tipkindu-se
si ea cu acelasi procedeu nou. Revista
noastrá si-a adus masini speciale, Inca
de acum patru ani si din ce In ce pe In redactia revistei
m5surá ce se formeaz5 personalul tech- se examineazii zilnic
nic potrivit ea isi imbun5täteste con- sufe de fotografii,
ditiunile de aparitie. se cercefeazá zeci
E foarte greu s5 stii ceeace va interesa de manuscrise si se
-ublicul. Un document fotografic care ar cautil exceptiona-
* deosebit de inferesant nu e pen- lul", neprevazuful,
!rag vs" imea astfel. Acum vreo trei imaginea care va
erg o.. ...oar5, o fotografie neobicinuit de atrage cel mai mull.
frumoas5 si care la prima vedere pkea
c5 reprezint5 niste puncte pe o plea de
marmor5, inf5tisánd in realitate o colo-
nie de foce pe o banchiz5 de gbeat5,
fotografiat5 din avion, a fost reprodus5
numai in vreo 12 reviste, pe cáfá vreme
capul unei pisici siameze executat5 de Ker-
fesz a fost coperti pentru 23 reviste
mondiale si s'a reprodus In alte o sut5.
In ceeace priveste redactarea unei re-
viste, dou5 elemente sunt covársitoare :
I) ideea unui articol si 2) documentarea
fotografic5 si executia. Tot ceeace se
poate exprima sau inf5tisa prin imagine
nu mai trebue s5 fie prin text, si invers.
Cel mai bun lucru este s5 se caute s5 Arhiva fofograficci
se exprime faptele prin fotografie, ideile a unei reviste cum
prin cuvinte. ldeile prin imagine nu sunt e Realitafea Ilus-
admise decät in caricaturi, altminteri, ele tratii" cantina mii si
apar ca un simbolism copil5resc. In ceece mii de fotografii.

www.digibuc.ro
privelte imaginea ea trebue s5 fie de o exacti-
fate cât mai perfectS, 0 nu trebue sS ne mul-
Desenatorul de fitluri tumim niciodat5 cu aproximatia. Deasemenea
cel care face schi- exist5 principii in redactia revisfei noastre de a
tele sunt element* in1Stura cu severitate orice trucaj, orice inexac-
pretioase care nu titate (afar:5 de cazuri cä se urrmirefte un ¡oc
pot lipsi deke aka- de päcälealS). Astfel bunSoarS, la inceputul anu-
tuirea unei reviste. lui aceguia, a circulaf o fotografie care a avut
mare succes in Stafele-Unife i a fost chiar pre-
miatS cu premiul I pentru reportagiu. Fotografia
infStisa o femee care zäcea moarf, ucisS de un

Maca negativa obti- automobil, cu rochia ruptä, intr'o de-


nutó prin reprodu- sordine
pe care
macabr5, la marginea frotoarului
un b5rbat, sprijinit de un zid,
cerea fotografiei, se
copiaza, la miárinlea plangea in mâini.
dorNi, pe un film. Dar dacá priviai mai cu atentie aces+
instantaneu, se poate Lgor court-ate cä
totul nu e decât un trucaj i c parfea
emotionaniS a fabloului nu exists. In-
teadev5r, in planul al doilea pietoni tree
foarte Iinitifi f5r5 a privi maear la lo-
cul dramei. Era vorba de un montaj di-
baciu. Nki o revis serioas5 europeans
Din fotografiile care nu s'a prins in curs5.
urmeazei sà opera in Arhiva fotografic5 a revistei noasfre,
reviste se face un de?i relativ filn5r5, este foarte bogai.S.
diapozitiv. 0 armatii Ea cuprinde aproape 100.000 foto-
de retuseuri lucreazci grafii i este alimenfaii de numeroase
minutios la indrepta- agentii, corespondent din färile cele mai
rea tuturor greseli- dep5rtate i reviste ilusfrafe, care fac
for de pe diapozitive. cu noi schimburi. Primim in medie cam
100 de fotografii pe zi. Toate aceste
documente fofografice sumf clasate,
efichetafe In arhiva noasträ. Pentru ci-
neva din afará, spectacolul unui salter-
dasoar e aproape uimifor. Se gSsesc
ad : cum se fabrica perlele", cea de a
treia rasS morOril; Castelele din sudul
Frantei; secretul lui Jean Harlow! Aurul
negru; Nopti sud-americane; Populate
Saharei; i alfe multe de acesfea. intr'un
asemenea catalog, in ulfimul moment se
va gäsi poate fotografia unica, docu-
mentul senzational care s'S produc5 cele
mai mare efect inteun arficol bun.
Unele din aceste fotografii sunt docu-
mente rare, cum e bunSoar5 afentatul
de la Marsilia, impotriva regelui Alexan-
dru al Jugoslaviei sau executiile capitale
pe Scaunul electric. Dintre acesfea nu
exist5 decât un cl4eu penfru execute
unei femei i opt pentru condamnati
bàrbati, pe care le-am publicat in revista
noastr5.
Ata in ceeace prive;te intaietatea fo-

www.digibuc.ro
01111101
tografiei de actualitate, cat
si in ceeace priveste ideea
reportajului, revista are de
luptat din greu cu ziarele co-
tidiane. Un ziar mare e foarte
aproape de evenimente. El
poate urmari desfasurarea lui,
primeste telegrame, telefoa-
ne, telefotografii i apare
imediat cu reportajul. Dim-
potriva, o revista saptämânala
are nevoie de cateva zile pâ-
n s poata aparea i risca
astfel sa publke o fotografie
care a fost valutä sau un re-
portaj despre care s'a vorbit. Trebue, prin urmare multa
chibzuinta, cu ata mai mutt, cu cat revista trebue sa fie
mai interesanta, deoarece pretul ei este mult mai mare
decal. al ziarelor. In ceeace priveste procedeul tehnic
de imprimare, daca heliogravura are avantajul asupra ti-
parului obicinuit a da fotografii mult mai clare si mai
frumoase, prezinta desavantajul de a fi mult mai incet.
Masinile nu permit decat un tiraj de 5000 exemplare pe
ceas fatä de 25.000-30.000 cat produc rotativele
obicinuite ale gazetelor i cere o serie de operatiuni
pregatitoare foarte lente, spre deosebire de pregairea
cliseelor obicinuite de zinc, ale cotidianelor, care se pot
face in mai putin de un ceas.
In coloanele revistei noastre am &rate si altadata cum

Culesul e a munca de rabdare cand se face cu Pe masa transparent& pana in ul- si supuse mereu unui control rigu-
mans]. timul moment, textul si fotografine ros. Ulterior, nimic nu se va mai
sunt revizuite, corectate, retusate putea schimba.

Montajul asezat inteo rama este copiat la a lumi-


na puternica1 pe hartia cu gelatina sensibilizata.

Cilindrul de arama pe care urmeaza sa se graveze


opt pagini de revist& trebue sa fie perfect acted
sji poleit.

www.digibuc.ro
pe un cilindru de ararna per-
fect slefuit si se developeaze
cu ape'. Apa dizolve gelatine
neafacate de lumine si lase pe
cilindru toate gelatine fecute
Tratand cilindrul de
anemia' cu acizi, vor fi al-ace-Fe
toate partile unde nu exists
gelatine. Prin urmare, textul si
umbrele fotografiei vor aperea
sepate in cupru.
Acest cilindru astfel grave se
aseaze la masina de tiperit. Prin-
ir'o miscare de rotafie rapids,
el trece intr'a baie de culoare
si apoi prin fate unui cutit, ase-
zat In lungimea lui. Culoarea
petrunde In toate adánciturile
cilindrului, iar cutitul Inlet-we
tot plusul de culoare. Venind in
contact cu o bands de hertie,
desfesurate de pe un sul, cu-
loarea din gravure cilindrului va
lase urme pe hartie. Si astfel
se tipereste Realitatea Ilusira-
fa". Intr'o singure zi masina im-
prime fasia lunge de peste
100.000 de metri, cat inseamna
tirajul septernanal al Realitatii
Ilustrate'", o taie in buceti, o
Impetureste si numere exempla-
rele imprimate.
Dar, o fiesie lunge de peste WO
de klm. adice distanta Bucuresti-
Breeze.
n. c.

Revisfele, dupace sunt tip&


rite, mai suferii o operatie.
Ele trec la legiitorie, unde
diferitele piirti care o alcci-
Rotativa de heliogravura a tuesc sunt adunate, faiate
Realitatii Ilustrate". Ea pro- si cusute.
duce 5-6000 foi firaj, pe ora.
se tiperesfe cu sistemui mat nou T

al heliogravurei: dupe ce in re-


dactie materialul a fost ales s;
eau potrivit fotografiiie nece-
sare, desenatorii revistei fac
schite, adice planuesc cum ur-
meaz s apará fiecare pagine.
Textul se culege, fie la masinile
linotyp, fie cu mane. Dupe ce
e asezat conform schitei, Kasen-
du-se lac liber pentru fotografii,
se imprime din acest text un
[ARMS N MAN
singur exemplar cu metoda obici-
nuiii de imprimare, pe o faale
de hartie fransparente (celo-
PESTEll IN MN
fan). Fotografiile se reproduc la
merimea indicate de desenator,
si asa Incet se se potriveasce
In locul läsat liber in pagina, pe
un film transparent, formand
Theodor MmHg la (#9
ceeace se numeste un diapozi-
tiv. Se deseneaz tìturile iar
textul cu diapozitivele se mon-
ieaze pe o mesa transparente.
Se adauge legendele fotogra-
fiilor. Aceastä operatiune pea- REALITATEA IL USTRATA 44444+4
rfe numele de manta). Intr'un
manta) sunt deobiceits opt pa- Director : NIC. CONSTANTIN
gini. Aceste opt pagini asezate
Intr'un anumit fel, se copiaze pe
o hertie cu gelatine sensibilizata. Apare s5pfárnânal In 48 de pagini mari, tipärife la
Sensibilizarea se face au bicece Heliogravur5, In culori si suplimentul De toate
mat de potasiu. Aceaste sub-
stantä, adeugate gelafine fl dä pentru toti" PRETUL LEI 10.
acesteie proprietatee de a nu
se mai dizolva in ape., dace in PRETUL ABONAMENTULUI
prealabil a fast expuse la lumine.
Copiand montajul pe o gelatine Pe un an 400 LEI
astfel preparata, pertile negre Pe sase luni 200
din manta) (textul si umbreie
fotografiilor) vor lása gelatine Pe trei luni 100
neatacafe de lumina', pe cand 114-114-14-14 4-0-14.444
0.1.4444.4

tot ce e transparent va face


Redactia si Ad-tia: Bucuresti, Str. Consf. Mille 7. Tel, 3.84.30
gelatine cromafe, insolubil. Toa-
te gelatine aceasta se franspune irnprimate la foto-rotogravuri

R No. 500 41111111111117


"M1111111111111

'1 Pag. 9

www.digibuc.ro
desviluim (TVA
tainele redactionale:
Cum facem ..Realifafea flusfr, fa"
I N cateva cfin paginik anterioare, prim rectactorul nostru publica
un articol gray, menit sa pima in uirnire pe cititori. Dar,
data wet; s5 ftiti adevarul, vii aritam in cete ce urmeaza
cum se face de fapt .,R;alitatea !lustrata.
Ali putea crede ca .Realitatea Ilustratk are-1a aratia cititori,
c.c.* surrt in Romania, cel putin 50-000 de abonati. V5 inselati.
Numarul abonatitor e cu mutt mai mic si dovacia, ca oricare abonat
rtotl este prima in administratia noastra cu muzica si dus in triumf. Rine-
inteies c5 nu putern face aceasta decat in imaginatie, pentru 6
abo-
natul nu vine deobiceiu la redactie, dar acest triumf spiritual e cu
afat mai sinter si facut din toefa inima.

Functionarii special angajati peatru primirea reclansatiani-


lar sunt cu 'iota surzi.
din afara inghite. Creionul albastru (uneori
de rânduri din manuscrisele aduse de e rosu de manie) sterge, fara crutare, zeci
colaboratori si le scurteaza, scurtand astfel si
suma cu care articolele sunt retribuite. Foarfecele, insfarsit,
adesea cele mai reusite parf din fotografiile ce are obiceiul rau 55 taie
aceste trei ustensile, imediat ce nu se public& Trebue s observam
extrem de prietenoase.
se mai gasesc in mana prim redactorului, devin
acum incepe pregatirea revistei. Va invidiem pe cei
participati la o consfatuire redactional& Parerile diferite,care n'ati avut neferkirea sa
in ceeace priveste acceptarea
Cansfatuirile amicale pea-
tra alciltairea aumaratai
urmertar din revisfit, Cer 1)
care leviage are dreptate.

CUM e priatit 'soul abanat.


Daci abort4i nu; sun/ at1 de numerosi cum ar trehui sa
fie, in schimb cei cari au plangeri de facut, sunk mai multi
decâf chim- cifitosii. Am stiut noi Irma cum sa sokrtionam
aceastá problema grea. Tati nemultumitii, toti care au o
rec./emu-tie de %art sunt indreptati la un birau, unde func-
tionarii sent compile+ surzi. In felul acesta nu se supar5 nimeni.
Reciactia utilizeaz5 trei instrumente de mare important5 :
creienul albasiru faarfecele i co,sul de bailie. Cosul de
hartii e o dihanie nesatioask E nemaipamenif cafe articole
Cele frei asteasile, cele meal haparizate. ale redactieL

No 500
R. Paq. 10

www.digibuc.ro
sau respingerea unui articol, valoarea u ei fotografii sau a
unui desen, produc asemenea inc.& adesea nu le
puiern rezoiva decaf printeo indierare generala.Cine I' ;31 name
teafar are dreptate.
Ceeace firebue recunoastem este c rimim la redactie
mii de manuscrise de la sute s,i sute de scriitori geniali
insa din pacate necunescuti. Ged ca. avem mai multi scrii-
decat cititori in Romania. Cu iota' asteapti facem
iar Doi intre acestea araniam manuscrisele, asa ca
sá le putern gasi ;medial- ce avein nevoie de ele. Patru
oameni deabia prididesc sa le care si sa le faca mormane,
Partea cea mai tragica e atunci rand trebue alegem

Ora cea m tristii e aceea cand ormeazit sec se aleagd pa-


gina humoristicii.

Cel mai important hicru penfru colaborafori gciseascii


pe director in toane butte.

LVC(J07.*

c
ciocian
00009
0LTOU

,y

Colaboratonl extend slant mai :cameras; decat cititorii.


nuscrisele lor geniaie mint randuite in camere special* de nude
vor ft, la nevoie scoase si pablicate.

humorul pentru revista. Jalea cea mai adánca ne cuprinde la aucrrtia


glumelor alit de vechi, ;neat ramtern sguri c bunia dv. le-au NX\N
antit poveslite de cand erau copii de la bunicii kr. Intotdeauna
ge -tine o consfatuire speciala pentru alegerea humorului. Dar
zadarnice suni sfatuirile speciale pentruca glumele sunt mereu lot
uceleasi.
Trebue sa tifi c n orice chestie hotaráste, n ultim5 ;infanta%
Maria Sa directorul. Darius! Isotaraste mai ales in cea mai impor-
tanta chestiune, aceea a rechizitiei colaborarilor. Cand e bine dis-
pus i aceasta se 'nfampla cand Realitatea llustrata" a fost
insfarsit tiparila bonul de plata e mai mare.
Pentruca v'am divulgat boate acestea, probabil c voiu avea cu
Desene de iliedter
dansul o discutie aprinsa... dar m'am razbunat i S. R.
No. SOO
Pag. I

www.digibuc.ro
FAMILIA REGALA
NDEZA.

C OROANA e o povar5 pentru capul unui bärbat, cu atât a invätat istoria patriei sale, harnic5 viteaza", si a cunoscut avutiile indepartatelor colonii.
mai mult pentru acela al unei femeL Dar in Europa es-Fe Copilä vioaie i sburdalnic5, adesea era dojenitä de severa-i institutoare engleza. Dar intr'o zi,
o Suveranä care o poarf5 cu mândrie si intelepciune ca sä se räzbune pe acea asprime nelmblänzitä asprime airforizat5 bineInteles de p'arinti
de peste 45 de ani : Wilhelmina a Olandei. ea desenä o hartä a Europei de miazänoapte, in care Olanda era neobisnuit de mare, Franfa
Fiic5 a lui Wilhelm 1H, din casa &Orange, legatä de gloriile si Belgia putin mai mici, Insä Anglia se Intätisa printr'un simplu punct I
ca si de nenorocirile harnicei tiri a morilor si a canalelor, care Figure de päpusä, frandafirie si blondä a fetitei regesti aträgea neIntrerupt atentiunea supu-
propäseste linistitä in fate ameninfärii märii, a primit o educatie silor ; cánd se ivea la câte una din ferestrele palatului, ca din pâmânt se aduna o multime de
sever5 si, rämasä orfanä de tatä, din cea mai fragedä copilärie, oameni, aproape extafic5 ; pánä i comunistii priviau cu respect pe Regina Emma si pe mica
a invätat sä" vachi in mama ei, Emma de Waldeck, modelul de- mostenitoare. lnteo zi, la Amsterdam, pe cánd ele sträbâteau orasul ;n träsurä, frecur5 pe lângä
sävärsit al suveranei. un grup de grevisti si principesa isi infoarse intr'altä parte fate, devenitä palidä pe neasteptate.
Ziva principesei mostenitoare a fost orânduitä la fel cu a unei Dece-ti intorci privirea dela ocesti siirmani oameni ? Intreb5 mama.
scolärite ; Insä augustii pärinti au voit ca la severitatea discrplinei Fiindcä mà sperie...
sä se aläture de asemenea dragostea sänätoasä pentru comorile Atunci sit ne dam jos.
naturii. lmensele päduri, cari inchid intr'un cerc umbros aristocra- Regina dete ordin vizitiului sä opreascä i, tinând pica de mänä, trecu printre grevisti cari, in-
ficul ores Haga, erau in fiecare anotimp tinta plimbärilor ei zil- cremeniti i induiosati primirä din parte-i ajutoare si cuvinfe de mângâiere.
nke ; apoi gheata era câmpul distractiilor preterite ale micii pa- La moartea lui Wilhelm III, copila in värstä numai de zece ani, deveni prin lege suverana
tinatoare. poporului. Se povesteste c5 intr'o zi, Regina-mamä, aflându-se in camera de lucru, auzi in usi
Din fecundele lecfiuni ale celor mai vestiti profesori, Wilhelmina o bátae sfioasä,

Regina Wilhelmina la o
expositie agricolii. La Cine e ? intreba' ea.
stemga ei, putin in urmit Regina Olandei... räspunse glasul de copil.
primarul din Lei a, lo- Pentru Regina Olandei nu suni aci, dor pentru fiica
cul uncle s'a 'Omit ex- mea da.
pozitia. Obisnuitä cu simplitatea, Wilhelmina si-a fâcut un crez din
ea, in cursul vietii sale de suveranä inteleapt5. Adesea e väzutä
prin grädinile publice, cu -Pica ei Julian a, stând pe o banc5,
aläturi 'de câte o femee umilä din popor.
Deschiderea Statelor A fost prociamat6 reginà in 1890, la värsta de xece ani.
generale (reprezenta- In ziva incoronarii, pitorescul Amsterdam cu canalele-i sclipitoare,
rea provincieD din cu munca-i sarguincioasä, ce se preface in continua avutie, a fost
Naga. In fotografia noa- vrerne de o sáptämänä o orgie de särbätori. Totul era pavozaf
Ora, cortegiul regal. cu galben-portocaliu, culoarea nationala, chiar si supusii purtav

www.digibuc.ro
7cocarde de aceeasi culoare ; un corfegiu istoric, perfecta reevo- ACEASTA FE.
care a veacurilor din urmS, intruni laolalta, trecutul glorios ,4i MEE E REGINA
OLANDEI.
vReaz, cu prezentul stralucitor de sperante.
Copi la-reginä, in rochie albä, cu un nod de dantela finä, de cu- Regina Olandei
este o pictoriTa
loarea portocalului, aparu in trásura de gals, trasit de sase cai pasionata. Ea a
fast surprinsa de
falnici, in uralele poporului. ploaie. pe cand
Din ziva aceea, pentru Wilhelmina ;ncepu viata de suverana pieta inteo Ora-
constientä de inaltele ei indatoriri. Intäia-i manifestare a maturi- da din lacglita-
tea HohwaId,
tatii politice a fost discursul ritual al Coroanei. Primul-ministru II uncle se afla in
viligiatura. Ace-
scrise si ;4 prezinta, sigur ca ea n'avea sä facá aRceva dece sa perindu-se cu a
citeascä proza, dealtminteri bine chibzuitS. Dar care nu-i fu mi- patura de cala-
rarea, cand mica Regina ii inapoie discursul complet modificat t forie, ea a at-
ireptat panel ce
In 1901, Wilhelmina s'a casatorit cu pried Enric de M e_ a incetat plea-
care, prin legile locale, nu putea sä fie decat prin- ia. Rica ei, lu-
k I e rn b u r g, liana co *octet
cipe-consort. Aslizi, e väduva, cu o fiica, Julian a, des- umbrela, a tre-
lui Wilhelm bait caute
' linata sa continue traditiile femeesti pe tronul tarii adapost sub un
Taciturnul. portal, alaturi
grup
Parul blond al Wilhelmine i, a inc5runtif de mutt, dar energia de un
de copii local-
e pururea treazá, tot asa si sarguinta, sub cele mai felurite forme. nici.
Nu e nenorocire care sa nu fie alinata de ea, nu e opera care
sa nu se bucure de imboldul ei. Intr'o zi la Amsterdam, se duse Si Oland° fa-
sji viziteze o cantinä populara si, cu zelu-i obisnuR, vru sa viziteze ia de situatia
generala s'a
si locul unde se preparau mäncarurile. Bucatareasa deschise un vazut nevoita sa
dulap mare si aparu... un bärbat. Regina nu-si pierdu calmul caus ia masuri de a-
parare, pentru
de putin si de fapt, learbatuf, crezut la inceput un anarhist, nu orice eventuali-
era deciit un reporter, dornic sa Impartaseasca cititorilor ziarului fate, In foto-
grafia noostra,
sat., toate amánuntele acelei vizite auguste. Regina Willie!.
Aparatoare vajnica a neatárnärii poporului ski, inteo zi, cand mina a Olandei .
asistand la ma-
Wilhelm I I, fostul Kaiser, aratandu-i, cu prilejul unei reviste, nevrele care au
. stature trufasS a soldatilor lui, fácea aluzie, in giumä, la o invazie avut lac la
Waaldsdorp. la
in Olanda. Regina raspunse ca ei n'aveau sä fie niciodaii desful alceputul veal,

de inalti, pentru o asemenea isprava.


Si dece ? intreba Wilhelm mirat.
Minded vor rámane totdeouna sub
raspunse Wilhelmina, voind s
rea-
minfeasc5 faimoasele diguri, pavaza eternä con-
tra marii i amenintare pentru dusmani caci,
prin darámare ar infrunta si cele mai puternice
ar mate.
Asfázi, megalomanul coboritor din Frederic
cel Mare e exileul meiancolic al unui pas-
nic oräsel olandez, in care a naufragiat peert
totdeauna visu-i nebunesc de cucerire,
imperialism si de atotputernicie...
G. R.

CHP
25.000 LEI PREMII PENTRU
CITITORII ACESTUI NUMAR
FESTIV!

SCHERK
riviwo tab* Sink arata cc t ochi albastrii- gri, par blond, ten

ABE A vioi se potrivepe pudra Mysfikum Rachel! putin


Cu prilejul jubileului de 500 de ford Orange! Dar =east° este nurnoi un exemplu,
saptimâni, revista noasträ oferä ofici fie pärul la1and, brunet sou acaiou, pudra
pima Mystikum a3east3 dup6 tabela Scherk camplecteaz6
50 premii a cafe 500 lei fiecare, i ceoce este mai important: v6
frurnusetea Dvs
cititorilor sii. bked 6.fris 4040
c16 o nota persona16. Rudra Mystikum in cutii o Lei 35,
Cautati la pagina 31 a supli- raghet

mentului De toate pentru toti" _


bone
rose
era 75 §i 130 Tobelo
Scherk se aaseste a-utdrgg
bonul care se afla tiparit acolo. 1 bu.d cle.ks or
in fiecaie
Daca acest bon este complete ---ei,,... \ 46.4,6-9^
biond ______---,----
,

{
. .
tar
mawl
4
.400 Togie zin de specialitate.
meat
in felul cum area imaginea a- Mond ditAgi*
1

alaturata, ati cástigat 500 vimeri-96


Tom
_
Mond i°4111
lei. E suficient s v prezentati abvorii-96 buinche
cu un asemenea bon la ad-tie wadi 'auto _ awiti-òewt
alkositriln ague! U
revistei noastre, si incasati ime- Mond iddlis brave,
diet 500 lei. rosé,
\ Mond
Ciiiti amánunte asupra distribui- aär01
orro6P*4`°¡°'
rei acestui premiu in pag. 26 a avIti-c0kg°
- mate% 0
airdi-g6
suplimentului De toate pentru bamet-vb'
roa04
avitixi"`é goin

www.digibuc.ro
Catre Spania, cazuta prada grozaviilor razboiului
civil, se indreapfa astazi toate privirile ingrijorate
ale omenirii civilizate. Tärile europene urmaresc des-
fasurarea luptelor fratricide, in care eau inciiierot
fiii aceleiasi patrii; si de pretutindeni se ridica ace- ork
leasi urari pentruca aceasta tar& cu un trecut eat 00' os.
de mare si glorios, sa regöseasca in curánd linistea me, Z`

pacea launtrica, fara de cari viitorul ei va fi Mr_


A-
1°,1*°.*
primejduit pentru totdeauna. , s,4

.` It

Frumoasele impreju- MADRID


rimi ale Cordobei ra-
suna de impuscaturi. altminteri, ränä la Carol- Quintut
Pacinicul tinut ea n'a fost deeet un färgusor modest. Sub
preschimbat Intl° un domnia acestuie el Incepu s cape-1.e oare-
camp de !apt& In fo- care importantá. Impáratului-rege ii placea
tografia noastra, pa- ai66 o resedintä acolo si de aceea Puse
trule ale trupelor sä i se construiesc5 un palat märet. Cu
guvernamentale, lán- fimpul, el adáugi coroana imperialä la ar-
ga Cordoba. mele orasului. Dupä victoria dele Pavia,
Fr a n cisc I a fost tinut prizonier in
Lupte in jurul Madri-
acest palat.
dului. Fotografia In veacurile XVI si XVII, orasul se desvolii
noastra infatiseaza
trupe guvernamenta- ;n proportii extraordinare. Scriitorii de afunci
le in Guadarama, tra- constatä c'e se construia ziva si ncaptea,
gând dela marginea färá pregef, clar si färä un plan loine in-
drumului, asupra re- tocmit; tumultuariamente", adicci infr'un
chip desordonat, dupä expresia unuia din ei.

DINI4ARA, trufia spaniolá d5cluse


nastere unei zicätori : In foto
Madridului, lumea intreaga Trupele guvernamen-
frebue s taca". Aceasta dovedeste cgt tale, cu Ufl tren blin-
erau de mándri, Spaniolii, de capitala lot% dat, in imprejurimile
Dar astázi, gándindu-se la Madrid, tinta si Cordobei.
poate chiar teatrul unor lupte ingrozitoare,
incinse intre adversari polifici, omenirea
intreag5 e consternatá. Ce se va intámpla
cu capitala si cu atátea atte orase fru-
moase ale peninsulei, daca acest rázboi
crincen se va prelungi ?
Mandria madrilen5 se reggseste fi in alte
traditii : in deosebi, aceea care tine cu
orice pret ca fundarea orasului sä se piardá
in noaptea timpurilor.
Spaniolii spune o neobositá cálätoare,
d-na d'Aulnoy pretind ca iniemeie-
torul Madridului a fast un print, nu-
mit Ogno Bianor, fiul lui Tiberinus,
regele Latiului, si al Mantei, suverana
mai vestita prin stiinta astronomiei,
pe care o staptinea de minune, decaf
prin rangul sau".
Unii autori asigurá chiar cä Madridul exista
cu vreo douá mii de ani inaintea Romei.
Dar acestea sunt curate inchipuiri. Adevärul
este c Madridul are vreo zece veacuri
de existentá, ceea ce e inc5 o värstä fru-
moasá, pentru un oras...

No. SOO
* ag. 14

www.digibuc.ro
I V, in 1808, trebui sS pSrSseascá fronul, sp.* Apoi, rani anexarea inside; Sa n-D a rn ingo l inAnt0irea in-
De altfel, casele erau nepotrivite, str5mte
inase. ,Madrilenii. zice un cilitor, au invatat a-1 cede lui Napoleo n, marele sfapin al Eu- surectiei izbucniti aeolo in 166.
arhitectura sobolilor. cea mai mare parte repel, care se gribi s instaleze acolo pe frail& DUPA 1870
din locuintele tor fiind construite din O- lui Joseph Bonaparte. Ferdinand V I, Revolutille frebuiau s reinceapS. Revolta izbucni la Cadix si
man." i fetal curselor de prins soboli,
in fiul lui Carol, iscase de asemenea renuntarea de-acolo se intinse in toali tara, cu repezkiunea fulgerului.
cu Ufl singur cat. Iu I tronul Spaniei i ceruse Impáratului un loc Trupele times* credincioase Reginei furs zdrobite, de generalul
Aceasti particularitate fusese pricinuit5 de un de resedint5 in Franta. I se oferi castetul din Prim, la Alcala. Isabella i defe seama ea' nu mai avea
impozit, care lovia proprietari, orideciteari Valens Ay, uncle el petrecu cinci ani de zile, alta scápare deaf fuga in stráinátate. Ea trecu frontiera, in
acestia iniltau casele cu un etaj. Numai parterul intr'o pl5cutá lenevire. vreme ce Prim i fácea intrarea triumfalá in Madrid, unde
nu era impus niciunui fel de bit: asa ci se con- In ristimp, poprul, care-i rSm5sese credincios, multimea striga /a trecerea 1%6:
struiau numai apartamente la parter, despre cari lupta s*S-i r6cucereasc5 tronul. 5i se stie ce raz- TRAIASCA PRIM, IMPARATUL I
se spunea ci erau ,sconstruidas de made", boi crincen a dus el contra soldatilor lui N a- Cu toate acestea, Prim n'a ajuns s5 fie imparat. Regenta fu
adici, construite cu siretenie, deoarece, astfel, p ol e o n. Retragerea armatei franceze dincolo incredintati marelalului Serr a n o... in asteptarea unui rege.
sc5pau de urgia fiscului. de Pirinei, redete lui Ferdinand libertatea Dar printil invitati s5 primeascS coroana, refuzará unul càfe
Dar, daci lacuintele din Madrid, in veacul regatul; iar el domni inc5 aproape douSzeei i unui print,
unto'. Se sfie ca atund diadema a fast propus
XVH-lea, nu prea erau imbietoare oricirei cafe- de ani, de altfel spre nenorocirea Spaniel, de- familia Hohenzollern, care la incepuf o primhe. 5i,
din
gorii de chiriasi, ce s spunem despre strkile oarece in tot cursul acestei domnii, surghiunurile, din acest incident polifk, lu5 nasfere inc5 un rázboi. totusi
orasului ? executiile sumare si actele de despotism, se ti-
farS ea Spania s5 fie amestecati in el. Rázboiul se desl5ntui
DupS pärerea unanimS a ctorilor, dintre toate nurS lent. infre Prusia t Franta, inSsprit i mai mull de uneltirile lui
orasele Europei, el era cel mai neglijat din punct frames f5r5 mostenitori, de pe urma a trei Cisá-
torii, Ferdinand contracteazá o a patra, in Bismarck.
de vedere al ciilor de comunicatie. Un fost Arnedeu de Savol a, al &ilea flu al
Insfirsit, printul
secretar al ambasadei franceze in Spania, la in- 1829, cu printesa 14 aria-Cristina. In anul
cuplet, urmStor, aceasta dSruia o fiká, ce primi nu- lui V i et or Emanue I, consimf s5 fie incoronat rego al
toarcerea lui in Franta, scrisese un Spaniei. Domnie efemer5. Expos atacurilor Carlistilor si ale
intitulat Madridul ridicul", care avea acest mete de Isabella. Atunci, Ferdinand, ca republicanilor, Amedeu f abdic in curios& li urm'è un an de
refren : sá pue virf actelor lui de bun-plac, hoar; ca regim republican; apoi, un pronunciamento" redete coronas
Madrid, cloaca de murdarii. fiica aceasta sà-i urmeze la fron. dinastiei, k persoana lui AI fons XI f, flu! Isabelle i.
Lacal scarbos al hnpaticiunilorl..." a Francilor satici care exclu-
Legea salic5
totcleauna, Timp de doi ani, Do n Car lo s nepoful lui Don Carlos
cl `Aaulno y, lisat asupra
care-a dea femeile dela iron, fusese In uz,
lar d-na
in Spania. Ferdinand o desfiintS, cu auto- care fusese inriturat odinioar k favoarea Isabe II e i con-
Spaniei descrieri atilt de pitoresti, explici astfel tinu5 räzboiuL Lupte grele sl singeroase avuri foe la Bilbao,
stared de necuritenie desgustitoare a strázilor ritatea lui partkular5. Astfel, la 29 Septembrie Estella, Tolosa i frun. In cele din urm5, bandele carliste se
madrilene, la epoca in care scria : 1833, Isabella, in virstS de trei ani fu pro- risipirá si Dan Carlo s, cu statul lui major, se refugie in
,Casele, neavand nici urma de anumite clamatS regina, sub regenta mamei sale, Maria- Franta.
locuri comode, toata noaptea se asvirle Cristina. Prin faptul acesta, Don Carlos, 0 Onguri revolutie spaniol5 sea prouocat v5rari de singe
pe ferestre ceeace nu indraznesc sa nu- frae lui Ferd in a n d, era indepSrtat de bon. aceea care, in 1931, if detroná pe Alf ons X11-1ea.
mesc. In fellsl acesta, indragostitul spaniol Se intelege cS el n'a voit cu nici un chip sá Vai ! nu tot asa se poate spune despre revolutia care
e scaldat, cateadata, din cap pana'n pi- consìmt la aceastS indepSrtare. hi aduni parti-
cioare si,, cu toate ca ea perfume, pie- zanii i lupta incepu. Asa a luat nastere Cdf-
azi Spania i
incremeneste lumen intreag I
De asta dati, e rizboiul civil, cu foate grox5viile lui, cu in-
cand de-acasa, e nevoit sa se intoarca iisIllttl" care, in interval de o sut5 de ani. a cendiile, executiri fir5 judecati, masacre infiorátoare. un r5z-
degraba spre ai schimba imbracamintea. insingerat Spania, in mai multe rinduri. boi civil pe viaf i pe moarte, despre care cineva spunea :
Acesta e until din marile neajunsuri ale Agitatiile politice, revoltele militare, se inmultirá. prapadul I A. e. L
orapflui. care it face atat de murder Copilária micei regine. Isabell a, se scurse in
de puturos. ism& nid nu poti sa ie0, di- váltoarea eizboaielor civile. Maria -Cr i sti n a
mineata, din caul..." trebui s'S abdice dela regents, iar sefii diferite-
Un alt cilifor, trait la Madrid in aceeasi epoc5, lor particle disputari tutela copilului incoronat.
spune ci firi murdiriile ce impiedicau drumul Cortesurile, sperind si pue capit tuturor acestor
la fiecare pas, el 1-ar fi privit ca pe unul din fr-amiiniiri interne, declari pe Isabelle ma-
cele mai incint5toare orase ale Europei. Dar jori, in luna Noembrie 1843. Regina avea 13 ani.
parasesc ad5uga mai departe, si nici nu Maria-Cristin a, mama ei, care frebuise
ma gandesc sa-I mai revad vreodata,afara si fugi dupi abdicarea ei, se gribi acum sä se
nurnai deaf Regele nu va realize planul intoarcá la Madrid. latoarcerea aceasta fu mar-
laudabil, ce i se atribue, de a-1 face mai cati prin tot soiul de misuri reactionare. 0 dic.
curet, ceeace dupa mine, ar fi egal cu a taturi militari fu instituiti si se declari starea
munca vrednica de Hercule." de asediu.
Dorinta aceasta a fost indepliniti de regele Intre timp, se gindiau s'o märite pe Isabell a.
Carol III. Incepind din anul 116O. Madridul Pretendentii erau odestui de numerosi. Fu ales in.
ii schimbi cu totul fizionomia. Strizile furi cu- fantele don Francisc d, Assise
ratite cu ingrijire i pavate, iar case, unele mai ria avu loc, in ziva de IQ Octombrie 1846.
mândre deaf altele, cu bakoane artistk lucrate,
inlocuiri cursele de prins soboli de odinioari ; REGINA ISABELLA
pretutindeni se iniltau edificii superbe, fäntâni
tásnitoare, in mijlocul gridinilor somptuoase si, Isabella avea 16 ani. La ineeput, ea se arSta
din momentul acela, orasul cptL cu drept favorabil5 liberalilor si se crezu, un moment, Ca
cuvânt, aspectul unei mari capitale. Spania, dupa atátea turburári, avea sS cunaascá Nu! Nu e inimal
De multi vreme, din Madridul veacului XVIII-lea. insfirsit o orS de liniste. Dar, in curind, reacti-
din Madridui r5umirositor, pe care-I descrisese
d-na d'A al n o y, n'a mai rimas nirnic. Jar
Madridul modern, cu bisericile lui, cu palatele,
unea lua din nou puferea. Cele citeva scutiri
de biruri acordate de Isabella furä suprimate.
Poporul incepu si murmure. La 2 Decembrie 1852,
pe cind Regina iesia din biserica. Notre-Dame
Stomacul Dvse"
CM alga stp cardiac" an ran mica indlaporttle a stemandid,
cu plaza Mayor si casele-i pitoresti, cu muzeuf Beset examlnati ca meat game. Ain la lakal"' a-
uncle triumfi Velasquez si Murillo,cu d, Atacha, un fanatic se repezi asupra ei, lacer- par al Anita, autitufeneau meteli, Anisette de apikom ne-
gridinilesifaimoasa Promenade del Prad o, cand s'o asasineze. de ancera decit de gate cari w* de a donut dapa numk. aiti
se numiri printre orasele cele mai infloritoare Partizanii absolutismului nu puteau s5 nu exploa- latibmportr Mims. neeljati * emitLie In tnet mi-
acensta
ale Europei. feze acest atentat. A fost semnalul unei InSs- nute, land *mica doa degas-
sate tat& I ade dared latest"-
priri a mSsurilor de ordine, t asa destul de se- soak, deiluichtaae pricimdte de furl de liktgaesla illsorata, la
Dela epoca napoleonianS, (Spania n'a mai suferit o congest* a flask:dui nu-s dL ipupa Roil Alecesiva so-Mate
o invazie stráin5. Ea avu chiar privilegiut vere. Cortesurile furs disolvate, si violente m5- terse mud stow= neregulat stamacall tamed. Ole) nand
r5m5ie deoparte, neutr5, in cursul c5tastrofei suri represive luate, din ordinul Reginel. La pro- nod items ea mice. e di- um din todisporttille este null
din 1914-1918, care pricinui atitea ruini testele populate, guvernul rispunse prin acte alma= care digera generarmate. e Imediat neutral-
f5cu s5 curgS Oita singe, la vecinii ei. Capi- noui de arbitrar. Atunci izbucni o riscoali lusallcimitszo weal:Ices sileate remata prinifflagnestalikaanta. a-
Isabela in- intealkint vest remedM familiar, emarcut
fata. tovhui1e, orasele si cimpiile ei ar fi putut Intreage Andaluzie era in fierbere. eanirietE 4 ate=tei ce poste de- wets:Dadra art care a dat do-
si duc5 mai departe aceeasi pasnicS, daca telese a era -limp sit fees unele concesiuni. Itsarte grzwe mesaft. 1 Tada eficacitapi sak In cc* pa_
rivaUtStile dinire o provinde st alta, uneltirile Regina-mami, satietyl reactiunii, frebui si treaci cer-t. bad. chxd awn* rea a tau voltazd ale "um&
partizanitor lui Don Carlo s, Incercárile de in Franta. Liberalii furi, ads.** la putere... nu Magnesia !Murata se ¡Amu de vela'
2are in taste fannacitte i dreg:Ml-
separatism ale Ca talo ni ei, luptele poporului ins5 peniru multi vrerne. La vivo dai ani mai
contra absolutismului si tirania suveranitor fitrziu, Isabella favoriza o nouS miScare de MAGNESIA le cu mast de let 7$. Sett iu format
mare «ononzlç let tic
tear fi iinnuflit viscoale;le,-revolutille s rSzboaiele reattiune.
Ca urmare, izbucnia o nouS revolutie. Barcelona
CE SA PETRECUT INTRUN VEAC Malaga, Saragossa. Madridul se risculará. Revolta
fu i`nibusit5 in singe.
Hid a tea tea cunoscuf o isforie atit de bi- Atunci, citeva evenimente externe avur5 darul,
Inintat5 ca a Spaniei, M cursul ultimilor e sufS si infoarci alentia poporului dela toate acest
de ani. Aproape 10 suveranii spaniok. n aceastS lupte intesrme: in f 859, are loc un rizboi in Ma-
ISURATA
scurgere de fimp, au fost sortiti exilului. Carol IOC, care se sfirsi prin cucerirea Tetuanelui.
D
J. . No. SOO -
ag. 15
www.digibuc.ro
R

I ) Submarinul Delfinur al cärui botez


a avut loc de Sf. Maria, la Constanta.

Sámbätä, i 5 August, de Sf. 2) Serviciul religios pentru pomenirea


Maria (ziva Marinei) au avut marinarilor morti a avut loc pe bordul
roc la Constanta mari festi- distrugátorului Regina Maria".
'4+511, cad' fost onorate
cu prezenta M. S. Regelui
Carol P. A asistat o lume
irnensä, guvernul, autoritátile
civile i militare. n afarä 3) M. S. Regale punand piatra funda-
de festivitátile fraditionale mentalä pentru hotelul Terminus" dela
s'a oficia+ si botezul sub- Mamala.
marinului Delfinul". In a-
ceeasi zi, dupä amiaza, a
avut loc, la Mamaia, solem-
nitatea puneril pietrei fun-
clarnentale a hotelului Ter-
-minus" pe care-I cladeste 4) M. S. Regale si rnembrii guvernului
calea feratá, in aceasta, cea asistä la concursurile nautice.
mai frumoasä statiune mari-
timä din Romania.
5) MaIestatea Sa Regale si membri gu-
vernului pe bordul distrugätorului Re-
gina Maria".
T

il

CASINOR IVNICIP/11 DIN VARNA


(BULGARIA)
DESCHIS TOT ANUL
Concesionar NINO ROSSI
411 ETA-- BRAZILIANA TRENTE et QUARANTE CHEMIN de HR.

www.digibuc.ro
PRIN MONASTIRILE OLTENE Biserica D o m-
neascii dela
IN JURUL EPISCOPIEI RAMNICULUI-VALCEL CELE TREI Curtea de Ar-
ges.
BISERICI DE LA CURTEA-DE-ARGES. LA MORMANTUL
LUI MIRCEA-CEL-BiTRAN.
..
p E o bucat'S de Omani-, mult mai mica deca a Bucovinei, cea plinS de vechi
si sfinte locasuri se adun5 in jurul orasuld Ramnicel-VMcea. câteva ma-
n5stiri bogate In amintiri din vremea Domnilor pämânteni. impodobite cu
frumuseti artistice de mare pref... Un pantheon, in mijlocul unei naturi surazStoare.
Dela Hurezi la Govora. dela Govora la Curtea-de-Arges, dela Curtea de Arges
la Cozia si dela Cozia la Hurezi, vechia resedint5 episcopal5 e inconjurat5 de
biserici durate in veacuri departate, ctitorii ale marilor voevozi dinaintea fanariotilor,
pioase amintiri, trainice leg5turi cu trecutul plin de credint5 si arti religioas5. Poate
singurele noastre leg5turi cu trecutul.,

CURTEA-DE-ARGES
55 incepem cu vestita Curte-de-Arges, unde se afl5 cea mai veche, cea mai fru-
moas i cea mai bine pästrat5 biseric5 romäneasc5, fostul paradis al Palatului dom-
nesc, cu hramul Sfántului Niculaie.
Inceput5 acum sase sute de ani de care Basarab-cel-mare, continuat5 de urmasii s5i,
biserica domneasc5 dela Curtea-de-Arges a fost terminat5 de Radu Vod5-Negru, pe
la 1380.
Aici sunt ingropati fii de domn i domnii frii, pais-
prezece Basaralai la num5r, p5n5 la Mircea-cel-b5tr5n, Mai sus de Calimânesti, cátkra kilometri mai sus pe
Fântana Mesterului
I

at, dureazá de veacuri un alt venerabil locas, biseri-


ingropat, acesta, la Cozia.
Manole la Curtea de ca monastirei Cozia, zidit5 de Mircea-cel-M are si 65-
Aici s'au f5cut s5p5turi i s'au desgropat subt mai
muRe randuri de zugráveli, vechile i minunatele pic- Arges. tran, care e ingropat acolo, al5turi de monaha Theo-
tun; din veacul al XIV. S'au aflat aici singurul morm5nt tuna, muma lui Mihai-Viteazul, Doamna Tudora.
neprofanat pe care-I avem In ter5, cripta cu osemin- Prin ingrijirea Comisiunei monumentelor istorice, a-
tele, vestmintele si podoabele lui Radu Negru. In ceast5 veche cetate a credintei a fast plivit5 de
sarcofagiul de piatr5, subf capacul de sticl5 groas5,
Negru-Voevod poate fi v5zut acum de oricine, in hai- Manastirea Cozia.
nele sale bogate, cu diadema de m5rg5ritare pe crestet
cu urma de mustat5 pe dintii albi, intregi, semn
c5 a murit t5n5r. Lespezi grele si movile de var l-au
acoperit secole intregi, salvándu-I astfel, de mainile
sacrilege.
Minune de arhitectur5 bizantin5, zugr5vit5 toat5, pe
din5untru, p5n5 la cele mai extreme In5ltimi, cu scene
din biblie si chipuri de sfinti, aceasti biseric5, Meca
rom5nismului, ar trebui s5 fie cercetat5, n pelerinai,
de tineretul intreg al t5rii : Sase veacuri de lupte grele
pentru neat5rnare, cufremure, invazii i incendii au tre-
cut peste locasul str5mosesc, dar sase veacuri de lupt5
d5rz5 pentru a-I p5stra si a-I impodobi cum se cuvine
unui paradis voevodal".
Tot la Curtea-de-Arges se g5sesc ruinele unei biserici
catolice. San-Nicoar5, la care se rugau sotiile domni-
torilor, de neam str5in, cum a fast Doamna Marghito
a lui Niculae Alexandru Basarab, doamna Clara, mama
vitreg5 a lui Vladislav (eroina piesei Vlaicu-Vodii, a
lui Alexandru Davila) si doamna Mara. sofa lui Mircea
cel b5trán.
(In Moldova, la aceeasi, epoc5, se rugau la Baia, in
catedral5 romim5, Margareta de Lozontz i mai tar-
ziu Ringala. sofiile lui Alexandru cel Bun, cea dintái
maghiar5 a doua lituanian5.)
Zidit tot in al paisprezecilea secol, acest templu pa- pal s'a náruif 7.i Cif Z, decand episcopia catolic5 din
Arges s'a str5mutat la Beau iar fidelii au trecut la
Irk fata bisericii din Cozia. ortodoxism.
Asa cum este azi o ruins au apucat baranii
p5rintii lor, biserica lui San-Nicoar5.

La Curtea de Arges, a doua Capital5 a frii (cea buruienile anilor si restaurat5 in nobleta incepu-
dintai a fost C5mpulungul) se g5seste al treilea mo- turilor ei.
nument religios, m5reata biseric5 a lui Neagoe Base- Picturi bizantine, datorite unor mesteri destoinici au
rab, refikut5 acum saizecidead de Domnitorul Carol I, fost scoase de sub+ nouile zugr5veli si se urea, ase-
care a incredintat lucr5rile lui Lecomte de Noisy. meni Bisericei Domnesti din Arges, acoperind tot in-
Vestiful arhitect francez, care nu putea avea nici o teriorul de sfinti halucinati, cu b5rbile lungi pän5'n
leg5tur5 de suflet cu Smirna i osemintele topite in p5mant, cu mucenice impárátese hieratice, cu evo-
vechile noastre zidiri bizanfine, a dres mutt dar mai carea profetilor si-a scenelor inchipuite de evanghelisti,
mult a stricat alcauirilor i tradifiei romanesti. cu viziunea infernului-balaur, spre care merg, mânati
Totusi, clac5 aceast5 strälucitá catedral5 nu are ar- de diavoli, cei ce-au vietuit in p5cat.
monia arhitectural5, discretia, picturile desávarsite, Pe dinafar5, brae si colonete r5sucite gratios, che-
mormintele str5vechi, fumul coplesitor al veacurilor, nare de piatr5 inflorite cts frunze si pas5ri simbolice.
cari iti moaie inima la Biserka Domneasc5, ea este rosace cari nu seam5n5 una cu alta, au fost scoase la
scump5 neamului rominesc prin aceea c hodinesc in iveal5 de arhitectii nostri, cari au eliberat de subt
pragul ei marii regi Carol si Ferdinand, regina varul degradator i jocul armonios al c5r5mizilor.
poeti Carmen-Sylva i copila unic5 a primei noes- In decorul majestuos al muntilor udati de Olt, ¡Ore
tre perechi regale. ziduri cari o inconjoar5 ca pe-o cetate de pace si de
Monumental5, inconjurat5 de un parc splendid, po- reculegere, in peisagiul r5mas nemuritor prin evoca-
leit CU aur verde. bogata zidire sträluceste in noptile rea luí Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mimeo la
et, lun5 s'au in arnurgurile roscate ca o n5lucire de Cozia, straluceste acum subt azurul de ametist al verii,
basm. rezemat5 pe in5Itimi imp5durite, sfânta zidire din b5-
o poveste pluteste fi pe furlele ei, povestea Mes- träni rämas5, minunata biseric5 a Voevodului care-a
terului Manole, care ar fi zidit-o si care si-a fácut a- domnit din F5g5ras p5n5 la Marea-cea-Mare si unde
ripi de findril5 ca s5 slaoare de pe coperis. Meffe- si-a sf5rsit zilele in post si rug5ciuni de poc5int5, mama
rd Manole a c5zut in vale la c5tiva pasi departe i ceiui mai mare Domn al farilor Romanesti.
si-a faint oasele. Pe locul unde s'a pr5busit i-au ridi-
cat o fiantaná inchinat5 pomenirei sale. VICTOR EFTIMIU
No. 500
R. ag.

www.digibuc.ro
Omu psáre
200 Ft
zegsapart-
& wings
grippect
Nu numai Clem Sohn face incercari William Picune, dupa o incercare ne-
Clem Sohn arata miscarile pe care le de sbor cu aripi. lea si un concurent n'a renuntat la ideea lui de a
face in aer, spre a se mentinea un E al situ, George W. de Grange, a ca-reusitii, sbura prin forta muschilor.
timp cat mai indelungat in sbor. rui imbracaminfe nu se deosibeste mult
de a lui Sohn.
Desi pe p5mânt pare o pas5re greoaie, d. Sohn a f5cut pána
Legandu-si de umeri si picioarè o pereche de aripi si acum numeroase s5rituri, dela mari altitudini. El se ridic5 cu
Sohn,
o coada, confectionate din panza groasa, d. Clem aeroplanul pânS pe la 2500-3000 de mefri deasupra terenu-
sore dintr'un aeroplan, dela 1000 metri inaltime. lui, si când socoteste ca viteza vehiculului si vântul îj sunt
pásgrilor in favorabile, iese din cabins, pe una din aripi i îi d5 drumul
DIN timpuri strSvechi omul a urmarit evolutiile apoi in gol cu bratele si picioarele lipife de trup. Intocmai ca
viaduh si a dorit s5 sboare, iar din când in când, câte un un parasutist, ramene in aceasta pozitie, numarând rar pSn'S
spirit inventiv a incercat ss-si faca aripi si sa imite vieta- la cinci, aceasta pentruca nu cumva aparatul s5 se agate de
tile invidiate. 0 veche legend:a greaca ne spune ca 1car a izbu- aripa aeroplanului.
fit s5 sboare, gratie unor aripi de ceara, dar ca apropiindu-se prea Dup5 cinci, rastimp in care a parcurs vre-o 70 metri, d. Sohn
mult de soare, acestea s'au topit iar el s'a prabusit in mare. 135n5 isi apuca aripile strâns In mâini, desface picioarele i incepe 300Ft
Leona rdo d a Vinci inzestratul pictor al secolului al XV-lea second
si s5 ridice incet un brat. Când a mai cazuf 15 metri a intins o
s'a ocupat, vreme indelungata, de construirea unor aripi, iar in 1678 aripa, iar coada 11 mentine in pozitie verticala, impiedicându-I
wing
frartuzul Besnier si-a facut o pereche de aripi din muslin opened
s5 vie peste cap. Dup5 alti 15 metri incepe s intinda si cea
sarind de pe acoperisul unei case a reusif s5 freaca pe deasupra de-a doua aripS. Omul pasSre se af15 acum in plin sbor. C5-
catorva cladiri din vecinatate, aferisând, fär5 niciun accident. derea sa este temperata de rezisfenta pánzelor, asa ca. poafe
Si ief5 ca acum, d. Clem Sohn ofer5 Iumii
o versiune noua, execute câfeva din manevrele pasarilor, pe care le imiti.
Clar mulf mai reusitá, a omului pasare,
cu care atrage un public Când face o astfel de exhibitie, Sohn apare la inceput spec-
numeros, pe aerodromurile Angliei. tatorilor de pe aerodrom ca un punct minuscul, pe câmpul
lnventia d-lui S o h n, care a luat nastere dup'S ani de experient5 vast al cerului iar uneori se face parc5 nev5zut. Deaccea, el
si nenumSrate sarituri cu parasuta, este confectionata dinteo pänza are grija 55-0 lege de picior o mica bombs fumigena, care
groasa, sträbatut5 de speteze de otel, usoare, &r rezisfente, e sufi- las5 nourasi albi, pe azurul firmamentului.
cient de flexibila spre a-i permite s5 manevreze in aer cum pofteste I atá acum ce spune d. Sohn despre senzatiile pe care le in-
si când n'are nevoie de ea, o pogo paturi, vârind-o intr'o valiza cearc5 in cursul performantei sale.
obicinuita. Vreme de cateva clipe ma simf tras cu putere in jos.
Cand isi imbraca costumul, inaintea unui sbor, si-si intinde aripile, Apoi, sbor infocmai ca o pasare si ma apropii treptat
el ia infatisarea unei pasari uriase, dar greoaie. Sub fiecare brat de pamant. Sunf tot timpul stapan pe miscarile mele,
apare cafe o arip5 de pânz5. lar intre picioare, dela coapse si utilizându-mi aripile si coada, gratie carora pot face Schitd, reprezentiind modul cum
pánS la glesre se intinde un alt triunghiu de pânz5, ca o coada de viraje cu precizia unui automobil. Clem Sohn executd sborul : la 25
pesfe. De coada, care este fixata intre picioare, ma servesc de picioare (circa 8 metri) el
Penfru orice eventualitate, precum si spre a-si asigura o aterisare tatocmai ca si pasarile. Apoi planez i fac spirale, co- case din avian ; piind la 200 de
f5r6 accidenfe, d. Sohn mai poartá si o parasut5, cânt5rind 34 de bor.nd putin una dintre aripi. Posibilitatea de a-ti con- picioare (cca. 65 metri) el desf ace
picioarele, iar aripi le le tine
kg., pe care si-o leaga de spate, in asa fel incât curelele sa nu trola miscarile in aer fare( niciun ajutor mecanic, iti streinse ; la 250 picioare (cca. 80
impiedic., intinderea aripilor, sau a cozii. da minunatul sentiment al puterii. Fára aripi, printr'o metri) desface prima aripd ; la
miscare de innot, imi pot modera vifeza inteo cadere 100 metri deschide sea de a doua
Clem Sohn dupd sborul de la Miami, unde a arip6, si in sfiirsit la 350 de pi-
isbutit sii se Vila cam 10 minute in aer, fare' intarziata ¡Ana la 180 km. pe orà. lar cu ajutorul cioare (cca. 120 metri) el se Old
sii deschidd parasuta. El s'a aruncat de la o aripilor, reduc aceasta vitezii la 100 km, pe ora. Pot ¡bor.
OS indltime de 3000 de metri, si si-a insemnat relua clupa voie linia dreapta a coboris,ului.
evolutiile prin aer, cu ajutorul unei dare de
fum. La 300 de metri de la pdmiint si-a des- Pot sbura cinci km. inteo directie laterala si sa ma
chis parasuta. intorc apoi pe acelasi drum, aterizánd in mipocul aero-
dromului.
Acest sbor it; dâ mpresia ca te-ai afla inteo lume
de vis, Nu auzi nimic altceva deceit vajaitul usor al
aerului pe langá urechi, iar daca reduc viteza, dispare
si acest sgomot.
De ridic ochii, imi vad aeroplanul, descriind, in del:air-
fare. cercuri largi iar jos, se intind, ca pe o harta in
relief, campii verzi, casute albe, si undeva hi mijlocul
acestora se afla un petic luminos : aerodromul. Pe aces.'
petic se afla style de puncte negre, ce misuna de cola
pana colo ca niste furnici. Aceste puncte sunt publicul
care ma urmaresfe.
Am senzatiile pe care desigur ca le incearca pasarile
cand strabat vazduhul si cred ca va veni o zi cand
fiecare orn va poseda aripi, ca ale mele cu ajutorul
caror se va putea inalta, de pe acoperisurile caselor.
Dar pentru o astfel de realizare mai e Mar nevoie de
multa experienta.
Sper ca in curand voiu putea ateriza fára parasuta.

www.digibuc.ro
Aceasta ciintareste 34 de kg. si greutatea ei e un han-
dicap in aer, faciindu-mi sborul foarte obositor. La ca-
patul unei performante, abia de ma mai pot tinea pe
piciolre. Dar cu toate neojunsurile sale acest guasi-sbor
este un sport minunat"
D. Sohn sustine cS ceeace face el nu este o simpIS acro-
batie, ci rezultatul unor experiente stiintifice. In ultimil caiva
ani, s`a specializat inteuna din cele mai primejdioase perfor-
mante aeriene s5ritura intarziafa", cu parasutain care
sportmanul se arunc5 in gol, dela o InSItime de 3.000 metri
si se las5 s5 cads pe o distant6 de 2.400 0115 la 2.700 metri,
mal inalnte de-a +rage de cordonul parasutei, care reduce brusc
viteza coborSkei si-1 lass usurel pe p5mánt.
In cursul unei astfel de incerc5ri, el a descoperit c6 executând
cu bratele i picioarele, aoumite misc6ri ca acelea ale inno-
tului, put-ea reduce din vitez5 f6rS s6 deschid5 parasuta. AceastS
constatare i-a dat ideia de a utiliza o pereche de aripi i o
coacri, spre a micsora si mai mult viteza coborirei.
La primul sSu sbor lung, executat la Miami, Sohn a sikit in
spatiu dela o in6Itime de trei mii metri. Dar in loc s5 vie pesfe
cap, cum se infiimpl6 cu toti parasutisfii, acest IndrSznet sport-
man a pornit vertical, descriind apoi o ametitoare serie de
curbe, sau mai bine zis o spkalS, ce devenia vizibilà publicului
prin dära de fum, din bom6a fumigenS, pe care si-o legase
de picior. El str5b5tu astfel 2700 m. i nu-si deschise parasuta
deca cand se afla la cáteva sute de metri de p5mânt. Spec-
tatorii II urm5riser5 cu sufletul la gurS, de emotie, OTIS când
v5zur5 insf5rsit parasuta desfäcându-se i umplându-se cu aer.
Unii dintre ei se asteptau s5 vadS pânza sfiisiându-se si pe
Sohn prSbusindu-se mort la p6mánt. Aparatul rezistS ins5,
desi brusca oprire a coborlrei i-a dat un soc ata de puternic.
Inca si-a pierdut pentru caeva minute cunostiinta.
In timpul acestei prime experiente, S o h n, nu numai ea invStat
cum s5 se serveascS de costumul sac*, dar a mai si descoperit
c5 intinzând aripile putea face fatS caorva din problemele ce
constituesc a iesea un handi-cap pentru pilot. De curand s'a deschis la Geneva, in Elvetia, congresul international teozofic, la
Obicinuindu-ma cu acea pereche de aripi" spune S o h n, care participa reprezentanti a 30 de natiuni in costume nationale. Fotografia
am vazut ca-mi puteam intârzia considerabil caboriirea noastra infatiseaza delegatii la congres, hi fata monumentului Reformarii din Geneva.
si am descoperit ciiteva miscari primejdionse. Printre MIMMINIMI
acestea este loopingul, pe care nu-I fac deceit la mare
nevoie. Miscarea aceasta prezinta un mare inconvenient:
pierderea de viteza, care poate fi fatala. Micul aero-
plan ce sunt, incepe sa vie peste cap si cum nu posed
controluri fixe, mi-e foarte greu sa ies dinteun astfel
de viirtej. La prima rostagolire, impietrisem, si cu greu
mi-am recapatat stingele rece.
Aceste prime aripi m'au invatat multe si mi-au inspirat
idei noi".
Performanta d-lui Sohn nu este Insä un sbor si el o stie. Cos-
tumul ski i-a dat totusi posibilitatea de a-si intârzia c5derea
Inteo mai mare mSsurS, deca ar fi putut-o face cu parasuta,
descriind o serie de iargi i gratioase cercuri.
P.

Harry May, pro-


fesor din Londra,
a prezentat la ex-
pozitia internatio-
nala din Califor-
nia o masina pro-
ducatoare de raze
ale mortii. Profe-
sorul May crede
ea noua lui masina
prin efectele ei ex-
traordinare va im-
piedica razboiul.
Lita explicatia
eficacitatii
ceptionale a
CREMEI ii
TIM CD M.3. IA
Doud elemente active: RADIUM si TORIUM,
incorporate in aceste produse dupd celebrele
formule ale Doctorului Alfred CURIE, precum
si compozitia lor stiintifica riguros controlata
constitue o garantie certa de eficacitate si le
asigurii o actiune de infrumusetare nebanuita.

CREMA PUDRA

DEPOZIT: SOC. GEN. PARFUMERIE, STR. LUTERANA 6, BUCURESTI.


s:ngurele produse cosmetice oprobote de cátre Ministerul SánátáPi Publice.

I No. 500
R.
Pag. 19

www.digibuc.ro
Aniuska, ferneea.pescar din Delta, plena,
depart, pe mare, in fiecore dimineof 6,
in zori de zi. impreuna cu favaräsul ei.
Domnisoara pescar isi apart fate de vánt si de 'acre. Er, e in stare st vdsleased 10 12 ore,
inftsurdnd-o in }Open, in vreme ce bärbatul fine ciirma.

YEINIC IN DELTA
UPOTI"
INGRIJESC TENUL
FEMEILE PESCARI ISI
Cu felele imbrobodite, femeile-pescar par nisfe arätäri Dear ochii (In medalion). Cum
ale apelor. frumosi fulgerg prin- e chipul adeviirat al
tre völuri. In fato- Mariuskii. Fata a
grafia noastrd Ma- ceasta munceste 15
riuska, frumoasa li- ore pe 01m mijlocul
povanct, se inapo- opei, in bateau una
¡c.d. e. 'entree plied relui si a efintului.
de pesti. Dar fiinded-si apart:I
fates, Seoul ei e fraged.

(Stiingal. Dupt o art, plane e franc)


afar& Mimeo aceasta grea de a
pune si a scoate plasa din apt se
repeft de 4-5 ori pe zi.

(Jos). Levitt cu funia in jams!


Insolai dupd ce a avid grije st aseze
o pant de lent) in spate, asa ca friinghia
sii nu roadei pielea pant la glezne in
apt, Katiuska, frumoasa Iiiionaned }rage
plane din apt.

N Delta Duntrii populatia cuprinde un nurnär mare. de Lipo- surd cochete, jnu-si pierd aceastä insusire, nici chiar atLeci când

veni, o veche sectà ruseasa a ciiror ocupatie principali irnbritiseazi o meserie attt de putin potrivitt. Pentruct tenul lor
s'ar strica desigur de vántul aspru i strut al mtrii, ela isi aptri
este pescuitul.
fate, acoperind-o in intregime cu basmale. Nu se mai vtd
ca
a.o.okKo.ve
Dar sunt mai multe lipovence deat lipoveni; in fiecare familie unde
lucru care nu e de fel rar in tinutsi Deltei se la musulmanele de altâclati decát ochii lor frumosi, care scán-
surd sase copii Fete si bdieti Wiled plat.
giisesc patru fete si doi btieti. Se intelege, c foarte multe fete teeaza printre aceste vtluri.
riimân nemtritate si sunt astfel silite sä-si aleug i ele o meserie. vezi la lucru, pe mare, in vrerne, pe furtuni si
orice
Când le
La tel cu btrbafii, devin si ele pescari pentru cd aceasta este ocu- ploaie, sau pe soare arzätor, ele par niste arättri din altä lume si te
patio obicinuitt, ocupatia cea mai la indemänt. Oarnenii din Delft cuprinde un tel de spaimt când iti apar deodatt in fatii. Nurnai ochii
se .nasc pe apt, cresc in lot.; iji petrec viafa intreagt la pes- kr lirnpezi si zámbitori te linistesc, fi te incredinteazä ci nu e vorba
cuit. Deaceea, si fete si bieti, in aceste tinuturi, pot trage la despre niste rtrigoaice clusmane.
lopefi, cinci - sease ceasuri, fart odihnd, intind pltsile si scot nt-
vocluri cu cea mai mare dibtcie. In zori, poti vedea grupuri de a Când in+âlnesti mai apoi aceleasi fe+e i femei prin satele de pe
fete plecând pe Dunäre pánt'n mare, intoviräsite de cafe unul, mal, râmii mirat cum de nu-si pierd prin meseria lor si prin felul
sau doi bärbati. Ele kdeplinesc toate muncile grele la tel cu de viaft caracterele feminine. Aniuska, Kafiuska i lvtariuska vor
pescarii si au o rezistentd uimitoare. Nu e nicio deosebire intre chiar daci n'au gisit bärbati cu cari sei se rniirite sâ plecâ bärba.
fernee t bärbat in viata pesctreasct pe care o duc de disde- tiler. Pieuta fetei lor trebue st rärntie albi-trandafirie, asa cum ii
dimineati si pant tärziu noaptea ele vâslesc, infra' in apt pant place lui Iliusa, Aliosa sau Pavlusa.
la glesnt i mânuesc uneltele de pescuit.
Dar lucru curios. Cu toatä munca grea si obositoare, intr'o ocu- Instinctul ancestral al femeilor-pescari din Delta Dunärii de-a rämânea
patio care nu pare de tel feminint, trupul acestor fete isi pästreazt frurnoase cu orice pret e o dovadt categorict cà pretutindeni femeea
Fennel si fete Jounces< alaturi de bgrbati si la fel cm ei. ramâne aceeasi.
toatt fragezimea i toatä gingisia. Se datoreazi aceasta poste La earile Dendrii. mole cede apa dulce si apa
si cochettriei lor, pentruc i lipovencele, la fel cu toate ferneile, a mirli se amesteca se pried sei mai multi petit. R.

www.digibuc.ro
'1/44.410

Canalul Grande cu palatele Rezzonico. Gius-


tiniani si Foscari.

NIN

Ammo"
...aref,.. raw mr

..

bräz-
Si frumoasa gondola, care intruneste simplicitatea si supleta pirogei tahitienè,
dand valurile Pacificului, cu marele rafinament al ornamentatiilor, s'a trezit.
b5rci
Gondolierul, ráde la rándul sau, pe infundate, pe socoteala faimoaselor
pentru cari gondola a
cu motor, astázi imobilizate. Astfel, turistii si Indr5gostitii,
fost intotdeauna un loc de reculegere si visare, pot fi gondola nu va disp5-
rea. Acum cativa ani, venise vorba sa se desfiinteze, dintr'o data, -Foote
de comunicatie mai di-
gondolele, pentru a Inzestra Venetia cu mijloacele
rapide. S'a iscaf ins5 mare válva. Din intreag5 au
lumea
namice, mai
strigarä indignarea. Diadema
curs proteste. Scriitori, pictori, poeti, gazetari, artisti i
Venetiei nu trebuia distrusä, spre cinstirea epocii electricitatii i befonului armaf.
A fost läsatä deci s5 viefueasca, in credinta c barciie motorizate, puse in circulatie
elegante,
de catre insäsi municipalitatea Venetiei, isi vor invinge concurentele mai
mai de rasa, dar incompatibile traficului din ce in ce mai intens al orasului marit
ultimele
lsi inchipuiau, ca nu va mai fi scoas5 decal- in zilele de mari sarbátori si c5
exemplare de gondole vor sfársi prin a hnbogSti vitrinele reci ale diferitelor muzee
de marina, din lumea intreag5.
la ince-
Totusi, plapândei gondole isi datoreste intrucártva existenta acest oras. Caci
putul Evului Mediu, Attila urmárind populatia venetiana ce se imprastia In desordine,
ne-avánd al+ mijloc de scapare, Venetienii isi incarcara familiile in bárci, cäutánd un
refugiu pe laguna, unde se stabilira, legiferánd o viatá social5 normal Intocmit5.
7
Puntea Puglia si porticul palatului ducal pe
tcirmul Schiavoni.
Tablou infatisand a luptà navalii la Venetia.

S ANCTIUNI. Trist cuvânt, care-a insemnat pentru


poporul italian, ¡ertfe, ingr5dire, lupte...
Intr'adev5r, una dint, e primele dispozitii ale
Natiu-
lui Mussolini, ca raspuns la hofaririle Societatii
nilor, a fost aceea a reglementärii consumului petro-
lului si benzinei. Restrictie pe care
intreg poporul,
cu Casa Regala si Princiar5, au aplicat-o
incepand
farà sovaire.
La Venetia, ca si aiurea, sanctiunile n'au scazut moralul
populatiei. Venetia va r5mánea vesnic aceeasi ferme-
chiar
catoare cetate, vesel5 si zglobie. S'ar putea
spune c5 si nenorocirea e 'Duna la ceva, caci multu-
mit5 sanctiunilor, au putut reInvia gondolele venetiene,
cari in ultimii ani au frebuit sa cedeze locul bärcilor
cu motor, mai itrti si mai puternice. Pe laguna, de-
alungul tuturor calli", pe unde trecea acum catva
timp triumf5toare si semeat5 barca cu motor, a coborit
din nou tacerea.

www.digibuc.ro
La epoca aceea, apárura primele gondole : cuvänt
cu origine obscurs o derivatie a grecescului cym-
bake' (corabie mica). A fost impodobitá cu ferul
acela curbat, care si-a schimbat de mai multe ori
formatul pán5 a ajuns la cel de astäzi si care
simbolizeazä prin cele sase vârfuri cele sase cartiere
ale orasului, având in partea superioará cornul ducal,
un fel de podoaba capilarä rezervatä Dogelui.
Timp de mai multe secole, functiunile gondolei
s'au limitat la transportul persoanelor si märfurilor
din oras spre insule i spre farm. Poporul venetian
a putut-o folosi in voe, dupa ce Republica a pavat
arterele cele mai frecventate ale cefitei inlocuind
vechile punt+ de lemn prin poduri stabile din piatra.
Nemai ramânându-le alta cale de comunicatie,
gondolele se inmultira cu miile.
Era de aur, a gondolei, incepe. Devine din ce in
ce ma onfortabila, mai elegant5. Pânza säracacioasa,
slujind sá fereascá calatorul de arsita soarelui, fu
inlocuitá printr'un adapost discret inchis cu por-
tiere de catifea, numite felze". Prin 1660, luxul
gondolelor Intrece orice inchipuire. Nimic nu era
destul de frumos, nici un metal destul de pretios,
nici o flora destul de fastuoasä pentru impodobirea
gondolei patricianului sau negustorului imbogätit. In Tablou de Giovanni Mansueti
zadar tunau magistratii Republicei Impotriva risipei reprezentiind miracolul Cru-
nesäbuite ; ei se vgzura nevoiti, la un moment dai, cii in ckimpul San Lio.
sa' puna stavil5 nebuniei, ordonánd pesi gondolieri venetieni. Ele
uniformitatea gondolelor, Ingaduin- furâ acläugate mice; flotile de
du-li-se de a fi luxoase doar in recreare pe care Ludovic al
zilele de sárbätoare. XIV-lea si-o construise la Ver-
Pe vremea aceea circulau la Ve- sailles.
netia peste douásprezece mii de Dupá moartea regelui, aceste
gondole. Formau o adevárata flotä, gondola continuará sa facâ de-
dovedind cât de arzátoare si de liciile Curtii. Numárul lor, cres-
vioaie era viata in capitala Lagu- cu simtitor, iar la Versailles
nei. Gondola lua parte, dacä se räsari un mic sat, numit pen-
poate spune astfel, la viata ora- tru circumstantä mica Vene-
sului, nelipsind dela nici o särba- tie". Revolutia nimici insá toate
toare, incepând cu Logodna acestea. Resedintei Fontaine-
când Dogele stand in bleau ii veni rándul sá revadá
picioare la pupa', arunca in valuri, gondolele, mai tárziu, pe timpul
o verigg de aur, simbolizánd unirea celui de al doilea Imperiu, cand
pe veci a cetátei cu marea, izvor ministrui piemontez Constan-
de viata glorioasä pentru Repu- tino Nigra, primul ambasador
Veni i ziva cánd gondola al Italiei la Paris, clarui
pärási canalurile Venetiei pentru a Eugénie o gondola,
se aciuia pe Iâng5 Regale Soare, cu un gondolier...
Senatul claruindu-i, inteadevar, doua Chiar astäzi Inca, nu are loc
minunate exemplare, având la ciirma, nici o serbare nauticá pe
j'atru dintre cei mai vanjosi si chi- Sena fárá aparitia siluetei gran-
dioase a gondolei.
BR
Cortegiu de gondole.
¡lama Biserica Santa Ma-
Bazinul lui San Marco. ria della Salute.

Joe 116111!

..,

www.digibuc.ro
0 pörticiat din Cana lul Grande, vfizutii din Picturö de Francesco Guardi V en eti a. Muzeul Poldi Pezzoli
Pescheria. Milan.

De altfel, se sfie prea bine pe câti artisti si


poeti i-a inspirat gondola, dintre cari ar fi in-
deajuns s5 pomenim pe Alfred de Musset. Va
rárnâne un subject vesnic pentru artisti, pentru
pktori. 0 vedem adeseori pe pánzele cele mai
moderne, la fel de tánárá, niciodatá iesità din
moda. De aceea, disparitia sa ar fi fost si mai
regretafá, ea fácand parte in intregime din pei-
sagiul venetian scump artistilor i tuturor cáläto-
rilor.
Dar gondola nu-si spusese inc5 ultimul cuvánt...
Infipt5 In sufletul nemuritor al Venetiei, ea stie
dovedeascá la nevoe deci, cu prilejul sanc-
tiunilor fragilitatea, eleganta i supleta sa,
nu-i exclud nici utilitatea practicá, nici puterea
de a-si sluji cu credintá cetatea.
Gondola Venetiei, nu poate sá piará. Este ne-
murifoare, ca insási frumusetea si spiritul vietii

Concurs de vitezci bare gondole.

pátimase, voluptoase i misterioase, care ne va


uimi i fermeca, de cáteori vom trece pe cana-
lurile sale ; fie in noptile instelate, fie in amur-
gurile aurii, sau in dupá amiezile de vará, ace-
Iasi suflu de neliniste, plin de dorinte si frenezie
va pluti in aer, printre palatele cele mai vechi
si totusi cele mai moderne din lume.
FERDINAND REYNA

Serbciri venetiene : cortegiu si regate


istorice.

www.digibuc.ro
0 fotografie a lui De V era din
Martie 1932, când a fast ales pre-
sedintele Irlandei, cu 81 de votari
contra 68.

C A multi dintre conducStorii moderni, E-a ;ii CI +I de V a ler a nu este


prin nastere cetStean al tárii, in fruntea cáreia se afli. Hitter
dupS cum se stie, este austriac ; Pilsudski a fast lituan de ori-
gins si nu polonez ; I osif St a I in mai vorbeste inci si acum cu accent
georgian ; Mu staf a Ke m al Pa s a s'a n5scut la Salonic, in Grecia, d-rul
Kurt von Schuschnig g, cancelarul austriac, in Riva, Italia.
Din acest fapt reiese, intre altele, jocul de dupa rSzboi, al frontierelor. Sa-
ionicul mai fäcea Inca parte din Turcia, pe vremea cänd Kemal Pasa era
copil. iar Riva era teritoriu austriac, atunci cand Schuschni gg mergea la
scoalS. 3000 mile de ocean sepal-5 orasul unde Ea mon de Valera a vázut
pentru prima oar-6 lumina zilei, de capitala sa. El s'a nSscut la 1882, la New
York ; p6rintele s,iu a fost un emigrant spaniol, venit din Cuba, iar mama,
o irlandezS, sosit5 ceva mai tärziu in America. Nasterea sa pe teritoriul
Statelor-Unite si cetátenia americanS, au avut, la un moment dat, un rol sal-
vator in viata lui De V aler a.
In vreme ce pentru Hit! e r, originea sa austriaci a fast intrucStva un nea-
juns, fruntasul irlandez, a devenit presedinte al Irlandei numai gratie faptului
cS era american. Dupä revolutia din primSvara anului 1916. el a his+ crutat
de cätre tribunalul militar britanic, numai pentruc5 Anglia nu voia sá-si piardS
simpatiile poporului american, execufand un cetStean al Statelor-Unite. Tot;
ceilalti comandanti au fost impuscati. Singur de Valera a supravietuit. Daci Un desen recent al presedintelui
s'ar fi näscut intr'altS parte decät in America, istoria Statului Liber al Ir- Pe Valra, facut de Ivan Opffer,
landei ar fi fost cu totul alfa. Ba, poate c5 acest tinu+ n'ar mai fi devenit
nicicänd un Stat Liber. De Valera ca luptiitor irlandez a
Pentru toti irlandezii, De Valera este pur si simplu D e v- ceeace indici editat o gazetii Presa irlande-
o apropiere sufleteasc5 si oarecare afectiune. Este un tribut, valoränd cS- zii. El se ocupa personal de foa-
teva mii de voturi. Un astfel de nume, care in prescurfarea sa cuprinde o l* sectiile ziarului, si in fotogra-
desmierdare, nu se dobändeste nici prin demagogie si nici printeun simplu fia noastrii Il vedem studiiind o
masinä linotype.
succes, oricSit de mare ar fi acesta. H
tl er ca si Woodrow Wilson n'au
fost niciodat5 porecliti, pe cánd T h e o-
d or e R oo se ve It a devenit Teddy"
sau T. R. iar Lloyd Georg e, L. G."
Putini sunt insä aceia cari-i spun Dev"
in fats.. Asta o face doar sotia sa si
aceia cari sunt cu el pertu. Rudele ma-
me+ sale, din districtul Limerick, unde si-a
petrecut copiIria ii mai spun inc5 E d di e.
Prietenii i colegii lui, i spun, deobi-
ceiu, Sef u I e, sau daca vorbesc in limba
irlandezS, tjachtaran (P r es ed n t e).
D e v.' este ins5 numele sub care-i po-
meneste ooporul, atunci cand el nu se
afIS de Fat5.
Acurn zece ani, cánd era in opozitie si
partizanii sSi i spuneau Presedintele Re-
publicii", gw,ernulCosgrave a e-
mis o lege, ce urnla sS fie votatä de
catre Da i Eireann (Adunarea Natio-
nals) si care fäcea un gray delict din
intrebuintarea titlului de presedinte, pen-
tru o altS persoanä decát d, Cosgra y e,
care prezida Executiv. CurSnd
dupa aceastä proclamare, o infl5cSratS
valeristä, Contesa Mark ievicz s'a ri-
dicat, n cursul unei Intruniri la Dublin,
si a declarat cä niciodatá nu spusese pre-
sedintelui republicii altfel decät D e v..,
dar cci din ziva aceea, n'avea s5-1 mai
cheme pe D e aitfel decSt P r e s e-
dintele Republicii". Sicuaceasta.
legea a cäzut.
Posedind resurse de energie putin obici-
nuite, O e V a I e r a desf5soara o acti-
vitate prodigioasä. La birou soseste intre
9.30 si 10. Incepe deobiceiu prin a prim;
pe capii tuturor departamentelor, ce se
No. 500
R. ag

www.digibuc.ro
afla sub controlul sau si se ocupa cu scrupulozitate de cele mai mici detalii. Se intoarce
acas5 pentru dejun si reapare apoi curánd, in birou, unde lucreaz5 pana la ora 6, cand se ilff? .41/1C
r K'e,4 ;?.. f,e;,:i.111%6

duce iar acas5, pentru ceai adesea revine la minister, continuându-si activitatea pin5
tarziu dupa miezul noptii.
Atit timp cat se aflä in lrlanda, sau in Anglia, nu se atinge de alcool, convins fiind
b5utura este rnarele blestem al t5rii sale. Interesant de notat este insa faptui c5 bea vin
sau bere, oridec5teori trece pe Continent. Nimic nu-i plac e. mai mult decit sa stea la
fereastra unei cafenele la Zürich, sau la Geneva si sä savureze o halb5 de bere,, privind
lumea ce-i trece pe dinainte.
In orele de ragaz, ocupatiile sale de predilectie, in afara de alpinism, sunt sahul, materna-
ticile si muzica. A fost un cititor !acorn, pinä in ziva cand i-au sl5bit vederile, i vorbeste
irlandeza curent, dar cu un accent gutural. Una dintre marile lui pasiuni o constituesc ma-
tematicile. Intr'o zi, pe cand se afla in drum spre Roma, I-a intrebat pe secretarul s5u ce
credea despra equatiile de gradul al patrulea, iar acesta i-a r5spuns : Nimic", pentruc5
i toti ceilalti ca-
nu poseda decat notiuni elernentare de matematic5. Era o zi de arit
15tori dormiau, dar D e y petrecu dou5sprezece ore incontinuu, explicandu-i secretarului acest
fel de equatii. lar timpul petrecut in inchisoare, la 1918. I-a utilizat studiand teoria lui
Einstein.
Sotiasae ofost5 profesoar5, Sinead Ni Fhlannagain (Jennie O'Flanagan) pe
care a intálnit-o la Liga Galic5, atunci cand inv5ta limba irlandeza. In 1910 s'au c5s5torit
si au avut sapta copii. Unul dintre b5ietii s5i, Brie n. a fost ucis anul acesta, in Februarie,
pe cand c515ria prin Phoenix Park. Cel mai vrästnic dintre copii, Vivia n, si-a heat doc-
toratul in Stiinte si este actualmente asistent, in clasele preparatoare ale Universifatii din
Cea mai mare dintre fiicele sale si-a luat licenta in Stiinte, iar restul copiilor sunt
inca in liceu.
D-na de Valera a fost o blonda exceptional de frumoas5, dar astäzi, párul ei auriu a in-
caruntit in mare parte. Ca si sotul sate e o fire rezervat5. Familia e departe de-a duce
o viat5 rnonden5. Cand De Valera a devenit prezident, sotia sa a spus ca guvernul at
face bine sa-i dea o tovar5se oficialá, care s5 ia parte la receptii. Menajul De Valera
locueste intr'o cas5 extrem de modest5 si de simpI5, pe Cross Avenue, Blackrock si nu
are decat o singura servitoare. Páná'n 1932 au tinut o locuint si mai mica, iar d-na D e
V a le r a ingrijea singur5 de gospodärie.
Copiii lor se bucurá de mad simpatii in Blackrock si au prirnit adesea invitatii la diferite
petreceri, din parted unor farnilii care pe vremuri au fast cele mai acertee adversare ae
lui De Valer a. Dar d-na De Valera le-a refuzat, sub pretextul c5 fiii s5i sunt prea
ocupati cu studiile.
Ca orn de stet, presedintele este extrem de accesibil i prirneste foarte multe vizite. (Ce
reporterii este ins5 foarte meticulos ; totul treleue scris sau aprobat de el, in interview-ur4
pe care le acordi). Are numerosi prieteni. Vederea lui de Valera devenise in anul trecut atit de
Unul dintre ei este medic de plas5, si se slabs. Incat documeMele importante, ca si le poati citi,
manes-ter Farnan. De Valera il viZi- erau tipirite cu litere speciale. mari. Asti primivari a
fast la Zlirich, spre a se trata la profesorul Alfred Vogt.
teal.; adesea tárziu in noapte si fac im- In fotografie d. De Valera cu cei doi detectivi ai sii.
preunä lungi plimbári pe jos. Imediat dupa NMI
acesta se plaseaz5 secretara sa, K a t femei, dar nu le di nicio atentie. Acestea se aclunS
leen O'C onne 1, care se afla in serviciul ciucure in juru-i, oriunde apare ; el le zambest e re-
lui de vreo 20 de ani si-i cunoaste opera zervat si, fará s5 fie aspru sau pompos, izbutesk e
i. mentalitatea. mai bine de c-it oricine.
sä le tie la distanta.
De Valera e foarte simpatizat de c5ire Banii par sa-1 intereseze foarte putin. Cand s'a ales
Domnisoara Maurezn de Valera. fo- prezident, si-a redus singur salariul dela 2,500 la
tografiatä dupii ce a trecut exame- 1.500 lire sterline. Ware avere personali, nici gus-
nul de licenta in stiinte. turi costisitoare, lar luxul 11 lass indiferent. E un me-
Doamna Eamon De Valera. loman pasionat, foarte religios, dar catolicismul sau
In Septembrie 1932, presedintele n'are nimic ostentaiiv si e departe de fanatism ; o
statului Mandel, De Valera, a des- mare parte dintre prietenii s5i sunt protestanti.
chis sedinta Ulan Natiunilor, la Ge- Simtul humorului nu e tocmai robust la el, dar exist5.
nev Rareori se preteaz5 la glurn5, dar apreciazi o si-
tuatie comic5, si când ride, o face din toatá
Odaii, a fost arestat in orasul Ennis, in mijlocul
unui discurs, si a stet inchis un an. Cánd s'a v5zut
iarasi Meer, s'a inters imediat la Ennis, uncle si-a
relual discursul incepind eta urmatoarele cuvinte
Dup e! cum vie spunearn, a+unci cand am fast
intrerupt...."
Personalitatea sa se traseaz5 in linii vigtu-oase, prin-
tr'un sever auto-control, printeo credintä fanatic5
in datoriile sale fati de Idanda, o extraordinar5 se-
riozitate, printrrun spirit cant didactic, printeo corn-
pieta° detasare de cele lurneyti, prise ilic5p5fainare
umanitate.
0 singurS daf 4 s'a intimplat piard5 calmul
in public, si aceasta in cursul unor desbateri. ,pe
terna ingrádirilor ce urrnals a se pune presei frian-
deze. li iubeste copiii cu pasiune, dar curáind dupa
tragica moaete a micului Brian a ap5rut ta o intru-
nire, calm far5 ca figura lui s5 tr5deze ceva.

Eamon de Valera a descoperit Irlanda La virsta


de doi ani. Cum p5rintele s5u, murise la New Vert,
el fu expediat in Wanda si incredintat fratelui ma-
mei sale. A crescut in casa bunicii lui, l'ang5 Bruree,
in disfricful Limerick. Mama sa, rärnas5 in America
se rec5sZtori. El frecventa scoala local5. locuind in-
tre timp la conacul unei ferme si, multumit5 talen-
tului s5u pentru matematici, dobândi o burs5 intr'un
institut calugaresc de länga Cork.
lntr'o vreme, Ng-a s5 intre inteun colegiu
Jesuit dar sf5rsi prin a prefera liceul Blackrock, din
apropierea Dublinuiui, unde-au inv5tat mai tarziu
copiii sL Licenta si-a luat-o la UniverPtalea Regala,
invatat limba irlandefá, s'a ¡Scut profesor i si-a
No. Stxi
R. Pag. Th
www.digibuc.ro
inceput cariera ca nationalist si revolutionar. DeV aler a se alese presedinte in Dail Eireann, cuprinzând depu-
De Val era a fost din capul locului un extremist al extremi- fâtia provinciei Sinn Fein, din Sudul Irlandei. Devaleristi, con-
stilor. Era inevitabil sä se alSture lui Pearc e, Mac Donoug h, stituiti intr'o adunare national5, refuzar5 s5 depun5 jur5mântul
Mac Der mo t t si altora, in proclamarea republicii Irlandeze, de credint5 regelui i e proclamari independenti. lncepu
care-a avut loc in ziva Pastilor din 1916. Prudentii au privit räzboiul civil, care fu un adevâraf rn5cel. Un armistitiu puse
ins5 atunci evenimentul ca pe o aventur5 absurda. Nu se pu- cap5f ostilitätilor, in lulie 1921 si urmar6 negocieri Erna de
tea ca o asemenea oyfur sa reuseasc5, spuneau ei. Asta era cinci luni, p5n5la semnarea tratatului irlandez. Acesta supunea
curat5 sinucidere. Wanda regimului Dominioanelor, dar separa Statul Liber de Ul-
Timpul le-a dovedif Insä c5 se inse1aser5. Drepf e c revolutia ster. Devaleristii se desrnembrar5. Cu toate c5 delegatii
a fost in.ibusitä prin fort& arrnatä, dup5 o s5pf5m5n5 .de Ceti se duseser5 la Londra erau plenipotentiari, De Val er a ii
lupf5 ; c5 toti eaderii, cu exceptia lui De Valera, au fast destitui si refuzi sâ accepte fratafuL Voia mai mutt. Trece
condamnati la moarte si impuscati. Dar revolutia dela Pasti in opozifie si Cu aceasta r5mboiul civil reincepu.
n'a marcat un esec ci o victorie. Cet putin asa priveste De Va- Luptele ivar5 sf5rsit prinfeo epuizare a ambelor fabere si in
lera lucrurile. aici din pârjalul si sêngele acestei insurectii prirn5vara anului 1923 un ...Cease Fire Order" puse capät
ridicat dup5 un sir de ani fragici Liberui Stat klandez, mäceltzlui. De Valera si partizanii s5i, acurn in minoritate,
cu el in cap. susfineau c5 Trataful fusese impus Stafului Liber, de cätre LI o-
De Valera a fost unul dintre comandantii instircinati Cu ope- y d Geo rg e, prin ameninfiri refuzar5 sâ apar5 in Dail, a-
rafunile militare propriu zise. El se dovedise, cu cäfve timp fife vreme cM membrii jurau credintä regelui Imperiului Bri-
inainfe, un admirabil organizator, in armata republicanä a Irlandei. fanic. lunie 1927, guvernul Cosgrave emise o lege,
Irs Carfea posta15 frimisä din in-
Pläpändul matematecian, avänd sub comanda sa o man5 de care cerea candidatilor pentru Dail, ei promitä c5 dac5 se ale- chisoare de De Valera priefe-
oameni, ocupase, la rnarginea Dublinului, un punct ce se numia geau, aveau s5-0 ocupe locurile in Adunare. Aceasta-i aduse pe nului s5u.
Boland's Mills si trebuia ap5rat cu s1r5snicie, pentruc5 pe aci De Valera si pe cei 43 de oameni ai s5i in Dail. 0 nou5
trebuia s5 treac5 armata britanic5, venitä pe mare, spre a alegere ii speri partidul la 57 de membri. lar in 1932, dobân- nu urmäreste a'tceva decCt u-
ajunge la Dublin. Trupele brifanice fur5 infampinefe de o urgie di majoritatea, printeo coalitie cu parfidul taleurist, luând locul nitatea i autonomia poporului
de gloante i rapnele. Oamenii lui De Valera erau cei mai bine lui Cosgrave. irlandez. Nu e vorba de ce-
instruiti, antrenati si condusi din intreaga armatá klandez5. Vara trecut5, cänd I-am väzut pe De Valera, am fost pri- eace vreau eur" a sous el o-
Asta au recunoscut-o 0,15 si englezii. Unul dintre trucurile mit cu conditia sâ nu-i pun chesfiuni direcfe, cu privire la efa- datä, unui gazetar care-I infer-
lui De Valera era s5 lase cátiva oameni, eu dou5 trei mitraliere, cerile Irlandei. N'a fost un interview, ci o scurtä convorbire. viewa ci de ceeace vrea po-
intr'un avant-post, de unde inältau steagul irlandez. Cu aceasta Biroul s5u este o inc5pere mic5, foarte simplu i foarte modest porn! lrlandez".
Ii am5gea pe englazi, cari credeau c ;3. acolo se afla grosul mobilat5. Ajungiind la putere De Val e-
fortelor sale. De Valera n'a vrut sä capituleze, afunci când re- In realifate, De Valera pare mai putin sever decât in fo- r a, dupäcum era si de astepfat
volutia a fost in5busit5 ;n interiorul Duhlinului, der n cele tografii si arati mai tänär, decal. cei 54 de ani, pe care-i are. a ciopârtit räu coada Leului
din urm5 s'a supus ordinelori ofiterilor s5i superior. El a iesif M'a prirnit cu amabilitate. Britanic. Dail-ul" a abolit ¡Lira-
din Boland's Mills, pentru a se preda, spun-and: ..lcapizscati-m4 1-am explicat c.5 ziarul meu m5 trimesese recent la Londra, c5 mäntul de credint5 c5fre rege,
dace' vreti, dar !asap oamenii in pace". eram fericit, dup5 atâtia ani, petrecuti pe continent, s5 pot a redus intr'o mare masur5 pu-
Tribunalul militar I-a condamnat la moarie, dar mai tárziu, aflân- explore regiuni noui si c5 viata Insulelor Britanice prezinfä as- terea i priviiegiite guvernato-
du-se câ leaderul era cetâtean american, sentinta a fort comu- pecte extrem de inferesente. Acest termen Insulele Brta- rului general, desfiinfind drep-
taf5 in inchisoare pe viat5. Englezii tineau la vremea aceea nice a fort din parte-mi o involuntar5 sc5pare, pe care insä tut de apel Impotrive sentinfelor
ca America s5 infre in räzboi, de partea aliatilor ; vofurile si ci D e Va lera n'a läsat-o sä treac5. Foarte serios, el a ola- Curtii Supreme klandeze, si a
sentimentele irlando-americane câniäreau mult pe efueci. De servat ci dac5 am inclus i Mande in insulele Britanice, spera tiat armiiätilefunciare. Acesfea
Valera a petrecut ins5 nurnai un an la Dartrnoar, pentruc5 in ci o f5cusem dear in sensul unei expresiuei geografice erau niste pliti, in suma de a-
1917 s'a proclamat amnistia generalä. i imediat deoarece explicei atunci cá avearn fatä de ziarul meu datoria de a mä proximativ 5.000.000 lire anual,
majoritatea celorlalte c5petenii republicarte fuseser5 impitscati cultiva si documenfa. pe care Wanda le facea Angliei,
s'a ales presedinte al provinciei Sinn Fein. A fosf ales, ..Faarte bine* zise d. De Valera. In cazul acesta vei in contul unor imprumuturi con-
in acelasi timp, si deputat al acestui tinut, dar n'a avuf oca- incepe sä te documentezi de pe acum". Si se apuc5 sä-mi tractate in secolul trecut, cu a-
zia s5-si ocupe locul la Westminster -- se intelege cä era demonstreze care era deoseleirea intre Irian& si Insulele Bri- jutorul c5rora Termieril irlandezi
un abstentionist" si nu s'ar fi dus drept la Landra, chiar de tanke*. mai târziu, voind sä-mi precizez cam-- ii curnparasera ferenuri. Auto-
s'ar fi permis pentruc5 la inceputul anului 1918 a fost pul de activitate, cäutai un mime mai potrivit si, dupi o scuriä riffile brifanice au r5spuns la
arestat din nou si de data aceasta, trimis la ocn5, la Uncoln. pauz5, souse; grup de inutile, in Nordul Europei". aceasta, prinfr'un tarif prohibitiv
In jurul evad5rii sale dela Lincoln s'au tesut mai multe le- La care cL De Val era ea 15sat cu scaunul pe spate si a asupra märfurilor irlandeze, in
gende. Lucrurile par ins:5, a se fi pefrecut astfel: De V alera râs cu poff5. s?ecial asupra produselor agri-
a frasat pe o carte postal5 un desen grotesc, reprezenfind un Am vorbit o bun5 tat/cat-5* de vreme despre Austria si Europa cote : vite, lapfe si unt, care
orn beat care se stráduia s5 deschid5 o us4, cu alutorui unei Centrali, de uncle sosisem recent. Presedinfele era faarte bine aonsfituiau grosul experfului ir-
chei uriase. Cartea sc5p5 vigilentei cenzorului der destinatarul, informal- asupra tuturor chestiunilor europene ; i dupä el ma- tandez. Cu- aceasta a inceput un
un irlandez cam greu de cap, arunc6 desenul in fundul unui rea nenorocire a contineniului rezidi in fapful c cei mai in- rklecti economic, care se mai
sertar, gândind c5 De Valera Isi iesise din mirrti. Desenul cu- feligenti oarneni au fost siliti de precipitarea evenimentelor, sä duce inc5 si acurn. Si D e V a-,
prindea, in fond, conturul precis al cheii dela poarta cea priveasc5 räzboiul ca pe ceva inevifabil. P5rerea sa este c5 nu lera s'a väruf nevoit s5 aduc5
mare a inchisorii. Ceva mai fârziu, priefenul primi un al etc:1i- fat asffel au stet lucrurile acum cinci ani. Pe afunci räzboiul era radicale modific5ri in viata eco-
lea desen, similar, dar cuprinzând de data aceasta o chee o desläntuire de care lumea se temea i spera c5 n'are sä se nomic5 a Handel. A interzis im-
mai mica. Destinafarul intelese in cele din urrn5 despre ce era mai produc.i. Astki insä, fof it consider5 ca pe un feromen nor- porful, a infiintat fabrici de za-
vorba. Comand5 o chee si izbuti sá i-o strecoare lui D e mal. Clifinä gray din cap si ad5ug5 cä de s'ar fi nascuf ger- 6,51-, a dat ordin sä se cultive
Valer a. Dar aceasfa nu se potrivi. Atunci, D e v isbuti s5 man sau francez, si-ar fi inchinat vieta incercânii de a sfahili grâtr Si si-a fàiaf surplusul de
imprime in ceara unui c5petel de lumiinare, conturul exact al o pace permanenti, infre Franta si Germania. vite, incercând a incuraja indus-
cheii si s5 trimeaf5 acesf -Haar amicului. In scurf timp, el prim; Apoi cl De Valera reveni la Wanda 0 documentarea" mea friile pieläriei si ale cärnii ; car
o pl5cint5, in interiorul c5reia se afla o chee i o pil5, iar incepu. Mi-a vorbit cu r5ladare, calm, explicit si sabre, dar in un cuvânt, Anglia I-a silit la ex-
intr'o noapfe, D e v p5r5si frumusel inchisoarea. figure lui irasä sträluciau ochi de fanatic- perienta auterhiei. Dar nimeni
Fugi la Manchester si se ascunse in casa unui preof. De aci, se *** n'ar pu tea spune infrucât va re-
duse ia Liverpool, si trecu, cu oarecare dificult5ti, in Wanda. In afar5 de insusirile-i evidente tenacifafe, inteligent5, etc. usi aceast5 experient5. Eforful
Se zice câ s'ar fi travestit in mariner si c5 freca punfea, chiar ear pärea c5 principala surs5 a puterii lui De Val er a stä a fast formidabil i s'a ricuf cu
la picioarele detectivilor cari perchezitionau fiecare vas, ce in fetid cum a stiut 55-0 apropie poporuL Situatia sa mai preful unor sacrificii uriase.
se apropia de coast5, in cäufarea lui; o altä anecdoli spune cu seam5 dela desflintarea Senafului esfe virtualmenfeaceea intre fimp, sun+ semne foarte
c'ar fi fost ascuns de c5fre un prieten in magaziile cu cartaff, a unui dictator, dar cu toate acestea, el a r5rnas in fond un slabe der sunt c5 acerba ur5
unde ar fi sfat literalmente ingropaf in carfofi, p5m5 la ple- democrat intransigent. Crede in popor si poporul crede in el. a presedinfelui imps:drive Marei
carea politistilor. A trecut apoi oceanul, in America, deghizaf Nu de mulf, a declarat in public c5 nu socoate s5 mai ia Brifanii a mai siSbit. El a anun-
in fochist. Nouâ zile a stet la New York si a ficut minuni in vreodat5 arma in mân5 si sä lupte pen-feu Irlanda, dar c5 bu- tat aalfel, pe la inceputul ace-
acest rästimp. Politia britanic5 11 mai c5uta inc5 in Anglia si curos ar lupta i muri pentru democratie. Are o pro- stui an, c5. liberul Stat Mendez
in lrlanda pe când el cutreera Stafele Unite, sustin5nd cause fund5 incredere in cinstea si spiriful de dreptate al poporu- nu va permite niciodat5 ca te-
unei Mande libere si adunând bani pentru realizarea ei. lui. In 1933, s'a gräbit s inábuse miscarea Ciimiisilor al- ritoriul sau sä fie intrebuintar
Se intoarse in tara sa, pe vasul Celti c, debarcând mai intii bastre (fascisiä) deoarece isi d'S perfect de bine seama cä de vreo putere sträin5, ca bazä,
la Liverpool. Aci, mitui pe secundul unui mic steamer de ca- pânä i cel mai inieligent clintre popaare poate fi mistificat, si de atac impotriva Angliei.
leotaj, pentru a-I ttece in Wanda, dändu-i 100 de lire. Cu acesti c5 prima deforie a democratiei este si se apere. Un singur tel a avut D e Va-
hani, ofiterul se duse pe uscat si se imb5t5 turt5. De Valera Trebue sä arnintesc fapful ci aproape imediat ce-a ajuns la lera in viata sa : unitafea
r5mase ascuns In camera aceluia. Dar cum venise timpul plec5rii putere, De Valera s'a supus unui plebiscit, de care nu mai independenta Irlandei. Nu se
si ofiterul nu se mai ar5ta, c5pitanul vasului veni furios la cabina era insä nevoie, si in momentul când isi va pierde majoritatea, poate spune ins5 ci i-a realizai
secundului spre a vedea ce se intämplase. De Valera nu-si va demisiona. In 1934, se'ncepuse o campanie impotriva im- idealul. Tot cea izbutit a fost
pierdu cumpâtul ; simul5 o stare de ebrietate, iar c5pitanul fl pozitelor locale. Câtiva dintre priefenii s5i au fost de pärere sä creeze un Stat liber, InI5un-
I5s5 in cele din urrna' s5-si fac5 somnul, crezând c5 avea deaface s5 se ia m5suri serioase impotriva räsvraitilor, cari dohorau trul Imperiului Britanic. Acesf
cu vreun tovarâs de chef al ofiterului s5u, absent. Ajuns din arbori deacurmezisul drumurilor sitäiau stälpii de felegraf. Nu", Stat liber este un compromis
nou in Wanda aceasta era le 1919 -- el determin5 o serie le-a räspuns insä d. D eY a I ere. Liisati-i in grija poporului. intro aspiratiile republicane si
de evenimente, ce se inscriu in isforie. El singur Ii va Won". brutalele realitäti ale puterii 6ri-
A fosf o istorie plin5 de cruzimi, de frâmântare si de sânge. Cu des5v,irsire lipsit de orice ambitie personaI5, omul acesta tank,. F. A.
No. 500 --
R. Peg. 27

www.digibuc.ro
Frumoase debutante impreunii
cu conducii+oarele lot, sosesc
la Buckingham Palace, admirate
de un public numeros.

_AA

o debutantii incIintindu-se
in fata Regelui.
dreapta Monarhului. In stänga se
BUCURIA CROITORESELOR
af15 opt dorrni, irrbrScati +of
Dar ploaia care-a stricat garden-party-ul regal a fast un dar ce . la fel.
Cand ajunge dreptul primului
resc pentru rnarile case de confectiuni, din Bond Street, deoarece
costisitoarele toalete, purtate cu aceast5 ocazie.ai care urmau dintre acesti domni, debutante
inmineaz5invitatia sa, acesta
fie intrebuintate mai tarziu la receple de dup5 arniazi, au
fost stricate toate. Nici una dintre doarnie nu s'a indurat o d5 vecinului si cartonul frece
Piräseasc5 garden-party-ul dela primele pic5turi. Ai asteptat astfel din mn in min5 pän5
ultimul gentle-
cu toatele prea mult si a 67.0 victme potopului ce-a urmat. cand ajunge la Chamber-
In citeva mlnute, creeatiile celor mai de seam; modeliSti Ion- man Lordul
donee! far5 transformate in niste lamentable sdrente. lain, care anunti regelui nu-
Cu aceast5 ocazie, regele a dat impresia ci nu se prea sin- mele, cu glasul scizut. Intreaga
ceremonie este calculatá pe se-
chisia da ploaie. Ca intotdeauna, el s'a clovedif urt gentleman
perfect in satisfacerea datoriilor sale. Svelt si elegant, tinirul cunde s,; claca vreurra dintre
doamne ar incerce s5 prelun-
manarh a luat loz intr'un foto!iu de forma unit; iron i cu un
geasc5 momentul prezentárii, cei
aer resernnat a asteptat defilarea debutantelor. k jura-i se
opt lorzi ar pofti-o delicat, dar
aflau strinsi membrii farniliel regale. Ducesele imSr5caser5
pentru prima dati, in acea zi, toalete in culori mai deschise, energic si treaci ma; departe.
Desi ratatá de vreme,
farea a lost foarteimpresionanti.
Tronul regelui, cu splendidele-;
414 it 4 ornamentaii i cu pretiosul co-
4i4 vor oriental, ce i se intinsese
8.1V la picioare, f5cea un frurnos con-
4-4 trast pe pajistea verde a grS-
dinilor. lar toaleteie debutante-
her formaser5 un airag de culori
delicate, dealungul cir5rilor cul-
tivate, ale parcului. Damnii, in-
clusiv regele, purtau frac si tot;
aveau cafe garoare albi
butoniera.
Anill acesta s'a introdus un nou
gen de reverent5 oficiala, dar
inovatia n'a prea avut succes.
Mate dintre tinerele domnisoare
Ilu stiau (Jima frebue si se lase
pe piciorul drept, sou pe tel'
asa c uncle revere*
O noui serie de debutante eau prezentat, aril)! acesta,
au fost ficute alandala.
la St. James's si au devenit astfel mernbre oficiaie' Regele ridicat la un mo-
ale societitii. Ateasta inseamni /carte muit pentru ment dat prIvirile spre cet, st
tinerele -fete, care sunt acum considerate destul de vristnice spre neincredere, si-a dat ordin s5
a se cisitori. Ele devin membre ale Societ5tii Engleze, intrând se scurteze receptiunea. Dar din
rcul acelor Upper Ten Tfignsontl", care-au condus dea- nefericire decizia a venit cam
iungul serolelor si conduc Inci, destkele Angtei. t5rziu. Nourii eau spart i cu
Prezeniarea la Curie este, un ceremonial alit de important, in coafurile, ce fuseser5 meticulos
viata societtitii engle2e, incit e trebuit s5 aibi lor, des+ familia aranjate, in desordine, clegan-
regal"; se alli in doliu. Evenimentul nu s'a desf5surat ins5 sw pampa fele din kalta societate au in-
de altidat5 cand automobliele debutantelor se insiruiau la partite ceput si se imbulzeasci sp. a-
palatului, in vreme ce tinerele fete asteptau si treaci pe dine- dipostul pe care-I *feria e spa-
intea regelui si s5-,si Uri, rosind, reverenta. De data aceasta, Regele se Mica numai In fota doamnelor din corpul diplomatic. tioas5 marcisloi,
grandioasa rezeptie a lost inlocult5 prin gar'zien party-uri. Eticheta Demnitatea caracteristia a a-
a r5rnas aceeasi, clefi s'a renuntat la fast ft, so
intetege ci tea- ristocratiel ea topit ca prin far-
letee debjtarrtelor au soferit si ele maid-Jai& ;beat* de Ins- deoareze exact cu 24 de ore inaintea rezeptiuneI, trecuse pri-
mec, sub pioaie si in mai putin
pre¡urir:.
ma jurnitate a anulu de doliu s,i irmepuse. o cap, doamnele s-i-au pier-
dc
Der desi rn2lt sImplificati, cerempnia at fi fast fowl* frurnoas5. CURIOASEE REGULI ALE CURTII dut curnp5tul, ca oricare alte
daci n'ar fi intervenit o ploale torentialS, aceasta k prima zi. hi femei, surprinse de-un potop.
inr.5,
cea de a doua, vremea s'a -ma- indreptat clar tot atirnau Regele Eduard a pirut cel mai
deasupra Londre;, ncuri grei emen;nt5tori 17 multe dintre debu- Regulile dup5 care se desrásoarS aceste receptii sunt ciudate
primeste, putin afectat de aceasii ploaie,
tante au trebuit si se mirgineasci a-si 15sa c5rtile de vizit i. le in genere necunoscute. Putini stiu de pild5 a regele
st5nd ¡as, prezentarea tinerelor dornnisoare din kalta societal* care-a stricat astfel prima re-
usierii oficiali ai cJ-tii. ceptie a scurtei saie domnii.
Aceasta a fost natural, c rrsre desarn5gire pentru tSteva sute englez5, dar se ridicá, La venirea unel doamne din corpul
si apar5 diplomatic. Si in timpul cif defileaz5 doamnele din aceastá
de tinere fete, care lur desrändul s'au pregitit ca categorie, sotia Ministrului de Externe, d-na Eden, sti in Londra L RASKAY
inaintea regelui Ice
No. 500
IL Peg. 2-8-

www.digibuc.ro
Baranul Pierre de Coubertin, fon-
datorul locurilor olimpke in 1896.

omogen, pentruca tare era Impartita in doua state (ce- Deci, Jocurile Olimpice, pot fi privite ca niste prim
fati) sau provincii diferite. Jocurile Olimpice erau deci institutii pacifiste, in istoria omenirei. Si ca atare, ek
un binevenit prilej de cunoastere si infratire, pentru ilustreaza inaltul stadiu cultural al Eladei, tar5 care findee
grecii din toate *tile tarii si din strainatate. Pe vremea s5 cucereasca mai mull prin spirit, decát prin sable. Tot
aceea, la baza unui razboi se afla dorinta unei comuni- filosofii greci spuneau ca o minte sanatoasa nu se
tati de a-si dovedi superioritatea fizica fat5 de alta. poate desvolta decat inteun organism sanatos"
Inteleptii greci, convinsi de barbaria acesfui obiceiu si a in consecinta, sportul trebuia socotit ca un factor de
rázboaielor in genere, se gändira sa dea tineretului pri- prima imporfanta, in viata copilului si a adultului. Edu.
de a-si misura fortele si
1(41.41 rezisfenfa n ntreccui catia fizica a cetateanului ramánea in mina statului, iists
pacinice. victoria obtinuta la jocurile olimpice insemna o ny-

EXACT acum 2712 ani au avut itio


primele Jocuri Olimpice, In valea INVINGATORUL LA JOCURILE OLIMPICE ERA
Olympului si vreme de 1.170 de PRIMIT DE ORASUL MU NATAL CA UN REGE,
ani, ele s'au tinut in acelasi loc, la intervale ,Inapoiat in Corinth, Xenofon a fast primit tri-
de cafe patru ani. Nici rázboaiele, nici epi- -umfal. In zidul cetatii s'a facut o spartura anu-
demiile si nici foametea nu le-au putut intre- me ea sa poata treee carul sau, caci -- se
rupe continuifatea. Ele deveniser5 un factor effluia a se spune or care adapostelte,
atat de important, in viata vechilor greci, invingator la *wile o ic oral are
incat &Aura nastere unei noui terminologii neyeie
cronologice. In calendarul grec, anii erau soco-
titi dup.; numarul Jocurilor Olimpice si peri-
oadele de cafe patru ani se numiau Olym-
pyade".
Pentru vechii greci, aceste jocuri erau mai
mult decat o sarbatoare sportiv5. Ele luara nas-
tere ca niste ceremonii religioase, in cinstea
lui Zeus si intrecerile sportive jucau un rol
Mai tarziu, ardoarea religioasá scazând,
preotii au facut din jocuri un mijloc de atrac-
tie a populatiei. Aceasta incercare a lor a
avut un mare succes si poetii clasici ne spun
ca performantele aveau un public de 60 0115
la 100.000 persoane. Ultima Olimpiada, care-a
avut loc in 1922, la Los Angele s, a avut
80.000 de spectatori. Daca tinem seama de
redusa populatie a epocii clasice si de dificul-
tätile ce se ridicau in drumul calatorului,
putem spune fara exageratie c5 un public de
60.000 persoane, pe vremurile acelea, ar cores-
punde astazi unei jumatati de milion de in-
divizi.
Jocurile Olympice au avut la inceput un rol
etic. Grecii erau imprastiati pe coastele Medi-
feranei si multi dintre ei se instrainasera de
patria mama% In afar5 de aceasfa, chiar grecii
ram* in Grecia nu mai constituiau un tot
LUPTA DECISIVA IN PENTATLON, PE VREMEA
-5- -coler VECHILOR JOCURI OLIMMCE.
Concursurile propriu zise la olimpiade durau
patru zile. Spectatorii la luptele cari hotarau
nsupra pentationului nu stateau in stadion, ci in
curt& templelor, pe treptele lungi ale ala nu-
mitei sali a ecoului". Flautistii, acompaniau
luptele, intovarasiti fiind de strigatele specta-
torilor. Aci a obtinut Xenofon din Corinth, in
anul 464, cel mai mare triumf al vietii sale,
'Hind invingator la pentatlon.
Primul alergator, Condyllis (nepotul defunctului
general), aprinde faclia pe muntele Olymp.
cinste si penfru cetatea castigatorului. Isioricil anfichit,
ne vorbesc despre onorurile ingramadite asupra invint
torilor la infoarcerea lor acasa. In cinstea lor se dade
banchefe marete, li se ridicau statui si se numiau stri.
dupa ei. Aveau intrare libera la toate featrele si in to,
arenele sportive si pentru tot resful vietii lor, nu r
plateau impoziie. lar dup5 moarfe, nu arareori se
+ample sä fie frecuti in rindul eroilor si adorati.
Afletii isi incepeau antrenamentul cu zece luni inainte
data inaugurarii jocurilor. Ei trebuiau mai intái s dep
un juramánt, ce-i oblige la o sfricfa disciplina si supune
Concurentii alesi ai unui stat, fraiau cu totii
supravegherea unui antrenor oficial. Cu patru saptarr

www.digibuc.ro
inainfe de inceperea jocurilor, concurentii, set+ de an-
trenod, maseuri, sclavá si bueStari, sosiau la Stacfienul
Olympic, pentru antrenamentul final. Discipfina era fearte
sever i antrenorii ficeau adesea uz de drepful liar de-a
manui bastonul.
Din cele scoase la iveala de sápaturile arheologilor s'a virzuf
c5 stadionul Olympic este la in5ltirnea otic5rei constructiuni
moderne de acest fel. Avea o pist5 desSvarsitS pentru
alergári, ferenuri pentru intreced atlefice, un ring pentru
lupte i box, douS bazinuri de innot, cerium de odihn5,
hoteluri pentru concurenti si locuinte suficiente peni-ru ads-
postirea numerosilor speciafori.

Stadionul ande Greciei. Stim, clupa statui, baso-reliefuri si din scrierile contimporane cS, desi
a arid 1cc olim- grecii nu rectmosteau clasificarile dupa greutate, luptele for aveau loc dup5
piada din 1932. reguli similare cu acelea care stmt in vigoare astázi, si atunci ca si acum, se
la Los Angeles. punea mulf pret pe stri, pe jocul de picioare i pe factica.
In fatografio Femeile m5ritate n'aveau voe s'S asiste la aceste festivitati, iar finerelor fete,
nocistrii finato le era rezervati o tribuni. separaii. Jocurile Olympice erau un eveniment ex-
cursei de 100 clusiv 65rbitesc.
m. niat. Nu se decernau premii costisitoare. Singurul frofeu, cu care pleca Inving5forul,
era o ramur5 ruptá dintdun m5slin, ce se spunea c5 fusese s5clit de c5tre
IN DREAPTA Hera cle s. Atletii concurau intdun spirit cu adevärat sportiv si se f5ceau,
steagurile dife- in prealabil, cercet5ri spre a se stabili c5 erau Intr`adev5r amatori. Mate vreme
r let or natiuni cat s'a cultivat acest ideal al sportului, jocurile au inflorit. Dar cand influenta
participanle la Rornei, de sub Caesari, a inceput a se face simtitá i gladiatori pl'atiti au inlo-
olimpiada din cuit trepfat pe atletii amatori, jocurile olympice au Incept:1- sà decad5 si la un
Los Angeles, in moment dat, Incetar5 cu des5varsire.
1932. Cincisprezece secole mai tarziu,
Jocurilor Olympice a fort
Din toat5 Grecia, si uneori dela reinviat de cat-re un nobil belgian,
dep5rfari de mii de mile, veneau baronul Pierre de Couberfin.
printi, negustori, artisti, oameni de In 1894, el intruni la Paris, politi-
stat, filosofi, tSrani si chiar baieti cieni, sportmeni si literati, din di-
de scoalá. Veniau in special pentru ferite fad, si ceru s'a se dea tine-
a vedea competitiile sportive, dar refului, din toat5 lumea, ocazia de-a
stiau cá in Olympiads aveau s5 se intruni, in scopul unor pacinice
IntalneascS vechi priefeni, s5 afle intreceri sportive, organizate dupa
ce se mai infamplase in metropol5, modelul vechilor festivitäti olym-
In decursul ultimilor patru ani pice. In felul acesta, fiii diferitelor
adesea, s inchee fransactii avan- fad aveau s5 se poat5 cunoaste
tagioase. De jur imprejurul terenu- Intelege, aducand intre natiuni
rilor sportive se insiruiau sute de pace si bun5 -invoke. ldeea a test
baraci, in care ne vindeau vinuri, adoptat5 de multi alti
fructe, c5rnuri, Carti, talismanuri, sa aIcatuitun Comitef al Olym-
vestminfe, bijuterii, cai, sclavi si pia del or Internationale.
obiecte de gospod5rie. Acrobati, Doi ani mai farziu, in 1896, avea
cant-are-1i, scamatori si comedian;
loc prima Olympiada moderni. In
se folosiau de aceast5 ocazie. dude unei organizatii care 15sa
pentru a-si anita mestesugurile. mult de dodt si a fapfului c5
numai frei englezi, cátiva ameri-
FestivitStHe durau cinci zile si in- cani, francezi si germani au parti-
cepeau printeun jurámánt al futuror cipat, ¡lacunae au insemnat un mare
competiforilor, cari se legau succes, afat din punct de vedere
concureze cinstit si s5 se supuie idealist, at i din punct de vedere
tuturor legilor si r eg u I i I or. Se sportiv. Cei patru membri ai echipei
aprindea sfanta flactirS olimpicS americane s'au Inters acasS cu
o lung5 procesiune formaii din fiflui de Campioni olympici. Dar
preoti, laureatii infrecerilor pre- Deschiderea alimpiadei din Las Angeles. la 1932. Au participial atunci marea senzatie a fácut-o un simplu
cedente, arbitri, seprezentanti ai 2000 campioni. lambda de inceperea locuriior. concurentii depun Ora%
pSstor grec, S p yr os Loui s,
guvernului si garnish, pornia so- maim! aiimpk. care-a castigat Marathenul In delta
lemn5, irecdpe dinaintea utiasei
statui a lui Zeus, la care Ph id i a s lucrase 4irnp de cinci ani. ore tit' 22 minute, un record care-a fest bátuf mai tárziu numai cu un minut.
La vechii gweci, acela care era in stare s'S se la la infrecere in foafe luptele,
Cand Sp yr es Louis, pfin de praf si fr-Snt de puteri a apSrut primul la titti5,
cei 50.000 de spectated ai stadionului au fosf culmea enfuziasmului. tar cSed
atlefice era cu mull mai pretuit deaf concurenful penfru o singudi perfor. brate si 1-a s5rutat, un uragan de urale s'a ddicat
mant5. Pent a thlenul se considera deci ca cei mai important dintreteate co m- Regale Gracie; I-a ridicat
petitiile. Acesfa consta in cinci performante combinate Grasmere* cu discul din piepfurile publicului. Nite, nike I" (victorie) sfrigau cu fotii. lzbanda pis-
torului a devedit a succesul nu se obtine numai prin antrenament i prinfeo
alergari, sarituri, aruncarea Cu sulita si lupta. Dupa acesfa veniau ¡wire- acesta reclant5 in primul rind un spirit sportiv.
cerile adolescentilor, lupte û rnatchuri de box si in cele din urrn5, alergári de pregSfire
Dupa patio ani, in 1900, cand atletii lumii eau inirunit din nett la Paris, o mare
cai i de care. schimbare se produsese. Spiritul sportiv se trezise in mai toate natiunile. Era
Af.S1' lupta dreapti, ct si hoxul. jucau un rot iarimordial n via-1'a sportiv5 a
Nr SOO
R. ag.

www.digibuc.ro
Una anit performantete rehe mai imporlente üt
intrecerile de inot la olimpiada, stafeta
libera 4 x ZOO in. a fart= Jeponia cu. echipa
Tina. Sugiura, Taguchi ti Arai, stabilind
nou record mondial de 8 minute, 51.5 se-
cunde. ram easel la raimiL in arm* tor:A-
merica. lingerie. Pronto 0* Germania.

&cum o chestiune de onoare pentru ftecare tará, nu numai sá


fie reprezentata la Jocurite Olympke, dar sa 0 procure sport-
menilor toate usurarile, pentru antrenament sa suporte chet-
tuelile trimiterii echipei alese, la centrul olympk. Natiuni, care
pâma atunci considerasera sporturite ca un privitegiu sau dis-
tractie, pentru cátiva indivizi bogati, erau acum hotirite sa
nu se lase mai pre ¡es decat celelalte täri vecine-
Olympiadele urmatoare eau tinut la St. Louis in 1904, Aten a
(festivitate intermediará) in 1106. L on dr a 1908, St o c kh o 1 m
in 1911, Anvers in 1920. Paris in 1924, Amsterdarn
I SW L o s An g ele s in 1932, fiecare avand un numár
tot mat mare de tari participante. La cee de a 11-a Otym-
piadai care are acum toc L erlin. sunt reprezentate 49 de
tari, de citre aproape 4000 aticti. Sp yro s Lo u is, cal.tiga-
torul primului Marathon in 1896, este oaspele de onoare si va
prezenta fericitului castigator, traditionala ramurä de mastin.
La ¡eau& Otympice se incearcá a se bate recordurile stabi-
lite n toate sferele sportului. E interesant de comparat
cifrele performantetor dint-re 1896 si 1932, cu care ocazie
se poate constata ca in unele sporturi recordurile au sporit
consideraba, iar in allele au ramas stationare.
La- Los Angeles, echipete japoneze au fost o surpriza, mate ¿intro
formante, dar majoritatea victoriilor le-au repurtat americanii, cari aveaudiferitele
avantagiul
per-
.se aflau la ei acasir. Obicinuirea echipelor, nu numai conditiunile climaterke, dar
cu suprafetele pe care urmeaza sa se produca, apoi cu hrana i cu spectatorii, La sariture artistica in apa, victoria au repur-
o chestiune ce nu se poet. trece cu vederea. Deasemeni, trebue sä este tat-o Statele Unite. Numariti cel anal mare de
de timpul pe care-1 ia catoria. Anul acesta echipele eau intrunit din se tie seama si pewee a fast obtinsit de Degener urmänd iu or-
se obicinui cu schirnbarea coneRtiunilor de diferite naturi.
vreme, spre a ate Greene st Wayne, toti trei americani. In
fotografta moestra, japonerul Shibahare felicita
pe Degener.
lit frifografia noestra, echipa japoneza dupe'
victorie.
1110.11111 diT

Tiv Mho_

Stadionul olimpic din


Berlin in timput
defilarii

JIM

Lt. Rang care a c4tigat singura


medalie de argint pentru Ro-
minia, la olimpiadá.

www.digibuc.ro
INCEPE SEZONUL... totusi uncle nu sunt destul de clare. Problema
retrogradárii nu
conducatorii. Ce se va
cu un rezultat mediocru. Poate
pretinde Stoeck ca e cel mai
este chiar atat de simpla pe cat cred A vor fi bun aruncator cu sulita, din lume?
Intampla bunáoara dacá cele dada echipe din divizia Bineinteles ca nu, dar a avut
regiunea vestica a tarii sau
din aceeasi regiune, sä presupunem noroc. Si tot asa se poate in-
lucru s'ar
chiar din acelasi teritoriu al unei ligi, si daca acesf alcatui di- tampla cu multi altii : s ai sansa
intampla in cativa ani succesivi? Atunci cum se va divizia A. unui concurs eliminatoriu favora-
din
vizia B vestica? In locul unei echipe inaintate ar putea bil, si ajungi In finalS, dupace
se vor primi doua echipe degradate. Si tot astfel s

avansärile din divizia C.


altii mai buni au fast eliminati ;
fi si cu eliminarile din divizia B. si
speram ca in cele apoi s fii nevoit s concurezi
Mai sunt si alte probleme neclare, dar s dimineata la ora 7 sculandu-te
intelege lucrurile si vor imbunatati
din urma conducatorii vor perfect. Inceputul e bun si pro- astfel depe la orele 4 in vreme
regulamentul, asa ca sad faca ce toti ceilalti concurenti au avut
barajului si
mitätor, mai ales in ceeace priveste desvoltarea ragazul sa doarma bine, pentruca
pentru viitor un impuls desvoltarii le vine randul numai dupa amiaza,
cum s'a intamplat la gimnastica ;
**
fii nevoit s sari impotriva
despre vantului, In vreme ce adversarul
Se vorbeste muit despre rezultatele jocurilor olimpice,
succesele unora sau altora. Vom avea prile; s ne ocupäm per are norocul ca vantul s slabeascá
evenimentele sportive din Berlin, deocam- la un moment dat sau chiar ss-si
longum et latum" cu important care joaca rol schimbe directia ; s te afli in
1:0). data' vrem s relevam un factor foarte
Faza din matchul RipensiaFerencvaros (3:0 i olimpi-
decisiv In toate concursurile, si care este : norocul. atleti sunt fata unui juriu corect si
perfect
rezulfát relativ, caci daca unii nepartinitor, sau nesansa unuia
iata ca jocul ada nu da decat un
ABIA ne-am odihnit cateva saptamani si reinceput. S'a In adevar cei mai buni ai lumii, cum ar fi Owens, Lovelock, alcatuit din oameni interesati, etc.
cu balonul rotund si cu nervii nostri a cel mai Towns, multi altii au avut numair,procul unui moment fericit
si Toate acestea sunt chestiuni de
deschis sezonul de toamna al football-ului, n'au castigat decat cu alutorul norocului. La aruncarea noroc. Nesansa, in concursurile
popular sport la noi in tari. bunaoara, finlandezul Jaervinen, care de doi ani de zile izbuteste sportive, este adversarul cel mai
internationale capete in ultima zi a competi- periculos si care trebue invins
inceputul a fast frumos, dat fiind ca. matchurile aport sportu- atinga 76-80 m. are nesansa s
public numeros, aducand un Dr.
aduni totdeauna un
organizatorilor.
fiei, un abces si astfel germanul Stoeck, devine camp:on olimpic, in primul rand.
lui, ca sa nu mai vorbim de beneficiile
dela inceput, trebue sa vorbim de o mare
Dar chiar acum,
primejclie a sportului nostru: reclama exageratä. De sase sap-
ziarelor decat
Vimani incoace nu citim In rubricile sportive ale Admira. Desigur
si
vecinica poveste a echipelor Ferencvaros
echipe si apreciem
ca suntem constienti de valoarea acestor la aceste doua vedete
si pe organizatorii cari au adus in Capita multa ajunge sa
ale soccerului international, totusi reclama prea sa citeasca zil-
plictiseasca. Publicul bucuresteane n'are nevoie
s'a format, ce-au man-
nic cine vine, cum vine, cand vine, cum
cat ieri la mass, etc. Rezultatul unei reclame exagerate poate
sport, publicul fiind foarte usor deceptionat,
fi periculos pentru Un caz
asteptand prea mutt si primind, eventual, prea putin.
multi dintre oaspeti
similar s'a petrecut cu Hungaria, cand
n'au fast chiar vedete, cum le numea reclama, iar unii dintre
reclami abun-
jucatori nici n'au venit. E o metoda falsi aceasii eruditia sportiva
denta. Acesta nu este un bun sistem pentru fi nici o afacere buns
a publicului si in cele din urrna nu va
pentru organizatori. Reclama trebue sä fie reclarna, fira exa-
gerari, fara povesti. ***
Cons; liul federal al Federatiei de Football a reformat diviziile
satisfacatoare,
nationale. Reformele sunt binevenite si in general

ROMANI LA BERLIN
ROLUL SPORTIV1LOR spune un proverb german. Dupa
Kondorossy Zoltan. Cei cari stiu cu cate greutati lupta
aceasta ramur5 sportivä la noi In tara, si mai ales
cu cafe
dreptate am
constatam insa
avut. Trebue
cà n'am avut
nici noroc, fiindca elvetienii si
sa

ENDE gut, alles gut Berlin, cu juriul, cu gruparea,


douS saptamáni de sperante si deceptii, in ultima
zi greutati a trebuit s lupte la ungurii n'au fast mai tari, si
si chiar in ultima intrecere, sporful
romanesc a inre- dupace n'aveau nici pe departe conditiile fizice ale concuren- daca sortirea in echipe ar fi
Rang s'a calificat pana'n lupta tilor celorlalte natiuni tre6ue sä fie pe deplin multumiti
gistrat un succes. Locotenentul fast mai convenabila, foarte usor
Hasse, si numai dupa trei de rolul pe care 1-au jucat romanii in lupta. Afará de Kondo- echipa noastra s'ar fi clasat a
din urma, cu germanul locotenent obtinand, invingand numerosi adversari. Tojar
baraje a cedat campionatul olimpic adversarului sail,medalie de rossy, toti au avut succes, categoric bantam, cu trei victorii, iar treia, cum s'a intamplat cu
astfel, locul al doilea si castigand prima si singura a fast' al cincelea in echipa maghiara.
si cu Mat Borlovan al saselea. La box pugilistii ne-au fost eli-
argint pentru Romania. Acesta e un rezultat frumos
'la; impresionant, cu cat a avut loc in ziva inchiderii solemne Daca oficialitatea va sprijini mai mult acest sport, vom avea minati chiar la prima Intalnire.
jocurilor olimpice, In prezenta a paste 120.000 spectatori. in viitor multe succese frumoase. Era si natural, cu adversari atilt
curind vom publica o critica larga si completa a jocurilor La scrima am avut o concurenta prea puternica si prea mare. de fari. Dar, dacS n'au reusit
impice. Deocamdata ne vom margini sa comunicam uncle Scrimeurii nostri : Antoniade George, dr. Gheorghe Man, d-ra de data aceasta, desigur câ in
participarii Marinescu Nicolae,
eflexiuni asupra rezultatului si in general asupra Garda Gantz si Thea Kellner la floreta, viifor boxeurii nostri se vor
r.eprezentantilor romani, la aceste competifuni mondiale. Dlocsko Prager la spada, Marinescu, afirma mai bine. Boxul la noi
urmatoarele probe ale olimpiadei : Miclescu, loan Präjescu si
Romania a participat la Szatmari si Prager la sa6ie, s'au comportat onorabil. Au fast in tars este destul de desvoltat
otletism, lupta greco-romanii, scrimii, ginmasticii, fir, adversari seriosi. Unii dintre ei s'au calificat in sferturi de fi fiagadueste
'mind-ball, box si cäbirie. N'au avut insa ju- Insfarsit, la calarie, romanii s'au
400 m, plat i a fast eli- finala, au rezistat si au avut multe victorii.
_a atletism Nemes a concurat la hi va da roadele plasat in primul plan si s'au
la sari- riu convenabil, si n'au avut noroc. Experienta
ninat la prima Intrecere eliminatorie ; lonescu-Crum, si astfel nu s'a probabil, la noi acasa,
dovedit cei mai seriosi adver-
urn in lungime, n a atins limita prescrisS sträinatatii e mult sari. Capitanul Chirculescu s'a
alificat; la fel nu s'a putut califica nici Havalet la arun- La gimnastica am fast. ultimii. Superioritateainvatat insa mate si putut plasa la probe de dresaj
nici o noi. Echipa noastra a
area discului. Dealtminteri acesti trei atleti n'aveau prea mare pentru
si n'au rutiná dacä vor transpune invatamintele acestea in tara, plecarea al freilea, iar acum It. Rang,
.ansS de plasament. Recordurile lor sunt slabe la probe cu obstacole, al doilea,
gimnasticilor n'a fost zadarnica.
,nternationalä. deceptie. In afara de concurenta dupa baraj.
La Marathon am fast reprezentati prin campionul Ludovk La tir inregistram o oarecare In concluzie, Romania in con-
important si arrnele mo-
Gall. Din 57 de concurenti Gall a fast al 23-lea. Un
lac ono- extrem de serioasä, au ¡Lice un rol cursul celor 56 natiuni, repro-
marathonistul pregatite pentru concurs ale strainilor. Afara
abil si mai mult nici nu puteam astepta data aler-
derne si anume
totdeauna priceperea. Dispo- zentate la olimpiada din Berlin
lostru, intr'un concurs In care participau cei mai buni de aceasta, la fir, nu hotaraste s'a comportat satisfacator.
rezultatul obtinut
gátori din lume. La fel trebue considerat concurenti, Firea a zitia si nervii sunt factori decisivi. natiuni. Ne-am clasat
Dupa cum am spus mai sus, vom
ie Vasile Firea la 50 klm. mars. Din 36 La hand-ball au participat numai sase Trebue s relevarn face o criticS aprofundata a
bun.
)cupat locul al 19-lea, cu un timp de parcurs penultimii, batand echipa Statelor-Unite. olimpiadei, Intr'un numar viitor.
nostri nu ne-au produs o care am inregistrat-o in
n general, putem socoti ca atletii pro- aci c clupa victoria extraordinara pe
deceptie prea mare, ca s'au comportat onorabil, si ca germana la Sibiu (8-10), am fost Dr.
Intrecerea cu echipa
babil au invatat mult. aratam c aceasta competitie n'a fost decat un
greco-romana au participat urrnatorii lupfatori: Tojar singurii cari s din partea germanilor. Vedem acum cata
n lupta
*sit, Horvat loan. Brolovan Fitip. Cocos Francisc si act de diplomatie

www.digibuc.ro
DIN TOATA
LUMEA
La granita de Nord a Indiei se produc mereu mki rebeliuni.
Nu de mult a fost atacat aci un ofiter englez i ordonanta
sa. Ofiterul a sciipat dar ordonanta a fast ucisd. In foto-
grafia noastra, indigeni din India de Nord la panda.

Regele Gustav al Suediei


are o conversatie glumea-
ta cu printesa Sibylla, so-
tia nepotului sera cel mai
varstnic. In stanga langa
principesa Sibylla. se afla
fratele regelui, printul
Carol. Cu fain asista la o
serbare data in onoarea
regehri (Stockholm).
478 DE SARUTARI IN-
TREO DUPA AMIAZA
Artista de cinema Andrea
-0`
Leeds urrna gaseasca
:11:51AAale. un partener pentru noul
sau film. Trei artisti au
fost incercati, pe rand.
Andrea Leeds a primit in
dupa amiaza aceea 478
de sarutari. Se pare ca
cea de a 478-a sarutare
nu-i mai face multa pla-
cere. In fotografia woos-
tra, artista incearca pe
Francis Shields, ca prim
amorez.

DUCESA DE YORK
INTRV MOUE IN-
FLORATA, LA IN-
AUGURAREA U NEI
GRADINI DE JOC
PENTRU
Ns de malt :Incest,
de York a inaugn-
rat an lot de jot
pentrn copii, Iôngä
vechinl spital Rio-
ombory. Aceastii
graeNnifii va fi cea
mai trumoasii din
Londra. Intructit
din Iona trecutii
cartes englemii a
adoptat seed - do-
KM, daces° de York
poartii o rochie
infloratii. Fotogra-
fal a surprins-o
nfr'o scenii grafi-
Iasi, stônd de
vorbi cm un wisp
de copii.

www.digibuc.ro
111011LIEWSAF000
THE Central Casting Bureau este, in cetatea filmului, centrul in jurul ciiruia
graviteazS activitatea figurantilor. Un ;ngenios sistem de mecanisme face
lor perfecte i cu zimbetele lor seduaitoare, dau acele minunate tablouri
ale filmelor muzicale. A venit la Hollywood in primávara anului 1933, ametiii
ca cererile de figuranti ale studio-ului s5 fie satisfäcute, cu o promptitudine de mirajul cinematografului, si nu s'a lisat descurajat5 de statisticile pe care
de automat. Aparatura este formaiii din masini, emitind fise de identificare, prin capitala filmului le publica, spre a modera imigratiunile. Ea Oa una i buns :
care figurantele sunt alese dup.& tipul ce reprezintä ; teletipuri pentru comunicarea va infra in cinema". Ei bine, a reusit. Astäzi este una dintre cele mai
cu studiourile ; un placat urias, pe care sunt inscrise si clasificate, cele mai utilizate cáutate figurante din Hollywood. Anul trecut a lucrat peste 60 de filme, fie
dintre figurante si unde t5blitele cu numele acelora care lucreaz5 sunt intoarse pe ca dansatoare in ansambluri de bald-, fie ca figurant5 pur i simplu,
dos, resSnd Iocul gol, pentruca personalul casting-ului s5-si poatä da, dinteo ochire, ap5rind intr'un salon, sau in stalul unui teatru, etc. Ceeace-i
searna care dintre figuraiote sunt libere. trebue acum este acel big break" visul tuturor figurantelor care s'o
Cele mai active ore sunt intre 4 si 6 dupa amiazä. Toate plasamentele se fac prin scoat5 din gloat& i s'o faca actrita". Dar aceasta se intamplá foarie rar.
telefon si cei trei telefonisti opereaz5 2.000 de chemSri pe orä, cu preciziune si U I a posed5 un spirit vioiu ea e clovnul i filosoful grupurilor, in mijlocul
singe rece, ca niste veterani ce sunt. In vreme ce ei anuntä numele figurantelor c5rora lucreaz5. Nu se consider5 frumoasS, dar e una dintre cele mai incin-
care vin sä vada, &Ica vor avea de lucru, in ziva urmStoare, directorii ocastingului" titoare fete, apSruire andva in figuratia unui film muzical. Are ochi albastri,
stau inaintea placatului i.li fac alegerile, rotatia fiind unul dintre sistemele fixe, ce lucesc ca niste luceferi, un Or de culoarea mierei, iar gratia ei este
dupa care lucreaz5 acest birou. gratia puri i intens5 a unei fl5c5ri.
Operatorii spun fetelor sa incerce mai tarziu", daca vreunul dintre directorii Fate demonstra niste aparate de gimnastic5 inteun magazin din Hollywood,
ccistingului" nu repetä numele figurantei, care se aflä tocmai atunci inaintea lor. cand unul dintre magnatii locali a vSzut-o i-a oferit un post de usierá, in
lar in acesf din urm5 caz, e puss in legSturä cu chrectorul, care-i dS instructiunile fantasticul s5u palat. In r5stimpul pe care i-I lasa liber aceast5 ocupatie,
necesare. face figuratie, dupScum am mai spus, in diferite filme. Cistig5 cu foarte
Directorii castingului au o memorie prodigioasS. Ei cunosc, nume, pe fiecare
dup.& putin peste strictul necesar cheltueste banii cu socotealä. Nu fac
dintre figurantele inscrise in registrele lor, si and operatorul anunti M ary Jane s", niciodata o cumparaura, daca nu pot plati tatul dinteo data, nu
stiu despre ce tip e vorba. datoresc nimanui nici un ban, iar gazda mea primeste intotdeauna
Un punct vital al Central-Castingului este sectia de informatiune si *stare, uncle chiria cu anticipatie. Asta-i ceva de care o figuranta poate fi mandra."
prezideaiä o fostä actritS, care Alma este o altä dansatoare,
trebue s5 fie In acelasi timp i o -74 care face figuratie filme. Are
experimentatS mondenä. Ea este 19 ani, ochi albastri, zimbitori, un
umSrul pe care plâng figurantele pär casfaniu deschis i corespunde
si constitue elementul uman, inter) in toful acelor proportii ideale,
organizatie mecanicä si rece. pe care maestrii de balet ai fil-
Zilnic vin noui candidate si aceasti mului le reclamä pentru ansamblu-
femee trebue sä stea de vorb5 rile lor.
cu fiecare in parte si sS caute sä Fiicä a unui preof luteran, ea s'a
le conving5 a renunta la proectul n5scut in Minnesota si a venit in
de-a face figuratie in cinema. Rar California acum citiva ani. A ab-
de tot este primit5 cite una din- solvit liceul de fete din Hollywood,
tre aceste candidate la probe de iar acum, locueste cu mama si
fotogenie si atunci chiar, nu i se cu surorile sale. Cand nu turnear.S,
promite c5 va fi utHizatä. danseaz5 in cabarefele sau in
Figuratia cuprinde toate tipurile teatrele ce se insirä dealungul
de frumusete femininä din lume coasteL
U I a, spre exemplu, este una dintre Charlotte este o blond5 sta-
numeroasele fete care, cu trupurile tuari, care-si complete cistigurile

Cateva girls-uri mai de


frunte la Hollywood alca-
tuind un balet de cooli-chinezi

Eleanor Powell. o dansatoare


bine cunoscata este ajutata
de Eddy Nelson. care o ma-
chiaza.

Clod fete tiger. tun


pentru frumuselea lor ta
apara infests film al sock
tatii Metro Goldwyn.

www.digibuc.ro
zile si jumatate pe sapta- buintat in celelalte scene ale
mana i castig cat o buna filmului. lata de ce, figurantii
stenografa. Am maOna mea, experimentati isi feresc fata
pe care o conduc singura, cauta 55 treaca neobservati.
pot lua lectii de muzica Cine incepe prin figuratie, nu-
cu ajutorul croitoresei, la mai printr'un miracol poate a-
care stau, izbutesc sa ma junge vedeta. Cu toate acestea,
imbrac convenabil." Incercarile de a se indrepta
Din când in când, Ruth obtine tinerele fete, ce nu pot fi uti-
un rol de cateva cuvinte i in lizate, catre alte ocupatii, ramân
ziva aceea primeste 25 de do- zadarnice. Aspirantele se cram-
lari, in loc de zece sau cinci- poneaza cu disperare de idealul
sprezece, cat ia deobiceiu figu- lor, iar acelea care izbutesc 55
rantul. Dar aceasta mica distinc- se plaseze, nu si-ar da locul
fie 4i are inconvenientele ei, pentru nimic lume.
caci odata ce obiectivul ti-a
prins fata, nu vei mai fi mare- L. Surmelian

Ithrhuinfati itilddeauna
aceasid pudrd

Frumusetea feminina este intruchipata de aceste lose tinere care apar


inteo productie Metro Goldwyn, Arbitru. pictorul american Dan Sayre
Grossbeck.
figuratiei, lucrând doua sau -Frei sustinea a nu era alta deaf Trista sa cariera a luat recent
zile pe saptamana ca ajutoare vedeta pe care o imitase... Am sfarsit, in urma unei rani fatale,
de contabila. Locuia la Studio- revazut-o apoi intr'un sanatoriu pe care si-a facut-o, impuscan-
Club, un camin care adapo- de boale nervoase. du-se in case unui fotograf, la
steste vreo 70 de figurante Povestea Juliei este insa si care peirecuse noaptea, dupa
cu toate ca se imbraca tot atat mai tragica. Aceasta era o un chef.
de luxos ca si o vedeta, ii lip- fetiscana care canta in cor si Ruth este o campioana a con-
siau adesea banii de autobuz. care, inter) buna zi, veni la cursurilor de frumusete. Premiatä
Ii plkea sá petreaca, cutree- Hollywood, in cautarea celebri- de trei ori, ca bathing beauty" Ea vci va da cu sigurantii depliná
rand noaptea orasul, i trecand tatii. Dar poate c nicaieri nu (in maillot), de dou5 ori pentru
dintr'un local intr'altul, dar era se spulbera iluziile cu atata cru- perfectia spatelui, si de patru satisfactie, fiindcii este at& de bine sf
extraordinar de religioasa, pen- zime, ca in aceasta capitala a ori pentru perfectia picioarelor ingrijit preparata, incôt nu vet! fi ne-
tru o fata de felul ei. filmului. Julia nu reusi sa ea a fast aleasa regina, trei vaita sei reveniti mereu cu puful pe
Anul trecut, cu cafeva zile ina- obtie nici macar un loc in fi- ani consecutiv la expozitia flo- fata D-v sensibil&
inte de Craciun, s'a plimbat pe guratie caci aceasta uriasa rilor 0 la aceea a porfocaleior,
Santa Claus Lane, un bulevard rezerva de aspiratii cinemato- organizata de orasul Valencia. Pudra EN VOGUE" adera perfect,
din Hollywood, intr'o sanie im- grafice avea de zece ori mai Aceasta e departe de-a fi lista formeaze, a nuantã uniform& este faarte
podobita cu lampioane colorate multe elemente, deaf ar fi completi, dar oricum va poate durabilá si are un parfum discret.
prevazuta cu Ufl aparat, ce putut utiliza. Amrîf i descu- da o idee. Domnisoara este o
arunca in aer flori de gheatä. rajaia, Julia incerca sa se bruneta, claruita cu frumusetea
Ea imita pe una dintre vede- sinucida, Nand otrava. VI-eau luxurianta a Californiei.
tele blonde ale ecranului si
trimitea multimii bezele, din
vârfurile degetelor. Era insotitä
sa mor, urasc viata"
stea surri cuvintele pe care le-a
rasa+, intr'un biletel de adio.
ace- acum. sa-i ascultam povestea:
Acum p:se ani, eram casie-
rita, in salonal de coafura udre
de ativa actori cunoscuti si
spera ca reclama pe care 0-o
facea astfel, avea sa-i fie de
folos, atragánd asupra-i atentia
Dar ingrijirile medicale, prompt
administrate, mi salvara viata.
Tragedia ei atrase atentia unui
producator, care-o chernä sa
a unui mare magazin din
Los Angeles i atatia mi-au
bawt capul, spunand c'ar
trebui sa fac cinematograf,
PAMMERIE ANDCDME n ()Quo
Studio-urilor. lucreze ca figuranta, in studio-ul incat am demisionat si am
Se pare insa ea acest triumf a sari. Primi cu bucurie, dar feri- inceput sa dau tarcoale stu-
fost prea mult pentru ea. in cirea ei nu dura mult. Cur-and diourilor, cerand un lac in La 60 de ani. se:4ga
ziva urmatoare se observä 10 dadu I seama ca figurants figuratie, cu speranta cà
avea o comportatie foal-1'e lei- avea sa ramaie toata viata si dupa cateva luni, aveam insfirfit! de pecingine
zara si-si Inscena o disparitie o supra doza de veronal, sa-mi vad numele caligrafiat,
dramatic:5, ce facu InWadevar dar fu din nou scapata, desi cu in litere luminoase. De atunci
senzatie, dar cand fu gasita, mare greutate, dela moarte insa, n'am fast altceva de- tin caz atAt de extraordinar
trebule sa fie semnalat
ceit figuranta. Acum a vrea De pe timbul cand eram tAnAra
sa nu ma fi distins in con- aveam pecingine, scrie Dona Sal-
cursurile acelea de frumu- mon. Cu trece-
rea minor If din
sete. Producatorii sent de cauza unM ciro
parere ca o bathing beauty" Fiecare tabletä de Aspirin culatii defectu-
nu prea are creer. Cand am poartã crucea Bayer ! Deci, oase a sAngelui,
primit prima invitatie. din nu exista Aspirin färi crucea aceasta stare s'a
Bayer ! agravat I MAn-
partea studio-ului, eram cu ctirimile, arsu-
trei saptamani in urma cu rile usturAtoare,
plata chiriei si am fork ne- mA Inebuneau I
voita sa imprumut cativa Mi se spunea ca
la 60 de ani nu
centi, pentru autobuz. A mai mai e nimic de
Mme SALMON
trecut apoi o luna pana sa Aubervilliers Wins" Indreptat. Totusi
fiu din nou chematii. Putinele Pomada Caduns
rochi pe care le aveam se mi-a procurat o usurare neastep-
tatA... Am continuat tratamentul
uzasera i pentru a nu mai Sant salvatli P.
cheltui pe autobuze, m'am Pomada Cadum invinge mala-
yawl Oita sa-mi acopar dine de piele, cele mai invecbite
mai rebels: pecingine, eczema.
talpile pantofilor cu hartie cosuri, urticaria... Voi care dezes-
sa merg pe jos, dela un perati, futrebuintatioo i cititi no-
studio la altul. Astazi, luc- tita explicativA.
re: in medie, cam la (lava La farmacii si droguerli.

Girls-uri tipice la Hollywood.

www.digibuc.ro
Rochie de vara din san-
tang imprimat cu motive
albastre, rota i egre.
Creatiune americana.

Too !eta de dineu, din tafta


catifea.

Too !eta de seara, din or-


ganza

tagnare lipsä de inspiratie aceasta este si- ansambluri mai consistente si dintre cele trei aparitii ce
tuatia momentului si noutatea- se caut5 In reedi- ni se oferS, notSm, cu titlul de curiozitate, rochia din
tare. Casele de modä nu mai creeazã, ci fac piele de leopard, peste care se poartS un mantou din
operi de arheologie. Am observat pSn5 acum o sumede- catifea maron.
nie de träsSturi desgropate din trecut i iatä de data a- Frapanf i vaporoasS, prin combinatia de dantel5 neagrä
ceasta vS putem oferi un model 1880, copiat cu si organza albi, toaleta acritei Jean Muir, una dintre
ce se compune dinteo jup5 lung5 de amazoanS nouile stele ale Hollywoodului, aduce o nof nouä, 7n

si dinteo bluz5 trei sferturi de tafta, in carouri, cu mS- seria rochiilor de sears, prin Mietura scoläreascS a decol-
necile bufante. teului.
Prevestirile unei toamne timpurii fac s ne gindim la

Doamn din sac etatea a-


mericana au prezentat pe
terasa unui hotel din Was-
hington o eclectie de mo-
dole to blàmirL Zece din-
tre mantourile de Palma
pollute acL øpràzentau Complef de piele de leo-
siagore o vaIaç de a- pard i rcatifea moron,
' proope 10 miflue lei.
N o. 500 ____

R. Paq. 36
www.digibuc.ro
PRIN MIRISTE --- LA VANATOARE
DACA pentru bärbati, Paie tes defies ! nunatelor arpegii, din concerto-
vanatoarea este o pa- Paie tes defies ! ul ei feeric, care se cere as-
timä, sau o evaders Dar in tare lui La Fontain e, cultat cu inima.
dine inchisoarea civilizatiei, pen- fiecare lighioanä are o moralä
tru femei e numai un week-end- acum sä läsam lirismul, i vor-
in cioc I La noi, prepelitele sunt bele parasite. Sa venim la fapte.
pretext. i apoi, costumul frumos mai istete, au aflat ci-i conver-
minunata pusca englezeasca, In cazul cand ati avea prepe-
siune deci, pit-palac pit- Rte. trebue s stiti sa le pre-
sunt un nou prilej de-a fi sedu- palac ! !
ciitoare. Bietele pasarele I Sa nu ucideti
Sunt femei care, dupace-au sfär- Le lásati intregi, capul ghiare.
doamnelor I A trage infest, tur- Jumulite de fulgi, usor sä nu se
sit cu match-urile de crawl la turea, e un desechilibru.
mare, isi descopera, pentru foam- rupi pielea, curatate inauntru
Plecati la vânatoare, voiniceste sterse. Ficatul i pipota se
na, un suflet, in genul Dianei pe jos, in costumul de culoarea
..chasseresseha, al carui sport curali si se lass in interiorul
frunzelor, al copacilor mimetkm pasarelei.
favorit era vänätoarea. trebuincios, sa nu vä vazä gin-
Dian a, sora lui A p o Po, care-a Sarati-piparati in belsugdaca
tea codrului. Umblati tiptil, ca sunt tare grase, le tavaliti in
avut cruzimea sä schimbe pe si cum v'ar dormi copilasul. As-
bietul Act eon in cerb sa-I male; le puneti in frigare,
cundeti pusca ascultati I Pri- la foc We, 20 de minute.
dea prad cnilor. E drept viti I In spinii din marginea dru-
acest necuviincios a surprins-o Daca sunt mai slabe, le inveliti
mului, scatii, cintezoii i sti- in felii subtiri de slänina si in
la baie (Diana era casta). cletii fac acrobatii, prin mlä-
Mai putin evoluata ca frumoa- foi de vita. Legati cu o sfori-
ditele prMuite. Pitoresc Rake- cica ii frigeti in frigaruie.
sole de pe plajele moderne, care, gnomon kalif de Hokusa
dac'ar imita-o aidoma, vai de batranul japonez, nebun de desen.
Acteonii lumii Ca un dirijor de orhestra, in Curatati päsarelele, tot ca mai
Cerb, cerb, dar mince de frac negru, mierlaiul. infipt in- sus, le asezati cu o lingura de
numai fiica lui Jupiter pu- tr'un sfärc de craca fluera ve- unt proaspit la cratita, sa se
tea sa fie asa crudi. sel, preludiul concertului de vo- perpeleasca vre-o 8 minute. Le
In timpurile noastre, Adam fi calize. Din sbor pitigoinl scoateti i puneti ht alti crai-
E v a, pleaca amândoi la van-- puntle: Tin-lin-tinmistrupiu! cioar5 la fiert cu apa, ca sa le
toare, in veselä tovaräsie. Fraza lui muzicala e scurta, dar acopere i särati bine. In untul
Costumul amändorora e pitoresc spune deslusit c inaripatele mint rimas, prajiti o picatura de ceapä
simplu. fericite, au aripi clopotei de rasa, i orezul trebuincios (un
Prin mimetism, adaptat codrului argint in gusä. pahar mare la patru prepelite).
luncii, vor atria culori topite Lumea lor e lume de vh si de Stingeti cu apa in care-au fiert
Foarte elegant acest pasaricile, doua pahare jumátate
ca frunzele in agonie. Vánatorul gratis. Vazul auzul, cele doua
trois-quarts d agneau- modern are o tinutä corectä, mari de zeamä, mai gustati de
rase. are manecile raglan simturi rimase in servkiul spi-
confortabila. Vesta dreapii, fara ritului si al sufletului, ochiul sere ; piparati i acoperiti,
cloteazi usor, dela talk Trois-gnarts din astrahan, reveruri mari, fará buzunare pe clatinati doar cratita, nu ames-
in ¡as. urechea inferioará, sunt in sir-
tiiietura sport cv patru dreapta, ca pusca sä stea per- batoare. In acest ansamblu se tecati cu lingura I
buzunare. fect in echilibru, pe umar. pierd i irrigate lipsite de mu- Pastrati prepelitele inabusite.
Manici pivot si cute adinci la Serviti numai deaf, cum se
spate ca miscarife sa fie libere. F litate,
zircrar. bun ac,ará, ake vrabhita timft orezuL Pisarile acoperife
Pantalonel 5 treaci pester ge- neaducánd insá nici o disonanfa. cu pilaf.
nunchi, mai putin larg ca cel de in simple armonie a firii. Prepelita fiind un vane care se
golf, sa lase muschilor intreaga Cand umbra serii se lasa, marea rnanánca foarte proaspät, fiti cu
supletä. Guetrele Leggings' vedetä a noptii, privighetaa- mare bagare de seami la cum-
sfärsesc echipamentul boerului. rea, va inchina in cinstea voas- pararea lor I
Stofele se aleg dupä plac, in doamnelor, programul mi- LOLA IONESCU MARITZA
burbbery, homespun si creek-
wool impermeabil. Doamna a-
proape la fel : pe o vestá dreaptá,
centura de piele, bluxa de länä,
jupa sau pantalonut kmickerboo-
kers. Voinic i svelta la drum.
Cinil sunt de rigoare I Acasa
ram:in sedentarele, asteptind re-
zultatul acestei expeditii cinege-
tice. Va fi sau nu mass Aka-
foreasca 7 E intotdeauna o ne-
dumerire.
La 15 August, prirnul foc de
pusca ; a doua zi, bietele pa-
sarele, skuite in frigiderele
stau la dispozitia gas-
tronomilor.
Carnea prepelitel flied de o
bunatate rara, nu lipsesc cum-
päritorii. Dar, din päcate, ¡ea
o pisäruic5 care se rarevte din
an in an. Aceasti penurie vine
din cauza adeväratelor masacre
ce se fac in Egipt, Tripolitania,
Algeria, Italia fi chiar in Franta
la epoca emigratiei. La Roma,
nu odatä, eau vandut pe pia*
singurä zi, cite [5.000
prepelite, capturate prin impre-
jurirni. La noi, o iscodesc pre-
pelicarii" in miriste, dupa capite
si se impusca usor. Cantecul
ei blind i simplu : pit-palac,
pit-palac, este altfel interpre-
tat de taranul francez ; el ga-
soft. a prepelita k CrTt zi
noapte

No. 500 Ruth Charming de la hietro-Gokiwyu-Mayer.


all-21.0ag. 37

www.digibuc.ro
VECINIC Cu SORA

ALATURI...
Una din surarile siameze
s'a casfitarit
CELEBRELE surori siameze Da;
sy si Violette Hilton páreau
sortite prin anormalitatea cu
care se näscuser5 sá rárnSie nmäritate.
Dar dragosfea se pare c5 nu cunoaste
obstacole, cki tänärul James Moore
din San Antonio (Texas) s'a indrágos-
tit de una din gemene si anume de
Violette.
- Mult5 vreme autorilitile s'au opus la
incuviintarea c5s5toriei intre cei doi
indr5gostiti. Dupa o serie de procese
lungi, in luna trecut5 i s'a dat apro-
barea si Violette Hilton s'a cásátorif
cu James Moore.
Mention5m c5 aceeasi
Violette a mai fost lo-
goditá in 1934 cu Mau- Violette Hilton si pri-
rice Lambert, dirijorul mul ei logodnk.
unei orchestre de ¡arc
din Chicago. Dar atunci Daisy si Violette Hil-
c5s5toria nefiind incu- ton au jucat intr'o
viintat5 d. Lambert s'a serie de filme la Me-
retras. tro Goldwyn. In fo-
tografia noastrci su-
rorile siameze impre-
unii cu Roscoe Ates.

Ceremonia casätori-
ei oficiata de reve
endul Henry May.

Cele douii su-


rori siameze
la coafor.

PRIMUL INSTITUT COSMETIC MEDICAL


TELEFON 3.52-73
BULEVARDUL CAROL, 39
D-NA Dr. M. RABINOVICI dermatolog specializatá la Paris si NAUHEIMUL. ROMANESC
Viena, trateaz5 : negi, pistrui, cosuri, etc. Ingrijirea fetei cu C. remmitele iler sane feed. berde le add carbeeie rairmeefire imagiesase. ci efecte misi i, bali de
hormoni i masage pneumatice.Distrugerea definitivii Wei medite. eriesiesderese. hipeelemeld. wervease, bell de fiend. amemil etc. Heftier; ei pension; de
färâ cicafrice a pisrului de prisos. Skibirea localci a prima mew Cede* modem Peeled medemile. Reeirie i 1NeNei speeders. Ilme-n modem de ;set Reducer.
veiaj ..ineeper.
corpului prim masaje electrice. curs de ghnnasticii. pe Ibile C. F. 111. Mede W.i peemeemdi. Cesis de bar- pe peep Odd p, laireemle
Saimee dele 15 Nei plea I. i Oceosibile.. Prospecie Le cetera. oireellesea Sala" INIamed).
Commit. 10-12 # 3-7 p. m. Conselt.grateite Mierceri 11-12 a.m.

R. 1..
N. 500
- Pag. 38

www.digibuc.ro
aaa

FRANKENSTEIN VORBE TEs.


BORIS KARLOFF
De la trimisul nostru special
ARISUL vara are un aspect special : parisienii au plecat la munte
sau la mare, pentru vacant5, 802 Incitt la terasele cafenelelor
se gesesc cu tofu! alti oameni deart in celelalte anotimpuri ale
anului. Sunk numai sträini, veniti In vilegiaturia. la Paris. Pot,
auzi toate limbile daca-ti pierzi un ceas la o cafenea : un adevarat Babilon.
M5 plimbam mai serile trecute, pe la ora aperitivului, pe Champs Elyseis,
faimosul bulevard, minunat luminat, care duce dela Arcul de Triumf pima
la Pieta Concordiei, and deodata zaresc pe terasa unei cafenele o figura
care-mi reaminteste chipul de neuitat al monstrului Frankensteis.
Fár5 indoiala c5 e el imi spuneam eu insumi dici nu suet doi oameni
cari sa aibe o expresie identici cu a monstrului...
Dupa ateva dipe de aoyaire m5 prezint Si incep :
Toata lumea a recunoscet ca Frankenstein" e un film formidabil... Creatia
d-v. e o adevarata capodopera".
S5 nu exageram. In toate e vorba numai de mult5 muna,
Ce v'a facut sa va specializati in filme de teroare"7
--
0, nu... teroare 7 Nu... E comic.
Boris Karloff I. rolui ba-
77 ronului prusac Ledrantz,
Warn specializat in filme pe care d-ta le numesti de teroare", dar rivalui lui Rotschild.
acestea nu sent decal filme care au on subiect misterios, cu un erou fe- a nu pot contrazice o fume intreaga
ribil, un monstru. In primul rind, e o chestiune de infätilare fizica. Nu stiu dar adevarul e a nu sunt rus, ci englezi
pentru ce produatorii din America m5 vor numai in asemenea filme. Ce e M'am nascut pe coasta Märii Nordului s;
drept, e a ai mie-mi plac filmele acestea, dar nu vreau s5 trec in fate orne- se prea poate ca In familia mea si
nirei drept un capcaun. fost i rusi.Euins5 sunt englez. E curios cu-n
Boris Karloff. respectiv Frankenstein, este un om de 48 de ani, ;nett, cu in California, la Hollywood, fie caruia i
parul argintiu si cu o expresie exact ca'n filmele pe care le joaa. Dar 2-0---aaa
atribue o alta nationalitate. S'a spus be-
aceasta nu-I impiedica s5 fie foarte veset, plin de spirit al gata s5 rada nSoar5 a Sylvia Sidney ar fi de origiSS
ca un copil, de fiecare fleac. -
romanS. Se prea poate. Eu ins5 i-am du-
Dar sa-I lasam pe Karloff s5 vorbeasc5. noscut parintii cari sunt americani i fse
Totul e o chestie de punere la punct... Mi se incredinteaza scenariul numesc Sidney ai ei. Exista la Hollywcilada--
cu douä luni inainte de a incepe sä turner.. Studiez personagiul o lima de un artist care spune cá s'a nascut la Ati
zile, m5 documentez si apoi Incep sa-I intruchipez. Zi de zi corectez grese- curesti, e d. Robertsohn, creatorul ---a-P-aa-aaaa
lile, One' and insfirsit, 1mi dau seama ca e corect. Din acest moment bl- lor de gangsteri: Micul Cesar", Tot sra-
eep sa traese personagiul pe care I-am creeat. Nung sä m5 identific cu aul vorbeste", Räsboiul contra crimelorietc.
el, incat chiar pe strada, Lira sä-mi dau seama, merg ea el, fac gesturi pe Intre timp, in ¡card nostru se form5a
care acela trebue sä le facä si... bineinteles, bag frica in trecatori. In pri- grupuri cari stau 31 comenteaza : E'!'e l"
mele zile, and studiam rolul lui Frankenstein ai mergearn pe strada cu gesturi E Frankenstein drags, ce mai inco b. nu
de automat, lumea se dadea intr'o parte, socotindu-m5 nebun sau paralitic. vezi ?"
Imi dadeam perfect de bine searna de aceasta situatie, ai-mi prelungeam Deodata, Boris Karloff se ridica, ia expre-
plimbarea dinadins spre a observe reactiunea publicului- sia monstrului s se'ndreaptä care lumea
Eu consider filmele in genul lui Frankenstein drept filme comice, caci pu- de pe trotoar care ram5ne o clip5 piro-
blicul trebue s5-li dea seama ca totul nu e cleat fantezie si inscenare ar- nit5 locului. Urmeaza un ropot de aplau-
TRADUCEREA AUTOGRA-FUL-UL KARLOFF
tistica. Mi s'a spus ca in Romania filmul Frankenstein" ar fi avut un efect ze ai apoi... eta i-a trebuit bietului Kar-
nefast, c5ci un copil ar fi murit de spaim5. Deca-i adevärat, regret din NUL din lucrurile cele mai pkicute ce mi s'a'nkimplat a
loff, aci 200 de oameni s'au repezit spre fost cdnd Henry Doru mi sa prezentat la o cafenea din
suflet c5 am fost fara voie cause unei asemenea nenorociri, si regret cu el, intinz5ndu-i tot felul de obiecte i ce-
ate+ mai mult, cu ca visul meu din totdeauna a fost 55 fac filme pentru le dea pe Ede un autograf.
Champs Elysées si mi-a cerat sá primesc sii fac un film
copii. Dealtminteri, Frankenstein a avut si pentru mine un rezultat nefast,
rändu-i sa la Paris.
Timp de o jurnatate de ora a tot distri- Ciind lucrezi liz studio-urile din Hollywood lily CÜ filmele se Nis-
cad de atunci mi se dau roluri de acestea... Voiu avea de facut cinci filme buit autografe ai cine stie c5t ar mai fi
in America, doua la Londra ai unul la Paris. *) plindesc in lumea intreagd si numai cernd esti departe de faro la
Cum gäsiti Parisul 7"
stet acolo, inghesuit de lume, daa nu in- si deodatii esti recunoscut, observi aceastd minune.
terveniam alive cu toat5 puterea. Ind pare rau cà filmele mete se cheamd filme de groazd si pre-
Sunt 30 de ani de and n'am mai fost la Paris ai de b ani tot fac Dar fiindc5 tot se pornise pe scris, am fer set le consider mai degrabd ca niste povesti cu zei i balauri
planul ca s5 vin cu sofia mea in Europa. In sfáratt, iata visul realizat. profitat al eu de aceast5 buns dispozifie
Mi s'a spus c5 suntefi de origini rusa. e adevarat7" a sa i ca un fel de recompensä a I-am
pentru copii si pentru copiii marl. Cele mai multe scrisori pe
Nu Pit, dece toat5 lurnea 1mi atribue nationalitatea rusS, Bineinteles care le-am primit au fost de la copiii cdrora le 'Area Mu de soarta
scapat de multime, am obtinut randurile siirmanelor creaturi pe care le intrupez, ceeace dovedeste cd fil-
de mai sus pentru cititorii revistei Rea- mele mete nu pot set fie atiit de ingrozitoare.
*1 Corespondentul nostru este i produator de filme la Paris ai a incheiat litatea Ilustratii".
un contract cu Boris Karloff pentru un film care se va turna in Franta, la Intre acestea trebue sd-mi exprim mullumirea mea pentru fil-
inceputul anului 1937. mete care s'ou reprezentat in Europa si care mi-au dat posibili-
HENRY DORU latea de a avea o vacanfd ateet de minunatd.

Turburiri nervoase vindecate prin pläci de gramofon


Descoperirea unui medic vienez
SYHOPHONIA este cel mai nou tratament al dasordinilar ner- secunde, auzii vocea medicului, dulce, ador- institute la Stockholm, Oslo, Berlin, Amsterdam, Varaovia ai Londra
voase si ultima descoperire a d-rului Casimir die Radwa n, mitoare, inregistratä pe una dintre placile Expert in hipnoza, d-rul de Radwan fly spune at ai daci autosugestia
cunoscutul medic vienez, care-a infiintat la Londra un Institat sale special comandate. Vocea fu urmata de poate avea efecte salutare, asupra unui spirit echilibrat, e absurd sa speri
de Psihologie.
cáteva meloMdelicate i leganatoare, care o minte bolnava ar fi in mäsura sa profite de pe urma acestui tratament.
Duandu-m5 inteo dupa amiazi la el, am fost, introdUs intr'o incapere facura ca la un moment dal-, s5 mä simt Sistemul men de hetero-sugestie" da resultate eat de bane,
mica ai intunecoasa, unde mi s'a spus sa mä intind pe o sofa, comod cuprins de somnoIenf i claci n'aa fi facut prin foetal ca an spirit obosit i saferind este reconfortat
cu picioarele dep5rtate. O singura lampa de culoarea purpurei lumina un efort supra-cimenesc, sarind la limp in
aceasta camera, emitind raze adesea remodelat de care fortele sagestive c fe unui spirit ntai
calde, mai puternice deat acelea ale picioare, et fi can't cu siguranta inteun sanatos i mai robust. lar aceasta se realizeaza mai bine prin
unui scare ecuatorial Lempa aceasta, unici in Anglia, e arit de tare, Inat
somn irtermediul inregistrarDor per placi de gramofon."
nu trebue intrebuinfata mai mult de dou5 minute. Privirile mete înfInir Aceasfa a fast una dintre cele pert, Parasind cabinetul de Radwan, am gisit spatiosul salon de
pereche de ochi parunzatori, ai faimosului dr. de Radwa n, si pe discul
placi. care constituesc noua mea tare- asteptare, tixit de lume...
oatefenului fu puss o plea. Mi se recomanda s inchid ochii i peste c5teva
peutica, pentra diferite turburari ner- St. H. Costin
voase" mi-a spus medicul. Prima, este
1:4torui de Radwan (in stiinga) examineazei una menita sa insufle energie, o a doua e
din plácile de vamofon, curative in boalele ner- pentru relaxare, cea de a treia regene-
ye ise, recta& iar pe a patra, o ajustez dela
caz la caz dapa trebuintele pacientalui.
Dupa doua decenii de cercetari i expe-
riente. am chscoperit un procedeu, ca
ajutorul caruia placIle de gramofon pot
oven efecte sugestive i cred ca perse-
verand pe aceasta cale, vain obtine
rezeltate miraculoase."
D-rul de Radwan a fost invitat sa-si de-
monstreze descoperirea, la Congresul Interna-
tional de Psihoterapie i Psihologie practia, ce
s'a finut in 1931, la Paris. Ideile sale au fäcut
senzatie in lumea tiinfìficL iar acum, are

www.digibuc.ro
PISICUTA-FOTOGRAF.
Dupd ce de neuunsii-
rate ori, foarte limit-
titä s'a lase fotogra-
fiatii, pisicuta ar vrea
lid *tie *I ea ce este
cm acel misterios easi-
est negru. care o pri-
veste totdeanua cu un
odd. fin. S'a botirft
si afle *i atunci de-
eded a särit pe apa-
rat ca sä cerceteze
personal cam std. else-
stia.

AUD1ENTA LA REGELE
ANIMALELOR.
Ce s'a'atdmplat 7 to-
treabi Abdul. males-
tumuli lea din grddina
zoologicd a Landrei,
pe tadrdzuetul vizita-
for mititeL, care cu o
curiozitate nestiipind-
sa priveste prin grilaj
In domemiul regelui
animatelor. Dar se ci-
felt* oarecare in-
giiduinta pentre cura-
giosul cdtel pe cbipul
lad Abdul, ala bleat
aventura ea starlit
co Wee,

BINELE RASPLATIT CU
NECAZ
Bineficittorul Ware
totdeauna parte de
recunoltiintii. V ride*
tele dovedesc in ace-
astd priv;nti o fire
rect. Dupfi ce an man-
cat co Idcomie
foarte bueuroase fa-
rimiturile pe care fe-
Ma le-a dat, ele nu
mai vor sd-i lase cale
fiber& ba dimpotrivi,
o incoajoard amenie-
titoare i fetitei i-e
fricâ e'o s'o Nuisance
%ate aceste ritu*te
n erecunosciitoare.

www.digibuc.ro