UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA

PROGRAM DE STUDII POSTUNIVERSITARE: MANAGEMENTUL ORGANIZAȚIILOR
DE ÎNVĂȚĂMÂNT

MANAGEMENTUL ORGANIZAȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT

– Suport de curs –

conf.univ.dr. Neguriţă Octav

 CUPRINS

I. CARACTERISITICI GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA FINANCIARĂ

SPECIFICĂ UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT 2
1.1. Prezentarea generală a instituțiilor de învățământ preuniversitar 2
1.2. Serviciul financiar 4
1.3. Compartimentul administrativ 6

II. BUGETUL INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR DE STAT 8

2.1. Elaborarea și aprobarea bugetului instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat 8
2.2. Fundamentarea proiectului de buget 9
2.2.1 Veniturile extrabugetare 9
2.2.2 Cheltuieli extrabugetare 10
2.2.3. Cheltuieli bugetare 11
2.3. Execuția bugetelor instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat 16
2.4. Raportarea execuţiei bugetare de către instituţiile de învăţământ 19

III.CIRCUITUL FINANCIAR ȘI ORDONATORII DE CREDITE 20

3.1.Circuitul financiar 20
3.2.Modul de finanțare a Autorităților Locale și a învățământului preuniversitar 20
3.3.Importanța Trezoreriei Județene și a Trezoreriei Locale în procesul de finanțare a
învățământului preuniversitar 21
3.4.Evidența contabilă 23
3.5.Ordonatorii de credite 25

IV.FINANȚAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR 28

4.1. Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar pe baza standardelor de cost per
elev/preșcolar 29
4.2. Activităţile autofinanţate 32
4.3.Fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor pentru activităţile autofinanţate 33
4.4.Încasarea veniturilor proprii 35

V. BUGETAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR 37

5.1 Clasificarea costurilor 41
5.2 Modalități de execuţie bugetară 43
5.3 Lichidarea cheltuielilor 44
5.4 Ordonanţarea cheltuielilor 45
5.5 Plata cheltuielilor 46

VI. REGULI GENERALE PRIVIND ACHIZIŢIILE PUBLICE ÎN UNITĂŢILE DE

ÎNVĂŢĂMÂNT 49
6.1 Atribuirea contractelor de achiziţie publică 49
6.2.Limitele atribuirilor directe 50

VII. INVESTIŢIILE ÎN UNITĂŢILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR 52

7.1 Necesitatea realizării investiţiilor de către unităţile de învăţământ preuniversitar 52
7.2 Factori care influențează fundamentarea proiectelor de investiții 53
 I. CARACTERISITICI GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA
FINANCIARĂ SPECIFICĂ UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT

1.1. Prezentarea generală a instituțiilor de învățământ preuniversitar

Unitățile de învățământ sunt conduse de către consiliile de administrație, în care

directorul unității de învățământ este președinte. Directorul exercită conducerea executivă
în conformitate cu responsabilitățile și atribuțiile conferite de lege, cu hotărârile
consiliilor locale sși cu hotărârile consiliului de administrație. În activitatea de conducere,
directorul este ajutat de directorul adjunct și se bazează pe consiliul profesoral.
Componența consiliului de administrație în cadrul unităților de învățământ este de
7, 9 sau 13 membri, în funcție de tipul de învățământ preuniversitar al unității de
învățământ (gimnazial, liceal). Cadrele didactice care fac parte din consiliul de
administrație au fost aleși de consiliul profesoral, iar reprezentantul consiliului local și cel
al primarului au fost desemnați de aceste organisme. Dezbaterile, punctele de vedere ale
tuturor participanților și hotărârile consiliului de administrație se consemnează în
registrul de procese verbale al consiliului, care este înseriat.
Activitatea de organizare și conducere a procesului instructiv-educativ al unității
de învățământ se desfăsoară pe baza unui contract de management educațional încheiat pe
o perioadă de patru ani între directorul unității de învățământ, pe de o parte, și
Inspectoratul Școlar, pe de altă parte. Gradul de îndeplinire a prevederilor contractuale și
calitatea actului managerial se evaluează anual de o comisie de evaluare și audit
managerial desemnată de Inspectoratul Școlar.
Unitățile de învățământ preuniversitar, în speță colegiile și grupurile școlare
economice, își conduc activitatea financiar-contabilă, directorul unității având și calitatea
de ordonator terțiar de credite. Misiunile contabile sunt exercitate de contabilul-șef,
încadrat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată; acesta se numește
administrator financiar de patrimoniu.
În sistemul național de învățământ, unitățile de învățământ autorizate să
funcționeze provizoriu/acreditate dobândesc personalitate juridică, în conformitate cu
prevederile legislației în vigoare. Unitatea de învățământ preuniversitar cu personalitate
juridică are următoarele elemente definitorii:
2
 a) act de înființare - ordin de ministru/hotărâre a autorităților administrației publice
locale sau județene (după caz)/hotărâre judecătorească/orice alt act emis în acest sens și
care respectă prevederile legislației în vigoare;
b) dispune de patrimoniu, în proprietate publică/privată sau prin
administrare/comodat/ închiriere (sediu, dotări corespunzătoare, adresă);
c) cod de identitate fiscală (CIF);
d) cont în Trezoreria Statului;
e) ștampilă cu stema României și cu denumirile corecte ale ministerului educației și
cu denumirea exactă a unității de învățământ corespunzătoare nivelului maxim de
învățământ școlarizat;
Fiecare unitate de învățământ cu personalitate juridică are conducere, personal și
buget proprii, întocmește situațiile financiare, dispunând, în limitele și condițiile
prevăzute de legislația în vigoare, de autonomie instituțională și decizională. Unitatea de
învățământ cu personalitate juridică este condusă de consiliul de administrație, de director
și, după caz, de directori adjuncți.
Unitatea de învățământ fără personalitate juridică, subordonată unei unități de
învățământ cu personalitate juridică, reprezentând un loc de desfășurare a activității
acesteia, se numește structură școlară arondată. În vederea creșterii calității educației și a
optimizării gestionării resurselor, unitățile de învățământ și autoritățile administrației
publice locale pot decide înființarea consorțiilor școlare, în conformitate cu legislația în
vigoare.
Personalul didactic auxiliar și nedidactic este organizat în compartimente de
specialitate care se află în subordinea directorului/directorului adjunct, în conformitate cu
organigrama unității de învățământ. La nivelul fiecărei unități de învățământ,
funcționează, de regulă, următoarele compartimente/servicii de specialitate: Secretariat,
Financiar, Administrativ, precum și alte compartimente sau servicii. Se remarcă în acest
context colaborarea dintre Secretariat și Serviciul Financiar la nivel de unitate de
învățământ, privind calcularea drepturilor salariale sau de altă natură, în strânsă legătură
cu gestionarea de către Secretariat a dosarelor de personal ale angajaților unității de
învățământ.

3
1.2. Serviciul financiar

Organizare și responsabilități

Serviciul financiar reprezintă structura organizatorică din cadrul unității de

învățământ în care sunt realizate: fundamentarea și execuția bugetului, evidența contabilă,
întocmirea și transmiterea situațiilor financiare, precum și orice alte activități cu privire la
finanțarea și contabilitatea instituțiilor, prevăzute de legislația în vigoare, de contractele
colective de muncă aplicabile, de regulamentul de organizare și funcționare al unității și
de regulamentul intern.
Serviciul financiar cuprinde, după caz, administratorul financiar, precum și ceilalți
angajați asimilați funcției prevăzute de legislația în vigoare, denumit generic „contabil”.
Seviciul financiar este subordonat directorului unității de învățământ.
Acest serviciu are următoarele atribuții:
a) desfășurarea activității financiar-contabile a unității de învățământ;
b) gestionarea, din punct de vedere financiar, a întregului patrimoniu al unității de
învățământ, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare și cu hotărârile consiliului de
administrație;
c) întocmirea proiectului de buget și a raportului de execuție bugetară, conform
legislației în vigoare și contractelor colective de muncă aplicabile;
d) informarea periodică a consiliului de administrație cu privire la execuția bugetară;
e) organizarea contabilității veniturilor și cheltuielilor;
f) consemnarea în documente justificative a oricărei operațiuni care afectează
patrimoniul unității de învățământ și înregistrarea în evidența contabilă a documentelor;
g) întocmirea și verificarea statelor de plată în colaborare cu serviciul secretariat;
h) valorifică rezultatele procesului de inventariere, a patrimoniului, în situațiile
prevăzute de lege și ori de câte ori consiliul de administrație consideră necesar;
i) întocmirea lucrărilor de închidere a exercițiului financiar;
j) îndeplinirea obligațiilor patrimoniale ale unității de învățământ față de bugetul de
stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul local și față de terți;
k) implementarea procedurilor de contabilitate;
l) avizarea, în condițiile legii, a proiectelor de contracte sau de hotărâri ale consiliului
de administrație, prin care se angajează fondurile unității;

4
 m) asigurarea și gestionarea documentelor și a instrumentelor financiare cu regim
special;
n) întocmirea, cu respectarea normelor legale în vigoare, a documentelor privind
angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare, realizând operațiunile
prevăzute de normele legale în materie;
o) orice ale atribuții specifice serviciului, rezultând din legislația în vigoare și
hotărârile consiliului de administrație și deciziile directorului, stabilite în sarcina sa.
Activitatea financiară a unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate
juridică se desfăşoară pe baza bugetelor proprii care cuprind, la partea de venituri,
fondurile provenite din cele trei forme de finanţare (de bază, complementară şi
suplimentară) din venituri proprii sau din alte surse, iar la partea de cheltuieli, sumele
alocate pentru fiecare capitol şi subcapitol al clasificaţiei bugetare. Pe baza bugetelor
aprobate de către autorităţile competente, directorii şi consiliile de administraţie ale
unităţilor de învăţământ preuniversitar actualizează şi definitivează programele anuale de
achiziţii publice, stabilind şi celelalte măsuri ce se impun pentru asigurarea încadrării
tuturor categoriilor de cheltuieli în limitele fondurilor alocate.

Management financiar

Întreaga activitate financiară a unităților de învățământ se organizează și

desfășoară pe baza bugetului propriu. Serviciul financiar răspunde de organizarea
activității financiare și de încadrarea în bugetul aprobat.
Pe baza bugetului aprobat, directorul și consiliul de administrație actualizează
programul anual de achiziții publice, stabilind și celelalte măsuri ce se impun pentru
asigurarea încadrării tuturor categoriilor de cheltuieli în limitele fondurilor alocate. Este
interzisă angajarea de cheltuieli, dacă nu este asigurată sursa de finanțare. Resursele
extrabugetare ale unității pot fi folosite exclusiv de aceasta, conform hotărârii consiliului
de administrație.
În exercitarea funcției de ordonator de credite, directorul are următoarele atribuții:
a) propune consiliului de administrație, spre aprobare, proiectul de buget și raportul
de execuție bugetară;
b) răspunde de încadrarea în bugetul aprobat al unității de învățământ;

5
 c) face demersuri de atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor
legale;
d) răspunde de gestionarea bazei materiale a unității de învățământ.

1.3. Compartimentul administrativ

Compartimentul administrativ este coordonat de administratorul de patrimoniu și

cuprinde personalul nedidactic al unității de învățământ. Acest compartiment este
subordonat directorului unității de învățământ.
Compartimentul administrativ are următoarele atribuții prin care interacționează
cu serviciul financiar al unității de învățământ:
a) înregistrarea modificărilor produse cu privire la existența, utilizarea și miscarea
bunurilor din gestiune și prezentarea actelor corespunzatoare Serviciului financiar;
b) evidența consumului de materiale;
c) întocmirea proiectului anual de achizitii și a documentațiilor de atribuire a
contractelor;
Evidența, organizarea, actualizarea documentelor contabile, prezentarea situațiilor
financiare referitoare la patrimoniu și administrarea bazei didactico-materiale a unităților
de învățământ se realizează în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.
Inventarierea bunurilor unității de învățământ se realizează de către comisia de
inventariere, numită prin decizia directorului. Modificarile care se operează în listele ce
cuprind bunurile aflate în proprietatea unității de învățământ se supun aprobării
consiliului de administrație de către director, la propunerea administratorului de
patrimoniu, în baza solicitării compartimentelor funcționale.
Bunurile aflate în proprietatea unității de învățământ de stat sunt administrate de
către consiliul de administratie. Bunurile aflate în proprietatea unității de învățământ
particular sunt supuse regimului juridic al proprietății private.
Bunurile, care sunt temporar disponibile și care sunt în proprietatea sau
administrarea unității de învățământ, pot fi închiriate în baza hotararii consiliului de
administrație.
Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ
preuniversitar de stat aparţin domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale sau,
după caz, al judeţelor/municipiului Bucureşti. Celelalte bunuri care alcătuiesc baza

6
didactico-materială a unităţilor de învăţământ preuniversitar se află în proprietatea
acestora.
Se află în proprietatea privată a unităţilor de învăţământ preuniversitar cu
personalitate juridică, toate bunurile mobile şi imobilele dobândite, pe căile prevăzute de
lege, inclusiv prin reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în
baza legilor funciare sau prin retrocedarea, în baza prevederilor legale, a imobilelor
preluate abuziv de către stat. Prin excepţie, unităţile de învăţământ de stat îşi pot
desfăşura activitatea şi în spaţii puse la dispoziţie de persoane fizice, juridice, organizaţii
neguvernamentale, pe baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat,
conform prevederilor legale.
Inventarierea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea şcolii se
realizează în conformitate cu prevederile legale, de către comisia de inventariere, numită
prin decizia directorului. Modificările care se operează în listele ce cuprind bunurile
aflate în proprietatea şcolii, se supun aprobării consiliului de administraţie de către
director sau, după caz, de către directorul adjunct, la propunerea motivată a
compartimentelor de specialitate, vizată pentru control financiar preventiv.
Terenurile şi clădirile, în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ
preuniversitar de stat, şi care fac parte din domeniul public al comunelor, oraşelor,
municipiilor sau, după caz, al judeţelor sunt administrate de către consiliile locale sau,
după caz, de consiliile judeţene. Consiliile locale sau consiliile judeţene exercită
administrarea bunurilor imobile menţionate anterior prin consiliile de administraţie ale
unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, scop în care, acolo unde este cazul, vor
adopta hotărâri de transfer al dreptului de administrare către acestea.
Bunurile, care sunt temporar disponibile şi care fac parte din baza didactico-
materială a unităţilor de învăţământ preuniversitar, pot fi închiriate, cu aprobarea consiliul
de administraţie, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

7
 II. BUGETUL INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR DE
STAT

2.1. Elaborarea și aprobarea bugetului instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat

Fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat are obligația să își întocmească bugetul
propriu. Bugetul se întocmește de către fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat cu
personalitate juridică. În bugetul instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat cu personalitate
juridică din mediul rural se includ și creditele bugetare pentru școlile fără personalitate juridică din
aceeași unitate administrativ-teritorială.
În cazul instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat arondate la alte instituții de
învățământ (la Centrele de Execuție Bugetară) sau la unități administrativ-teritoriale (la
Primării), bugetele se întocmesc de către conducerea instituției la care sunt arondate, distinct
pentru fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat.
Bugetele elaborate de instituțiile de învățământ preuniversitar de stat se prezintă administrației
publice locale în faza de elaborare a proiectului bugetului de stat și a bugetelor locale, astfel:
a) Instituțiile de învățământ preuniversitar de stat ai căror conducători îndeplinesc calitatea de
ordonatori terțiari de credite (au contabilitate proprie) și instituțiile de învățământ preuniversitar
arondate la unitățile administrativ teritoriale (Primării), prezintă autorităților publice locale proiectul de
buget și fundamentările corespunzătoare.
b) Instituțiile de învățământ preuniversitar de stat cu contabilitate proprie, care
organizează și evidența contabilă a altor instituții de învățământ arondate (cazul Centrelor de
Execuție Bugetară), prezintă bugetul propriu și câte un buget pentru fiecare dintre acestea,
precum și un buget centralizat pentru toate instituțiile arondate, inclusiv bugetul propriu.

Acest buget va fi însoțit de fundamentările corespunzătoare. Conducerile instituțiilor de

învățământ preuniversitar de stat răspund de exactitatea datelor cuprinse în notele de fundamentare care
au stat la baza întocmirii proiectului de buget al fiecărei instituții de învățământ.
Consiliile locale, pe baza sumelor repartizate de la bugetul de stat, comunică bugetele, aprobate
conform legii, instituțiilor de învățământ și trezoreriilor la care acestea sunt arondate. După aprobare,
bugetele instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat reprezintă documentul pe baza căruia se
asigură finanțarea cheltuielilor acestora în exercițiul financiar respectiv.

8
 Directorii unităţilor de învăţământ au obligaţia ca, după aprobare, să facă publice bugetele
anuale ale unităţilor pe care le conduc, evidenţiindu-se cuantumul indicatorilor de venit pe fiecare sursă
- buget de stat, buget local şi venituri proprii, precum şi destinaţia cheltuielilor.
Pentru fiecare unitate de învățământ trebuie să se organizeze distinct evidența contabilă proprie
și această evidență se poate organiza în cadrul unității de învățământ (situație de preferat) sau la un
Centru de Execuție Bugetară.
Conducerea școlii - directorul are obligația să-și fundamenteze sursele de venituri și cheltuieli
pe bază de indicatori fizici care să reflecte în mod real necesarul de finanțare și să aplice măsuri de
utilizare eficientă a fondurilor bănești și a bazei materiale, în interesul exclusiv al procesului de
învățământ.

2.2. Fundamentarea proiectului de buget

Conducerea instituţiei de învăţământ preuniversitar de stat are obligaţia să îşi fundamenteze

cheltuielile pe bază de indicatori fizici şi valorici care să reflecte în mod real necesarul de finanţare,
aplicându-se măsuri pentru utilizarea cu maximă eficienţă a bazei materiale existente şi a fondurilor, în
interesul procesului de învăţământ şi al elevilor.
La fundamentarea indicatorilor din bugetul de venituri şi cheltuieli se va avea în vedere că anul
financiar bugetar cuprinde sfârşitul unui an şcolar şi începutul anului şcolar următor.

2.2.1 Veniturile extrabugetare

Veniturile extrabugetare se înscriu în bugetul de venituri și cheltuieli al activităților

extrabugetare, pe surse, astfel:
a)Venituri rezultate din activitatea de producție (ateliere - școală, ferme agricole, etc.), prestări
servicii, care cuprind sume încasate de unitatea de învățământ din activitatea de conversie și
reconversie profesională, școlarizare, cursuri de inițiere în informatică, limbi străine, activități de
productie, prestări de servicii și alte activități, în condițiile legii.
b)Taxele de la persoane fizice și juridice. Pentru stabilirea taxelor fiecare instituție de
învățământ își estimează cheltuielile ocazionate de organizarea și desfășurarea unor examene și, în
funcție de numărul de elevi participanți, stabilește taxa pentru un elev. Conform acestor elemente se
stabilesc și prevederile din buget la subdiviziunea respectivă. Sumele încasate la eliberarea
certificatelor sau a diplomelor de absolvire, dupa caz, reprezintă o altă sursă proprie de venit al cărei
9
nivel se stabilește și se comunică de inspectoratele școlare județene. Tarifele/elev și tarifele/cursant
percepute pentru organizarea cursuri de pregătire solicitate de persoane juridice sau fizice se stabilesc,
pe bază de convenție, cel puțin la nivelul cheltuielilor efectuate pentru desfășurarea cursurilor
respective.
c)Veniturile din închirierea spațiilor temporar disponibile se prevăd în buget la nivelul chiriei
stabilită în contractele de închiriere, la care se adaugă obligatoriu cheltuielile de întreținere și utilitățile
folosite.
d)Veniturile din donații reprezintă sumele donate de persoane fizice sau juridice pentru a fi
folosite la cheltuieli de funcționare ale instituțiilor.
e)Venituri din sponsorizări primite de la persoane fizice și juridice conform legii.
f)Alte venituri

2.2.2 Cheltuieli extrabugetare

Cheltuielile pentru activităţile extrabugetare se înscriu în buget, pe titluri, articole şi alineate,

în funcţie de conţinutul acestora, avându-se în vedere următoarele precizări:
a) Cheltuielile pentru activitatea de producţie (ateliere-şcoală, ferme agricole etc.) se stabilesc pe
bază de devize întocmite pentru fiecare activitate de producţie, prestări de servicii, în limita veniturilor
prevăzute să fie realizate.
b) Cheltuielile pentru desfăşurarea examenelor sau a cursurilor de pregătire solicitate de persoanele
juridice şi fizice se stabilesc în limita veniturilor din taxele respective.
În acest scop, se întocmesc note de fundamentare în care se cuprind taxele cuvenite pentru
activităţile respective şi cheltuielile aferente realizării acestor venituri, şi anume: drepturile cuvenite
comisiilor de examen, cheltuielile de întreţinere a sălilor de examene, procurarea rechizitelor (hârtie,
ştampile, cerneală, tuşuri etc.) necesare în vederea desfăşurării examenelor. De regulă, cheltuielile se
încadrează în limita veniturilor prevăzute să fie încasate.
c) Cheltuielile necesare pentru tipărirea certificatelor sau a diplomelor de absolvire se stabilesc în
limita sumelor încasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor.
d) Cheltuielile din veniturile încasate din închirieri de spaţii
e) Cheltuielile din sumele încasate drept donaţii şi sponsorizări se înscriu în buget pentru realizarea
acţiunii stabilite de donator sau în contractele de sponsorizare, după caz. În situaţia în care nu au fost
stabilite destinaţii împreună cu sponsorii şi cu donatorii, sumele din sponsorizări şi donaţii se folosesc

10
pentru acoperirea celorlalte cheltuieli de funcţionare ale instituţiilor de învăţământ preuniversitar de
stat.
f) Cheltuielile din alte surse de venituri realizate în condiţiile legii
Diferenţa dintre totalul veniturilor extrabugetare şi suma cheltuielilor prevăzute la lit. a)-f) se
foloseşte, în completare, în funcţie de necesităţi, de către instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat
la acoperirea altor cheltuieli ale acestora. În acest scop, se efectuează calcule de fundamentare pentru
fiecare categorie de cheltuieli, după care se cuprind în buget la titlurile, articolele şi alineatele
respective.

2.2.3. Cheltuieli bugetare

Cheltuielile bugetare cuprind următoarele categorii generale:

-cheltuieli de personal;
-cheltuieli cu bunuri și servicii;
-alte cheltuieli;
-cheltuieli de capital;

10 TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL

În această categorie sunt cuprinse toate cheltuielile efectuate cu drepturile salariale ale
personalului încadrat în sistemul de învățământ (salarii de încadrare, salarii și gradații de merit, sporuri,
indemnizații, plata cu ora, ore suplimentare, premii, alte drepturi acordate salariaților), cheltuielile de
deplasare (diurna), precum și contribuțiile la asigurările sociale, la asigurările sociale de sănătate și la
șomaj.
10.01 Cheltuieli salariale în bani
10.01.01 Salarii de bază
10.01.02 Salarii de merit
10.01.03 Indemnizație de conducere
10.01.04 Spor de vechime
10.01.05 Sporuri pentru condiții de muncă - sporuri pentru condiții periculoase și vătămătoare, spor
mediu rural
10.01.06 Alte sporuri-concediu medical plătit de unitate
10.01.07 Ore suplimentare
10.01.08 Fond de premii - premiile lunare 2 %
11
10.01.09 Prima de vacanță
10.01.10 Fond pentru posturi ocupate prin cumul
10.01.11 Fond aferent plății cu ora
10.01.12 Indemnizații plătite unor persoane din afara unității
10.01.13 Indemnizații de delegare-diurnă
10.01.14 Indemnizații de detașare-diurnă
10.01.15 Alocații pentru transportul la și de la locul de muncă
10.01.16 Alocații pentru locuințe
10.01.30 Alte drepturi salariale în bani
10.02 Cheltuieli salariale în natură
10.02.01 Tichete de masă
10.02.02 Norme de hrană
10.02.03 Uniforme și echipament obligatoriu
10.02.04 Locuința de serviciu folosită de salariat și familia sa
10.02.05 Transportul la și de la locul de muncă
10.02.30 Alte drepturi salariale în natură
10.03 Contribuții
10.03.01 Contribuții de asigurări sociale de stat
10.03.02 Contribuții de asigurări de somaj
10.03.03 Contribuții de asigurări sociale de sanatate
10.03.04 Contribuții de asigurări pentru accidente de munca și boli profesionale
10.03.05 Prime de asigurare viata plătite de angajator pentru angajați

La fundamentarea cheltuielilor de personal s-au avut în vedere următoarele:

– tipul unităţii de învăţământ (nivel, filieră, profil);
– numărul de elevi, preşcolari pentru unitatea de învăţământ număr de elevi, preşcolari pe clasă sau
– numărul de clase, grupe/unitatea de învăţământ;
– structura de personal didactic, nedidactic şi didactic auxiliar, aceeaşi atât pentru mediul rural, cât şi
pentru mediul urban;
– numărul normelor didactice pe tip de unitate de învăţământ, stabilite conform normelor legale în
vigoare cu respectarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare şi a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu
modificările şi completările ulterioare;
12
– numărul de posturi pentru personalul nedidactic şi didactic auxiliar stabilit pe baza normativelor
actualizate pentru învăţământul preuniversitar cuprinse în Notificarea MEC nr. 44990/1999;
– pentru postul de director s-a luat în calcul salariul de încadrare corespunzător nivelului maxim al
funcţiei didactice, cu peste 40 ani vechime în învăţământ, la care s-a adăugat indemnizaţia de
conducere de până la 35 % sau de până la 50 % la județele pilot.
– pentru postul de director adjunct s-a luat în calcul salariul de încadrare al unui profesor grad
didactic II, cu vechime între 20-25 ani în învăţământ, la care s-a adăugat o indemnizaţie de
conducere de până la 25 % sau de până la 40 % la județele pilot;
– pentru postul de profesor s-a luat în calcul salariul de încadrare al unui cadru didactic grad II, cu
vechime în învăţământ între 18-22 ani;
– sporurile luate în calcul au fost următoarele:
– spor de vechime: max. 25 %
– spor de stabilitate unde este cazul: max. 15 %
– spor de dirigenţie: 10 %
– spor de zonă: max. 15 % pentru mediul rural
– gradaţie de merit: max. 20 % pentru 16 % din total cadre didactice
– salariul de merit: max. 15 % pentru 15 % din total cadre didactice
– spor control financiar preventiv (CFP): max. 25 % contabil responsabil cu CFP
– spor de noapte: max. 25 % din salariul de încadrare pentru paznic
– nivelul viramentelor bugetare aplicate asupra fondului de salarii în procent de 30,5 %
– procentul aplicat la fondul de salarii lunar pe unitate şcolară de 0,35 %

Fundamentarea cheltuielilor de personal se realizează pe baza statului de funcții întocmit de

unitatea școlară, aprobat de Inspectoratul Școlar Județean și de ordonatorul de credite, luându-se în
considerare salariile aferente lunii decembrie și indexările salariale stabilite de Ministerul Finanțelor
Publice pentru anul următor. Pentru fundamentarea celorlalte elemente ce se iau în calcul la stabilirea
fondului de salarii (contribuția la asigurările sociale de stat, contribuția la șomaj și sănătate) se au în
vedere prevederile legale privind modul de calcul și cotele aferente pentru fiecare element în parte. Tot
în categoria cheltuielilor de personal intră și cheltuielile cu deplasările personalului unității (numai
diurna), cheltuieli ce se fundamentează în funcție de nr. mediu de deplasări, durata medie și costul
mediu al unei deplasari.

13
20 TITLUL II BUNURI ȘI SERVICII
Această categorie cuprinde toate cheltuielile legate de întreținerea și funcționarea unității de
învățământ, dotări cu obiecte de inventar, reparații curente, cărți și publicații achiziționate pentru
fondul de carte al bibliotecii, manuale școlare cheltuieli ocazionate de desfășurarea activității de
perfecționare, alte cheltuieli autorizate prin dispoziții legale.
Fundamentarea acestor cheltuieli se va face în baza unor calcule proprii. Se va analiza
necesitatea, oportunitatea și eficacitatea fiecărei cheltuieli, asigurându-se condiții normale de
funcționare a unității de învățământ. În vederea fundamentării acestor cheltuieli se vor avea în vedere
nivelul prețurilor și tarifelor pentru servicii, creșterea prognozată a acestora și inflația prognozată.

20.01 Bunuri și servicii

20.01.01 Furnituri de birou-costul rechizitelor de birou (creioane, hârtie, dosare, bibliorafturi, plicuri,
hârtie și cerneală pentru xerox și imprimantă, dischete, imprimate tipizate pentru contabilitate și
secretariat.
20.01.02 Materiale pentru curățenie-materiale pentru curățenie specifice sectorului, materiale igienico-
sanitare pentru angajati.
20.01.03 Încalzit, iluminat și forța motrică - cheltuieli pentru plata încălzirii și a curentului electric,
taxe pentru contoare electrice, costul becurilor electrice
20.01.04 Apa, canal si salubritate - contravaloarea consumului de apa si taxele pentru canal, salubritate
și curățenie.
20.01.05 Carburanți și lubrifianți - pentru autovehicule din dotare
20.01.06 Piese de schimb-pentru întreținerea mijloacelor de transport.
20.01.07 Transport - pentru elevi
20.01.08 Poștă, telecomunicații, radio, tv, Internet - plata abonamentelor și a convorbirilor telefonice.
20.01.09 Materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional - materiale didactice, chiria localurilor,
plata primelor de asigurare
20.01.30 Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare - materiale pentru prevenirea
incendiilor, amenajare spatii verzi, traduceri, paza contractată, multiplicare, legătorie, plata cheltuielilor
de întreținere a aparaturii, cheltuielile de transport privind materialele sau obiectele de inventar care se
efectuează cu alte mijloace de transport decât cele proprii, alte cheltuieli care nu se încadrează la
celelalte articole si aliniate
20.02 Reparații curente - costul materialelor pentru întreținere și reparații curente executate în regie
proprie (zugrăveli interioare și exterioare, revopsirea tâmplăriei, reparatii de zidărie, reparații pardoseli,
14
reparații acoperisuri, etc.) și la mobilier. Costul lucrărilor de întreținere și reparații curente executate,
inclusiv costul documentației tehnice.
20.03 Hrana
20.03.01 Hrana pentru oameni-se folosește la unitățile școlare care dispun de cantină
20.03.02 Hrana pentru animale
20.04 Medicamente si materiale sanitare
20.04.01 Medicamente
20.04.02 Materiale sanitare
20.05 Bunuri de natura obiectelor de inventar
20.05.01 Uniforme si echipament
20.05.03 Lenjerie și accesorii de pat
20.05.30 Alte obiecte de inventar - obiecte de inventar cu caracter funcțional sau de uz administrativ-
gospodăresc în limita valorii individuale stabilite de lege până la 1.500 lei
20.06 Deplasări, detașări, transferări
20.06.01 Deplasări interne, detaşări, transferări-cheltuieli cu transportul și cazarea
20.06.02 Deplasari în străinătate
20.09 Materiale de laborator
20.10 Cercetare-dezvoltare
20.11 Cărți, publicații și materiale documentare - procurări de cărți pentru bibliotecă, costul
abonamentului la monitorul oficial, costul abonamentelor la publicațiile periodice la care au dreptul
unitățile scolare.
20.12 Consultanță și expertiză
20.13 Pregatire profesională
20.14 Protecția muncii
20.25 Cheltuieli judiciare
20.30 Alte cheltuieli
20.30.01 Reclama și publicitate
20.30.02 Protocol și reprezentare
20.30.03 Prime de asigurare non-viață
20.30.04 Chirii
20.30.06 Prestări servicii pentru transmiterea drepturilor
20.30.07 Fondul Presedintelui/Fondul conducatorului instituției publice
20.30.08 Fondul Primului ministru
15
20.30.09 Executarea silită a creanţelor bugetare
20.30.30 Alte cheltuieli cu bunuri și servicii

59 TITLUL IX ALTE CHELTUIELI

cuprinde bursele acordate elevilor români, bursele pentru elevii din Republica Moldova precum si
bursele pentru elevii etnici români din afara granițelor țării.
La fundamentare se va avea în vedere numarul de elevi ce pot beneficia de bursă de merit, de
studiu sau de ajutor social și de criteriile specifice stabilite prin actele normative în vigoare.

59.01 Burse

70 70. CHELTUIELI DE CAPITAL (70=71+72)

cuprinde cheltuielile ocazionate de realizarea unor obiective de investiții, modernizarea sau finalizarea
unor obiective începute în anii precedenți și neterminate precum și investiții de natura consolidărilor.
La fundamentarea cheltuielilor de capital trebuie avut în vedere achiziționarea de mijloace fixe,
realizarea de construcții, efectuarea unor lucrări de modernizare a unor construcții sau mijloace fixe
aflate în administrarea unității

71 TITLUL X ACTIVE NEFINANCIARE (71.01+71.02)

71.01 Active fixe (inclusiv reparații capitale)
71.01.01 Construcții
71.01.02 Maşini, echipamente și mijloace de transport
71.01.03 Mobilier, aparatură birotică și alte active corporale
71.01.30 Alte active fixe
71.02 Stocuri

2.3. Execuția bugetelor instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat

Execuţia bugetelor instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat cuprinde în principal
operaţiuni care se referă la:

16
a)Deschiderea creditelor bugetare pentru finanţarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar de
stat
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale repartizează creditele bugetare pentru
finanţarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat:
a) Pentru activitatea proprie şi, după caz, pentru activitatea instituţiilor arondate, pentru asigurarea în
luna următoare a finanţării proporţionale şi complementare. Solicitarea se va face până la data de 20 a
lunii în curs pentru luna următoare.
b) Deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare se efectuează de către ordonatorul principal de
credite la nivelul capitolului de cheltuieli 57.02 "Învăţământ", cu desfăşurarea pe titlurile clasificaţiei
bugetare economice, Repartizarea creditelor se efectuează pe bază de dispoziţii bugetare în perioada
25-30 a lunii în curs pentru luna următoare, pe seama instituţiilor de învăţământ care au conturi
deschise la unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică.
La primirea dispoziţiei bugetare unitatea teritorială de trezorerie şi contabilitate publică
înregistrează creditele bugetare, repartizate de ordonatorul principal de credite, în contul instituţiei de
învăţământ preuniversitar de stat
c) În cazul în care evidenţa contabilă a instituţiei de învăţământ este realizată de către compartimentul
financiar-contabil al unităţii administrativ-teritoriale, deschiderea creditelor bugetare, precum şi plăţile
dispuse în limita acestora se efectuează direct de primărie.
Unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică comunică instituţiilor de învăţământ
preuniversitar de stat sau primăriilor, după caz, primirea dispoziţiilor bugetare privind repartizarea
creditelor bugetare de către ordonatorul principal de credite, eliberând şi extrase de cont.
Conducerea instituţiei de învăţământ preuniversitar de stat răspunde administrativ, dacă nu solicită la
termen ordonatorului principal de credite necesarul de fonduri pentru asigurarea în luna următoare a
finanţării proporţionale şi complementare.
În cazul nedeschiderii la timp a creditelor bugetare din motive imputabile ordonatorului principal de
credite, răspunderea revine acestuia.

b)Angajarea şi efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget

Angajarea cheltuielilor se efectuează de către ordonatorii de credite, pe bază de documente legale

(state de plată salariale, comenzi, contracte, convenţii etc.), vizate pentru controlul financiar preventiv,

17
întocmite distinct pentru cheltuieli care se suportă din bugetul local şi din venituri extrabugetare, după
caz.
În toate documentele de plată va fi înscrisă în mod obligatoriu subdiviziunea clasificaţiei din buget
în care se încadrează plăţile respective.
Pentru instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat care îşi execută bugetele proprii prin unităţi
administrativ-teritoriale sau prin alte instituţii de învăţământ la care sunt arondate, cheltuielile se
angajează şi se efectuează astfel:

Directorii instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat semnează documentele din punct

de vedere al necesităţii, după care le transmit primăriilor şi instituţiilor de învăţământ
preuniversitar de stat la care sunt arondate, care acordă viza de control financiar preventiv.
Conducerile acestora din urmă, după verificarea documentelor din punct de vedere al încadrării,
respectării limitelor şi destinaţiei creditelor din bugetul unităţilor respective, precum şi a
dispoziţiilor legale cu privire la efectuarea cheltuielilor instituţiilor publice, procedează la
aprobarea şi efectuarea plăţilor propuse. În acest scop, se întocmeşte ordinul de plată care se
prezintă la unitatea trezoreriei statului pentru decontare.
Conducătorul instituţiei de învăţământ preuniversitar de stat la care sunt arondate alte instituţii de
învăţământ îndeplineşte funcţia de ordonator terţiar de credite numai pe baza documentelor legale
semnate şi prezentate de către directorii unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat arondate.
La ordonatorii terţiari de credite se organizează şi funcţionează controlul financiar preventiv în
conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul
financiar preventiv şi ale Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 123/2001 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind cadrul general al atribuţiilor şi exercitării controlului financiar
preventiv propriu.
Ordonatorii terţiari de credite conduc evidenţa analitică a plăţilor de casă, pe capitole, subcapitole,
titluri, articole şi alineate, în cadrul următoarelor conturi de finanţare bugetară:
-contul 700.01 "Finanţarea din bugetul de stat" pentru fondurile primite de la Ministerul Educaţiei şi
Cercetării prin inspectoratele şcolare judeţene, care are ca destinaţie componenta locală aferentă
proiectelor de reformă, bursele pentru elevii din Republica Moldova şi pentru elevii străini şi etnicii
români din afara graniţelor ţării, organizarea examenelor, concursurilor şi olimpiadelor naţionale,
perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice;
-contul 700.02 "Finanţarea din bugetul local", pentru fondurile primite de la bugetele locale.

18
 În vederea cunoaşterii modului de utilizare a creditelor bugetare de către instituţiile de
învăţământ preuniversitar de stat fără contabilitate proprie, primăriile sau, după caz, instituţiile
la care sunt arondate vor transmite acestora lunar contul de execuţie, potrivit formularului-
anexă la darea de seamă contabilă pentru instituţii publice.

2.4. Raportarea execuţiei bugetare de către instituţiile de învăţământ

Ordonatorii terţiari de credite întocmesc trimestrial şi anual dări de seamă contabile privind
execuţia bugetară, în conformitate cu normele metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice,
transmise ordonatorilor principali de credite.
Pentru fondurile primite de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării ordonatorii terţiari de credite
întocmesc contul de execuţie a bugetului de stat pe formularul anexat la darea de seamă contabilă
pentru instituţii publice şi îl prezintă inspectoratelor şcolare judeţene.

19
 III.CIRCUITUL FINANCIAR ȘI ORDONATORII DE CREDITE

3.1.Circuitul financiar

Ministerul Finanțelor aprobă pe baza bugetului național votat de Parlament credite

pentru Ministerul Educației Naționale, monitorizează alocarea resurselor pentru bugetele
centrale și locale. Având rolul de ordonator principal de credite, acest minister deschide și
repartizează credite bugetare la nivelul capitolului de cheltuieli „Învățământ”, ținând cont de
titulurile clasificației bugetare economice.
Ministerul Educației Naționale aprobă criteriile și standardele pentru stabilirea
finanțării proporționale a instituțiilor de învățământ preuniversitar. În vederea aprobării,
Ministerul Educației Naționale consultă în prealabil federațiile sindicale semnatare ale
contractului de muncă.
Acest minister aprobă costurile medii anuale orientative pe elev la propunerea
Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar și în urma consultării
federațiilor sindicale semnatare ale contractului de muncă. Costurile medii anuale orientative
se comunică de către Ministerul Educației Naționale, Consiliilor Județene, în vederea stabilirii
necesarului de fonduri pentru finanțarea proporțională. Aceeași informație o primesc cu titlu
consultativ și inspectoratele școlare județene, pentru verificare. Ministerul Educației Naționale
elaborează și aprobă metodologia de editare, difuzare și de finanțare a manualelor școlare.

3.2.Modul de finanțare a Autorităților Locale și a învățământului preuniversitar

Principalele surse bugetare naționale care asigură resursele fiscale prin care se
finanțează învățământul preuniversitar sunt impozitul pe venit și taxa pe valoarea adăugată.
Impozitul pe venit se deduce din salarii sau, în cazul liber profesioniștilor, se
evaluează pe veniturile viitoare, Trezoreria județeană fiind cea care strânge aceste fonduri.
Suma strânsă din impozitul local pe venit este reținută la Trezoreria județeană și apoi este
alocată.
Fondurile provenite din taxa pe valoarea adăugată sunt folosite pentru finanțarea
salariilor profesorilor și burselor. Fondurile pentru salariile profesorilor sunt acordate de
Ministerul de Finanțe Consiliilor Județene. Acestea împart apoi această sumă între toate

20
autoritățile locale pe baza numărului și gradului profesorilor din zona respectivă. Aceste
fonduri acoperă costurile reale aferente salariilor profesorilor.
Fondurile pentru burse sunt alocate Consiliului Județean de către Ministerul de Finanțe
pe baza numărului de elevi din aria de cuprindere a fiecărei autorități locale. Consiliul
Județean distribuie aceste sume autorităților locale pe baza numărului de elevi. Există un
plafon de lichidități pentru sumele primite de fiecare autoritate locală, indiferent de numărul
potențial de candidați. Bursele se acordă în primul rând elevilor cu dificultăți financiare, cca.
1% reprezentând burse de merit. Astfel, dacă o autoritate locală înregistrează un nivel ridicat
de sărăcie, atunci i se acordă un număr mare de burse. Totuși, deoarece există un plafon de
lichidități pentru aceste fonduri, cu cât se acordă mai multe burse, cu atât ele vor fi mai mici
la nivel individual. Criteriile pentru obținerea burselor sunt stabilite printr-un cadru național.
Criterii specifice suplimentare pot fi adăugate de către Inspectorat (Consiliul de Administrație
al Inspectoratului Școlar) pentru a se ține seama de condițiile locale socio-economice.
De asemenea, autoritățile locale sunt abilitate să perceapă taxe locale și pot strânge
fonduri din surse de finanțare pentru investiții de capital și surse ne-fiscale, conform legii.
Aceste surse asigură resurse fiscale adiționale, peste și în afara celor primite de la bugetul de
stat prin Consiliul Județean.

3.3.Importanța Trezoreriei Județene și a Trezoreriei Locale în procesul de finanțare a

învățământului preuniversitar

Trezoreria Locală și Trezoreria Județeană funcționează ca bănci pentru toate

instituțiile publice din zoan respectivă, inclusiv pentru unitățile de învățământ preuniversitar.
Trezoreria funcționează ca bancă pentru Consiliul Județean, primării, inspectorat și centre
școlare bugetare.
Trezoreria deschide un cont pentru fiecare instituție guvernamentală, primind orice
venituri, colectate de ea însăși sau alocate de Ministerul de Finanțe, urmând ca plățile să se
facă din aceste conturi. În caul autorităților locale, trezoreria va stabili o limită lunară de
credit, de comun acord cu autoritatea locală și nu va efectua plăți peste această limită lunară
fără aprobarea autorității locale, pentru a se asigura că autoritatea are fonduri suficiente pentru
a efectua plățile. Nu se percep dobânzi sau taxe pentru administrarea acestor conturi.
Trezoreria funcționează de asemenea ca punct de colectare a datelor în ceea ce privește
veniturile și cheltuielile autorităților locale, cele prevăzute în buget și cele reale. Bugetele
21
fiecărei autorități locale sunt adunate și verificate de Trezoreria Locală, fiind trimise la
Trezoreria Județeană unde sunt integrate în bugetul autorității locale pentru județ. Aceste
informații sunt trimise la Ministerul de Finanțe pentru a se asigura concordanța cu Legea
Bugetului. Un exercițiu similar este efectuat pentru cheltuielile derulate, de trei ori pe
parcursul unui an și o dată a sfârșitul anului.
Trezoreria coordonează autoritățile locale cum să își închidă conturile la sfârșitul
anului. Transferul de fonduri între bugetul de stat, Consiliul Județean, primăriile municipiilor,
orașelor și comunelor și centrele școlare bugetare va fi înregistrat ca debit sau credit în contul
respectiv.
Primăria este responsabilă pentru furnizarea serviciilor educaționale și finanțarea
învățământului preuniversitar. Bugetul pentru învățământ al autorității locale este calculat la
nivelul Primăriei. Directorul Economic al Primăriei este responsabil cu corelarea bugetelor
prezentate de centrele bugetare. Centrele bugetare pot fi școli individuale sau grupuri de școli.
Personalul din subordinea Directorilor Economici corelează prezentările de bugete primite de
la centrele bugetare pentru a alcătui bugetul total pentru învățământ pentru autoritatea locală
respectivă.
Fondurile pot fi folosite doar pentru scopul pentru care au fost destinate. În acest
context, fondurile pentru salarii pot fi cheltuite numai pentru plata salariilor profesorilor și nu
pot avea nicio altă destinație. Autoritatea locală funcționează ca administrator al acestor
fonduri, dar nu poate controla sau decide cum să fie ele folosite.
Bugetul pentru învățământ este alcătuit prin corelarea tuturor bugetelor prezentate de
centrele bugetare pe cinci capitole distincte (Învățământ preșcolar și primar, Învățământ
secundar, Învățământ postliceal, Învățământ nedefinibil prin nivel (învățământ special),
Servicii auxiliare pentru educație). La nivelul municipalității, autoritatea respectivă, este
interesată doar de viziunea de ansamblu pentru învățământ și nu oferă rapoarte detaliate
asupra centrelor bugetare individuale. Totuși, aceste informații sunt disponibile la nivelul
centrului bugetar și la nivelul școlilor și, în plus, centrele bugetare trimit lunar rapoarte de
monitorizare către primărie, pentru a oferi date despre serviciile educaționale.
Comisia pentru Buget și Finanțe la nivelul Consiilor Locale stabilește bugetul pentru
materiale și investiții de capital. Fondurile aprobate de către Comisie sunt în general mai mici
decât cele cerute de centrul bugetar. Ca rezultat, apar situații în care școlile au intrat în anul
financiar curent cu datorii pentru materialele cumpărate în anul anterior. Aceste datorii trebuie

22
acoperite din bugetul pentru materiale și investiții de capital al anului în curs, reducând astfel
în continuare fondurile disponibile pentru sectoare în anul curent.
Pot exista mai multe centre bugetare care confirmă faptul că bugetul pentru materiale
și investiții de capital pe anul în curs este destinat plăților pentru datoriile din anii precedenți.
Suma aprobată pentru materiale și investiții se poate schimba pe parcursul anului, în funcție
de nivelul veniturilor locale, mai mari sau mai mici.

3.4.Evidența contabilă

Evidențele contabile la nivelul Primăriei sunt pentru întregul serviciu de educație și

sunt împărțite pe 5 capitole. Aceste informații sunt strânse din rapoartele lunare ale centrelor
bugetare. Centrul bugetar primește rapoarte de la școli și ține evidența contabilă a centrului
bugetar, structurată pe cele 5 capitole. Aceste informații sunt trimise ordonatorului principal
de credite (Primăria) și la Inspectorat, care le utilizează pentru întocmirea rapoartelor solictate
de Ministerul Educației Naționale.
Școlile își țin evidențele contabile pe cele cinci capitole. Când școala nu este centru
bugetar, atunci o copie a acestor evidențe este trimisă la centrul bugetar. Aceste informații
sunt trimise și la ordonatorul principal de credite (Primăria) și la Inspectorat, care le utilizează
pentru întocmirea rapoartelor cerute de Ministerul Educației Naționale sau Ministerul
Administrației și Internelor.
Departamentul de contabilitate al autorității locale centralizează propunerile de buget
provenite de la toate aceste surse într-un buget general pentru învățământ. Acesta este apoi
discutat în cadrul Comisiei pentru Educație a Autorității Locale. După ce bugetul este aprobat,
este trimis înapoi la centrele bugetare sub forma alocațiilor finale. Fiecare centru bugetar
trebuie să întocmească rapoarte de monitorizare bugetară lunare pentru Primărie și aceleași
informații sunt trimise trimestrial la Inspectorat pentru Ministerul Educației Naționale.
Informațiile oferite de contabilitatea unităților de învățământ preuniversitar sunt legate
de execuția bugetelor de venituri și cheltuieli, rezultatul execuției bugetare, patrimoniul aflat
în administrare, rezultatul patrimonial, costul programelor aprobate prin buget, contribuind în
egală măsură la întocmirea contului general anual de execuție a bugetului de stat, contului
anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale. De asemenea,
prin situațiile financiare anuale și trimestriale, întocmite potrivit reglementărilor contabile
aplicabile, școlile trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare
23
(active nete/ patrimoniu net/ capital propriu), precum și a performanței financiare și a
rezultatului patrimonial.
Componența setului de informații financiare este următoarea: a)bilanțul; b)contul de
rezultate patrimonial; c)situația fluxurilor de terzorerie; d)situația modificărilor în structura
activelor/capitalurilor; e) anexe la situațiile financiare, care includ: politici contabile și note
explicative; f)contul de execuție bugetară. Instituțiile de învățământ preuniversitar au obligația
să prezinte la unitățile de trezorerie ale statului la care au deschise conturile, situația fluxurilor
de trezorerie pentru obținerea vizei privind exactitatea plăților de casă, a soldurilor conturilor
de disponibilități, după caz, pentru asigurarea concordanței datelor din contabilitatea
instituției publice cu cele din contabilitatea unităilor de trezorerie ale statului.
Etapa premergătoare întocmirii și prezentării situațiilor financiare anuale este
inventarierea generală a elementelor de activ și de datorie, organizat conform normelor emise
de Ministerul de Finanțe. Contabilitatea, fiind principala sursă de informații la nivelul
instituției, oferă utilizatorilor externi și interni o gamă variată de informații care sunt
valorificate în procesul decizional. Amplificarea obiectivelor, funcțiilor și tehnicilor
contabilității a influențat formele de organizare a contabilității, fiind delimitate două concepte:
conceptul monist și conceptul dualist.
Conceptul monist de organizare a contabilității are ca trăsătură definitorie prelucrarea
simultană, într-un singur circuit a informațiilor privind fluxurile interne și externe, rezultând
informațiile contabile necesare atât utilizatorilor interni cât și externi. Conceptul dualist de
organizare a contabilității prezintă drept caracteristică de bază organizarea sistemului
informațional contabil pe două paliere: contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune.
Contabilitatea financiară furnizează informațiile de sinteză utilizatorilor externi și
conducerii instituției, prin prelucrarea și înregistarea completă a fluxurilor externe iar a
fluxurilor interne limitat numai pentru stabilirea rezultatului global și nu în mod analitic pe
activități, produse, lucrări executate, servicii prestate. De principiu, contabilitatea financiară
este reglementată, fiind organizată și condusă după norme unitare, fiind o contabilitate în
partidă dublă, standardizată și transparentă.
Contabilitatea de gestiune are ca obiectiv gestiunea internă a patrimoniului, fiind
determinate costurile și rezultatele analitice pe centre de responsabilitate, feluri de activități,
lucrări executate, servicii prestate. Contabilitatea de gestiune este destinată în principal pentru
înregistrarea operațiilor privind colectarea și repartizarea cheltuielilor pe destinații, respectiv
pe activități, precum și calculul costului lucrărilor executate și serviciilor prestate. Modul de
24
organizare a contabilității de gestiune este la latitudinea fiecărei instituții, în funcție de
necesitățile proprii ale acesteia. Instituția organizează contabilitatea cheltuielilor după
destinație și nu după natura elementelor de cheltuieli, ca în contabilitatea financiară.
Furnizând informații exclusiv conducerii, contabilitatea de gestiune este o contabilitate
confidențială, netransparentă, nestandardizată, care nu se conduce după norme unitare,
organizarea și structurarea ei fiind determinate de nevoile interne ale conducerii instituției.
Funcțiile contabilității de gestiune pot fi sintetizate astfel:
a) Funcția de calcul al costurilor, pe centre de responsabilitate, feluri de activități, servicii
prestate;
b) Funcția de calcul al rezultatelor analitice prin compararea prețurilor serviciilor prestate cu
costul acestora, putându-se calcula în mărime relativă rata rentabilității pe tipuri de servicii
prestate;
c)Funcția previzională, care constă în furnizarea informațiilor necesare elaborării bugetelor de
venituri și cheltuieli pe tipuri de activități, urmărirea și controlul executării acestor bugete.

3.5.Ordonatorii de credite

Unitățile de învățământ preuniversitar își desfășoară activitatea în cadru comunităților

locale, finanțarea lor fiind asigurată din bugetele respectivelor unități administrativ-teritoriale,
cu excepția unor cheltuieli care au rămas în admininistrarea Ministerului Educației Naționale
(cheltuieli cu proiectele de reformă la nivel național, cheltuieli cu examenele naționale, cu
unele burse și unele facilități acordate elevilor, alte cheltuieli de interes național). Conform
reglementărilor în materie, ordonatorii de credite sunt de trei categorii: ordonatori principali,
secundari și terțiari.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt primarii unităților
administrativ-teritoriale și președinții consiliilor județene. Conducătorii instituțiilor publice cu
personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori
secundari sau terțiari, după caz. Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele
bugetare, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ai căror conducători
sunt ordonatori terțiari de credite și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii.
Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate
numai pentru realizarea sacinilor unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din
bugetele aprobate și potrivit normelor legale. Pentru asigurarea unei execuții bugetare
25
prudente, ordonatorii principali de credite vor repartiza creditele bugetare după reținerea a
10% din prevederile aprobate acestora, cu excepția cheltuielilor de personal și a celor care
decurg din obligații internaționale, care vor fi repartizate integral (sumele reținute în proporție
de 10% vor fi repartizate în semestrul al II-lea, după examinarea execuției bugetare din primul
semestru).
La nivel de unitate de învățământ preuniversitar, deciziile privind bugetul și
patrimoniul acesteia se iau în consiliul de administrație. Prerogativele funcției de conducere a
instituției de învățământ preuniversitar determină calitatea de ordonator de credite al instituției
respective pentru director, acesta având dreptul de a dispune de creditele bugetare acordate.
Directorul, ca ordonator de credite, răspunde pentru organizarea și conducerea contabilității și
are obligația gestionării instituției respective. Acesta este obligat să conducă contabilitatea în
partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general, aprobat prin ordin
al ministrului finanțelor publice.
De asemenea, directorul, trebuie să asigure, potrivit legii, condițiile necesare pentru:
-organizarea și conducerea corectă și la zi a contabilității;
-organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului instituției;
-valorificarea rezultatelor instituției;
-respectarea regulilor de întocmire a situațiilor financiare, depunerea la termen a acestora la
organele de drept;
-păstrarea documentelor justificative, a registrelor și situațiilor financiare;
-organizarea contabilității de gestiune adaptate la specificul instituției respective;

Ca ordonator de credite, directorul are obligația de a angaja și a utiliza creditele

bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de
activitatea instituțiilor și cu respectarea dispozițiilor legale. În acest context, calitatea de
ordonator de credite implică pentru directori următoarele:
-angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate și
aprobate;
-realizarea veniturilor;
-angajarea și utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;
-integritatea bunurilor încredințate instituției pe care o conduc;
-organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora;

26
 Prin prisma reponsabilităților deținute la nivelul unităților de învățământ
preuniversitar, contabilul este obligat să organizeze execuția bugetară și să înregistreze
operațiunile economico-financiare în momentul generării drepturilor de creanță sau de
obligații, în conformitate cu cerințele. De asemenea, acesta asigură informații pentru
ordonatorii de credite cu privire la: execuția bugetelor de venituri și cheltuieli, rezultatul
execuției bugetare, patrimoniul aflat în administrare, rezultatul patrimonial (economic),
precum și costul programelor aprobate prin buget.

27
 IV.FINANȚAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR

Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele
autorităților publice locale un anumit procent din produsul intern brut al anului respectiv.
Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza, cu un grad relativ de
autonomie, venituri proprii. Finanțarea învățământului preuniversitar, atât pentru învățământul
preuniversitar de masă, cât și pentru învățământul special, se realizează, în special, din patru
surse: a) bugetul de stat; b) bugetul consiliului județean; c) bugetul consiliului local; d)
veniturile proprii ale unităților de învățământ.
Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar cuprinde: finanțarea de bază,
finanțarea complementară și finanțarea suplimentară. Finanțarea de bază se face în limitele
costului standard per elev/preșcolar. Finanțarea de bază a învățământului preuniverstar se face
după principiul „resursa financiară urmează elevul”, în baza căruia alocația bugetară aferentă
unui elev sau unui preșcolar se transferă la unitatea de învățământ la care acesta învață.
Finanțarea de bază a unei unități școlare rezultă prin multiplicarea costului standard per
elev/preșcolar cu coeficienți specifici unității școlare și cu numărul de elevi.
Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe
valoarea adăugată, prin bugetele locale, pentru următoarele articole de cheltuieli:
1) cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite
prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora;
2) cheltuieli cu pregătirea profesională;
3) cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
4) cheltuieli cu bunuri și servicii;
Costul standard per elev/preșcolar se referă exclusiv la finanțarea de bază. El este
calculat pe bază de indicatori fizici de consum de resurse umane și materiale și diferențiat pe
nivele de învățământ – preșcolar, primar, gimnazial, liceal, școală de arte și meserii, profile,
mediu de rezidență, grupuri defavorizate. Finanțarea complementară asigură cheltuielile de
capital, cheltuielile sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ preuniversitar.
Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale
de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar, și din sume defalcate din taxa pe
valoarea adăugată.
28
 Finanțarea de bază și finanțarea complementară se realizează pe baza contractului de
management încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul
localității/ primarul de sector în a cărei/cărui rază teritorială se află unitatea de învățământ,
respectiv cu președintele consiliului județean/primarul de sector, în cazul școlilor speciale.
Finanțarea suplimentară se acordă ca sumă globală fixă din bugetul Ministerului
Educației Naționale pentru premierea unităților de învățământ preuniversitar cu rezultate
deosebite în domeniul incluziunii sau în domeniul performanțelor școlare. Consiliile locale,
respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului București și consiliile județene,
respectiv Consiliul General al Municipiului București, contribuie la finanțarea suplimentară,
acordând granturi unităților de învățământ, în baza unei metodologii proprii. Finanțarea
suplimentară se realizează pe bază de contract încheiat între unitatea școlară și finanțator.

4.1. Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar pe baza standardelor de cost per

elev/preșcolar

Finanțarea cheltuielilor cu salariile stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente

acestora, pentru unitățile de învățământ preuniversitar, se face pe baza standardelor de cost pe
elev/preșcolar (pentru anul 2017, standardul de cost per elev/preșcolar pentru coeficientul 1
are valoarea de 3.740 lei). Standardele de cost per elev/preșcolar se determină, pentru fiecare
nivel de învățământ, filieră, profil, specializare, domeniu, în funcție de numărul de elevi, de
limba de predare, de alți indicatori specifici de învățământ și de mediul urban rural. Plata
cheltuielilor cu salariile stabilite conform legii și a contirbuțiilor aferente acestora se va face
pe baza statelor de personal avizate de inspectoratele școlare județene, respectiv Inspectoral
Școlar al Municipiului București.
Costurile standard per elev/preșcolar pentru cheltuielile cu salariile, sporurile,
indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile
aferente acestora, pentru anul 2017, sunt următoarele:

Standarde de cost pe elev, pe medii

Nr. Forma de
Nivel/filieră/profil și pe niveluri (lei)
crt. învățământ
Urban Rural
1 Învățământ preșcolar cu
zi 2480 2712
program normal
2 Învățământ preșcolar cu
zi 4548 4548
program prelungit/săptămânal
3 Învățământ primar zi 2854 3400
29
 Standarde de cost pe elev, pe medii
Nr. Forma de
Nivel/filieră/profil și pe niveluri (lei)
crt. învățământ
Urban Rural
4 Învățământ gimnazial zi 3740 4301
5 Învățământ liceal teoretic zi 3740 3740
6 Învățământ liceal tehnologic zi 3868 3868
7 Învățământ profesional
(inclusiv stagiile de pregătire zi 4096 4470
practică)/Învățământ dual

Pentru cheltuielile cu bunuri şi servicii, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor şi

cheltuielile cu pregătirea profesională a cadrelor didactice a fost stabilit un alt coeficient 1 de
calcul al costului standard (pentru anul 2017, valoarea acestuia a fost stabilită la 330 lei).
Coeficienții de diferențiere pentru costurile standard per elev/preșcolar și coeficienții
de corecție pentru învățământul în limbile minorităților naționale, pentru cheltuielile cu
salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum
și pentru contribuțiile aferente acestora, pot fi observați în tabelul următor:

Standarde de cost pe elev, pe medii

Nr. Forma de
Nivel/filieră/profil și pe niveluri (lei)
crt. învățământ
Urban Rural
1 Învățământ preșcolar cu
zi 0,663 0,725
program normal
2 Învățământ preșcolar cu
zi 1,216 1,216
program prelungit/săptămânal
3 Învățământ primar zi 0,763 0,909
4 Învățământ gimnazial zi 1,000 1,150
5 Învățământ liceal teoretic zi 1,000 1,000
6 Învățământ liceal tehnologic zi 1,034 1,034
7 Învățământ profesional
(inclusiv stagiile de pregătire zi 1,095 1,095
practică)/ Învățământ dual

De asemenea, costurile standard per elev/preșcolar privind cheltuielile cu pregătirea

profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor, precum și cheltuielile prevăzute la
articolul bugetar „bunuri și servicii“, pentru anul 2017, sunt următoarele:

Praguri Standarde de cost pe elev, pe medii și pe niveluri (lei)

Tipuri de unități
numerice
Zona 1 Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5 Zona 6
1-300 Grădiniță 354 357 365 375 386 396
Școală gimnazială/
339 343 350 360 370 380
primară
Liceu/ Colegiu/ Școală 385 389 397 408 420 432
30
 Praguri Standarde de cost pe elev, pe medii și pe niveluri (lei)
Tipuri de unități
numerice
Zona 1 Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5 Zona 6
profesională/
Învățământ dual
301-800 Grădiniță 354 357 365 375 386 396
Școală gimnazială/
339 343 350 360 370 380
primară
Liceu/ Colegiu/ Școală
profesională/ 385 389 397 408 420 432
Învățământ dual

Criteriile de calcul utilizate, ce conduc la determinarea coeficienţilor de corecţie

pentru alocarea cheltuielilor materiale la nivel naţional, sunt:
a) Pragurile numerice de elevi/preşcolari cumulat, în unităţile de învăţământ preuniversitar
de stat din România;
b) Tipurile de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat din România;
c) Mediul urban/rural în care este localizată unitatea de învăţământ;
d) Zona de temperatură în care este încadrat judeţul unde este situată unitatea de
învăţământ preuniversitar de stat. În acest context, zonele de temeratură stabilite la nivel
național sunt următoarele:

Zone de temperatură
Zona 1 – Călărași, Constanța, Dolj, Giurgiu, Olt, Tulcea, Teleorman
Zona 2 – Arad, București, Brăila, Dâmbovița, Gorj, Galați, Ilfov, Ialomița,
Mehedinți. Timiș
Zona 3 – Argeș, Bihor, Buzău, Iași, Prahova, Satu Mare, Vaslui
Zona 4 – Btooșani, Cluj, Mureș, Sălaj, Vrancea
Zona 5 – Alba, Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Neamț, Sibiu, Vâlcea
Zona 6 – Bistrița-Năsăud, Covasna, Hunedoara, Harghita, Maramureș, Suceava

Ordonatorul principal de credite şi directorul unităţii de învăţământ cu personalitate

juridică, în calitate de ordonator terţiar de credite, răspunde de încadrarea în bugetul aprobat
pe baza costului standard per elev/preşcolar. Pentru unitățile de învățământ preuniversitar
particular și confesional acreditat care au în componența lor mai multe tipuri de învățământ,
calculul finanțării de bază se va face prin ponderarea numărului de elevi cu costul standard
per elev/preșcolar pentru fiecare nivel de învățământ.

31
4.2. Activităţile autofinanţate

Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate

prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază îşi desfăşoară
activitatea, de la bugetul de stat şi din alte surse.
Activităţile autofinanţate ale şcolii se pot crea şi dezvoltă în corelaţie cu cererea de
diverse servicii din localitate şi de dotările şcolii. Crearea unei astfel de activităţi necesită
aprobare din partea Consiliului Local. Unele din aceste activităţi pot fi realizate prin ONG-uri
şi firme private care închiriază infrastructura şcolară.
Unităţile de învăţământ pot obţine venituri proprii din:
- cursuri şi activităţi facultative solicitate de elevi;
- cursuri de educaţie permanentă, inclusiv formare profesională continuă, participarea la
programe cu finanţare externă;
- participarea la realizarea unor programe comunitare de studii, cercetare, activităţi de
servicii şi producţie;
- închirieri de spaţii temporar disponibile;
- taxe percepute conform legii (de şcolarizare, pentru eliberarea unor documente şcolare);
- activităţi cultural-artistice;
- venituri din activitatea internatelor şi cantinelor şcolare;
- donaţii;
- editarea unei reviste;
- şcoli de şoferi;
- microproducţie în ateliere şi ferme;
- sponsorizări;
- contribuţii ale comitetelor de părinţi sau oferite de persoane fizice şi juridice;
- alte venituri ale unităţii de învăţământ.
Fondurile provenite din donaţii şi sponsorizări sunt utilizate potrivit destinaţiei
indicate de donator/sponsor sau potrivit hotărârii consiliului de administraţie în cazul în care
donatorul/sponsorul nu a indicat destinaţia.
Veniturile proprii realizate de unitatea de învăţământ nu diminuează finanţarea de
bază şi finanţarea complementară. Unităţile de învăţământ pot organiza activităţi finanţate
integral din venituri proprii, aprobate prin hotărâre a consiliului de administraţie.

32
 Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale
activităţilor finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor şi se utilizează
cu aceeaşi destinaţie sau, cu aprobarea consiliului de administraţie, se utilizează pentru
finanţarea altor cheltuieli ale unităţilor de învăţământ.

4.3.Fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor pentru activităţile autofinanţate

Veniturile proprii se înscriu în bugetul de venituri şi cheltuieli al activităţilor

aducătoare de venituri proprii, pe surse, după cum urmează:
A. veniturile rezultate din activitatea de producţie
La această rubrică se cuprind veniturile realizate de ateliere-şcoală, ferme agricole,
prestări de servicii şi altele asemenea. Sunt de asemenea, cuprinse sumele încasate de unitatea
de învăţământ din activitatea de conversie şi reconversie profesională, şcolarizare, cursuri de
iniţiere în domeniul informaticii, limbi străine, activităţi de producţie, prestări de servicii şi
alte activităţi;
B. taxele de la persoane fizice şi juridice
Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat sunt autorizate, potrivit dispoziţiilor
legale, să stabilească nivelul taxelor pentru desfăşurarea examenului de admitere sau a altor
examene, din care se acoperă cheltuielile aferente activităţilor respective. Pentru stabilirea
taxelor, fiecare unitate de învăţământ preuniversitar de stat îşi estimează cheltuielile
ocazionate de organizarea şi desfăşurarea examenelor şi, în funcţie de numărul de elevi
participanţi, stabileşte şi taxa pentru un elev. Conform acestor elemente se stabilesc şi
prevederile din buget la subdiviziunea respectivă.
Sumele încasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor de absolvire,
după caz, reprezintă o altă sursă proprie de venit, al cărei nivel se stabileşte şi se comunică de
inspectoratele şcolare. Estimările bugetare se calculează şi se fundamentează în funcţie de:
numărul certificatelor sau al diplomelor de absolvire, ce urmează să fie eliberate, înmulţit cu
costul unui certificat sau al unei diplome.
Tarifele pe elev/cursant percepute pentru organizarea de cursuri de pregătire
solicitate de persoane juridice sau fizice se stabilesc, pe bază de convenţie/contract, cel puţin
la nivelul cheltuielilor efectuate pentru desfăşurarea cursurilor respective;

33
C. veniturile din închirierea spaţiilor disponibile se înscriu în buget la nivelul chiriei
stabilite în contractele de închiriere, la care se adaugă obligatoriu cheltuielile cu întreţinerea şi
utilităţile folosite, impozitele pe terenuri şi clădiri;
D. veniturile din donaţii reprezintă sumele donate de persoane fizice şi juridice din ţară sau
străinătate. Acestea se înscriu fie la nivelul execuţiei anului precedent, fie la nivelul estimat
pentru exerciţiul anului curent, independent de veniturile din anul precedent;
E. veniturile din sponsorizări primite de la persoanele juridice sau fizice, conform legii;
F. venituri din surse externe obţinute pe bază de programe de finanţare;
G. alte venituri.

Cheltuielile pentru activităţile autofinanţate se înscriu în buget, pe titluri, articole şi

alineate, în funcţie de conţinutul acestora, avându-se în vedere următoarele:
(1) Cheltuielile pentru activitatea de producţie - ateliere-şcoală, ferme agricole, servicii şi
altele asemenea - se stabilesc pe bază de devize întocmite pentru fiecare activitate de
producţie, prestări de servicii, în limita veniturilor prevăzute să fie realizate.
(2) Cheltuielile pentru desfăşurarea examenelor sau a cursurilor de pregătire solicitate de
persoanele fizice şi juridice se stabilesc în limita veniturilor din taxele respective. În acest
scop se întocmesc note de fundamentare în care se cuprind taxele cuvenite pentru activităţile
respective şi cheltuielile aferente realizării acestor venituri, şi anume: drepturile cuvenite
comisiilor de examen, cheltuielile de întreţinere a sălilor de examene, pentru utilizarea
calculatoarelor, procurarea rechizitelor (hârtie, ştampile, cerneală, tuşuri şi altele asemenea)
necesare în vederea desfăşurării examenelor.
(3) Cheltuielile necesare pentru tipărirea certificatelor sau a diplomelor de absolvire se
stabilesc în limita sumelor încasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor.
(4) Cheltuielile din veniturile încasate în urma închirierii de spaţii.
(5) Cheltuielile din sumele încasate drept donaţii şi sponsorizări se înscriu în buget pentru
realizarea acţiunii stabilite de donator sau în contractele de sponsorizare, după caz. În situaţia
în care nu au fost stabilite destinaţii împreună cu sponsorii şi cu donatorii, sumele din
sponsorizări şi donaţii se folosesc pentru acoperirea celorlalte cheltuieli de funcţionare ale
unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv pentru cheltuielile de personal.
(6) Cheltuielile din alte surse de venituri realizate în condiţiile legii.

34
4.4.Încasarea veniturilor proprii

Ordonatorii terţiari de credite încasează veniturile proprii în numerar, prin casieria

proprie sau prin mandatar de la persoanele fizice şi prin virament de la persoanele juridice, în
conturile deschise la unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate public. Mandatarul se
stabileşte de către directorul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat şi poate fi
administratorul, secretarul şcolii sau un cadru didactic.
Operaţiunile de încasări prin casieria proprie se organizează potrivit dispoziţiilor
legale în vigoare şi se efectuează numai pe bază de documente legale aprobate de persoanele
în drept, care se înregistrează cronologic în registrul jurnal de casă.
Încasările zilnice în numerar se depun de către mandatari în conturile deschise pe
seama unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat la unităţile teritoriale de trezorerie şi
contabilitate publică, astfel:
- în prima zi lucrătoare de la încasare, în cazul în care unitatea de învăţământ are sediul în
localitatea în care funcţionează unitatea trezoreriei la care are contul deschis;
- în a doua zi lucrătoare de la încasare, în cazul în care unitatea de învăţământ preuniversitar
de stat are sediul în altă localitate decât unitatea trezoreriei la care are contul deschis.
Pentru operaţiunile prin virament se utilizează ordine de plată tip trezorerie, în care se
specifică natura sumelor virate.
Activităţile autofinanţate ale unităţilor de învăţământ sunt scutite de la plata
impozitului pe profit pentru veniturile proprii şi disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit
Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, şi Legii nr. 273/2006
privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, dacă legea nu
prevede altfel.
Ca factor responsabil în circuitul de finanțare a unităților de învățământ preuniversitar,
directorul are multiple obligații, din care sintetizăm următoarele:
- Să decidă alocările pentru cheltuielile operaţionale per elev pentru a acoperi inflaţia;
- Să asigure finanțarea pentru elevii cu nevoi educaționale speciale
- Să organizeze finanţarea astfel încât să se asigure sporuri salariale corecte si rezonabile
pentru profesori;
- Să urmărească ca schimbările în curriculum să fie finanţate adecvat, sau cerinţele
politicilor vor fi ajustate pentru a se adapta la finanţarea existentă;

35
 - Să promoveze măsuri de monitorizare şi răspundere publică care vor asigura că bugetele
educaţionale vor fi folosite pentru învățământ, nu pentru administrație;
- Să efectueze controlul asupra utilizării eficiente a mijloacelor, conform destinaţiei, în
limitele bugetare aprobate, precum şi controlul asupra integrităţii resurselor băneşti şi
valorilor materiale;
- Efectuează planificarea de perspectivă a configuraţiei patrimoniului, în raport cu
strategiile de activitate la nivelul instituţiei, în vederea asigurării oportune a resurselor
materiale necesare susţinerii măsurilor luate de consiliul de administraţie;
Alături de director, trebuie menționat și rolul contabilului în procesul de finanțare a
unităților de învățământ preuniversitar, prin responsabilitățile care îi revin, și anume:
- Să realizeze structurarea sistemelor de compensaţii salariale astfel încât să se reuşească
corelarea acestor compensaţii cu misiunea personalului, cu nevoile şi cu scopurile strategice
ale zonelor de responsabilitate (şcoală, district, zonă de competenţă administrativă);
- Să asigure cheltuirea banilor publici conform legilor și regulamentelor;
- Propune alocările de resurse pentru a îmbunătăţi învăţarea şi a micşora discrepanţele în
raport cu instituţiile care dispun de un volum superior al acestor resurse;
- Contabilul poate, pentru nevoile gestiunii trezoreriei, să deschidă conturi pe numele
instituției la instituțiile financiare sau banca centrală națională;

36
V. BUGETAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR

Bugetele reprezintă rezultatul unor proceduri alcătuite din tranzacţii şi negocieri;

acestea se produc în interiorul metodologiilor, legislaţiei şi regulilor existente, iar cheltuiala
finală ce se efectuează reprezintă finalul acestui lanţ de tranzacţii. Deoarece aproape toate
aceste cheltuieli se realizează în principal din surse financiare, tot acest parcurs trebuie
controlat şi supus raportărilor financiar-contabile, iar toate aceste alocări, raportări şi corelări
dintre finanţare şi obiective se realizează prin intermediul clasificaţiei bugetare. Acest sistem
de clasificare, regulile şi sistemele financiar-contabile, pot înfăţişa mai bine sau mai puţin
bine investiţia în educaţie şi dezvoltarea capitalului uman, obiectivele educaţionale ale
întregului sistem sau ale diferitelor entităţi (autorităţi locale, instituţii, programe de sine
stătătoare) – consecinţa directă fiind că politicile sectoriale, dezvoltarea instituţională şi
rezultatele sunt respectiv mai uşor sau mai greu de formulat, urmărit şi înţeles.
Problema cheie în structura oricărui buget constă în calitatea
echilibrului/reprezentării dintre salarii, costuri de operare şi cheltuieli de capital – de
aceea analiza echilibrelor constituie un domeniu important al economiei. Dacă partea de
cheltuieli curente din buget este dominată de salarii, atunci cei care beneficiază de salarii ar
putea să nu dispună de suficient capital de lucru pentru a-şi îndeplini misiunea/atribuţiile : de
exemplu, bugetele educaţionale sunt dominate de salarii, şi adesea şcolile duc lipsă de resurse
non-salariale – clădiri şi spaţii, procurare de echipament şi materiale didactice, facilităţi de
cazare şi masă, activităţi cultural-educative etc.
Bugetul, etapele constituirii sale, tehnicile de analiză, de fundamentare şi de evaluare a
acestuia constituie „axa” managementului dintr-o instituţie publică, şcoală sau grădiniţă.
Bugetul reprezintă transpunerea în mărimi financiare a scopului şi obiectivelor unei
organizaţii. Prin intermediul bugetului o unitate şcolară sau o structură şcolară cuprinsă în aria
de responsabilitate a unei autorităţi locale poate decide cum îşi poate aloca resursele în
vederea atingerii obiectivelor. Bugetul trebuie să reprezinte un plan pentru direcţionarea
tuturor resurselor aflate la dispoziţia organizaţiei: timp, resurse umane, resurse fizice;
resursele financiare reprezintă doar un aspect al bugetului, iar documentul de buget, exprimat
în termeni financiari, face parte din planul anual integrat al unităţii şcolare, care este un plan
managerial. Vedem de aici că există două aspecte ale bugetului: cel legat de documentul de
buget şi cel legat de procesul de bugetare.

37
 Aşa cum reiese din ceea ce am iterat în subcapitolele anterioare (trebuie spus că am
aşezat omul înaintea proceselor şi implicit rolurile sale înaintea atributelor sale) ordonatorii de
credite, prin sursele de finanţare, construiesc bugetele şi le folosesc pe acestea în proiectarea
şi derularea tuturor activităţilor din instituţiile de învăţământ preuniversitar. Apare necesară
aducerea în discuţie a bugetelor instituţiilor de învăţământ preuniversitar.
Bugetele instituţiilor de învăţământ se structurează, fundamentează şi se execută în
concordanţă cu prevederile legilor finanţelor publice (Legea finanţelor publice nr. 500/2002 şi
Legii finanţelor publice locale nr. 273/2006) şi a altor acte normative ce reglementează
diferite aspecte financiare punctuale.
Bugetul şcolii cuprinde mai multe file, câte una pentru fiecare sursă de finanţare. În
cadrul filei de buget putem avea doar cheltuieli (când finanţarea acestora se asigură din
alocaţii bugetare) sau venituri şi cheltuieli.
Veniturile şi cheltuielile bugetelor, cumulate la nivelul unităţii de învăţământ,
alcătuiesc bugetul general al acesteia care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor de
sume dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar, în anul respectiv şi starea de
echilibru sau dezechilibru.
Pentru că, anual, unităţile de învăţământ preunivestar transmit ordonatorului principal
de credite un proiect de buget, la întocmirea proiectului de buget trebuie avut în vedere:
Promovarea caracterului universalităţii veniturilor şi cheltuielilor bugetare:
Veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute; Veniturile bugetare nu
pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor,
care au stabilite destinaţii distincte;
Asigurarea transparenţei şi publicităţii acţiunilor derulate: publicarea în presa
locală, pe pagina de internet a instituţiei publice, sau afişarea la sediul autorităţii
administraţiei publice locale respective a proiectului de buget local şi a contului anual de
execuţie a acestuia; dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării
acestuia; prezentarea contului anual de execuţie a bugetului local în şedinţă publică;
Promovarea unităţii de conţinut, a unităţii monetare şi a încadrării în timp:
Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura
utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice locale; Se interzic reţinerea şi utilizarea
de venituri în regim extrabugetar, precum şi constituirea de fonduri publice locale în afara
bugetelor locale, dacă legea nu prevede altfel; Toate operaţiunile bugetare se exprimă în
monedă naţională; Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condiţiile legii, pe o
perioadă de un an, care corespunde exerciţiului bugetar; Toate operaţiunile de încasări şi plăţi

38
efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparţin exerciţiului corespunzător de
execuţie a bugetului respectiv;
Specializarea bugetară şi echilibrul bugetar: Veniturile şi cheltuielile bugetare se
înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi, respectiv, pe categorii de cheltuieli,
grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora; Cheltuielile unui buget se acoperă
integral din veniturile bugetului respectiv, inclusiv excedentul anilor precedenţi.

La întocmirea proiectului de buget se respectă un set de reguli:

(1) Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările
conţinute în legi speciale şi în legile bugetare anuale;
(2) Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul unităţii de învăţământ şi nici nu poate fi
angajată şi efectuată din acest buget, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială;
(3) Este interzisă efectuarea de plăţi direct din veniturile încasate, cu excepţia cazurilor în care
legea prevede altfel;
(4) Nicio cheltuială nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit
legii, şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare.
(5) După aprobarea bugetelor pot fi aprobate acte normative cu implicaţii asupra acestora, dar
numai cu precizarea surselor de acoperire, a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor
bugetare aferente exerciţiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele respective;
(6) La elaborarea bugetelor, ordonatorii de credite şi autorităţile deliberative au obligaţia să
prevadă distinct credite bugetare destinate stingerii plăţilor restante la finele anului anterior
celui pentru care se întocmeşte bugetul;
(7) În situaţia în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în bugetele prevăzute
în ultimii 2 ani este mai mic de 97% pe fiecare an, ordonatorii de credite fundamentează
veniturile proprii pentru anul curent cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent;
(8) Ordonatorii de credite au obligaţia ca în execuţia bugetelor să asigure achitarea plăţilor
restante, precum şi a plăţilor restante rezultate în cursul anului curent. Ordonatorii de credite
pot face noi angajamente legale, în limita prevederilor bugetare aprobate, numai după
stingerea plăţilor restante înregistrate la finele anului anterior, respectiv a arieratelor din
execuţia anului curent, cu excepţia celor provenite din neacordarea sumelor cuvenite conform
contractelor de finanţare a proiectelor derulate prin programe naţionale;
(9) Prin excepţie de la prevederile de mai sus, se pot încheia noi angajamente legale pentru
proiecte/programe finanţate din fonduri externe nerambursabile.

39
 Bugetele locale şi celelalte bugete, se aprobă astfel:
a) bugetele locale, bugetele împrumuturilor externe şi interne şi bugetele fondurilor externe
nerambursabile, de către consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor,
judeţelor şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz;
b) bugetele instituţiilor publice, de către consiliile prevăzute mai sus, în funcţie de
subordonarea acestora.
Creditele bugetare aprobate anual prin Legea bugetului de stat, ordonatorului
principal de credite, se utilizează pentru finanţarea unităţii şcolare, programelor, proiectelor,
activităţilor, acţiunilor, obiectivelor şi altele asemenea, potrivit scopurilor prevăzute în Legea
educaţiei naţionale şi alte reglementări, şi vor fi angajate şi folosite în strictă corelare cu
gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare.
Veniturile sunt detaliate după provenienţă, fiind cu caracter nefiscal (taxe, tarife) sau
donaţii. Principalele categorii de venituri proprii sunt cele aferente taxelor din prestări de
servicii, valorificării microproducţiei, cantinelor şi internatelor, chiriilor, donaţiilor.
Cheltuielile şcolilor pot fi grupate după mai multe criterii. Cele mai frecvent utilizate
clasificaţii sunt clasificaţia funcţională (pe domenii) şi clasificaţia economică.
Clasificaţia funcţională se bazează pe principiile instituite de Naţiunile Unite prin
COFOG (Classification of the Functions of Government). Activitatea şcolilor se încadrează la
capitolul de învăţământ, fiind subîmpărţite pe subcapitole: învăţământ preşcolar şi primar,
învăţământ secundar, învăţământ postliceal, învăţământ nedefinibil prin nivel, servicii
auxiliare pentru educaţie etc. Clasificaţia economică a cheltuielilor este una mai amplă,
grupând cheltuielile după natura şi efectul lor economic. Conform acestei clasificaţii,
cheltuielile şcolii cuprind cheltuieli curente şi cheltuieli de capital (investiţii). Cheltuielile
curente includ cheltuielile cu personalul, bunurile şi serviciile, asistenţa socială, bursele şi
cheltuielile cu proiectele europene (chiar dacă unele cheltuieli vizează investiţii).
Fundamentarea bugetului se face pe structura clasificaţiei bugetare, separat pentru
fiecare sursă de finanţare: buget local, activităţi autofinanţate etc. În procesul de fundamentare
al bugetului se ţine de cont de indicatorii şi parametrii specifici fiecărei unităţi şcolare şi de
prevederile legislaţiei: număr de norme, numărul de ore date la plata cu ora, cotele de
contribuţii datorate, necesarul de materiale, consumul de energie, numărul de bursieri, nevoile
de dotare etc. Nivelul total al cheltuielilor trebuie să fie cel mult egal cu nivelul alocaţiilor
stabilite de ordonatorul superior de credite bugetare sau al încasărilor directe ale şcolii (în
funcţie de sursa de finanţare).

40
 Aprobarea bugetului şcolii se face separat pe fiecare filă. Autorităţile locale aprobă
sursele de finanţare de la bugetul de stat şi veniturile proprii. Fila de finanţare de la bugetul de
stat se aprobă de Parlament prin Legea bugetului de stat, sumele aprobate fiecărei şcoli fiind
stabilit de Inspectoratul Şcolar Judeţean.
În cazul neaprobării la începutul anului a filelor de buget, se folosesc cele din anul
precedent alături de proiectele de buget din anul curent. Nivelul angajamentelor şi plăţilor
trebuie să se limiteze la 1/12 din bugetul anului precedent (ca regulă generală) şi să nu
depăşească 1/12 din prevederile din proiectul de buget.
Trimestrializarea bugetului aprobat se face în vederea corelării încasărilor bugetare cu
plăţile. Prevederile anuale vizează angajamentele aprobate, în timp ce prevederile trimestriale
vizează eşalonarea în timp a plăţilor. Pentru efectuarea plăţilor trebuie ţinut cont şi de
cuantumul deschiderilor bugetare, respectiv al disponibilităţilor existente la trezorerie.

5.1 Clasificarea costurilor

A) În funcţie de modul de alocare a cheltuielilor la obiectul de cost:

- costuri directe;
- costuri indirecte.

Costurile directe sunt cele care pot fi afectate în totalitate, fără un calcul prealabil,
unui produs sau unei activităţi determinată după criteriul de analiză ales. Exemplu: materialele
care intră în compunerea unui produs – cursuri de perfecţionare, tariful orar pentru cadrele
didactice. Costurile indirecte sunt comune mai multor produse sau activităţi. Când se doreşte
repartizarea cheltuielilor indirecte la costul produsului sau a activităţii trebuie să utilizăm o
bază de alocare pentru a repartiza aceste cheltuieli indirecte. Exemplu: cheltuielile cu energia
electrică, cheltuielile de asigurare, salariul responsabilului de atelier, al secretarei, al
personalului din sectorul de întreţinere. Caracterul direct sau indirect al unei cheltuieli
depinde de obiectul de cost vizat. Altfel spus, o cheltuială poate să fie directă în raport cu un
anumit obiect de cost şi indirectă în raport cu altul. Repartizarea cheltuielilor indirecte pe
produse, servicii, activităţi, etc se realizează folosind, de regulă, procedeul suplimentării, care
presupune următoarele etape :
a) alegerea bazei de repartizare, comună ca natură, dar diferită ca mărime, de la un
obiect de calculaţie la altul;
b) calculul coeficientului de suplimentare, conform relaţiei:

41
 𝐶ℎ𝑟
𝐾𝑆 =
∑𝑛𝑗=1 𝑏𝑗
unde:Chr - cheltuielile de repartizat, b - baza de repartizare, j – obiectul de calculaţie, n – nr.
obiectelor de calculaţie
c) calculul cheltuielilor ce revin fiecărui obiect de calculaţie:
𝐶ℎ𝑗 = 𝑏𝑗 ∗ 𝐾𝑠
În scopul calculului unui cost pertinent, pentru repartizarea cheltuielilor indirecte se
folosesc, de regula, baze de repartizare exprimate valoric si nu cantitativ. În practică, cele mai
folosite baze de repartizare a cheltuielilor indirecte de productie sunt : cheltuielile cu materiile
prime, cheltuielile cu salariile directe, cheltuielile directe de producție.

B) În funcţie de comportamentul costurilor în raport cu producţia:

- costuri variabile;
- costuri fixe.

Costurile variabile sunt cele a căror sumă evoluează în acelaşi sens cu volumul de
producţie sau nivelul de activitate. Exemplu: cheltuielile cu materiile prime care intră în
componenţa unui produs. Cheltuielile fixe sunt cele a căror sumă rămâne neschimbată
indiferent de nivelul de activitate. Exemplu: cheltuielile cu chiria spaţiului de depozitare. O
cheltuială variabilă este constantă pe unitatea de produs, în timp ce o cheltuială fixă, dacă se
calculează pe o bază unitară, scade pe măsură ce nivelul de activitate creşte. Sunt rare cazurile
în care costurile sunt fixe indiferent de nivelul de activitate. De regulă, ele rămân fixe dacă
variaţiile nivelului de activitate sunt de slabă amploare, dar ele pot varia în cazul unor
expansiuni. De exemplu, în cazul spaţiului de depozitare amintit mai sus, acesta are o
capacitate maximă de stocare. Dacă este depăşită această capacitate maximă, întreprinderea va
trebui să achiziţioneze sau să închirieze un alt spaţiu de depozitare, care va conduce la
creşterea cheltuielilor fixe reprezentate de amortizarea sau de chiria depozitului. Pentru a
clasa costurile în fixe şi variabile trebuie să se stabilească nivelul de producţie al
întreprinderii: pentru fiecare nivel de producţie, un grup de costuri rămâne fix. Pe termen lung
însă, toate cheltuielile variabile. Costurile variabile corespund activităţii curente şi nu
structurii, motiv pentru care mai sunt cunoscute şi sub denumirea de costuri operaţionale. Ele
sunt legate de deciziile pe termen scurt şi sunt reversibile.

42
5.2 Modalități de execuţie bugetară

Execuţia bugetară se bazează pe principiul separării atribuţiilor persoanelor care au

calitatea de ordonator de credite de atribuţiile persoanelor care au calitatea de contabil.
Ordonatorii de credite sunt autorizaţi să angajeze, să lichideze şi să ordonanţeze
cheltuieli pe parcursul exerciţiului bugetar, în limita creditelor bugetare aprobate, iar plata
cheltuielilor se efectuează de persoanele autorizate care, potrivit legii, poartă denumirea
generică de contabil.
Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt în
competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe baza propunerilor compartimentelor
de specialitate ale instituţiei publice.
Cele patru faze ale execuţiei cheltuielilor publice sunt (ALOP):
1. Angajarea cheltuielilor;
2. Lichidarea cheltuielilor;
3. Ordonanţarea cheltuielilor;
4. Plata cheltuielilor.

Angajarea oricărei cheltuieli din fonduri publice îmbracă două forme de angajamente:
a) Angajamentul legal (juridic) - faza în procesul execuției bugetare reprezentând orice act
juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor publice.
Angajamentul legal trebuie sa se prezinte sub forma scrisa şi să fie semnat de ordonatorul de
credite. Angajamentul legal ia forma unui contract de achiziție publică, comandă, convenţie,
contract de muncă, acte de control, acord de împrumut etc.
Proiectele angajamentelor legale reprezintă decizii de principiu luate de ordonatorii de
credite, care implica o obligație de efectuare a unei cheltuieli faţă de terţe persoane. Aceste
proiecte de angajamente legale nu pot fi aprobate de către ordonatorul de credite decât daca au
primit în prealabil viza de control financiar preventiv în condițiile legii. Angajarea şi
ordonanţarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabila de control financiar
preventiv propriu, potrivit dispozițiilor legale. După semnarea angajamentului legal de către
ordonatorul de credite acesta se transmite compartimentului de contabilitate pentru
înregistrare în evidenta cheltuielilor angajate.
b) Angajamentul bugetar - orice act prin care o autoritate competenta, potrivit legii,
afectează fonduri publice unor anumite destinații, în limita creditelor bugetare aprobate.

43
Angajarea cheltuielilor trebuie să se facă întotdeauna în limita disponibilului de credite
bugetare si, respectiv, în limita disponibilului de credite de angajament pentru acțiuni
multianuale.
În scopul garantării acestei reguli, angajamentele legale, respectiv toate actele prin
care unitățile de învăţământ preuniversitar contractează o datorie faţă de terții creditori, sunt
precedate de angajamente bugetare, respectiv de rezervarea creditelor necesare plății
angajamentelor legale.
Angajamentele bugetare pot fi de două feluri:
a) Angajamentul bugetar individual este un angajament specific unei anumite operațiuni
noi care urmează să se efectueze.
Angajamentul bugetar individual se prezintă la viză persoanei împuternicite să exercite
controlul financiar preventiv în acelaşi timp cu proiectul angajamentului legal individual.
b) Angajamentul bugetar global. Pentru cheltuieli curente de natură administrativă, ce se
efectuează în mod repetat pe parcursul aceluiaşi exercițiu bugetar, se pot întocmi propuneri de
angajamente legale provizorii, materializate în bugete previzionale, care se înaintează pentru
viză de control financiar preventiv împreună cu angajamentele bugetare globale.
Angajamentul bugetar global este un angajament bugetar aferent angajamentului legal
provizoriu care privește cheltuielile curente de funcționare de natură administrativă (cheltuieli
de deplasare, cheltuieli de protocol, cheltuieli de întreținere şi gospodărie (încălzit, iluminat,
apa, canal, salubritate, posta, telefon, radio, furnituri de birou etc.), cheltuieli cu asigurările,
cheltuieli cu chiriile, cheltuieli cu abonamentele la reviste).

5.3 Lichidarea cheltuielilor

Este faza în procesul execuției bugetare în care se verifică existența angajamentelor, se

determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condițiile de exigibilitate ale
angajamentului legal pe baza documentelor justificative care să ateste operațiunile respective.
Verificarea existentei obligației de plată se realizează prin verificarea documentelor
justificative din care să rezulte pretenţia creditorului, precum şi realitatea "serviciului
efectuat" (bunurile au fost livrate, lucrările executate şi serviciile prestate).
Salariile şi indemnizațiile vor fi lichidate în baza statelor de plată colective, întocmite
de compartimentul de specialitate, cu excepția cazurilor în care este necesară lichidarea
individuala.

44
 Determinarea sau verificarea existentei sumei datorate creditorului se efectuează de
către persoana împuternicită de ordonatorul de credite, pe baza datelor înscrise în factură şi a
documentelor întocmite de comisia de recepție constituita potrivit legii (Proces-verbal de
recepție, Proces-verbal de punere în funcțiune, în cazul mijloacelor fixe, Nota de recepție şi
constatare de diferențe, în cazul bunurilor de natura stocurilor, şi alte documente prevăzute de
lege, după caz).
Documentele care atesta bunurile livrate, lucrările executate şi serviciile prestate sau
din care reies obligaţii de plată certe se vizează pentru "Bun de plată" de ordonatorul de
credite, prin care se confirma că:
a) bunurile furnizate au fost recepționate, cu specificarea datei şi a locului primirii;
b) lucrările au fost executate şi serviciile prestate;
c) bunurile furnizate au fost înregistrate în gestiune şi în contabilitate, cu specificarea gestiunii
şi a notei contabile de înregistrare;
d) alte condiții prevăzute de lege sunt îndeplinite.

Prin acordarea semnăturii şi menţiunii "Bun de plată" pe factură, se atestă că serviciul

a fost efectuat corespunzător de către furnizor şi că toate pozițiile din factură au fost
verificate. Condițiile de exigibilitate a obligației se verifică pe baza datelor cuprinse în
angajamentele legale, care trebuie să cuprindă şi date cu privire la termenele de plată a
obligaţiei. Persoana împuternicită să efectueze lichidarea cheltuielilor verifică personal
documentele justificative şi confirmă pe propria răspundere că această verificare a fost
realizată.
Documentele care atestă parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielilor stau la baza
înregistrării în contabilitatea patrimonială a instituţiei publice pentru reflectarea serviciului
efectuat şi a obligației de plată faţă de terţii creditori.

5.4 Ordonanţarea cheltuielilor

Este faza în procesul execuției bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri au

fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi realizată. Persoana
desemnată de ordonatorul de credite confirmă că exista o obligaţie certă şi o sumă datorată,
exigibilă la o anumită dată, şi în acest caz ordonatorul de credite bugetare poate emite
"Ordonanţarea de plata" pentru efectuarea plăţii. Ordonanţarea de plată va fi însoţită de
documentele justificative în original şi va purta viza persoanelor autorizate din

45
compartimentele de specialitate, care sa confirme corecti-tudinea sumelor de plata, livrarea şi
recepționarea bunurilor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor, existentă unui alt titlu
care sa justifice plata, precum şi, după caz, înregistrarea bunurilor în gestiunea instituției şi în
contabilitatea acesteia.
Facturile în original sau alte documente întocmite în vederea plăţii cheltuielilor vor
purta obligatoriu numărul, data notei contabile şi semnătura persoanei care a înregistrat în
contabilitate lichidarea cheltuielilor.
Înainte de a fi transmisa compartimentului financiar (financiar-contabil) pentru plată,
ordonanţarea de plată se transmite pentru avizare persoanei împuternicite să exercite controlul
financiar preventiv. Persoana împuternicita sa exercite controlul financiar preventiv se asigura
ca ordonanțările supuse vizei se refera la angajamente de cheltuieli deja vizate şi că sunt
îndeplinite condițiile de lichidare a angajamentelor. Ordonanţările de plată nevizate de
persoana împuternicită să exercite control financiar preventiv sunt nule şi fără valoare pentru
conducătorul compartimentului financiar (financiar-contabil) care urmează să facă plata, dacă
nu sunt autorizate în condițiile prevăzute de lege.
După aprobare, ordonanţarea de plată împreună cu toate documentele justificative, în
original, se înaintează conducătorului compartimentului financiar (financiar-contabil) pentru
plată. Primele trei faze ale procesului execuției bugetare a cheltuielilor se realizează în cadrul
instituției publice, răspunderea pentru angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor
revenindu-i ordonatorului de credite bugetare sau persoanelor împuternicite să exercite
această calitate prin delegare, potrivit legii.

5.5 Plata cheltuielilor

Plata cheltuielilor este faza finală a execuției bugetare prin care unitatea de învăţământ
preuniversitar este eliberată de obligaţiile sale faţă de terţii-creditori. Plata cheltuielilor se
efectuează de persoanele autorizate care, potrivit legii, poartă denumirea generică de contabil,
în limita creditelor bugetare şi destinațiilor aprobate în condiţiile dispozițiilor legale, prin
unităţile de trezorerie şi contabilitate publică la care îşi au conturile deschise, cu excepţia
plăţilor în valută, care se efectuează prin bănci, sau a altor plăți prevăzute de lege să se
efectueze prin bănci.
Plata cheltuielilor este asigurată de şeful compartimentului financiar (financiar-
contabil) în limita creditelor bugetare deschise şi neutilizate sau a disponibilităţilor aflate în
conturi, după caz.

46
Exemple de angajamente legale (juridice)

(1) Încheierea a două contracte, unul pentru achiziția unor bunuri, iar celălalt pentru
furnizarea de agent termic. Contractele sunt acte juridice și, prin semnarea lor (exercitarea
competenței), ordonatorul creează obligații de plată în sarcina instituției.
(2) Numirea pe post a unui profesor. Actul juridic (act administrativ) este ordinul de
numire. Prin el însuși acest act juridic nu este creator de drepturi și obligații patrimoniale, ci
de drepturi și obligații în legătură cu exercitarea funcției. Totuși, se poate afirma că prin acest
act juridic s-au creat indirect obligații de plată, întrucât profesorul trebuie plătit. Actul juridic
constitutiv de drepturi și obligații privind remunerarea este legea de salarizare. Odată cu
ordinul de numire, în executarea în concret a legii, ordonatorul emite ordinul de încadrare.
Prin acest act juridic ordonatorul constată obligațiile de plată ce revin instituției.
(3) Printr-o lege se majorează salariile profesorilor. Prin acest act juridic autoritatea
competentă (Parlamentul) creează obligații de plată majorate în sarcina instituției.
Ordonatorul (autoritatea competentă) trebuie să constate, printr-un act juridic, această
obligație de plată. În consecință, va emite un act administrativ prin care stabilește noul drept
salarial.
(4) Destituirea. Ordinul (decizia) de destituire este un act administrativ care are ca
efect încetarea raporturilor juridice constituite prin actul de numire. Concomitent, incetează și
raporturile juridice ce s-au stabilit prin ordinul de încadrare. Prin acest act juridic nu rezultă o
obligație de plată, dar ar putea rezulta, dacă, prin decizia de destituire, se incalcă un drept
subiectiv al profesorului. În acest caz, actul juridic creator de obligații de plată este hotărârea
judecătorească prin care se angajează răspunderea juridică a instituției. Ordonatorul este
obligat să constate obligația de plată ce decurge din hotărârea judecătorească.
(5) Ieșirea la pensie. Actul juridic constitutiv de drepturi și obligații este legea
pensiilor. Actul juridic prin care ordonatorul constată obligația de plată este ,,decizia de
pensionare”.
(6) Printr-o lege se hotărăște acordarea unei subvenții instituţiei de învățământ
preuniversitar prin bugetul ministerului de resort. Actul juridic prin care se creează
obligația de plată este insăsi legea (autoritatea competentă este Parlamentul). În acest caz,
angajamentul juridic este constatarea obligației, fără a mai fi necesară forma materială a
angajamentului.

47
 (7) Asigurarea unor bunuri ale instituției. Printr-un act normativ care cuprinde
dispoziții onerative sau permisive se autorizează utilizarea fondurilor publice pentru
asigurarea unor riscuri ce pot afecta integritatea unor bunuri din patrimoniu. În baza
autorizării legale, ordonatorul creează o obligație de plată (contract de asigurare), deoarece,
prin plata primei de asigurare, asiguratul devine titularul unui drept de creanțe, în baza căruia
poate pretinde asiguratorului (debitorul) ca, în cazul producerii unui eveniment asigurat, să
plătească acestuia indemnizația de asigurare convenita.

Actele juridice din care rezultă direct sau indirect obligații de plată în sarcina statului
(instituțiilor publice) sau prin care ordonatorul creează sau constată obligații de plată sunt
nenumărate. Scopul enumerării anterioare a fost numai de a crea unele repere pentru
înțelegerea angajamentului juridic. În general, angajamentul juridic, sub forma actului juridic
prin care ordonatorul constată o obligație de plată, se întâlnește atunci când dreptul de creanță
al creditorului izvorăște dintr-un act juridic extern ordonatorului (creat de o alta autoritate
competentă - Parlament, Guvern, organ administrativ superior, etc.).
Angajamentul juridic sub forma actului juridic creator de obligații apare atunci când,
prin diferite acte normative, se autorizează o cheltuială cu o anumită destinație, dar actul
juridic creator de drepturi și obligații este înfăptuit de ordonator (contractele).

48
 VI. REGULI GENERALE PRIVIND ACHIZIŢIILE PUBLICE ÎN UNITĂŢILE DE
ÎNVĂŢĂMÂNT

Domeniul achiziţiilor publice reprezintă, prin importanţa şi conexiunile sale, „centrul de greutate” al
ansamblului reglemetărilor legale care privesc angajarea şi cheltuirea fondurilor publice.
Prin politicile de bugetare a activităţii instituţiei de învăţământ preuniversitar sunt urmărite eficienţa
şi transparenţa cheltuielilor bugetare ca efect al alocării resurselor publice pe bază de programe conţinând
criterii de performanţă concrete precum şi prin crearea unui sistem coerent de priorităţi în cadrul acestora.
În acest sens, alocarea pentru achiziţii publice a resurselor previzionate/aprobate cu această
destinaţie în bugetul propriu al instituţiilor publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite
bugetare se realizează, potrivit reglementărilor legale, pe baza Programului anual al achiziţiilor publice.

6.1 Atribuirea contractelor de achiziţie publică

Trebuie subliniat încă de la început că decizia autorităţii contractante privind aplicarea tuturor
procedurilor legale pentru atribuirea contractului de achiziţie publică nu este decât o consecinţă a
rezultatului la care se ajunge în urma parcurgerii obligatorii, în succesiune logică, a două etape extrem de
importante: i) estimarea valorii contractului de achiziție publică și ii) atribuirea contractului de
achiziție publică.

Estimarea valorii contractului de achiziţie publică

Autoritatea contractantă are obligaţia de a estima valoarea, fără TVA, a fiecărui contract în
programul anual al achiziţiilor publice, inclusiv a contractelor al căror obiect este determinat de apariţia
unei situaţii de forţă majoră sa a unor situaţii care impune acoperirea urgentă a unor necesităţi neprevăzute.
În mod obligatoriu, autoritatea contractantă va efectua estimarea valorii contractului de achiziţie publică în
concordanţă cu preţurile şi tarifele practicate în mod curent pe piaţă.
Valoarea estimată a contractului de achiziţie publică trebuie să fie determinată înainte de iniţierea
procedurii de atribuire a contractului respectiv. Această valoare trebuie să fie valabilă la momentul
transmiterii spre publicare a anunţului de participare sau, în cazul în care procedura de atribuire nu
presupune publicarea unui astfel de anunţ, la momentul transmiterii invitaţiei de participare.

Atribuirea contractului de achiziţie publică

49
 În vederea selectării procedurii ce urmează a fi aplicată, autoritatea contractantă are obligaţia de a
compara valoarea deja estimată, fără TVA, a contractului de achiziţie publică cu echivalentul în lei al
pragului valoric prevăzut în baza legală în vigoare. Pragurile valorice sunt exprimate în euro, în vederea
efectuării comparaţiei menţionate, va fi luat în calcul cursul mediu calculat de BNR pentru ziua anterioară
efectuării comparaţiei.

Procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică

a) licitaţia deschisă, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a
depune oferta;
b) licitaţia restrânsă, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune
candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a depune oferta;
c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune
candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi, în scopul
identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând ca, pe baza
soluţiei/soluţiilor, candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală;
d) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii
selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia. Negocierea
poate fi:
- negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;
- negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;
e) cererea de oferte, respectiv procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte
de la mai mulţi operatori economici. Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de cerere de
oferte numai în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziţie publică este mai mică
decât echivalentul în lei al următoarelor praguri:
i) pentru contractul de furnizare: 125.000 euro;
ii) pentru contractul de servicii: 125.000 euro;
iii) pentru contractul de lucrări: 4.845.000 euro. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, cererea de oferte se
iniţiază prin publicarea în SEAP a unei invitaţii de participare la procedura de atribuire

6.2.Limitele atribuirilor directe

Achiziţiile directe se efectuează conform prevederilor art.19 din OUG nr.34/2006 în măsura în care
valoarea achiziţiei, estimată, nu depăşeşte echivalentul în lei a 15.000 euro pentru fiecare achiziţie de
50
produse, servicii sau lucrări, pe durata unui an bugetar. Achiziţia se realizează pe bază de document
justificativ, care în acest caz se consideră a fi contract de achiziţie public.
Documente necesare:
e;

bon fiscal/factură
şi chitanţă (în cazul în care achiziţia se achită cu numerar);

Responsabilități ale directorului

- elaborează şi fundamentează necesarul de credite bugetare pentru investiţii şi lucrări de intervenţie,

astfel cum sunt definite de lege, în vederea elaborării proiectului anual de buget pentru lucrările în care
şcoala este autoritate contractantă;
- întocmeşte şi prezintă spre aprobare ordonatorului principal de credite, după aplicarea criteriilor de
prioritizare, lista cu obiective de investiţii noi, dacă în prealabil documentaţiile tehnico-economice au
fost aprobate, conform legii;
- asigură integritatea bunurilor incredintate instituției pe care o conduc (integritatea patrimoniului
încredințat spre administrare);
- administrează un patrimoniu public și fonduri publice în baza unui mandat.

Responsabilități ale contabilului

tracte de
proiectare şi execuţie de lucrări), în care şcoala este autoritate contractantă;

uficiente pentru a acoperi nevoile de

trezorerie decurgând din execuția bugetară.

51
 VII. INVESTIŢIILE ÎN UNITĂŢILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT
PREUNIVERSITAR

7.1 Necesitatea realizării investiţiilor de către unităţile de învăţământ preuniversitar

Investitiile realizate în unitățile de învățămâmt sunt supuse regurilor generale în

domeniul investițiilor, elementele de conținut ale acestui domeniu, prin natura lor, solicită o
așezare ierarhică pusă pe sema complexită factorilor implicati în luarea unei decizii a
conducerii unității scolare în privința oporunității dar și a disponibilităților pe care le au.
Unităţile de învăţământ realizează investiţii din trei considerente:

entru realizarea unor obiective în folosul comunităţii;

În prima categorie includem investiţiile ocazionate de construirea unui sediu nou,

achiziţionarea unor mijloace fixe pentru desfășurarea activităţii curente etc. Cea de-a doua
categorie cuprinde investiţiile îndreptate in folosul comunităţii, cum ar fi: construirea unei săli
de sport, amenajarea de spaţii în vederea desfăşurării activităţii de after-scool, săli de
conferinţă etc. În ultima categorie se includ investiţiile care au ca scop obţinerea de venituri
din desfăsurarea unei activităţi ce contribuie la creşterea bugetului de venituri şi cheltuieli,
aici pot fi incluse si activităţile menţionate la cea de-a doua categorie dar si altele, cum ar fi:
închirierea de spaţii, organizarea de cursuri de formare acreditate etc.
Investițile realizate de unitățile școlare pot fi incadrate in două categorii:
a) investiții care pot fi realizate exclusiv de către unitățile de învățământ;
b) investiții care pot fi realizate cu sprijinul autorităților locale.

În cadrul investițiilor care pot fi realizate exclusiv de unitățile de învățământ includem

acele investiții care se realizează prin fonduri alocate de la bugetul de stat prin bugetul
Ministerului Educației Naționale, sume alocate prin hotărâre a Guvernului cu destinație, fie în
stabilirea de obiective noi de investiții, fie în reabilitarea celor existente în funcție de planul
național de dezvoltare a infrastructurii școlare în învățământ preuniversitar.
Beneficiile pe care le aduce educatia pe termen lung in cadrul comunității au atras în
ultima perioadă investiții din surse de la bugetele locale, aceasta indică o conștientizare a

52
implicării în actul educațional a comunității, luând în calcul și fondurile din veniturile proprii
ale școlii, cu care aceasta pot contribui.

7.2 Factori care influențează fundamentarea proiectelor de investiții

Pentru ca o o investiție să fie adoptată de o unitate școlară, aceasta trebuie să fie

caracterizată prin fezabilitate și să producă avantaje (pe baza unei prognoze logice și realiste).
Aceste judecăți trebuie făcute cu referire la toate consecințele juridice, economice, financiare,
sociale, comerciale, tehnice, instituționale și legate de impactul asupra mediului natural.
Pentru adoptarea unui proiect de investiții trebuie să fie respectate condițiile legale
referitoare la legitimitatea implementării lui sau a procurării surselor de finanțare necesare. În
mod clar, un proiect analizat de o unitate școlară nu poate fi luat în considerare în cazul în
care contravine legii. Se poate întampla ca proiectul în sine să fie legal, dar sursele de
finanțare la care se doreste să se apeleze sau modul de generare a veniturilor să nu fie legale.
De exemplu, imprumutarea de bani sau perceperea unor taxe părinților, pot fi constranse de
legislație sau de anumite norme cu caracter administrativ. Legislația trebuie de asemenea luată
în considerare atunci cand este vorba de achiziții publice, condiții de contractare, de angajare
a forței de muncă, de norme privind protecția muncii, norme de protecția mediului și multe
alte aspecte legate de implementarea proiectului de investiție.
Din punct de vedere economic, pentru a putea fi adoptat, un proiect de investiții avut
în vedere de o unitate școlară trebuie să acopere cheltuielile presupuse de realizarea lui și
menținerea sa în funcțiune prin avantajele pe care le poate genera. Trebuie menționat că nu se
urmăreste acoperirea cheltuielilor efectuate prin veniturile înregistrate de unitatea școlară, ci
se consideră că un proiect poate fi acceptat din punct de vedere economic dacă plus volarea
realizată de elevi, cadre didactice și alți beneficari ai programului de investiții devansează
cheltuielile. Se desprinde concluzia că analiza economică a fezabilității unui proiect se
concentrează asupra efectului economic de care beneficiază comunitatea locală în ansamblul
ei, și nu numai entitatea ce il implementează.
Criteriul beneficiului social reprezintă, de asemenea, un criteriu important în
fundamentarea unui proiect de investiții. Dacă se doreste construirea unei gradinețe în cadrul
unității scolare, a unei biblioteci, criteriul principal va fi cel social, aceste activități ne-
urmărind neapărat înregistrarea unor performanțe deosebite din punct de vedere economic.
Influența factorului comercial în selectarea unui proiect de investiții este dată de
activitățile comerciale pe care le presupune derularea acestuia: contractele privind achizițiile

53
de bunuri, contractele cu diferiți prestatori de servicii, contractarea de lucrări, angajarea
personalului, operațiunile bancare etc.
Influența factorului tehnic în analiza unui proiect de investiții nu poate fi neglijată.
Importanța acestei analize este dată de faptul că o supraevaluare din punct de vedere tehnic
peste nivelul optim generează o crestere nejustificată a costurilor peste varianta optimă.
Totodată, o subevaluare din punct de vedere tehnic poate duce la niste costuri ulterioare
ridicate date de intreținere, funcționare și reparații.
Factorul instituțional se referă la sfera de activitate a instituției publice. Pentru ca o
instituție publică să realizeze o investiție acceptabilă din punct de vedere instituțional trebuie
ca aceasta să isi desfăsoare activitatea în domeniul respectiv sau să aibă angajat personal cu
specializarea necesară. De exemplu, dacă se doreste construirea unei secții de stomatologie
este necesar ca instituția publică beneficiară a acestei investiții să dispună de personal
specializat în acest domeniu (sau să angajeze personal), in caz contrar, investiția nefiind
justificată.
Investiţiile în unităţile de învăţământ pot fi finanţate din fonduri alocate din bugetul
local, din surse proprii şi din fonduri alocate de Ministerul Educaţiei Naţionale pe baza listelor
de investiţii aprobate.
În listele de investiţii se includ:
- activele a căror valoare unitară este mai mare de 2500 lei şi durata de utilizare mai mare de 1
an;
- programele de calculator, licenţe, brevete (indiferent de valoare);
- studii de fezabilitate, prefezabilitate, etc. (indiferent de valoare).

Se interzice finanţarea obiectivelor de investiţii noi dacă în portofoliul ordonatorilor

de credite ai bugetelor locale există obiective de investiţii în derulare al căror termen de
punere în funcţiune este depăşit, până la finalizarea acestora, când vor putea fi incluse la
finanţare lucrări noi. Responsabilități ale directorului
bugetare pentru investiţii şi lucrări de
intervenţie, astfel cum sunt definite de lege, în vederea elaborării proiectului anual de buget
pentru lucrările în care şcoala este autoritate contractantă;
ncipal de credite, după aplicarea
criteriilor de prioritizare, lista cu obiective de investiţii noi, dacă în prealabil documentaţiile
tehnico-economice au fost aprobate, conform legii;

54
 nduc (integritatea
patrimoniului încredințat spre administrare);

55