Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucrare De An
La Utilizarea Calculatoarelor
A efectuat
st. gr. Arh-142
Golovcenco Alla
A verificat
lector superior
Carcea Ala
Chișinau 2014
1
Cuprins :
1. AutoCAD. Iniţiere.
2. Comenzile de desenare in AutoCAD.
3. Tehnici de baza pentru editare.
4. Tehnici avansate pentru editare.
5. Lucrarea 1
6. Lucrarea 2
7. Lucrarea 3
8. Lucrarea 4
2
1. AutoCAD. Iniţiere.
Ce este AutoCad- ul? AutoCAD (din engleză de la CAD = Computer-aided design sau Computer-
aided design and drafting) este un program CAD utilizat în proiectarea planurilor de construcție în
două dimensiuni (2D), mai puțin în trei dimensiuni (3D), dezvoltat și comercializat de compania
americană Autodesk. In AutoCAD, utilizatorul lucreaza si chiar modeleaza mediul de proiectare cu
ajutorul comenzilor si variabilelor de sistem. Comenzile sunt date de la tastatura, ca siruri de
caractere grafice care lanseaza, de fapt, anumite rutine, apelate intern cu respectivle nume.
Varibilele de sistem sunt nume pe care AutoCAD le recunoaste ca moduri de lucru, marimi sau
limite.
Fișierele specifice sistemului („native”) sunt cele de tip dwg, precum și cele dxf (Drawing
eXchange Format), extrem de larg răspândite.
Posibilitatea dezvoltarii programului de catre utilizator, prin aplicatii directe in limbajele AutoLISP,
C, DCL, Visual Basic.
3
c. Elementele ferestrelor :
- Bara de titlu ;
- Denumirea programului si fişierul ;
- Trei butoane din dreapta ;
- Bara de instrumente ;
- Spaţiul de lucru ;
- Zona de dialog ;
- Bara de dialog.
d. Zona de dialog :
Command :
Prompt- răspunsul programului la comanda, se cere introducerea parametrilor sau alegerea opţiunii
suplimentare sau confirmarea acţiunii. Este necesar sa introducem prima litera a comenzii dorite.
2. Barele de instrumente.
3. Meniul derulant.
4
1.a Iniţializarea spaţiului de lucru.
Tastam Ctrl + N sau alegem New File din meniu.
Comanda Grid- cu ajutorul careia noi introducem valoarea ce stabileşte distanţa dintre puncte.
1. Introducem denumirea comenzii in linia de dialog.
Comanda Snap- reprezinta pasul culimatorului (indicatorul mouse- ului in zona de lucru).
Parcurgem aceleaşi operaţiuni ca şi la comanda Grid.
5
Funcţia Style ne ajuta să alegem una dintre cele două stiluri: grile- standart ( cu direcţie
perpendiculară) sau izometric ( cu direcţie dupa axonometria izometrică).
Comanda Ortho – se foloseşte pentru trasarea liniilor strict orizontale sau verticale.
6
2. Comenzi de desenare.
Pentru a indeplini o sarcină in AutoCAD noi folosim entităţi. Orice obiect geometric este desenat
sau modificat cu ajutorul comenzilor de bază. Comenzile de desenare sunt amplasate in meniul
Draw.
7
2.b Comanda Circle- desenarea cercurilor.
- centrul + diametrul;
- prin 2 puncte;
- prin 3 puncte;
Daca folosim 1 metoda, introducem punctul de centru, iar mai apoi raza cercului.
8
2.c Comanda Arc- desenarea arcului.
9
2.d Comanda Polygon- desenarea poligoanelor.
Comanda data creează o polilinie inchisă regulată. Ea poate crea poligoane de la 3 la 124 laturi.
Dupa ce am introdus comanda in linia de dialog, notam numarul de laturi pe care il va avea
poligonul.
Al doilea pas este alegerea centrului poligonului si respectiv definim daca acesta este inscris sau
circumscris in cerc.
10
3. Tehnici de baza pentru editare.
Desenele AutoCAD sunt arareori realizate doar prin simpla trasare a liniilor, cercurilor, etc. Cel mai
probabil vei avea nevoie sa modifici aceste obiecte de desenare elementare ( meniul Modify ) intr-
un fel pentru a putea crea imaginea de care ai nevoie. AutoCAD furnizeaza o intreaga gama de
unelte de modificare cum ar fi Move, Copy, Rotate si Mirror. Dupa cum poti vedea, numele
comenzilor denota in mod explicit functionalitatea lor.
- in grup.
11
3.b Comanda Trim.
12
3.c Comanda Fillet- racordarea a doua entităţi.
13
3.d Comanda Chamfer- teșirea entităților.
Dupa introducerea comenzii, selectam tipul de teșire. Specificăm prima distanța și mai apoi a doua
( sau unghiul de teșire) .
14
3.e Desenarea in mai multe straturi.
Conceptului de layer este ca şi cum, s-ar realiza un desen pe mai multe coli transparente, fiecare
coală conţinând un tip de informaţie a desenului astfel încât, desenul final să se compună prin
suprapunerea acestor coli. În AutoCAD pot fi folosite orice număr de layere. Ele sunt separat
identificabile, pot fi şterse şi redate separat pe ecran sau pe plotter. De obicei, se situează pe un strat
de desenare, entităţi grafice care definesc un aspect particular al desenului. Pentru toate entităţile
aparţinând unui anumit strat, pot fi controlate global vizibilitatea, culoarea şi tipul de linie. În orice
moment putem „muta” orice entitate selectată dintr-un layer în altul. În acest fel, entităţile selectate
îşi vor modifica atributele, de mai sus, conform layer-ului destinaţie.
15
16
17
AutoCadul are 6 opțiuni , care controlează starea layer-ilor:
- Starea ON / OFF
AutoCADul permite specificarea precisă a unei locații fara a fi necesare introducerea coordonatelor.
Aceasta caracteristica este numita Object Snap. AutoCADul are 13 moduri snap.
ENDpoint- alege cel mai apropiat capăt al unei linii sau arc de cerc
PERpendicular- alege punctul de pe o linie cerc sau arcaflat pe o perpendiculara dusa la entitatea
respectiva din ultimul punct selectat
TANgent- alege puntul de tangență a unui cerc sau arc cu o dreapta ce trece prin ultimul punct
selectat
NEArest- alege punctul cel mai apropiat al unei linii , cerc sau arc de cerc
Pentru a selecta unul din modurile Object Snap putem introduce abrevierea lui sau putem selecta
din bara de instrumente. Activarea a unuia sau a mai multor moduri se face cu ajutorul ferestrei de
dialog → Draffing Settings prin validarea căsuțtelor respective.
18
Exemplu:
19
3.g Cotarea desenelor.
AutoCADul separă cotarea de celelalte operațiuni furnizȋnd sub comenzi și variabile de sistem, care
sunt operate doar atunci cind adaugăm cote desenului. Este de preferabil ca toate cotele unui desen
să fie plasate in layer separat.
Modul in care apar cotele este controlat de un set de variabile. Acestea permit stabilirea unor stiluri
de cotare. Stilurile apar in fereastra de dialog Dimension Style Manager.
20
21
22
4. Tehnici avansate pentru editare.
Permite copierea obiectelor din desen, pentru aceasta trebuie creată o mulțime de slecțiedupa care
se va specifica poziția copiilor. Aceste copii fiind indentice cu originalul, avȋnd aceeași dimensiune,
orientare și pastrȋnd toate proprietațile stratului de desenare.
23
4.b Comanda Move.
Aceasta comandă permite deplasarea uneia sau mai multor entități dintr- o poziție fară a afecta
mărimea sau orientarea obiectelor. Pracurge același puncte ca si comanda Copy.
24
4.c Comanda ROtate.
Asigura modificarea orientării entităților specificate ȋn jurul unui punct de bază precizat cu un
anumit unghi de rotație.
Introducem comanda, alegem obiectele care trebuie sa fie modificate, introducem punctul de bază și
unghiul de rotație.
Asigură efectuarea de copii multiple pentru obiectele selectate și determină dispunerea rentangulară,
polară și dupa cale.
În multiplicarea rectangulară entitățile sunt dispuse in linii (orizontale) și coloane; celula entitate se
referă la distanțele orizontale și verticale ȋntr-e doua entități. Programul AutoCAD construiește
matricea de copii pornind de la elementul de bază și dispunȋnd copiile la dreapta și ȋn sus față de
acesta. Specificarea unor valori negative pentru spațierea liniilor și coloanelor va determina
construirea liniilor in jos și a coloanelor la stȋnga elementului inițial.
25
26
27
4.e Comanda Mirror.
Aceasta comanda permite realizareaimaginilor in oglindă a obiectelor selectate cu sau fara pastrarea
originalului. Oglindirea se realizeaza față de o axă imaginara- mirror line, specificată prin 2 puncte.
28
4.j Comanda Hatch.
În desenul tehnic suprafaţa pieselor secționate este hașurată. AutoCAD- ul are 64 modele de hașuri.
a. Alegem suprafața
b. Alegem modul de hașurare.
29
4.k Comanda Style
Permite definirea stilului de text.
30
5. Lucrarea Nr. 1
Prima acțiune pe care o facem este folosim comanda Line, astfel desenȋnd obiectul in proiecție.
Construim liniile care au rămas a fi executate, folosind layerele corespunzătoare pentru fiecare linie.
Folosim comanda Trim pentru a tăia muchiile corespunzătoare. In final, adăugam cotele.
31
32
6. Lucrarea Nr. 2
Prima acțiune pe care o ȋndeplinim este tragerea axei de 110 cm. , dupa care construim cercurile de
ambele părți.
Găsim centrul, dupa care construim doua cercuri care vor fi racordate la cercurile anterioare.
Folosim comanda Trim, pentru a tăia liniile liniile corespunzătoare, construim axele si in final
amplasăm cotele.
33
34
7. Lucrarea Nr. 3
Construim axa verticala, dupa care construim axa de mijloc, folosind comanda Line. La capete
desenăm cercurile, folosind comanda Circle și racordam cercurile corespunzătoare.
Desenăm 2 linii tangente cu cercurile din mijloc, dupa care copiem cercurile cu diametrul 8 și 10,
care vor fi amplasate dupa direcția cercului, folosind comanda Array.
35
36
8. Lucrarea Nr. 4
Desenăm axa verticala și axa din mijloc. Construim cercurile, folosim comanda Fillet pentru a
racorda obiectele.
Cu ajutorul comenzii Trim noi retezăm liniile inutile și folosim comanda Hatch pentru a hașura
teritoriul dorit. În final, construim axele și amplasăm cotele.
37
38