Legătura stranie dintre Sarmizegetusa Regia şi Retezat.

Ce a descoperit un astronom care a cercetat

capitala Daciei

Un cercetător de la Institutul Max Planck din Munchen susţine că a descoperit motivul pentru care
dacii şi-au înfiinţat capitala la Sarmizegetusa Regia în Munţii Orăştiei.

De-a lungul timpului, sanctuarele misterioase din Sarmizegetusa Regia au stârnit interesul
pasionaţilor de astronomie. Un studiu realizat de Franz Kerek, un specialist în astronomie de la
Institutul Max Planck din Munchen, oferă o ipoteză neobişnuită despre motivele pentru care dacii
şi-au aşezat capitala în Munţii Orăştiei.

Lucrarea s-a numit „Măsurători astronomice precise ale siturilor antice din Dacia, asupra mega-
triunghiului Sarmizegetusa Regia - Parâng - Retezat” şi a fost publicată de dr. Franz Kerek,
împreună cu prof. univ. dr. Florin Stănescu, în British Archaeological Reports.

Studiul ajută, potrivit autorului, la desluşirea misterului amplasamentului ales de daci pentru a
construi sanctuarele din Sarmizegetusa. „Adică pe o pantă de deal care nu are niciun sens militar
strategic sau civic. Răspunsul expus în publicaţiile mele este că a fost o localizare sacral-
astronomică, la intersecţia pitagoreică între linia spre vârful Retezat şi cea spre mijlocul munţilor
Parâng”, afirmă Franz Kerek.
Retezatul „dăltuit”

„Sarmizegetusa Regia din Carpaţii Meridionali a fost considerată capitala împărăţiei dacice (84
î.Ch.-106 d.Hr.), dar locaţia ei geografică şi sanctuarele sale enigmatice fac din ea, mai verosimil,
o destinaţie sacral-religioasă. Credinţa dacică a fost o religie pitagoreană şi susţinem că
Sarmizegetusa a fost aşezată în conformitate cu aliniamentele astronomice precise şi cu doctrinele
pitagoreene ale structurilor armonice bine ordonate în cer şi pe pământ.

Sarmizegetusa se află la vârful unghiului drept al unui mega triunghi format cu două vârfuri
proeminente ale munților Retezat şi Parâng, o ipoteză confirmată în detaliu de date precise
obținute prin satelit şi GPS. Iarna, dealul Sarmizegetusei este la apus aliniat spre Retezat şi acest
eveniment ceresc poate fi observat din acest loc. Recenta descoperire a brăţărilor masive de aur
din Sarmizegetusa susţine, de asemenea, acest statut al său, de destinaţie sacră-ceremonială. Am
identificat două drepte dimensionate exact pe vârfurile mega-triunghiului, probabil construite de
astronomii daci pentru a spori prin triangulare precizia măsurătorilor unghiului azimutului.
Marginea de 160 de metri a piramidei trunchiate a Retezatului a fost, probabil, aranjată prin
netezirea, de către oameni, a vârfului. Traseele de construcţii similare pot fi identificate în jurul
vârfurilor Piatra Tăiată şi Coasta lui Rus, din Munţii Parâng”, susţine cercetătorul, în rezumatul
celor şase pagini ale studiului.

Mistere nedesluşite

Franz Kerek susţine că în ziua solstiţiului de iarnă, cei care ajung în Sarmizegetusa Regia pot vedea
un fenomen inedit. Atunci de pe dealul situat deasupra sanctuarului se poate observa cum soarele
asfinţeşte pe o traiectorie care îl face să se ascundă exact după vârful Retezat.

„Aşezarea capitalei dacice Sarmizegetusa-Regia în armonie pitagoreană cu vârfurile proeminente

ale Munţilor Retezat şi Parâng este confirmată aici prin măsurători precise GPS, care oferă
informaţii suplimentare provocatoare despre cultura astronomică la nivel înalt a vechilor daci”,
concluzionează raportul publicat în British Archaeological Reports.
Ipoteza lui Franz Kerek este mai puţin cunoscută în România. Istoricii şi arheologii au încercat de-a
lungul timpului să desluşească tainele sanctuarelor, iar unii au lansat ipoteze asemănătoare, care au
stârnit numeroase controverse. Unul dintre aceştia a fost Hadrian Daicoviciu, care a vorbit despre
rolul soarelui de andezit şi al marelui sanctuar circular.

„Rostul acestui mare sanctuar n-a putut fi încă desluşit, dar nu încape îndoială că şi în construcţia
lui se oglindesc anumite observaţii astronomice. Legătura dintre calendarul dacic şi religia dacilor
este evidentă. O subliniază însăşi prezenţa calendarului de piatră în incinta sacră, alături de alte
sanctuare, o subliniază spusele lui Iordanes despre rolul hotărâtor al lui Deceneu în dezvoltarea
preocupărilor astronomice la daci. Natural, astronomi erau preoţii. Prin cunoştinţele lor despre
mişcarea corpurilor cereşti, prin reglementarea calendarului, atât de necesară agriculturii, de
exemplu, ei îşi sporeau autoritatea asupra maselor, apărând în faţa acestora nu ca nişte simpli
cărturari, ci ca posesori ai unor puteri misterioase şi supranaturale”, scria Daicoviciu.

Citiți și:
Arhiva omenirii ascunsă sub Sarmizegetusa
«Gurile de Rai» ce sunt înzestrate cu puteri magice! Cele mai cunoscute puncte energetice din
România care sunt benefice
Surprinzătoarele asemănări dintre Sarmizegetusa Regia și Stonehenge. Ce secrete ascund oare?

yogaesoteric
20 octombrie 2018

acum 8 luni M-am saturat de dobitoci. Voi nu, si inca mai puneti botu'? Chiar la toate idioteniile?
La ce tre' sa fii astronom ca sa faci triangulatii pe harta? Stie cineva daca se intrezareste macar
masivul Retezat de la Sarmizegetusa (sau Parangul? Va spun eu, in doua cuvunte: can-ci! Stie
cineva care este legatura dintre sanctuarele si terasele de la Sarmizegetusa si Stonehenge, Machu-
Picchu si astronomie? NICIUNA. Toate aberatiile alea sustinute de tot felul de habauci si fanatici
dusi cu pluta s-au dovedit zero barat si antistiinta penibila. Dar, mai ales, cum dracu i-a trebuit
bolnavului la cap sa intoarca aiurea harta aia, ca sa-i iasa... nimic de demonstrat? Pe asa cheltuie
nemtii de la Max Planck banii? Stiam ca aia de la sectia de fizica de acolo se ocupa de fizica
particulelor, nu de basmuiri daco-gete. Omul ala a fost vreodata acolo ca sa vada care era ratiunea
strategica a asezarii (care, zice el, ca nu exista)? Mai, nene: Sarmizegetusa Regia (sau ceea ce
credem noi ca era Sarmizegetusa Regia) se afla pe piciorul vestic al varfului central al muntilor
Sureanu, Muncelul Mare, exact in capatul vaii care parcurge mai mult de 20-24 de kilometri printre
munti strajuiti de cetati intarite care fac inaintarea oricatui inamic un iad (Costesti, Blidarul Fetele
albe), basca diverse turnuri de aparare independente. La capat, valea se desface in doua, imbratisand
piciorul muntelui deasupra caruia este complexul sacru si cel fortificat (plus asezarea civila) numite
Sarmizegetusa. Practic, piciorul muntelui devine un adevarat zid de cetate, imposibil de urcat.
Trebuie ocolit, ori pe o parte, ori pe cealalta. Daca nu-ti imparti fortele si ataci doar pe o parte, te
poti trezi oricand luat din spate de aparatorii care, iesind pe cealalta vale, ocolesc capatul muntelui,
ajung la bifurcatia vaii si te-au incercuit. Daca iti imparti trupele ca sa ataci din ambele parti, nu poti
comunica intre ele si, fiecare aripa este mai slaba. Deci, iti trebuie mult mai multe trupe. OK, nu
trebuie uitat un lucru: magnitudinea sistemului de aparare nu se refera la blocarea unei armate
gigantice, cum putea trimite Roma, dotata cu masini de luota, artilerie, mii de oameni, turnuri de
asediu etc, ci de apararea contra hoardelor de navalitori barbari, veniti din toate partile, nu exagerat
de multi, inarmati cu arme usoare, fara mare stiinta a asediului. A NU SE UITA: DE PE
TERASELE SAMIZECGETUSEI, AFLATA SUB NIVELUL CRESTELOR EXTERIOARE CE
MARGINESC VALEA, NU SE VAD NICI SA TE SINUCIZI DE DOR SI DRAG NICI
PARANGUL NICI RETEZATUL. NICI DE FRICA. AR TREBUI SA URCI UNTR-UN BALON
SI SA TE RIDICI MACAR 200-300 DE METRI deasupra vaii. Poate chiar mai mult, din
experienta mea nemijlocita. In fine, revenind la pozitia strategica: daca aparatorii sunt coplesiti
acolo, in incinta fortificate, pe terasele lor intarite cu ziduri si turnuri masive, se pot retrage extrem
de usor (si pe un front larg) spre culmea Muncelului, PS: IN afara Soarelui de Andezit, care datorita
"cozii lui ciudate ridica semne de untrev=bare (altminteri, el parand un simplu altar pentru
sacruificii, NU EXISTA NICIUN CALLENDAR DE PIATRA ACOLO. E o stupizenie. unde
muntele se lateste si permite desfasurarea unei adevarate armate care, daca e urmarita, este mereu,
pana in culme, la o altitudine superioara fata de atacator, deci e in avantaj. Mai mult, de acolo de
sus, exista posibilitati de deplasare rapida si de iesire la larg, ori spre nord, spre Cugir, ori pe Valea
Frumoasei, spre Alba Iulia, ori spre sud-est, spre Parang - si, prinzand vaile, in zona Petrosanilor, cu
defileul ingust si su cetatea Banita, ori spre Valea Oltului. Cu alte cuvinte, desi e departe de
drumurile comerciale, e poate cel mai bun loc din punct de vedere STRATEGIC (dupa ce, din punct
de vedere tactic, cine se duce acolo si calca locul cu piciorul, isi da seama ca, pentru un loc al
"ultimei rezistente", e genial ales). E, pratic, cel mai bun loc pentru a controla in toate directiile
teritoriul UNIUNII DE TRIBURI (nu "IMPARATIEI" (n-a existat niciodata asa ceva) a dacilor.
Pentru Dumnenzeu, oamenii astia nu au pic de autorespect? PS: In afara Soarelui de Andezit, care
datorita "cozii" lui ciudate ridica semne de intrebare (altminteri, el parand un simplu altar pentru
sacriificii), NU EXISTA NICIUN CALENDAR DE PIATRA ACOLO. E o stupizenie. Ceea ce unii
cred ca ar fi respectivul "calendar", adica "marele sanctuar circular", a fost un templu un forma de
COLIBA circulara, iar idiotenia aia cu stalpi de diverse lungimi e exresia delirului lui Daicoviciu.
Nimic real.

Citeste mai mult: adev.ro/pbbfae