Sunteți pe pagina 1din 52

Curs Histologie

Aparatul digestiv

Prof.Dr.Carmen Lăcrămioara Zamfir


Aparatul digestiv
Cavitatea orală

Limitată de aria circumscrisă de conturul maxilo-mandibular, prezintă un perete


superior, ce separă cavitatea orală de fosele nazale, cu 2 zone:
-anterior-palatul dur(apofiza palatină os maxilar, lama os palatin)
-posterior-palatul moale
-conține 2 compartimente: extern, vestibulul oral
-intern-cavitatea orală propriu zisă
-este tapetată de mucoasa orală, formată dintr-un epiteliu specific și un corion
(lamina propria)
-epiteliul este stratificat pavimentos keratinizat la nivelul zonelor implicate în
procesul masticator (orto-, parakeratinizare-gingii, palat dur) și nekeratinizat în rest.
Aparatul digestiv
Buza

-Repliu musculo-membranos mobil , ce formează peretele anterior al cavității orale


-prezintă 2versanți : -versant extern, cutanat
-o pătură centrală de mușchi striat
-versant intern, mucos
Versant extern : epiderm, derm, bogat în foliculi piloși, glande sebacee, sudoripare
Zona de tranziție dintre cei doi versanti-la nivelul marginii libere a buzelor(roșul buzei)
Aici epiteliul devine pavimentos stratificat nekeratinizat, ușor transparent, susținut de
papile dermice adanci, bogate în vase de sânge(dau culoarea roșie caracteristică),
precum și terminații neuro-senzoriale(dau sensibilitate deosebită)
Pătura centrală musculară este formată din mușchi striat (orbicular și compresor
al buzelor)
Versant intern : mucoasă formată dintr-un epiteliu gros strattificat pavimentos fără
keratinizare ce acoperă papile corionice scurte, compacte, fibroelastice, bine
vascularizate
Consistența sa e data de secreția a numeroase glande sero-mucoase
Secreția lor este transportată spre epiteliu de canale excretorii mari
Buză-versant extern, col.HE,x20
Buză-mușchi striat, col HE, x10
Buză-glande sero-mucoase, col.HE, x20
Buză-versant intern, col.HE, x10
Aparatul digestiv
Limba

-organ muscular mobil, cu 2 porțiuni distincte: -orală (corpul limbii)-cele 2/3


anterioare libere ale limbii
-faringiană (baza limbii), spre
orofaringe
-delimitarea celor 2 segmente-realizată de șanțul terminal(V-ul lingual)
-limba este acoperită de o mucoasă-aspect neted pe suprafața ventrală
-rugoasă, nregulată, pe suprafața dorsală.
datorită prezenței papilelor linguale
-papile linguale-proiecții ale epiteliului și laminei propria, cu rol în percepția gustativă
-4 tipuri de papile –filiforme
-fungiforme
-foliate
-circumvalate
Limba

Papile filiforme

-liniar și paralel cu V-ul lingual


-conice
-numeroase
- acoperite de epiteliu
stratificat pavimentos keratinizat
și un miez de țesut conjunctiv
-nu au muguri gustativi
Aparatul digestiv
Limba

Papile fungiforme
-aspect asemanător unei ciuperci, înguste la bază, dilatate superior
-la vârful limbii
-epiteliu pavimentos nekeratinizat și corion adiacent
-în profunzimea epiteliului apar muguri gustativi

Papile circumvalate
-la nivelul V lingual, mari, voluminoase (9-12),
cu un șanț la bază în care se deschid
canalele glandelor seroase von Ebner
-epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat cu muguri
gustativi

Papile foliate
-rudimentare la om, rare la adult
-de-a lungul extremității laterale a limbii
-conțin numeroși muguri gustativi
Aparatul digestiv
Limba

Muguri gustativi
-mici, ovalari, încorporați întotdeauna în epiteliul papilar
-se deschid spre suprafața libera epitelială printr-un por gustativ
-între MB și acest por-50-70 de celule :
a.senzoriale gustative(neuroepiteliale): spre polul apical au microvili scurți
bazal au vezicule cu miez dens
la polul bazal fac sinapsă cu fibre nervoase
aferente, ca prim contact cu nervul cores-
pondent
b. de susținere : dispuse periferic, lungi -cu citoplasma întunecată(dark), asigură
suport și susținere
- cu citoplasma clară(light), bogate în vezicule
c. Celule bazale, stem , de regenerare (epiteliul gustativ are o durată de viață redusă,
fapt ce impune un turn over regenerativ rapid)
Muguri gustativi, col tricrom, x40
Aparat digestiv
Dintele

-3 componente: coroana, gât(colet), rădăcină


-cavitatea centrală a dintelui cuprinde pulpa dentară, ce se prelungește spre
rădăcină cu canalul pulpar; acesta se deschide in foramen apical
-parodonțiu=ansamblul structurilor ce susțin, fixează și înconjoară dintele
-cavitatea dentară –înconjurată de dentină, care la nivelul coroanei și gâtului e
acoperită de smalț; în dreptul rădăcinii, dentina-acoperită de cement
-smalțul-alb albăstrui, acelular, puternic mineralizat (cristale de hidroxiapatită)
-derivă din ectoderm, e produs de ameloblaste prismatic înalte
-dentina-palid gălbuie,rezistentă, cu structură similară osului (componenta minerală
-80% hidroxiapatită; componenta organică-colagen tip I-90%)
-produsă de odontoblastele situate de-a lungul pulpei dentare în mod
continuu, se calcifică treptat (predentina nu e calcificată)
-cement-matrice densă calcificată, bogată în colagen, fixează rădăcina dintelui
-2 forme: acelular(la nivel cervical); celular(cementocite-la vârful dintelui)
-dezvoltarea dintelui –stadii: lamă dentară, capișon, clopot, apozițional
formarea edificiului radicular
erupția dentară
Aparatul digestiv
Structura generală a tractului digestiv

Tubular, cu 4 tunici concentrice

MUCOASA: epiteliu al cărui aspect variază în funcție de rolul segemntului digestiv


corion / lamina propria
muscularis mucosae: 2 straturi fine de mușchi neted (intern, circular și
extern, longitudinal)
SUBMUCOASA: țesut conjunctiv bogat în vase sanguine, limfatice
-glande
-plex nervos submucos Meissner
MUSCULARA:- 2 straturi de mușchi neted, extern –longitudinal, intern-circular)
-plex mienteric Auerbach
SEROASA :- țesut conjunctiv lax, vase sanguine, limfatice
Aparatul digestiv
Esofag

Mucoasa –epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat, puternic faldat


- corion ingust, bogat în fibre conjunctive
-muscularis mucosae : 2 benzi subțiri de mușchi neted

Submucoasa: -adenomeri tubulo-acinoși ai glandelor esofagiene proprii


-canale de excreție
-plex Meissner
Musculara: 2 straturi musculare
-striat-1/3 superioară, striat și neted-1/3 medie, neted-1/3 inferioară
-plex mienteric Auerbach
Adventicea: țesut conjunctiv lax
Esofag, col.HE,x10
Glande esofagiene de tip mucos, col.HE,x40
Esofag-musculara, col tricrom, x10
Plex Auerbach, x20
Esofag-musculară, plex Auerbach,col.tricrom, x10
Esofag: plex mienteric Auerbach, col. Tricromică, x40
Pasaj esofago-gastric, col.HE,x10 Pasaj esofago-gastric,colHE,x20
Aparatul digestiv
Stomac

Regiune fundică

Mucoasa –epiteliu simplu prismatic ce formează


cripte gastrice scurte
-corion mult redus de prezența a numeroase
glande fundice (tubulare drepte simple)
-musculara mucoasei
Submucoasa: țesut conjunctiv , vase sanguine
plex nervos Meissner
Musculara: 3 tunici musculare(internă-oblică, medie
circulară, externă-longitudinală)
plex mienteric Auerbacn
Seroasa: țesut conjunctiv lax
Stomac-regiune fundică, col.HE,x20
Aparatul digestiv
Stomac
Regiune fundică

Glandele fundice
-tubulare simple, compuse din baza glandei, rotunjită,
corp și gât, ce se continuă cu cripta gastrică
Tipuri celulare
-la nivelul gâtului glandei apar 2 tipuri celulare
a.Celule stem de regenerare
b.Celule mucoase –mucusul protejează epiteliul gastric
de secreția acidă locală
-corpul și baza glandei prezintă 3 tipuri celulare
c. Celule parietale, mari, eozinofile, specializate în
producerea de HCl și factor intrinsec Castle (indispensabil
absorbției vitaminei B12 în ileonul terminal)
d. Celule principale mari , poligonale, bazofile secretă
pepsinogen, renina gastrică(la nou năascut)
e. Celule enteroendocrine secretă histamina, somatostatin
Glande fundice, col.HE, x40
Aparatul digestiv
Stomac
Regiunea pilorică

Mucoasa –epiteliu simplu prismatic care se


invaginează, formând cripte gastrice
adânci
corion,glande tubulo-acinoase ramificate
de tip mucos
muscularis mucosae
Submucoasa țesut conjunctiv, vase
plex nervos Meissner
Musculara -se îngroașă distal pentru a forma
sfincterul piloric
-plex mienteric Auerbach
Seroasa-țesut conjunctiv lax, vase , nervi
Stomac- regiune pilorică, col.tricrom, x10
Glande pilorice, col.HE,x20
Aparatul digestiv
Intestinul subțire

-3 segmente: duoden, jejun, ileon


-la acest nivel, digestia și absorbția sunt facilitate de:
a.Valvulele Kerkring(pliuri circulare) ale mucoasei și submucoasei
b.Proiecții digitiforme ale mucoasei către lumen-vilozități intestinale
c.Prezența în epiteliul intestinal a enterocitelor-celule cu microvili la polul apical

Epiteliul intestinal-tipuri celulare


-enterocitele-cele mai numeroase, înalte, cilindrice, cu microvili la polul apical
(platou striat), implicate în procesele locale de absorbție
-celule caliciforme-secretă mucus
-celulele Paneth de la baza glandelor intestinale conțin vezicule secretorii cu
lizozim, defensine, cu rol în reglarea florei intestinale
-celule enteroendocrine-secretă motilină, secretină, colecistokinină, GIP

Glandele Lieberkuhn sunt prezente de-a lungul întregului intestin subțire și gros,
sunt glande tubulare simple cu epiteliu similar celui de la nivelul vilozităților
intestinale
Aparatul digestiv
Intestin subțire

Jejun

Mucoasa : epiteliu simplu prismatic cu celule caliciforme


corion
muscularis mucosae
- mucoasa formeaza numeroase vilozități înalte, dese și relativ compacte,
care conțin cenrtral un chilifer( capilar limfatic),care se va anastomoza cu
alte chilifere într-un plex în corion; emergențe ale acestuia se extind în
submucoasă, într-un plex mult mai amplu
- filete musculare desprinse din muscularis mucosae se extind in axul
vilozitar, urmând îndeaproape chiliferul,facilitand prin contracția sa,
deversarea secreției în plexul lmfatic subjacent
-glandele Lieberkuhn se extind de la muscularis mucosae către
lumenul intestinal, unde se deschid la baza vilozităților intestinale
Submucoasa plex Meissner
Musculara : 2 straturi de mușchi neted, intern –circular, extern-longitudinal
plex mienteric Auerbach
Seroasa : țesut conjunctiv lax
Vilozități intestinasle, col.HE,x40
Jejun, col.HE,x10
Glande Lieberkuhn, col.HE,x20
Aparatul digestiv
Intestin subțire

Duoden

Mucoasa –epiteliu simplu prismatic cu celule caliciforme


-corion
-muscularis mucosae
-mucoasa –vilozități medii, turtite, neregulate
-glande Lieberkuhn similare celor din jejun
Submucoasa-al doilea tip de glande duodenale, glandele tubulo-acinoase de tip
mucos numite glande Brunner
-plex Meissner
Musculara:- 2 pături de mușchi neted
-plex mienteric Auerbach
Seroasa: țesut conjunctiv lax, vase, nervi
Duoden, col.tricrom, x10
Duoden-glande Lieberkuhn, glande Brunner, col tricrom, x20
Aparatul digestiv
Intestinul subțire

Ileon

Mucoasa : -epiteliu simplu prismatic cu celule caliciforme


- vilozitățile intestinale se reduc, atat ca număr , cât și ca înălțime
-glandele Lieberkuhn nu se modifică
-corionul prezintă placa Peyer-agregare de foliculi limfatici , acoperiți de
epiteliu intestinal în care celulele caliciforme se răresc, enterocitele
descresc ușor și apare un nou tip celular –celula M(mucoasă sau cu
microfalduri)
-celula M- funcționează drept APC
muscularis mucosae
-Submucoasa-similara restului de intestin subțire
Musculara- similară restului de intestin subțire
Seroasa-similară restului de intestin subțire
Ileon, col.HE, x10
Ileon-placa Peyer, Col.HE,x10
Aparatul digestiv
Colon

Mucoasa: netedă, nu există vilozități intestinale


-epiteliu simplu prismatic cu foarte multe caliciforme
-numeroase glande Lieberkuhn, sferice, bogate în caliciforme
-corion
-muscularis mucosae mai proeminnetă decât în intestinul subțire
Submucoasa –similară intestinului subțire
Musculara- foarte dezvoltată
-fibrele musculare netede dispuse circular permit prin distribuția lor
dilatarea colică(haustre)
-fibrele musculare netede dispuse longitudinal vor forma 3 benzi
liniare, ușor aplatizate, teniae coli
Seroasa-peritoneul viseral
Colon-mucoasa, col.HE,x10
Colon-glande Lieberkuhn, col HE, x10
Colon-musculara, col.HE,x10
Aparatul digestiv
Apendicele ileo-cecal

-structură tubulară atașată de porțiunea posterioara a cecului


-mucoasa : fără vilozități
-glandele Lieberkuhn scad numeric, devin neregulate și tot mai
distanțate unele de altele
-puține caliciforme
-în corion și submucoasă e o mare acumulare de țesut limfoid
-foliculii limfatici sunt distribuiți concentric periluminal și întrerup
pe alocuri continuitatea muscularis mucosae
Submucoasa: țesut conjunctiv ,țesut limfoid
Musculara : 2 paturi de mușchi neted
Seroasa peritoneală formează învelișul extern al apendicelui
Apendice, col.HE,x20