3.

PLATFORMA EASY-LEARNING

3.1. Cerin ele func ionale ale sistemului

E-learning este denumirea dat educa iei primite prin intermediul tehnologiei
electronice. Acest lucru însemn c lec iile sunt furnizate prin intermediul mai multor
tehnologii cum ar fi: Internetul, televiziunea, casetele video, DVD-urile, sistemele inteligente
de instruire sau instruire asistat de calculator.
Termenul de e-learning face parte atât din dic ionarul IT, cât i din cel educa ional.
Acest termen a ap rut în limbajul comun atunci când metodele alternative de înv are nu au
mai fost numite cu diferi i termeni, ci s-a c utat un termen comun care s le cuprind pe toate.
În ultima perioad , din ce în ce mai mult lume are acces la tehnologiile de ultim or ,
acest lucru f când posibil i dezvoltarea oportunit ilor de colaborare on-line sau a celorlalte
metode de înv are. Din acest motiv, tehnologiile prezente se diversific tot mai tare i exist
mereu noi companii care intr pe pia i ofer noi produse.
Noi categorii de produse continu s apar pe pia , unele prezentând noi posibilit i,
altele combinând aspecte prezente deja, în noi produse. Produsele nou ap rute nu le scot de pe
pia pe cele vechi, acestea din urm fiind înc destul de bune pentru nevoile institu iilor.
Platforme e-learning precum Blackboard, Step By Step, Ganesha, Moodle etc. constituie
exemple importante de solu ii într-un mediu integrat de e-learning pe care le-au adoptat
majoritatea universit ilor importante din lume.
Platforma de înv mânt electronic Easy-Learning asigur un cadru de lucru pentru
orice tip de activitate de înv are la distan , on-line sau off-line, fiind util profesorilor i
studen ilor la orice nivel de preg tire i formare profesional . Platforma Easy-Learning are la
baz trei componente principale, interconectate din punct de vedere func ional, esen iale
func ion rii unei platforme de înv mânt electronic. Acestea sunt:
• baza de date – o baz de date rela ional care stocheaz în tabele bine definite
structura aplica iei, în func ie de necesit i. Este componenta principal a unei
platforme de înv mânt, iar buna proiectare a acesteia este important pentru o
utilizare cât mai u oar i mai apropiat de cerin ele unui astfel de proiect.
• interfa a de administrare – modulul care se adreseaz tutorilor sau administratorilor
i care reprezint interfa a de gestiune a bazei de date. Aceast interfa se mai
nume te i back-office sau content management (managementul con inutului).
• interfa a cu utilizatorul – partea cea mai spectaculoas a aplica iei, care se
adreseaz atât cursan ilor, cât i tutorilor. Interfa a cu utilizatorul (front-office)
realizeaz interogarea bazei de date pentru a reda informa iile necesare.

Fig. 1a. Modelul structural al aplica iei Easy-Learning.

 3.1.1. Mediul de dezvoltare

Aplica ia Easy-Learning ruleaz pe un server de web (fie local, fie aflat la distan ) i
a fost creat utilizând pagini web dinamice, cu ajutorul limbajului PHP, folosindu-se
sistemul MySQL de gestiune a bazei de date pentru stocarea i interogarea datelor.
Principalul motiv în alegerea mediului de dezvoltare (pagini web dinamice) a fost faptul c
cerin ele sistemului pe care va rula aplica ia sunt minime, toate opera iile fiind executate de
tre server i oferite apoi utilizatorului.
Un alt aspect important este independen a fa de sistemul de operare (putând rula
foarte bine atât pe orice sistem de operare), singura cerin fiind aceea de a fi conectat la re ea
i de a avea instalat un navigator web (browser), de exemplu, Internet Explorer, Opera,
Firefox etc., acestea fiind instalate, de obicei, odat cu sistemul de operare.
De asemenea, un alt motiv determinant în alegerea mediului de dezvoltare a fost
compatibilitatea dintre limbajul PHP (care poate fi u or imbricat cu cod html) i MySQL,
care permite o bun comunicare cu baza de date.
Nu în ultimul rând, securitatea serverului folosit (Apache Web Server) a confirmat
faptul c alegerea de a lucra pe tehnologie web este adecvat .
Fi ierele necesare rul rii aplica iei se g sesc pe server. Pentru a utiliza aplica ia, se
acceseaz fi ierul index.php din directorul aplica iei de pe server, cu una din comenzile:
http://nume_server/easylearning/, unde nume_server este numele de identificare al server-ului
în re ea sau IP-ul acestuia.
Aceast comand se utilizeaz când aplica ia este g zduit de serverul local de
Intranet. Dac aplica ia este g zduit de un server Internet, accesul se face tastând în linia de
comand a navigatorului urm toarea secven : http://www.nume_domeniu/cale, unde
nume_domeniu este numele oric rui site care g zduie te aplica ia.

3.1.2. Accesarea interfe ei de administrare

Interfa a de administrare este cea care gestioneaz în mare parte baza de date a
sistemului. Prin intermediul acesteia, tutorele sau administratorul are posibilitatea de a
ad uga, a terge sau a modifica informa iile existente, în func ie de drepturile pe care le
de ine. Aceste drepturi le sunt acordate în func ie de user-ul i parola de acces pe care le
introduc.
Pentru accesarea interfe ei de administrare, se tasteaz în linia de comand a
navigatorului de Internet existent pe calculatorul conectat la re ea urm toarea comand :
http://nume_server_de_retea/easylearning/admin/ sau http://ip_server/easylearning/admin/.

3.1.3. Organizarea i programarea interfe ei de administrare

Interfa a este împ it în dou frame-uri, realizate în format html. Frame-ul din stânga
(leftFrame) con ine meniul interfe ei. În frame-ul din dreapta (mainFrame), care este, de fapt,
partea principal a interfe ei, se încarc datele efective, accesate prin meniul din stânga.
Pentru a se putea vizualiza interfa a de administrare, este nevoie de înregistrarea unui
utilizator de tip admin. La accesarea adresei la care se afl interfa a de administrare, apare un
formular cu câmpuri pentru numele utilizatorului i parola acestuia. În acest mod, sistemul de
securitate garanteaz c nimeni nu va putea accesa datele din platform f a avea un cont i
o parol de administrare.
Partea din stânga (leftFrame) con ine meniul, în format html. Op iunile meniului sunt,
de fapt, link-uri direc ionate c tre frame-ul principal (mainFrame). Partea care con ine meniul
este o parte static i nu are nici o leg tur cu baza de date sau cu codul PHP.
 Frame-ul din dreapta este, de fapt, un model de pagin (template.inc.php), care este
urm rit de toate paginile accesate prin op iunile din meniu. Dup introducerea numelui de
cont i a parolei administratorului, utilizatorul are acces asupra interfe ei de administrare a
platformei. Acesta poate naviga prin op iunile din meniu, având la dispozi ie op iunile
ad ug rii, edit rii i tergerii componentelor diferitelor categorii de informa ii.
Fi ierele care con in codul-surs sunt organizate pe directoare. Pentru fiecare op iune
din meniul principal, a fost creat un director cu o structur standard. În continuare se va
descrie structura general i se va exemplifica pentru cazul tutorilor, care reprezint un
exemplu aparte, având cele mai multe atribute.
Platforma Easy-Learning ruleaz pe un server web (fie local, fie aflat la distan ,
folosind facilit ile de tip Apache server) i a fost creat utilizând pagini web dinamice, cu
ajutorul limbajului PHP, folosindu-se sistemul MySQL de gestiune a bazei de date pentru
stocarea i interogarea datelor. Principalul motiv în alegerea mediului de dezvoltare (pagini
web dinamice) a fost faptul c cerin ele sistemului pe care va rula aplica ia sunt minime, toate
opera iile fiind executate de server i oferite utilizatorului.
Platforma Easy-Learning este o solu ie de implementare a unui sistem de tip e-
learning, care îmbin caracteristicile oferite de tehnologia electronic de înv are cu aspectele
psiho-pedagogice specifice procesului educa ional modern. Platforma Easy-Learning ofer
posibilit i practic nelimitate de adaptare la forma dorit de c tre utilizatori, într-un mod
foarte intuitiv i prietenos.
Platforma Easy-Learning se prezint sub forma a trei interfe e de lucru: cea a
administratorului, cea a profesorilor (tutorilor) i cea a studen ilor (utilizatorilor), putând fi
accesat atât într-o re rea intern (intranet), cât i într-o re ea extern (internet). Fiecare
interfa dispune de propriul meniu de lucru, în care op iunile sunt legate de operarea cu
bazele de date ale ale profesorilor, studen ilor, disciplinelor de studiu i documentelor
electronice gestionate (con inutul e-learning).
Pe lâng gestionarea bazelor de date sus-amintite, platforma Easy-Learning prezint în
plus o serie de facilit i, legate de uneltele de interac iune i feed-back sau de comunicarea
sincron i asincron , cum sunt: modulul orar, modulul anun uri, modulul teste, modulul
catalog, modulul chestionare, modulul statistici i modulul motorului de c utare.
Astfel, utilizarea platformei Easy-Learning permite reducerea costurilor, cre terea
performan elor i generarea de noi venituri, factori care rezult apoi în profituri mai mari
pentru institu ia care folose te acest sistem e-learning.
De men ionat faptul c platforma Easy-Learning reprezint un mediu de lucru deschis
i flexibil, care este permeabil optimiz rilor, perfec ion rilor i complet rilor, fiind o unealt
de lucru puternic , versatil i interactiv .
Platforma Easy-Learning poate fi exploatat industrial prin utilizarea acesteia ca
mediu de lucru pentru cursuri de specializare, calificare profesional i perfec ionare la locul
de munc .
Avantajele oferite de platforma de înv mânt electronic Easy-Learning sunt
urm toarele:
• Server dedicat, securizat, capabil s fac fa unui num r mare de vizitatori în
acela i timp, f ca performan a acestuia s fie diminuat ;
• Aplica ia este independent de sistemul de operare pe care ruleaz . Poate rula la
fel de bine i în orice sistem de operare;
• Informa ia c utat se reg se te foarte u or, structura bazei de date i modul de
organizare fiind foarte intuitive;
• Aplica ia dispune de o interfa grafic prietenoas , bine structurat pentru o
parcurgere pl cut i eficient ;
• Înv area se face în ritmul propriu fiec rui student;
 • Nu exist dependen de timp. Aplica ia este disponibil 24 de ore din 24, 7 zile pe
pt mân ;
• Nu exist dependen de spa iu. Se poate studia acas , la serviciu sau în deplasare;
• Studen ii pot sus ine teste on-line, eliminându-se astfel suportul hârtie i
problemele legate de descifrarea scrisului. Se m re te astfel eficien a profesorului
în corectarea testelor, economisindu-se timp pre ios;
• Mai buna comunicare între membrii aceleia i comunit i de înv mânt. Profesorii
pot înc rca anun uri i mesaje privitoare la subiecte de maxim interes care vor fi
citite de c tre to i studen ii;
• Scalabilitatea. Structura logic pe care este construit platforma permite
dezvoltarea pentru o comunitate din ce în ce mai mare de înv mânt (alte
facult i, universit i etc.) f dificult i sau reproiect ri a infrastructurii.

3.2. Arhitectura func ional a sistemului

3.2.1. Gestionarea bazei de date

Baza de date reprezint scheletul platformei e-learning i f de care aceasta nu ar

putea exista. Structura acesteia trebuie s fie foarte bine organizat din punct de vedere logic
i func ional, pentru a se ob ine maximum de performan e.
Un aspect important al bazei de date este scalabilitatea, calitate care se reg se te în
modul în care a fost proiectat . Scalabilitatea permite o trecere u oar c tre noi necesit i, pe
sur ce acestea apar, cu un minim de efort din punct de vedere al implement rii.
De i, ini ial platforma a plecat de la necesit ile orelor de laborator ale anumitor
discipline, aceasta se poate extinde foarte u or pentru o întreaga institu ie de înv mânt.
Acest lucru se datoreaz , în principal, modului în care a fost proiectat baza de date. Astfel,
prin simpla ad ugare a altor serii i grupe de cursan i, a altor tutori, precum i a disciplinelor
studiate de grupele respective, se pot implementa aplica ii adecvate oric ror profiluri de
studiu.
În continuare, este prezentat baza de date con inând tabelele utilizate, precum i
rela iile dintre acestea. Tipul tabelelor este InnoDB (un tip relativ nou în MySQL, care ofer
suportul necesar pentru definirea rela iilor între mai multe tabele).

3.2.2. Structura bazei de date

Baza de date con ine mai multe tabele, care sunt descrise mai jos. Tipul tabelelor este
„InnoDB” (un tip relativ nou ap rut în MySql, care ofer suportul necesar pentru definirea
rela iilor între mai multe tabele).
Pe parcursul proiect rii bazei de date, principalii factori urm ri i au fost:
• Logica;
• Omogenitatea;
• Leg turile simple între tabele;
• Structura uniform ;
• strarea unui spa iu tampon în vederea ad ug rii ulterioare de noi tabele sau
câmpuri.
Dac aceste condi ii sunt îndeplinite, proiectul va avea o funda ie solid , u or de
manipulat.
În continuare este prezentat structura bazei de date i a tabelelor acesteia (vezi
diagrama UML din figura 2).
 Fig. 1b. Diagrama UML a bazei de date.

La prima vedere, structura bazei de date este evident aerisit i u or de urm rit. În
realitate, s-a urm rit realizarea de leg turi inter-tabele cât mai simple, cu cât mai pu ine tabele
de leg tur . Acest lucru a fost realizabil cu condi ia ca o tabel s nu aib foarte multe
câmpuri. Astfel, o împ ire mai omogen a câmpurilor a dus la un num r total de tabele mai
mare, acesta fiind un pre mic pentru controlul i logica pe care le ofer .

3.3. Managementul utilizatorilor i accesul la sistem

Dup cum s-a amintit, platforma Easy-Learning se prezint sub forma a trei interfe e de
lucru: cea a administratorului, cea a profesorilor (tutorilor) i cea a studen ilor (utilizatorilor),
putând fi accesat atât într-o re ea intern (intranet), cât i într-o re ea extern (internet).
 3.3.1. INTERFA A ADMINISTRATORULUI

Interfa a de administrare a platformei Easy-Learning va fi prezentat prin al turarea

tabelelor bazei de date a platformei cu modulele care constituie op iunile de lucru din aceast
interfa .

Tabelul administratorului platformei (admin)

Acest tabel con ine informa iile necesare pentru autentificarea administratorului în
interfa a de gestionare a bazei de date. Denumirea de administrator este generic i define te
un conceptor sau un tutore care are acces la modificarea informa iilor adresate acestuia.
Administratorul se identific unic printr-un user i o parol de acces.
Tabelul admin con ine urm toarele câmpuri:

• id – cheie primar , care identific unic fiecare înregistrare (administrator) din acest
tabel. Tipul de date este integer semn, cu proprietatea de autoincrementare
activat (la fiecare nou introducere, se aloc un num r consecutiv celui din
înregistrarea anterioar ).
• nume – numele cu care administratorul se va identifica în interfa a de
administrare. Acesta este, în general, numele tutorelui, dar poate fi oricare alt
nume. Tipul de date este ir de caractere (varchar) de lungime maxim 255 i este
setat s nu poat fi null (mul imea vid ).
• passwd – parola de acces a administratorului, care nu poate fi vid i este criptat ,
din motive de securitate, cu algoritmul MD5. Acest algoritm cripteaz iruri de
caractere într-un ir de lungime 32. Când administratorul î i seteaz parola de
acces, în baza de date este re inut irul criptat i nu parola în sine, astfel c orice
persoan neautorizat care vede acest câmp nu poate identifica parola. Când se
autentific , administratorul introduce o parol care este criptat cu acela i algoritm
(rezultatul fiind comparat cu ceea ce s-a re inut în baz ), i nu parola în sine. Tipul
de date al acestui câmp este ir de caractere (varchar) de lungime maxim 32.

Tabelul disciplinelor (discipline)

În acest tabel sunt re inute disciplinele predate în cadrul formei de înv mânt
considerate.
Tabelul disciplin con ine urm toarele câmpuri:

• id – câmpul care identific unic o înregistrare din acest tabel, fiind cheia primar .
Tipul de date este integer semn, cu proprietatea de autoincrementare activat
(la fiecare nou introducere, se aloc un num r consecutiv celui din înregistrarea
anterioar ).
• acronim – acronimul disciplinei sau prescurtarea acesteia (de ex.: EPM este
acronimul pentru Echipamente Periferice i Multimedia). Tipul de date al acestui
câmp este ir de caractere de lungime maxim 255. Nu poate fi setat null.
• nume – denumirea dat disciplinei (de ex.: Echipamente Periferice i Multimedia).
Acest câmp re ine date de tipul ir de caractere de lungime maxim 255 i nu poate
fi setat null.
• descr – acest câmp con ine o descriere care este atribuit oric rei discipline, pentru
a oferi eventuale l muriri suplimentare. Este de tipul text i poate avea, teoretic,
orice dimensiune.
 • an – atributul an se refer la anul de studiu în care se pred aceast disciplin . Este
de tipul enumerare i poate fi 1, 2, 3, 4, 5 sau 6 (pentru master). Nici acest câmp
nu poate fi null.
Pentru a cre te viteza în cazul select rii datelor din tabel ordonate dup aceste
câmpuri, s-au creat indec i pe câmpurile acronim i an.
Meniul Discipline al interfe ei de administrare este prezentat în figura 2.

Tabelul tutorilor

Acest tabel con ine informa ii cu privire la cadrele didactice (tutorii) care activeaz în
cadrul institu iei de înv mânt. Tutorii sunt caracteriza i prin anumite atribute (nume,
prenume, parola, descriere, colaboratori, func ie, catedr ) precum i de anumite date de
contact (birou, telefon, fax, email, pagin personal de web).
Meniul Tutori al interfe ei de administrare este prezentat în figura 3.
Tabelul tutori con ine urm toarele câmpuri:

• id – identific unic o anumit înregistrare din acest tabel. Tipul de date este integer
semn, cu proprietatea de autoincrementare activat .
• nume – re ine numele tutorelui. Tipul de date: ir de caractere de lungime maxim
40.
• prenume – re ine prenumele tutorelui. Tipul de date este ir de caractere de
lungime maxim 60.

Fig. 2. Meniul Discipline al interfe ei de administrare a aplica iei Easy-Learning.

 Fig. 3. Meniul Tutori (Cadre didactice) al interfe ei de administrare a aplica iei Easy-Learning.

• descr – descriere care con ine informa ii suplimentare despre tutorele respectiv.
Tipul de date este ir de caractere de lungime maxim 255.
• colaboratori – re ine numele colaboratorilor tutorelui respectiv (asisten i de
laborator, de seminar, de proiect etc.) Tipul de date este ir de caractere de lungime
maxim de 255 de caractere.
• func ie – reprezint titulatura tutorelui (de ex.: conf. dr. ing.) Tipul de date este ir
de caractere de lungime maxim 255.
• catedra – catedra sau departamentul de care apar ine tutorele în cadrul institu iei
de înv mânt. Tipul de date este ir de caractere de lungime maxim 255.
• birou – localizarea biroului unde poate fi g sit tutorele respectiv. Tipul de date
este ir de caractere de lungime maxim 255.
• telefon – num rul de telefon la care poate fi contactat. Tipul de date este ir de
caractere de lungime maxim 255.
• fax – num rul de fax la care tutorele poate primi mesaje. Tipul de date este ir de
caractere de lungime maxim 255.
• email – c su a personal de po electronic a tutorelui. Tipul de date este ir de
caractere de lungime maxim 255.
• homepage – pagina de web a tutorelui. Tipul de date este ir de caractere de
lungime maxim 60.

Tabelul de leg tur între tutori i discipline

Rela ia dintre tabelul tutori i tabelul discipline este o rela ie tipic n-la-n (many to
many). Prin urmare, un tutore poate preda mai multe discipline i, reciproc, o disciplin poate
fi predat de mai mul i tutori.
Acest tip de rela ie între dou tabele se creeaz cu ajutorul unui tabel intermediar (sau
de leg tur ), care re ine ambele chei primare (id-urile) ale tabelelor tutori, respectiv
discipline. Astfel, se asociaz o anumit disciplin cu un anumit tutore.
 Tabelul discipline_tutori con ine urm toarele câmpuri:

• id – identific unic înregistr rile din tabel. Tipul de date este integer semn, cu
proprietatea de autoincrementare activat .
• disciplin – re ine id-ul unei anumite discipline (acela i cu cel din tabelul
discipline). Tipul de date folosit este integer.
• tutore – re ine id-ul unui anumit tutore (acela i cu cel din tabelul tutori). Tipul de
date folosit este integer.

Tabelul documentelor

Documente sunt denumite generic toate materialele în format electronic, care fac
obiectul studierii i aprofund rii unei anumite discipline din baza de date. Documentele sunt
re inute în format html, care este apoi afi at în interfa a utilizatorului. Documentele pot fi
clasificate în func ie de tipul documentului respectiv.
Astfel, exist documente de tip curs, seminar, laborator sau proiect.
Meniul Documente al interfe ei de tutori sau de profesori este prezentat în figura 4.

Fig. 4. Meniul Documente al interfe ei de administrare a aplica iei Easy-Learning.

Între acest tabel i tabelul discipline_tutori exist o rela ie de tip 1-la-n (one to many),
pentru ca o disciplin predat de un anumit tutore s poat con ine mai multe documente (mai
mult cursuri, seminare, laboratoare, proiecte).
Tabelul documente con ine urm toarele câmpuri:

• id – identific unic înregistr rile din tabel. Tipul de date este integer semn, cu
proprietatea de autoincrementare activat (cheie primar ).
 • dis_prof – este cheie secundar în acest tabel i coincide cu cheia primar din
tabelul discipline_tutori, pentru a crea leg tura între disciplinele predate de un
anumit tutore i documente. Tipul de date este integer.
• tip – re ine date de tip enumerare i poate lua una din urm toarele valori: curs,
seminar, laborator, proiect, anun uri, program .
• dat – re ine data calendaristic a introducerii documentului respectiv în baza de
date. Tipul folosit este date.
• titlu – con ine numele disciplinei respective (sau numele lucr rii de laborator sau a
edin ei de seminar/proiect etc.) i poate fi re inut sub forma unui ir de caractere
de lungime maxim 255.
• autor – re ine numele autorului (conceptorului) disciplinei respective, de
asemenea, sub forma unui ir de caractere de lungime maxim 255.
• con inut – este de tipul text, putând re ine teoretic oricâte caractere. Ceea ce se
memoreaz în acest câmp este codul surs html al disciplinei respective, care se va
înc rca în platform .

Tabelul imaginilor din documente

Fiecare document poate avea, pe lâng text, i imagini. Acestea sunt re inute în baza
de date într-un tabel denumit imagini_documente.
Tabelul imagini_documente con ine urm toarele câmpuri:

• id – identific unic înregistr rile din tabel. Tipul de date este integer semn, cu
proprietatea de autoincrementare activat (cheie primar ).
• id_document – re ine id-ul documentului (din tabelul documente), pentru
asocierea imaginii cu documentul respectiv. Tipul este integer.
• width – reprezint l imea imaginii, în pixeli. Poate lua valori întregi.
• height – reprezint în imea imaginii, în pixeli. Poate lua valori întregi.
• ext – re ine extensia imaginii (tipul formatului grafic: GIF, JPG, PNG – acestea
fiind fi ierele de imagine acceptate, în general, de majoritatea navigatoarelor web).

Documentele gestionate de tutori apar in fiec rei discipline în parte din cele predate de
ace tia. Ele pot fi de tip „curs”, „seminar”, „laborator”, „proiect”, „anun uri” sau „program ”.
Toate tipurile de documente sunt vizualizate în interfa a cu utilizatorul, putând fi selectate
chiar dup tipul lor.
Primele patru tipuri se refer la sec iunile care sunt predate de tutorele respectiv în
cadrul disciplinei selectate. Tipul de document „anun uri” serve te la publicarea în interfa a cu
utilizatorul a unor informa ii utile acestuia (de ex.: data recuper rii lucr rilor de laborator,
data sus inerii colocviului, a examenului par ial i final etc.). Tipul de document „program ”
reprezint programa analitic a disciplinei selectate (sumarul cursului, seminarului,
laboratorului sau proiectului).

Tabelul seriilor

În acest tabel se re in informa iile cu privire la seriile de studen i existente în cadrul

unui an de studiu (ex.: seria A, seria B, seria C etc.). Fiecare serie poate avea, în func ie de an,
o specializare. De aceea este prev zut un câmp care re ine anul de studiu al seriei respective.
Meniul Serii al interfe ei de administrare este prezentat în figura 5.
Tabelul serii con ine urm toarele câmpuri:
 Fig. 5. Meniul Serii al interfe ei de administrare a aplica iei Easy-Learning.

• id – identific unic înregistr rile din tabel. Tipul de date este integer semn, cu
proprietatea de autoincrementare activat (cheie primar ).
• nume – dat de tip caracter, care re ine litera corespunz toare seriei.
• specializare – re ine un ir de caractere de lungime maxim 255, cu specializarea
seriei respective.
• an – re ine anul corespunz tor seriei respective.

Tabelul grupelor

Cursan ii dintr-o institu ie de înv mânt sunt organiza i în cadrul seriilor pe grupe, care
apar in de o singur serie i nu de mai multe. În schimb, o serie poate avea mai multe grupe.
Prin urmare, între tabelul seriilor i tabelul grupelor exist o rela ie 1-la-n (one to many).
Tabelul grupe con ine urm toarele câmpuri:

• id – identific unic înregistr rile din tabel. Tipul de date este integer semn, cu
proprietatea de autoincrementare activat (cheie primar ).
• nume – ir de caractere care re ine numele grupei.
• descriere – poate re ine eventuale informa ii suplimentare despre grupa respectiv .
Tipul de date folosit în acest caz este ir de caractere i poate avea o lungime
maxim de 255.
• aprofundare – re ine direc ia de aprofundare pe care grupa din seria respectiv o
urmeaz . Este un ir de caractere de lungime maxim 255.
• seria – reprezint seria din cadrul c reia face parte grupa respectiv , fiind cheie
secundar în acest tabel (este identic cu id-ul din tabelul serii). Tipul datei
folosite pentru re inerea acestei variabile este integer.

Meniul Grupe al interfe ei de administrare este prezentat în figura 6.

 Fig. 6. Meniul Grupe al interfe ei de administrare a aplica iei Easy-Learning.

Tabelul cursan ilor

Acest tabel stocheaz informa ii cu privire la cursan ii înscri i în cadrul institu iei de
înv mânt. Ace tia au anumite atribute: nume, prenume, adres de e-mail, descriere i grupa
din care fac parte. Întrucât o grup poate avea mai mul i cursan i, dar un cursant nu poate fi
înscris decât într-o singur grup , între tabelul grupe i tabelul cursan i exist o rela ie de
leg tur de tip 1-la-n (one to many).
Meniul Cursan i al interfe ei de administrare este prezentat în figura 7.

Fig. 7. Meniul Cursan i (Studen i) al interfe ei de administrare a aplica iei Easy-Learning.

 Tabelul cursan i con ine urm toarele câmpuri:

• id – identific unic înregistr rile din tabel. Tipul de date este integer semn, cu
proprietatea de autoincrementare activat (cheie primar ).
• nume – ir de caractere de lungime maxim 40, care re ine numele cursantului.
• prenume – ir de caractere de lungime maxim 60, care re ine prenumele cursantului.
• descr – ir de caractere de lungime maxim 255, care poate stoca diverse
informa ii suplimentare despre cursant.
• email – ir de caractere de lungime maxim 255, care re ine adresa de po
electronic a cursantului.
• grupa – este de tip integer i re ine id-ul grupei din tabelul grupe, fiind cheie
secundar pentru tabelul cursan i.

Tabelul orar

În acest tabel sunt re inute intervale orare în care anumite grupe studiaz diferite
discipline (cursuri, laboratoare, seminare, proiecte). Aceste înregistr ri au mai multe câmpuri,
utile definirii corecte i exhaustive a unui orar: grupa sau semigrupa care efectueaz
activitatea respectiv , disciplina i tutorele, sala, ziua, ora, precum i s pt mâna de început i
paritatea (gradul de repetitivitate).
Modul de proiectare al acestui tabel permite extinderea orarului f nici o dificultate,
pentru orice tip de activitate didactic . Între tabelul orar i tabelele grupe, respectiv
discipline_tutori, exist o rela ie de leg tur de tip 1-la-n (one to many), care arat faptul c
aceea i grup poate avea mai multe ore la aceea i disciplin i cu acela i tutore, dar în zile
diferite.
Meniul Orar al interfe ei de administrare este prezentat în figura 8.

Fig. 8. Meniul Orar al interfe ei de administrare a aplica iei Easy-Learning.

 Tabelul orar con ine urm toarele câmpuri:

• id – identific unic înregistr rile din tabel. Tipul de date este integer semn, cu
proprietatea de autoincrementare activat (cheie primar ).
• grupa – re ine grupa care desf oar activit i în acel interval orar. Datele din
acest câmp sunt de tip integer i coincid cu unul dintre id-urile din tabelul grupe,
fiind cheie secundar pentru acest tabel.
• disc_prof – re ine disciplina i tutorele cu care grupa are activitatea didactic
respectiv în acel interval orar i este cheie secundar pentru acest tabel. Datele din
acest câmp, care sunt de tip integer, coincid cu una din datele câmpului id ale
tabelului discipline_tutori.
• tip – re ine o dat de tip enumerare i poate lua una din valorile: curs, laborator,
seminar, proiect. Ini ial, valoarea este setat pe curs.
• zi – poate lua valori de la 1 la 7, valori care caracterizeaz zilele unei s pt mâni.
Pentru a prevedea toate posibilit ile, a fost inclus i ziua a 7-a (duminic ).
• sala – este un ir de caractere de lungime maxim 5, care re ine sala în care se
desf oar activit ile didactice din intervalul orar respectiv.
• start_time – câmp care re ine date de tip ir de caractere de lungime maxim 5;
exprim ora de început a activit ii didactice a grupei respective.
• end_time – câmp care re ine date de tip ir de caractere de lungime maxim 5;
exprim ora de încheiere a activit ii didactice a grupei respective.
• s_inceput – re ine date de tip tinyint i stocheaz num rul s pt mânii la care
începe activitatea didactic respectiv .
• s_repeta – re ine date de tip tinyint i stocheaz num rul de s pt mâni la care se
repet activitatea didactic respectiv (o dat la câte s pt mâni are loc activitatea
didactic respectiv , putând lua valorile 1, 2, 3 sau 4).
• semigrupa – este un câmp care a fost introdus pentru a diferen ia activit ile
didactice care se desf oar cu prima semigrup , fa de cele care se desf oar cu
cea de-a doua semigrup , având în vedere c aceast practic este des întâlnit la
edin ele de laborator. Tipul de date folosit este enumerare, putând lua trei valori:
0, 1 sau 2. Astfel, dac acest câmp re ine informa ia 0, acea activitate se desf oar
cu toat grupa, altfel, se desf oar cu semigrupa 1 sau 2.

Tabelul catalog

Interfa a de administrare (vezi figura 9) permite ad ugarea, tergerea i modificarea

set rilor catalogului fiec rei discipline dintr-un an, cu tabele separate pentru fiecare fil .
Se poate specifica din ce componente de punctaj se calculeaz nota final (vezi figura
10): examenele par ial i final, punctajul din oficiu, punctajele ob inute la laborator, proiect de
semestru i/sau teme de cas . Suma punctajelor trebuie s fie 100. Tot aici se poate specifica
modalitatea de calcul a punctajului de laborator (vezi figura 11).

Tabelele chestionarelor

Exist trei tabele ale chestionarelor: definirea chestionarelor, întreb rile chestionarelor
i completarea chestionarelor. Modulul corespunz tor acestor tabele con ine trei sec iuni:
• sec iunea de administrare: în care administratorul platformei e-learning poate crea noi
chestionare, modifica i terge chestionarele existente, ad uga întreb ri la chestionarele
deja definite, modifica sau terge întreb rile din care este compus un chestionar.
 Fig. 9. Exemplu de lucru cu modulul catalog în interfa a de administrator.

Fig. 10. Exemplu de specificare a modului de calcul al notei finale.

Fig. 11. Exemplu de specificare a modului de calcul al punctajului de laborator.

• sec iunea tutorilor: în aceasta tutorele poate s vizualizeze rezultatele complet rii
chestionarelor i s dea drepturi studen ilor pentru a vizualiza la rândul lor
rezultatele chestionarelor.
• sec iunea studen ilor: aici studen ii pot completa chestionarul sau pot vizualiza
rezultatele lui, în cazul în care tutorele a dat dreptul de vizualizare a rezultatelor.
În cazul în care administratorul are foarte multe chestionare de gestionat, acesta
beneficiaz de un instrument de c utare a chestionarelor dup grup , serie, disciplin /profesor.
Administratorul poate crea un chestionar nou prin ap sarea pe butonul „Creeaz chestionar”.
În acest moment, administratorului îi va ap rea o fereastr de unde va putea alege anul, seria,
grupa i disciplina/profesorul pentru care va fi creat chestionarul (vezi figura 13). De
asemenea, administratorul are posibilitatea de a da un nume chestionarului creat, de a
introduce o fraz descriptiv (cuvânt înainte) care va ap rea în momentul în care studentul va
deschide chestionarul i de a alege dac chestionarul poate fi sau nu accesat de c tre studen i.
Interfa a administratorului este u or de folosit, dup cum se observ din figura 12.
 Fig. 12. Modulul chestionare din interfa a de administrare

Fig. 13. Crearea unui chestionar.

Dup completarea acestor op iuni, administratorul poate ap sa butonul „Creeaz ”

pentru a crea chestionarul. În cazul în care în baza de date se mai afl un chestionar cu acest
nume, administratorul va primi un mesaj prin care i se va indica acest lucru, respectiv:
chestionarul exist deja în baza de date.
Dup crearea chestionarului, acesta poate fi modificat, ters sau i se pot ad uga
întreb ri noi. În cazul în care se dore te ad ugarea unei întreb ri, administratorul poate ap sa
butonul „Ad ugare”, moment în care acestuia îi va fi afi at o fereastr din care poate construi
o întrebare care va fi anexat în cadrul chestionarului (vezi figura 14). La crearea întreb rii
acesta poate alege: tipul de întrebare, num rul op iunilor pentru r spuns, valoarea fiec rei
variante de r spuns i textul întreb rii respective.

Fig. 14. Ad ugarea unei întreb ri în cadrul unui chestionar.

Întreb rile care pot fi create pentru completarea chestionatului sunt de trei tipuri:
 • cu r spuns unic – repondentul poate alege o singur variant ca r spuns pentru
întrebarea respectiv ;
• cu r spuns multiplu – repondentul poate alege mai multe variante ca r spuns
pentru întrebarea respectiv (vezi figura 15);
• cu r spuns liber – repondentul poate tasta r spunsul sub form de text.

Fig. 15. Exemplu de ad ugare într-un chestionar a unei întreb ri cu r spuns multiplu.

Num rul variantelor de r spuns reprezint num rul op iunilor din care repondentul
poate alege unul sau mai multe r spunsuri. Alegerea num rului de r spunsuri este limitat la 6
variante. Introducerea variantelor de r spuns dup alegerea num rului de variante se va face în
su ele care vor ap rea dup alegerea num rului de variante. În c su a „Text întrebare”,
administratorul va introduce textul întreb rii la care se dore te un r spuns din partea studen ilor.
Prin ap sarea butonului „Trimite”, întrebarea va fi ad ugat chestionarului respectiv,
fiind astfel stocat în baza de date. Administratorul poate vedea toate întreb rile care au fost
create pentru un anumit chestionar printr-un singur clic pe numele chestionarului afi at în
tabelul de vizualizare a chestionarelor (vezi figura 16), care va direc iona administratorul c tre
pagina care con ine toate întreb rile, putându-se modifica sau terge întreb rile ad ugate.

Fig. 16. Lista întreb rilor dintr-un chestionar.

 De asemenea, administratorul mai are o unealt care îl poate ajuta în crearea noilor
chestionare, i anume, copierea. Dac , de exemplu, administratorul are ca sarcin crearea unui
chestionar în care multe din întreb ri se repet , în loc s reia procesul de creare al unui nou
chestionar i apoi definirea fiec rei întreb ri în parte, acesta poate copia vechiul chestionar i
apoi terge întreb rile de care nu are nevoie, pentru a defini apoi noi întreb ri. Copierea se
face foarte simplu, dup cum se poate observa din figura 17.

Fig. 17. Unealta de copiere a unui chestionar.

În câmpul „NumeChestionar” se va introduce noul nume al chestionarului, acesta se

va putea activa din start selectând c su a Activare/Dezactivare i i se va putea schimba
câmpul „Cuvânt înainte”.
Dup ap sarea butonului „Copiaz ”, se va crea un nou chestionar cu numele aferent i
cu toate întreb rile care existau în vechiul chestionar, dar în acela i timp nu va fi copiat nici
un r spuns.

Tabelul teste

Acest tabel re ine testele care se pot organiza de c tre tutori la o anumit disciplin .
Testele se desf oar on-line, iar r spunsurile studen ilor se înregistreaz într-un tabel
accesibil din interfa a de administrare i doar de c tre persoana autorizat (tutorele care a
ini iat testul sau administratorul). Testele con in mai multe întreb ri, care sunt re inute în
tabelul întreb ri, care va fi prezentat ulterior.
Între tabelul discipline_tutori i tabelul teste exist o rela ie de leg tur de tip 1-la-n
(one to many), ceea ce înseamn c un tutore poate introduce la o anumit materie pe care o
pred mai multe teste, în timp ce un test nu poate apar ine decât unui singur tutore.
Tabelul teste con ine urm toarele câmpuri:

• id – identific unic înregistr rile din tabel. Tipul de date este de tip integer
semn, cu proprietatea de autoincrementare activat (cheie primar ).
• dis_prof – asociaz o anumit disciplin predat de un anumit tutore (din tabelul
discipline_tutori) unui anumit test, fiind cheie secundar pentru acest tabel. Tipul
de date folosit este integer.
• acronim – este o prescurtare care poate fi acordat unui test pentru a fi reg sit
mai u or de c tre tutore sau de c tre administrator. Poate avea o lungime de pân
la 255 de caractere (de ex.: Test 1).
• nume – re ine date de tip ir de caractere de lungime maxim 255 i este un câmp
care a fost creat pentru a re ine numele conferite testelor respective (de ex.: numele
lucr rii de laborator din care provine testul respectiv).
• descr – este, de asemenea, un câmp de tip ir de caractere, care poate lua valoarea
maxim 255. Poate stoca date suplimentare cu privire la testul respectiv.
 Tabelul întreb ri

Tabelul întreb ri con ine întreb rile pe care le prime te cursantul la desf urarea unui
test on-line. Acestea sunt asociate unui test din tabelul teste, între tabelul teste i tabelul
întreb ri existând o rela ie de leg tur de tipul 1-la-n (one to many). Aceasta înseamn c o
întrebare poate apar ine unui singur test, în timp ce un test poate avea mai multe întreb ri.
Tabelul întreb ri con ine urm toarele câmpuri:

• id – identific unic înregistr rile din tabel. Tipul de date este integer semn, cu
proprietatea de autoincrementare activat (cheie primar ).
• text acest câmp con ine întrebarea pe care o va primi cursantul i este re inut
prin intermediul tipului de date text, care poate avea oricâte caractere.
• test – reprezint id-ul testului din care face parte întrebarea, fiind cheie secundar
pentru acest tabel. Valorile pe care le poate lua sunt de tipul întreg.

Tabelul r spunsuri

Acest tabel folose te la stocarea r spunsurilor date de fiecare cursant la testele unui
anumit tutore. Accesarea acestui tabel se face doar prin interfa a de administrare, tutorii fiind
singurii care pot vedea i evalua r spunsurile.
Tabelul spunsuri con ine urm toarele câmpuri:

• id – identific unic înregistr rile din tabel. Tipul de date este integer semn, cu
proprietatea de autoincrementare activat (cheie primar ).
• student – re ine id-ul cursantului care a dat r spunsul la întrebare (din tabelul
cursan i)
• spuns – este de tip text, putând re ine oricâte caractere cu r spunsul cursantului.
• întrebare – reprezint id-ul întreb rii la care s-a dat r spunsul (din tabelul întreb ri).

Meniul interfe ei de administrare

Interfa a de lucru cu administratorul este împ it din punct de vedere func ional în
dou zone de acces:
• zona care con ine meniul de selectare a modulelor;
• zona de afi are a informa iilor.
În cazul în care se încearc o prim accesare a acestei pagini, se va cere automat
autentificarea administratorului cu nume i parol , conform ecranului din figura 18.

Fig. 18. Ecranul interfe ei de administrator pentru autentificarea utilizatorului.

 Meniul din stânga con ine mai multe zone prin intermediul c rora se pot accesa
modulele. Acestea sunt: discipline, cadre didactice, serii, grupe, studen i, orar, catalog,
chestionare, actualizare i logout.

Modulul Discipline

Se activeaz printr-un clic pe link-ul „Discipline” din zona de selec ie a modulelor. Cu

ajutorul acestui modul se pot ad uga discipline noi, prin selectarea anului de studiu pentru
care se dore te crearea disciplinei i printr-un clic pe butonul „Adaug disciplin ”. Va ap rea
o fereastr în care vor trebui completate urm toarele câmpuri: acronim, nume, descriere.
Pentru afi area tuturor disciplinelor dintr-un an de studiu, se va selecta anul prin
intermediul unei c su e de tip „Select”, iar acestea vor fi afi ate într-un tabel împreun cu
op iuni de editare i de tergere pentru fiecare dintre ele (vezi figura 2).

Modulul Profesori (Cadre didactice)

Se activeaz printr-un clic pe link-ul „Cadre Didactice” din zona de selec ie a

modulelor. Cu ajutorul acestui modul se pot ad uga profesori în baza de date, dup ce au fost
ad ugate discipline cu ajutorul modulului „Discipline”. De asemenea, fereastra care apare în
momentul în care se d clic pe link-ul „Cadre didactice” permite vizualizarea profesorilor deja
existente în baza de date, oferind op iuni de editare, schimbare de parol i tergere a unui
profesor din baza de date (vezi figura 3).
Pentru ad ugarea profesorilor se va da clic pe butonul „Adaug cadru didactic”. Va
ap rea o fereastr în care vor putea fi introduse date în cadrul urm toarelor câmpuri: nume,
prenume, func ie, catedr , birou, telefon, fax, email, homepage, colaboratori. Totodat , cu
ajutorul paginii respective se vor putea selecta disciplinele pe care le pred profesorul
respectiv. O dat completate datele, este nevoie de un clic pe butonul „Trimite” pentru ca
profesorul s fie înregistrat în baza de date.

Modulul Serii

Se activeaz printr-un clic pe link-ul „Serii” din zona de selec ie a modulelor. Cu

ajutorul acestui modul se pot ad uga serii noi de studen i în baza de date. Pentru afi area
seriilor deja existente dintr-un anumit an de studiu, se va selecta anul respectiv cu ajutorul
su ei de tip „Select”. Va ap rea un tabel în care sunt introduse datele: nume serie (A, B, C,
etc.), specializarea seriei respective i op iuni de editare sau de tergere a seriei (vezi figura 5).
În cazul în care se dore te ad ugarea unei noi serii, se va da clic pe butonul „Adaug
serii” i va fi afi at o fereastr con inând câmpurile: nume serie i specializare, precum i o
su de tip „Select”, cu ajutorul c reia se va putea selecta anul de studiu al seriei respective.

Modulul Grupe

Se activeaz printr-un clic pe link-ul „Grupe” din zona de selec ie a modulelor. Cu

ajutorul acestui modul se pot ad uga grupe noi de studen i în baza de date. Pentru afi area
grupelor deja existente dintr-o anumit serie i dintr-un anumit an de studiu, se vor selecta
seria i anul respective cu ajutorul c su ei de tip „Select”. Va ap rea un tabel în care sunt
introduse datele: nume, grup (431, 432 etc.), direc ia de aprofundare (programul de studii),
descrierea grupei respective (ex.: num rul de studen i) i op iuni de editare sau de tergere a
grupei (vezi figura 6).
 În cazul în care se dore te ad ugarea unei noi grupe, se va da clic pe butonul „Adaug
grup ” i va fi afi at o fereastr con inând câmpurile: nume, serie, direc ie i descriere.

Modulul Studen i

Se activeaz printr-un clic pe link-ul „Studen i” din zona de selec ie a modulelor. Cu

ajutorul acestui modul se pot ad uga noi studen i în baza de date. Pentru afi area studen ilor
deja existen i dintr-o anumit grup i serie, se va selecta grupa i seria cu ajutorul c su ei de
tip „Select”. Va ap rea un tabel în care sunt introduse datele: nume, prenume, email,
descriere, username, parol i op iuni de editare sau de tergere a studentului, precum i
op iunea de „Trimitere mail”, pentru username i parol .
În cazul în care se dore te ad ugarea unui nou student, se va da clic pe butonul
„Adaug student” i va fi afi at o fereastr con inând câmpurile: nume, prenume, email,
descriere i grup .

Modulul Orar

Se activeaz printr-un clic pe link-ul „Orar” din zona de selec ie a modulelor. Cu

ajutorul acestui modul se pot ad uga noi ore de curs i aplica ii în baza de date. Pentru
afi area orarului deja existent pentru o anumit grup i serie, se va selecta grupa i seria cu
ajutorul c su ei de tip „Select”. Va ap rea un tabel în care sunt introduse datele: disciplin ,
profesor, tip, zi, sal , or , s pt mân , repetitivitate (frecven ), forma iune (grup , semigrup ,
toate grupele) i op iuni de editare sau de tergere a orarului (vezi figura 8). În cazul în care se
dore te ad ugarea unei noi ore, se va da clic pe butonul „Adaug or ” i va fi afi at o
fereastr con inând câmpurile: disciplin , profesor, tip, zi, sal , or , s pt mân , repetitivitate,
forma iune.

Modulul Catalog

Acest modul are rolul de p stra eviden a punctajelor ob inute de studen i i a

prezen elor la toate disciplinele. Interfa a de administrare permite ad ugarea, tergerea i
modificarea set rilor fiec rei discipline dintr-un an universitar (vezi figura 9). Se poate
specifica forma de compunere a notei finale din punctaje: examen par ial i final, oficiu,
laborator, proiect i/sau teme de cas (vezi figura 10). Suma punctajelor trebuie s fie 100.
Tot în aceast sec iune se poate specifica modul de calcul al notei de laborator (vezi figura 11).

Modulul Chestionare

Acest modul permite administratorului s creeze, s modifice, s tearg , s copieze

un chestionar sau s adauge/ tearg întreb ri (vezi figurile 12). La crearea unui chestionar se
specific anul de studiu, seria, grupa, profesorul/disciplina, numele, cuvântul înainte i starea:
activat sau dezactivat (vezi figura 13). La ad ugarea unei întreb ri într-un chestionar, se
specific tipul întreb rii (din 3 posibile), num rul variantelor de r spuns (din 6 posibile),
valoarea variantelor i textul propriu-zis al întreb rii (vezi figura 14).

Modulul Actualizare

Se activeaz printr-un clic pe link-ul „Actualizare” din zona de selec ie a modulelor.

Va ap rea o fereastr cu dou butoane: „Actualizare” i „Dezactualizare”. La ap sarea
butonului de actualizare, anii de studiu corespunz tori tuturor seriilor din baza de date vor fi
incrementa i. Astfel, trecerea unui an universitar se va concretiza prin avansarea tuturor
seriilor ( i, implicit, a grupelor din fiecare serie) cu un an. De asemenea, numele fiec rei
grupe va fi incrementat cu 10, pentru a se p stra coresponden a între numele grupei i anul de
studiu din care face parte.
La ap sarea butonului de dezactualizare, anii corespunz tori tuturor seriilor din baza
de date vor fi decrementa i. Astfel, rezultatul va fi concretizat în decalarea tuturor seriilor ( i,
implicit, a grupelor din fiecare serie) cu un an. De asemenea, numele fiec rei grupe va fi
decrementat cu 10, pentru a se p stra coresponden a dintre numele grupei i anul de studiu din
care face parte.

Modulul Logout

Se activeaz printr-un clic pe link-ul „Logout” din zona de selec ie a modulelor. Va

ap rea o nou fereastr prin care utilizatorul va fi invitat s introduc din nou datele pentru
autentificare: username i parol . În aceea i fereastr va ap rea i butonul „Autentificare”.

3.3.2. INTERFA A DE TUTORI (PROFESORI)

Editorul Easy-Learning

Pentru editarea tuturor tipurilor de documente, se folose te un editor cu o interfa foarte

intuitiv i prietenoas (care se aseam cu interfa a unui editor uzual de text, tocmai pentru a
ura utilizarea sa). Cu ajutorul acestui editor, tutorii î i pot organiza documentele într-o form
interactiv i mult mai atractiv decât ca simplu text. Editorul ofer posibilitatea de a selecta
fontul i m rimea caracterelor, dintre cele suportate în general de browser-ele web. Se pot scrie
caractere bold, italic sau subliniate.
La fel ca în orice editor, se pot organiza paragrafele în diferite moduri (numerotare
automat sau eviden iere prin buline). Se pot insera tab-uri, pentru a alinia paragrafele fa de
marginea din stânga a documentului. Se pot selecta atât culoarea textului, cât i culoarea
fundalului (background), pentru a eviden ia anumite fraze sau pentru a conferi un design pl cut
ochiului. Se pot ad uga referin e (link-uri), pentru a direc iona utilizatorul spre un alt site sau
tre un alt punct al documentului din platform (vezi figura 1).
O caracteristic foarte important a editorului este posibilitatea de a insera imagini în
document, care pot fi aliniate în orice mod fa de restul documentului. Se pot insera, de
asemenea, tabele, ceea ce ajut foarte mult la aranjarea în pagin , iar ultima posibilitate este
aceea de a vizualiza sursa documentului în format html (a a cum este re inut în baza de date i
afi at în interfa a cu utilizatorul). În plus, editorul folosit recunoa te formatul documentelor
scrise în editoare de text i chiar i formatul paginilor web. În consecin , dac se execut copy
i apoi paste dintr-un fi ier Word sau chiar dintr-o pagin web, toate caracterele vor fi automat
recunoscute, la fel i alinierile, set rile fontului, ale fundalului etc. Avantajul acestui editor este
faptul c ruleaz în interfa web, pe un server, i poate fi accesat de pe orice calculator cu acces
la acel server. Este nevoie numai de un browser web pentru a accesa platforma i a edita
am nun it, direct pe server, documentele dorite.

Fig. 1. Editorul Easy-Learning.

 Meniul interfe ei tutorilor

Interfa a de lucru cu tutorii (profesorii) este împ it din punct de vedere func ional în
dou zone de acces:
• zona care con ine meniul de selectare a modulelor;
• zona de afi are a informa iilor.
În cazul în care se încearc o prim accesare a acestei pagini, se va cere automat
autentificarea utilizatorul cu: nume, prenume i parola.
Meniul din stânga con ine mai multe zone prin intermediul c rora se pot accesa
modulele. Acestea sunt: date personale, documente, chestionare, catalog studen i, statistici,
teste verificare, teste laborator, rezultate teste, generator i logout.

Modulul Date personale

Se activeaz printr-un clic pe link-ul „Date personale” din zona de selec ie a

modulelor. Vor ap rea în zona de afi are datele personale ale cadrului didactic autentificat:
nume, prenume, func ie, catedr , birou, telefon, fax, e-mail, homepage, colaboratori i
disciplinele predate (vezi figura 2). Acestea pot fi modificate prin introducerea unor noi date
în c su ele respective. Singurele date obligatorii sunt numele i prenumele, celelalte pot fi
sate goale.

Fig. 2. Modulul Date personale din interfa a tutorilor.

Modulul Documente

Se activeaz printr-un clic pe link-ul „Documente” din zona de selec ie a modulelor.

În aceast sec iune, profesorul poate s aleag disciplina i tipul de activitate pentru
documentul pe care dore te s îl editeze. Pentru editare, acesta trebuie s dea clic pe butonul
„Adaug articol” (vezi figura 3).
În acel moment va ap rea o nou fereastr în care profesorul poate s editeze articolul
ca într-un document de tip Word, folosind facilit ile editorului Easy-Learning, prezentate în
paragraful 3.1 (vezi figura 4).
 Fig. 3. Modulul Documente din interfa a tutorilor.

Fig. 4. Editarea documentelor în interfa a tutorilor.

În fereastra de editare se pot introduce urm toarele informa ii cu privire la document:

titlul articolului, autorul, data public rii (aceasta poate fi selectat dintr-un calendar care apare
în momentul în care se d clic pe iconi a al turat casetei) i starea actual a documentului
(activ, inactiv).

Modulul Chestionare

În acest modul, profesorii vizualizeaz rezultatele complet rii chestionarelor de c tre

studen i (vezi figura 5).

Fig. 5. Modulul Chestionare în interfa a tutorilor.

 Profesorul poate, de asemenea, s acorde studen ilor drepturi de vizualizare pentru
chestionarul respectiv. Chestionarul implicit nu d drepturi de vizualizare a rezultatelor de
tre studen i. Astfel, pentru acordarea de drepturi profesorul trebuie s bifeze c su a al turat
chestionarului respectiv.
Pentru vizualizarea rezultatelor complet rii chestionarelor, profesorul nu trebuie decât
dea clic pe butonul „Rezultat” din dreptul chestionarului respectiv. Fereastra care apare
arat ca în figura 6.

Fig. 6. Date despre completarea unui chestionar.

Rezultatele pot lua forma unor procente care sunt calculate automat de c tre platform
în momentul în care se deschide pagina de vizualizare a rezultatelor. În cazul în care
profesorul are foarte multe chestionare de gestionat, acesta beneficiaz de un instrument de
utare a chestionarelor dup an, serie, grup i disciplin .

Modulul Catalog

Interfa a tutorelui permite acestuia s utilizeze catalogul definit în prealabil de c tre

administrator (vezi figura 7).

Fig. 7. Modulul Catalog în interfa a tutorilor.

 Tutorele poate s marcheze prezen e în eviden a de laborator i s noteze diferitele
componente ale punctajului final, specificate în sec iunea de administrare (laborator, proiect,
tem de cas , par ial, final). Fiecare dintre aceste componente are asociat o fil definit tot în
sec iunea de administrare.
Exist o leg tur între modulul „Teste de verificare” i modulul „Catalog”: calculul
punctajelor de laborator ine cont de num rul minim de prezen e impus pentru promovarea
laboratorului (vezi figura 8).

Fig. 8. Exemplu de verificare a punctajului de laborator al unui student.

Dac testul final a fost completat de c tre studen i, se va marca în mod automat i
ultima prezen (dac aceasta nu exist ), pentru a se calcula corect nota final (vezi figura 9).

Fig. 9. Exemplu de acordare a punctajelor componente i de afi are a notei finale.

Modulul Statistici

Interfa a de administrare a statisticilor a fost conceput pentru a fi intuitiv i u or de

folosit. Datele de care are nevoie acest modul pentru a func iona sunt stocate în baza de date a
platformei. Aceast baz de date se actualizeaz automat o dat la 24 de ore. În cazul în care
se dore te actualizarea anticipat a acesteia, opera ia se poate face efectuând clic pe op iunea
„Popularea bazei de date” (vezi figura 10).
S-a luat în calcul posibilitatea modific rii titlurilor paginilor platformei, de aceea s-a
pus la dispozi ie posibilitatea de a actualiza titlurile în baza de date prin efectuarea unui clic
pe op iunea „Actualizarea titlurilor paginilor”. De asemenea, actualizarea automat a titlurilor
se face o dat pe zi, la ora 00:00.
 Fig. 10. Interfa a de administrare a statisticilor.

Sistemul de monitorizare a traficului înregistreaz accesul pe toate paginile platformei,

inclusiv traficul pe interfe ele de administrator i profesori, de aceea se ofer posibilitatea
excluderii acestor tipuri de pagini din statisticile publice.
Pentru o utilizare u oar a acestei func ionalit i, s-a pus la dispozi ia administratorului
selectarea sau deselectarea total a listelor de pagini i IP-uri. Dac se dore te renun area la
toate modific rile f cute în sesiunea curent se poate realiza acest lucru f a fi nevoie de
reîmprosp tarea întregii pagini. De asemenea, paginile i IP-urile selectate ca fiind ignorate se
pozi ioneaz întotdeauna grupat, la începutul listei, pentru a fi mai u or de remarcat.
Deoarece anumite IP-uri prezint interes deosebit fa de altele, fiind IP-uri care
acceseaz mai des aplica ia, ca de exemplu cele ale calculatoarelor din laborator, este posibil
asocierea unor nume acestora, pentru a fi mai u or de remarcat în statisticile publice (vezi
figura 11).
În orice moment se pot verifica IP-urile c rora li s-au asociat nume, prin efectuarea
unui clic pe op iunea „Vezi asocierile”. De asemenea, se poate schimba asocierea unui nume
prin efectuarea unui clic pe IP-ul acestuia.

Modulul Teste verificare

Tehnologia Ajax

Ajax (sau AJAX), prescurtare pentru Asynchronous JavaScript and XML, este o
tehnic de programare pentru crearea de aplica ii web interactive. Inten ia este de a face
paginile web s par mai receptive, prin schimbul unor cantit i mici de date cu serverul în
fundal, astfel încât s nu fie nevoie ca pagina s fie reînc rcat la fiecare ac iune a
utilizatorului. Aceasta are ca scop cre terea interactivit ii, vitezei i u urin ei în utilizare a
aplica iilor web.
Ajax nu este o tehnologie în sine. Termenul este folosit pentru definirea aplica iilor
web care folosesc un ansamblu de tehnologii:
 Fig. 11. Asocierea unor nume IP-urilor în interfa a de administrare a statisticilor.

• HTML sau XHTML pentru structura semantic a informa iilor;

• CSS pentru prezentarea informa iilor;
• Javascript pentru interactivitate i pentru procesarea informa iilor prezentate;
• Obiectul XMLHttpRequest pentru schimbul i manipularea informa iilor într-o
manier asincron cu server-ul web;
• XML pentru transferarea datelor între server i client, de i orice format
func ioneaz , inclusiv HTML preformatat, text simplu etc.
Baza de date reprezint scheletul pe care este construit o platform de e-learning i f de
care aceasta nu ar putea exista. Structura acesteia trebuie s fie foarte bine organizat din
punct de vedere logic i func ional pentru a se ob ine maximum de performan e.

Gestionarea testelor

Din interfa a de profesori, tutorele poate alege meniul „Teste verificare”, iar în partea
dreapta se vor afi a paginile necesare administr rii testelor (vezi figura 12). Noul modul de
teste a fost creat folosind acela i stylesheet (CSS), astfel încât diferen ele între platforma deja
existent i noile ad ug ri s fie minime.
În partea superioar a paginii se va afi a un select, care va fi populat dinamic din baza
de date cu disciplinele care îi sunt asignate tutorelui care utilizeaz platforma în acel moment.
 Fig. 12. Meniul testelor de verificare.

Dup selectarea unei discipline, se va afi a un tabel care con ine lista cu teste
disponibile pentru acea disciplin . (vezi figura 13). În dreptul fiec rui test se afla op iunile
aferente acestuia. Prima op iune, Status, se refer la vizibilitatea respectivului test în cadrul
interfe ei utilizatorului. Cu un simplu clic, starea se va schimba din Activ în Inactiv i invers,
folosind tehnica Ajax, f a fi necesar reînc rcarea paginii.

Fig. 13. Afi area testelor de verificare.

 Practic, se apeleaz o func ie JavaScript care va executa un script PHP i apoi va
modifica în tabel doar textul corespunz tor c su ei respective, folosind proprietatea
innerHtml. Prin ap sarea butonului Modific , se ofer posibilitatea modific rii denumirii
testului i a st rii acestuia (vezi figura 14). Dup ap sarea butonului Modific , schimb rile
efectuate vor fi înregistrate în baza de date i browser-ul va fi redirectat c tre interfa a de afi are a
testelor corespunz toare disciplinei selectate anterior.

Fig. 14. Modificarea unui test.

În cazul în care se dore te tergerea unui test, se apas iconi a corespunz toare testului
respectiv i apoi se confirm tergerea acestuia. tergerea este de asemenea realizat folosind
tehnica Ajax. (vezi figura 15).

Fig. 15. tergerea unui test.

 Pentru a ajuta în procesul de creare a con inutului platformei de laborator, s-a ad ugat
un buton cu scopul de a genera un link care va putea fi inserat în pagin . Practic, accesarea
unui test de c tre student poate fi f cut prin accesarea link-ului generat aici. Pentru realizarea
acestuia, a fost necesar apelarea func iei JavaScript alert(), având ca parametru link-ul
generat dinamic pe baza id-ului pe care acesta îl are în baza de date (vezi figura 16).

Fig. 16. Generarea unui link.

La fel ca în cazul testelor, schimbarea st rii din Activ în Inactiv i invers se face
folosind Ajax. De asemenea, tergerea unei întreb ri se face folosind aceast tehnologie.
Marele avantaj al tehnologiei Ajax este faptul c se economise te timp pre ios prin evitarea
reînc rc rii întregii pagini, ca în cazul altor metode clasice. Acest lucru se face sim it mai ales
în cazul unor conexiuni lente la Internet, de tipul dial-up, sau în cazul în care dimensiunea
paginii este foarte mare, fie datorit num rului mare de poze prezente, a scripturilor de mari
dimensiuni sau pur i simplu a con inutului foarte bogat pe care îl au acestea (vezi figura 17).

Fig. 17. Afi area întreb rilor.

 Ultima op iune este cea de afi are a con inutului unui test, adic a întreb rilor pe care
acesta le cuprinde. Acest lucru se face prin ap sarea iconi ei din coloana Afi eaz . Dup
selectarea testului, se afi eaz un tabel cu lista de întreb ri, tipul fiec rei întrebare în parte,
starea acesteia i posibilitatea de a terge întrebarea respectiv .
Tipul întreb rii este returnat prin interogarea bazei de date, folosind un tabel care
con ine tipurile de întreb ri. Acestea sunt statice, în sensul c nu exist posibilitatea
administr rii lor directe din interfa a profesorului.
Prin ap sarea butonului Adaug întrebare, se ofer posibilitatea ad ug rii unei noi
întreb ri în cadrul testului curent.
Exist 6 tipuri de întreb ri care pot fi ad ugate: asociative, cu r spuns multiplu, cu
spuns unic, cu liber alegere, cuvinte lips i codare.
În cazul select rii unuia din primele 5 tipuri de întreb ri, tabelul cu câmpurile
corespunz toare va fi afi at f s fie nevoie de reînc rcarea paginii, folosind o func ie
JavaScript care schimb proprietatea display a containerului div – în care se afl fiecare tabel
– din block (con inutul este vizibil) în none (con inutul nu este vizibil) i invers.
Ad ugarea unei întreb ri de tip asociativ presupune introducerea unui titlu, a unei
imagini, a st rii i a variantelor de r spuns (vezi figura 18). Se poate ad uga o imagine atât
pentru coloana din dreapta cât i pentru coloana din stânga, fie împreun cu text, fie f text,
astfel încât testul poate fi folosit i pentru a asocia concepte reprezentate prin imagini.

Fig. 18. Ad ugare întrebare asociativ .

În cazul ad ug rii de întreb ri cu r spuns multiplu, se vor completa câmpuri precum

titlu, imagine (op ional), întrebare propriu-zis i variante de r spuns. Pentru acest tip de
întrebare se pot ad uga pân la 4 variante de r spuns. Pentru fiecare variant de r spuns, se
poate seta valoarea de adev r prin selectarea checkbox-ului corespunz tor (vezi figura 19).
 Fig. 19. Ad ugare întrebare cu r spuns multiplu.

În cazul acestui tip de întrebare, cel care completeaz chestionarul poate alege mai
multe variante de r spuns pentru întrebarea respectiv .
Ad ugarea unei întreb ri cu r spuns unic const în introducerea titlului, a unei
imagini, a întreb rii i r spunsurilor (vezi figura 20).

Fig. 20. Ad ugare întrebare cu r spuns unic.

 În cazul în care la aceast întrebare se poate r spunde în mai multe feluri, se pot
introduce mai multe variante de r spuns prin ad ugarea lor în câmpul de r spuns, separate
prin caracterul „ ; ”.
La aceast întrebare, studentul poate r spunde direct prin tastarea r spunsului. În cazul
în care acesta va introduce oricare din variantele de r spuns acceptate, se va considera c a
spuns corect.
Introducerea întreb rilor de tip liber alegere este asem toare celei a întreb rilor de
tip r spuns multiplu. Diferen ele apar îns în posibilit ile de func ionare pe care acestea le
ofer . Studentul poate alege acum oricare dintre variantele de r spuns care au fost bifate ca
fiind acceptate pentru a se considera c a r spuns corect. (vezi figura 21).

Fig. 21. Ad ugare întrebare cu liber alegere.

Pentru ad ugarea testelor de tip cuvinte lips este necesar s se introduc titlul,
imaginea (op ional) i textul în care se vor afla cuvintele lips (vezi figura 22).

Fig. 22. Ad ugare de întrebare tip cuvinte lips .

 Pentru a delimita locul în care se afl un cuvânt lips , se va folosi la ad ugare un ir de
caractere ales prin conven ie: „ *__*”. Acest lucru este necesar pentru a putea determina unde
vor fi redate mai apoi input-urile pe care studentul va trebui s le completeze. Se pot ad uga
maximum 4 spa ii care vor fi completate de student. Acestea, la rândul lor, vor putea fi
completate corect folosind mai multe variante. Pentru a ad uga mai multe cuvinte pentru acela i
spa iu, acestea vor fi desp ite prin „ ; ”. Pentru fiecare spa iu, se poate ad uga de asemenea i
un indiciu (hint) care va fi afi at în cazul în care studentul va recurge la aceast metod .
Ultimul tip de întrebare este diferit fa de celelalte. Acesta este folosit în cazul studiului
metodelor de codare binare la înregistr rile pe suport magnetic (vezi figura 23). Acest tip de test
are la baz un element specific HTML 5, numit canvas. Elementul canvas permite randarea
dinamic a imaginilor create prin script-uri. A fost introdus ini ial de c tre Apple i folosit în
cadrul componentelor Mac OS X, printre care i browser-ul Safari. Ulterior a fost adoptat de
tre browser-ele care au la baza motorul Gecko (Mozilla i Firefox) i Opera. Novel a ad ugat
un plugin pentru Internet Explorer, care suport de asemenea elementul canvas. Elementul
este alc tuit dintr-o suprafa în care se poate desena, definit de atributele HTML height i
width. Codul JavaScript poate accesa aceast zon prin folosirea unui set de func ii similar
oric rei interfe e 2D (2D Application Programming Interface).

Fig. 23. Ad ugare de secven pentru codare.

Pentru a defini secven a propriu-zis este nevoie de definirea unor puncte pe canvas.
Un punct va fi definit printr-un eveniment de tip clic. JavaScript-ul va interpreta evenimentul
i va citi coordonatele la care acesta a avut loc. Se face apoi o cuantizare a acestor coordonate
la valori cunoscute. În func ie de punctele definite anterior, se va decide dac s-a marcat un 0
sau un 1 binar, urmând ca apoi s se introduc în baza de date aceasta valoare folosind Ajax.
Folosirea unei tehnologii de tipul Ajax este important în reducerea timpului necesar
introducerii unei secven e – în acest caz particular –, deoarece se elimin complet necesitatea
reînc rc rii paginii atunci când se apeleaz script-ul de ad ugare la baza de date.
 Modulele Teste laborator i Rezultate teste

În aceast sec iune, profesorul poate s gestioneze testele finale de laborator ale
disciplinelor. Func ionalit ile oferite sunt: ad ugare de teste noi, editare teste, tergere de
teste, activare sau dezactivare de teste, precum i verificarea r spunsurilor testelor date de
studen i. De asemenea, se poate seta durata testului (vezi figura 24).

Fig. 24. Meniul de gestionare a testelor multiple de verificare final la laborator.

Poate fi specificat durata de rezolvare efectiv a testului i durata intervalului dintre

dou teste succesive, adic timpul dup care un alt student poate rezolva un nou test.
Exist posibilitatea de a puncta cu valori predefinite testele rezolvate de studen i.
Astfel, pentru fiecare r spuns studentul poate primi 0, 25, 50, 75 sau 100 de procente din
punctajul maxim (vezi figura 25). În partea de jos a paginii de notare se afl nota final a
testului. Punctajul ob inut la acest test se va reg si în catalogul disciplinei respective.

Fig. 25. Meniul de verificare a rezultatelor testelor multiple sus inute de studen i.
 3.3.3. INTERFA A UTILIZATORILOR (STUDEN ILOR)

Designul interfe ei cu utilizatorul

Interfa a de utilizare a aplica iei Easy-Learning are o grafic intuitiv , care nu

obose te ochiul cititorului, elementele grafice fiind astfel combinate pentru a facilita
parcurgerea pl cut i cât mai eficient a informa iilor. Sunt întrunite toate condi iile unui
design bine conceput, printre acestea num rându-se echilibrul, contrastul, spa ialitatea i
consecven a.
Culorile (diverse nuan e de portocaliu combinate cu nuan e de negru) sunt alese i
combinate pentru a crea o senza ie confortabil ochiului, f a fi stridente. Se elimin astfel
riscul de a atrage aten ia cititorului de la esen i de a o îndrepta exclusiv c tre form .
Ochiul cititorului este purtat gradual ( i nu for at) de la elementele importante c tre
elementele secundare, mai pu in semnificative.
Echilibrul asimetric este asigurat prin zona de butoane (meniul din stânga), care, de i
la o prim vedere ar p rea c dezechilibreaz pagina prin culoarea folosit , este
contrabalansate de l imea de dou ori mai mare a iframe-ului, precum i de zona portocalie
din dreapta sus, unde se afi eaz modulul vizitat la acel moment. Aceea i zon de acces
creeaz contrastul necesar atragerii privirii c tre elementele de selec ie, acestea reprezentând
zona de maxim de interes în cadrul ecranului de lucru. Modul de afi are a diferitelor
informa ii pe ecran ine cont de spa iul liber, atât de necesar privirii în parcurgerea unei astfel
de platforme.
Consecven a reprezint un concept de baz în design i se refer la folosirea aceluia i
stil grafic în întreg documentul, pentru a nu dezorienta cititorul. A fost folosit fontul Verdana
în majoritatea cazurilor, elementele importante au fost marcate prin bold, iar butoanele de
selec ie p streaz aceea i form i zon de afi are (în partea din centru-sus a zonei de afi are.)
Aceea i consecven a fost folosit i în cazul tabelelor, precum i în cel al culorilor.

Prezentarea ecranului i a modulelor de lucru

Pagina principal a aplica iei a fost împ it din punct de vedere func ional în dou
zone de acces (vezi figura 2):
• zona din stânga, care con ine meniul de selectare a modulelor prin butoane;
• zona din dreapta, care este un iframe de l ime fix , unde se afi eaz toate datele
rezultate ca interogare a bazei de date prin intermediul butoanelor din stânga.
Meniul din stânga con ine mai multe zone de acces (butoane), prin intermediul c rora
se pot accesa modulele de informa ii solicitate. Aceste module sunt: Tutori, Cursan i,
Discipline, Orar, Anun uri, Documente, Teste, Catalog, Chestionare, Statistici, utare i
Informa ii.

Modulul Tutori

Pentru a accesa acest modul, este nevoie de un clic pe butonul Tutori din zona de
selec ie a modulelor. Se va afi a un tabel cu to i tutorii existen i în baza de date (vezi figura
3). Afi area se va face în ordine alfabetic . Pentru a afla mai multe detalii despre tutorele
respectiv, se poate da clic pe link-ul Detalii, aflat în dreapta acestuia. Se vor afi a, în m sura
în care au fost completate, datele de contact: birou, telefon, fax, email i homepage. Pentru a
reveni la meniul principal, se poate da clic pe butonul de întoarcere.
Fig. 2. Zona de lucru din interfa a cu utilizatorul a aplica iei Easy-Learning.

Fig. 3. Modulul Tutori din interfa a aplica iei Easy-Learning.

 Modulul Cursan i

Acest modul este accesibil printr-un clic pe butonul Cursan i. Vor ap rea în zona de
afi are trei butoane de selec ie, prin intermediul c rora se alege (în ordine) anul, seria i grupa
pentru care se dore te afi area cursan ilor. Ace tia vor fi lista i din baza de date, în ordine
alfabetic , împreun cu adresa de e-mail a fiec ruia (vezi figura 4). De asemenea, se va afi a în
partea de sus a tabelului specializarea i direc ia de aprofundare a grupei selectate. În dreapta
butonului OK, va ap rea un buton numit Discipline, la accesarea c ruia se vor afi a disciplinele
studiate în acel an universitar de grupa respectiv . Pentru a reveni la lista cursan ilor, se d un
clic pe butonul de întoarcere.

Fig. 4. Modulul Cursan i din interfa a aplica iei Easy-Learning.

Modulul Discipline

Acest modul se activeaz printr-un clic pe butonul Discipline din zona de selec ie a
modulelor. Ac iunea acestuia este selectarea din baza de date a tuturor disciplinelor studiate în
anul universitar (care trebuie selectat din butonul select, aflat în partea din centru-sus a zonei
de afi are) i afi area acestora în ordine alfabetic (vezi figura 5). Pentru detalii suplimentare
cu privire la una din discipline, se poate da clic pe linkul Detalii. Se vor afi a, pentru
disciplina respectiv , denumirea complet , acronimul, anul în care se studiaz , precum i
tutorii care predau acea disciplin . Un clic pe numele disciplinei are ca rezultat afi area
informa iilor referitoare acea disciplin . Pentru a reveni, se d clic pe butonul de întoarcere.
 Fig. 5. Modulul Discipline din interfa a aplica iei Easy-Learning.

Modulul Orar

Modulul Orar se activeaz printr-un clic pe butonul Orar din zona de selec ie a
modulelor. Vor ap rea în zona de afi are dou butoane de tip select, cu ajutorul c rora se
poate alege (în aceast ordine) grupa pentru care se caut orarul i s pt mâna din semestru în
care grupa respectiv are ore. Se d apoi clic pe butonul OK. Ceea ce se afi eaz este orarul
valabil pentru toate zilele din s pt mâna selectat (vezi figura 6). Orarul con ine ora de
începere a activit ii, disciplina studiat , tipul activit ii (curs, seminar, laborator sau proiect),
tutorele care conduce lec ia i sala de desf urare. De asemenea, se afi eaz informa ia
referitoare la forma ia de lucru: dac activitatea respectiv se desf oar cu întreaga grup sau
cu una din semigrupele existente (caz frecvent întâlnit, mai ales în cadrul orelor de laborator).

Modulul Anun uri

Acest modul se activeaz printr-un clic pe butonul Anun uri din zona de selec ie a
modulelor. Va ap rea în zona de afi are un buton de tip select, cu ajutorul c ruia se alege anul în
care se afl cursantul. Se vor afi a într-un tabel toate disciplinele studiate în anul respectiv (vezi
figura 7). Printr-un clic pe zona de Anun uri, se va afi a disciplina respectiv , împreun cu tutorii
care o predau i cu anun urile introduse. Un clic pe anun ul respectiv deschide o nou fereastr , în
care este afi at anun ul (sub forma unui document html, care poate con ine imagini). Pentru a
reveni, se d clic pe butonul de întoarcere.
 Fig. 6. Modulul Orar din interfa a aplica iei Easy-Learning.

Fig. 7. Modulul Anun uri din interfa a aplica iei Easy-Learning.

 Modulul Documente

Modulul Documente se activeaz printr-un clic pe butonul Documente din zona de

selec ie a modulelor. Va ap rea în zona de afi are un buton de tip select, cu ajutorul c ruia se
va selecta anul în care se studiaz disciplina pentru care se caut documenta ii. Dup execu ia
unui clic pe butonul OK, se vor afi a toate disciplinele care se studiaz în anul respectiv.
Printr-un clic pe Detalii, se va afi a numele disciplinei selectate, împreun cu tutorii care
predau acea disciplin .
Fiecare tutore are mai multe link-uri c tre unul din cele 5 tipuri de documenta ii care
pot exista la o disciplin : curs, seminar, laborator, proiect sau program analitic (vezi figura
8). La execu ia unui clic pe unul dintre aceste link-uri, se afi eaz o list cu toate documentele
introduse pentru tipul respectiv de informa ii, din care se poate selecta cel c utat. Acesta se va
afi a sub forma unui document html, într-o nou fereastr a navigatorului. Pentru a reveni, se
clic pe butonul de întoarcere.

Fig. 8. Modulul Documente din interfa a aplica iei Easy-Learning.

Modulul Teste

Acest modul se activeaz printr-un clic pe butonul Teste din zona de selec ie a
modulelor. Vor ap rea în zona de afi are cinci butoane de tip select, cu ajutorul c rora se
alege anul, seria i grupa în care este încadrat cursantul, disciplina i tutorele cu care se
sus ine testul respectiv (vezi figura 9).
 Fig. 9. Modulul Teste din interfa a aplica iei Easy-Learning.

Aceste teste se realizeaz on-line, iar rezultatele se scriu în baza de date, în tabelul
întreb ri_r spunsuri, de unde vor fi corectate de c tre tutore, prin utilizarea interfe ei de
administrare. Dac un cursant s-a autentificat la o disciplin care nu are introduse teste, va
ap rea un mesaj în consecin . Odat cursantul autentificat, acesta prime te un set de întreb ri
generate aleatoriu (câte o întrebare pentru fiecare test), la care acesta urmeaz s r spund
(vezi figura 10).

Fig. 10. Exemplu de completare a unui test multiplu cu cronometrul setat la 30 min.
 Orice încercare de a primi alte întreb ri, prin intermediul unor tentative de
reautentificare (refresh) va e ua, întrucât cursantul va primi acelea i întreb ri generate ini ial.
Fiecare întrebare prime te r spuns într-un frame separat, în care se pot introduce oricâte
caractere, deci r spunsul poate fi, teoretic, nelimitat ca lungime. Dup ce a r spuns la
întreb ri, cursantul trebuie s trimit r spunsurile c tre tutore, prin ap sarea butonului Gata
de la sfâr itul formularului.
A fost ad ugat unui cronometru (timer), care realizeaz o numerotare invers de la
durata stabilit de tutore pentru test i pân la zero. Studentul va ti în orice moment cât timp
mai are la dispozi ie pentru completarea testului. Pozi ia cronometrului este discret , în partea
superioar a paginii (vezi figura 10). În ultimele 5 minute, cronometrul devine ro u, pentru a
aten iona studentul. Pentru evitarea fraudelor, testul se deschide într-o pagin nou , iar dup ce
timpul s-a scurs, testul este trimis automat, iar fereastra este închis . Un mesaj de confirmare
apare în pagina principal a platformei, în tiin ând studentul c testul a fost trimis.
Exist posibilitatea de a puncta testele rezolvate de studen i cu valori predefinite.
Astfel, pentru fiecare r spuns studentul poate primi 0, 25, 50, 75 sau 100 de procente din
punctajul maxim. Rezultatele testelor multiple se pot vizualiza atât în sec iunea tutorilor, cât i
în cea a studen ilor.

Modulul Catalog

Acest modul se activeaz printr-un clic pe butonul Catalog din zona de selec ie a
modulelor. Vor ap rea în zona de afi are patru butoane de tip select, cu ajutorul c rora se
alege anul universitar, seria i grupa în care este încadrat cursantul, precum i disciplina la
care se solicit vizualizarea catalogului. Pentru fiecare disciplin selectat , se poate urm ri
atât eviden a total (compus din not rile la toate tipurile de activit i presupuse de disciplina
respectiv ), cât i eviden a activit ii la laboratorul acelei discipline (vezi figura 11).
O prezen la o edin de laborator este exprimat prin data i ora la care tutorele a
înregistrat fiecare student din grup . Din ambele op iuni se poate reveni în meniu principal printr-
un clic pe butonul de întoarcere.

Modulul Chestionare

Acest modul se activeaz printr-un clic pe butonul Chestionare din zona de selec ie a
modulelor. Vor ap rea în zona de afi are patru butoane de tip select, cu ajutorul c rora se
alege anul de studiu, seria i grupa în care este încadrat cursantul, precum i disciplina de
studiu cu tutorele asociat pentru chestionarul care urmeaz a fi completat.
În cazul în care administratorul platformei a creat chestionare pentru disciplina
respectiv , iar tutorele le-a activat, acestea vor fi afi ate în ordine, cu precizarea num rului i
denumirii fiec rui chestionar, al turi de care se g sesc dou butoane, primul corespunzând
complet rii chestionarului respectiv (Completeaz ), iar cel de-al doilea, vizualiz rii
rezultatelor acelui chestionar (Rezultat), în cazul în care tutorele a activat op iunea în cauz
(vezi figura 12).
În ambele cazuri, dac se va da clic pe butonul corespunz tor, se vor deschide ferestre
separate de lucru sau de vizualizare. Aceste chestionare reprezint sondaje de opinie anonime,
care vor înregistra în baza de date a platformei r spunsurile introduse de cursant la fiecare
întrebare a chestionarului. Dup completarea tuturor r spunsurilor, studentul va ap sa pe
butonul Trimite i va închide fereastra chestionarului respectiv.
 Fig. 11. Modulul Catalog din interfa a aplica iei Easy-Learning.

Fig. 12. Modulul Chestionare din interfa a aplica iei Easy-Learning.

 Pentru vizualizarea rezultatelor unui chestionar, la ap sarea butonului Rezultat va
ap rea o fereastr cu detalii asupra complet rii chestionarelor de c tre to i reponden ii, în care
se va crea o statistic a r spunsurilor (în cazul în care întreb rile respective au variante
prestabilite de r spuns) sau se vor prezenta în ordine textele introduse de reponden i (în cazul
în care întreb rile respective sunt prev zute cu linii de intrare pentru text).

Modulul Statistici

Modulul Statistici se activeaz printr-un clic pe butonul Statistici din zona de selec ie a
modulelor. Într-o prim faz sunt oferite utilizatorilor informa iile legate de ziua i ora de la
care func ioneaz platforma, num rul acces rilor, precum i num rul studen ilor i tutorilor
care o utilizeaz . În continuare, modulul prezint cinci sec iuni, în care se pot crea statistici
separate pe criterii, prin ap sarea butonului Creeaz statistica. În felul acesta, se ilustreaz
grafic, sub form de histograme, num rul acces rilor platformei în func ie de un anumit
interval de timp selectat (an, lun din an, zi din lun , zi din s pt mân , or ) i timpul petrecut
în cadrul platformei de c tre utilizatori (vezi figura 13).

Fig. 13. Modulul Statistici din interfa a aplica iei Easy-Learning.

Modulul utare

Acest modul se activeaz printr-un clic pe butonul utare din zona de selec ie a
modulelor. Va ap rea în zona de afi are o fereastr care con ine toate componentele posibile
ale c ut rii (vezi figura 14).
 Fig. 14. Modulul utare din interfa a aplica iei Easy-Learning.

• sec iunea de c utare a informa iilor studentului – utilizatorul poate vizualiza

informa ii personalizate, precum orarul sau eviden a de la laborator pentru
disciplinele pe care le urmeaz , doar prin introducerea numelui i prenumelui
utilizatorului întru-un câmp special, urmat de un clic pe butonul Caut ;
• sec iunea de c utare în documente – studentul poate c uta diferite date prin
documentele prezente în platform (curs, laborator, seminar, proiect etc.), prin
introducerea unor cuvinte cheie într-un câmp special, urmat de specificarea
anului, disciplinei i tipului de activitate, dup care se apas butonul Caut ;
• sec iunea de c utare în Internet – este folosit pentru a fi returnate mai multe
rezultate ale c ut rii unor termeni introdu i într-un câmp specific, folosindu-se
motorul de c utare extern Google Search prin ap sarea butonului cu acela i nume
(tot aici fiind indicate câteva link-uri utile pentru domeniul de interes al
platformei).

Modulul Informa ii

Modulul Informa ii se activeaz printr-un clic pe butonul Informa ii din zona de

selec ie a modulelor i va avea ca efect apari ia în zona de afi are a unor date specifice despre
realizarea platformei Easy-Learning, precum versiunea platformei, autorii s i i modalitatea
de contact (vezi figura 15).
 Fig. 15. Modulul Informa ii din interfa a aplica iei Easy-Learning.

Concluzii asupra platformei Easy-Learning

Platforma Easy-Learning, cuprinzând toate interfe ele de utilizare, a fost conceput

pentru a veni în ajutorul profesorilor i studen ilor i nu pentru a înlocui forma tradi ional de
înv mânt. Aceste dou metode de educa ie sunt complementare, aplica ia neputând exista
suportul tradi ional pedagogic de formare al studentului.
Printre avantajele platformei Easy-Learning, specifice unui sistem informatic integrat,
se num urm toarele:
• Resursele solicitate din partea sta iei de lucru sunt minime, server-ul procesând
toate opera iile necesare pentru a servi c tre utilizator rezultatele interog rilor.
• Aplica ia este independent de sistemul de operare pe care ruleaz . Poate rula la
fel de bine în orice sistem de operare.
• Informa ia c utat se reg se te foarte u or, structura bazei de date i modul de
organizare fiind realizat în mod intuitiv.
• Aplica ia dispune de o interfa grafic prietenoas , structurat corespunz tor unei
parcurgeri pl cute i eficiente.
• Procesul de înv are se realizeaz în ritmul propriu fiec rui cursant.
• Nu exist dependen de timp. În cazul în care aplica ia este g zduit de un server
de Internet, cursurile pot fi disponibile 24 de ore din 24, 7 zile pe s pt mân .
• Nu exist dependen de spa iu. Se poate studia acas , la coal , la serviciu sau în
deplasare.
• Materialele se pot desc rca pentru a fi studiate off-line.
 • Cursan ii pot sus ine teste on-line, eliminându-se astfel suportul hârtie i
problemele legate de descifrarea scrisului. Se m re te astfel eficien a tutorelui în
corectarea testelor, economisindu-se timp pre ios.
• Mai buna comunicare între membrii aceleia i comunit i de înv mânt. Tutorii
pot înc rca anun uri i mesaje privitoare la subiecte de maxim interes, care vor fi
citite de c tre to i cursan ii.
• Proprietatea de scalabilitate: structura logic pe care este construit platforma
permite dezvoltarea acesteia pentru o comunitate din ce în ce mai mare de studiu
(universit i, cercetare, industrie, comer , servicii etc.), f dificult i sau
reproiect ri ale infrastructurii.
De i avantajele majore ale acestei aplica ii sunt evidente, Easy-Learning nu are
preten ia unei platforme perfecte. Exist întotdeauna beneficii i îmbun iri suplimentare
care pot fi aduse, îns avantajul principal este dat de u urin a cu care vor putea fi
implementate acestea în viitor, în func ie de cerin ele utilizatorilor.