Sisteme e-commerce

Prezentare general e-commerce

Tehnologiile calculatoarelor i cele ale comunica iilor ofer posibilitatea de a

cunoa te multe date i informa ii despre clien i i despre preferin ele acestora. Dup
cum men ioneaz Bill Gates, „clien ii modeleaz afacerile”. Prin înt rirea rela iilor cu
clien ii se pot amplifica i rafina vânz rile, fiecare client putând fi tratat individual,
spre deosebire de comer ul tradi ional, în care clien ii sunt diviza i pe categorii, iar
abordarea lor se face global. În felul acesta, pot fi oferite produse speciale unui grup
restrâns de clien i.
Metodologia de realizare a comer ului electronic are la baz convergen a mai
multor tehnologii, i anume:
• convergen a de con inut;
• convergen a transmisiei;
• convergen a dispozitivelor.
Convergen a de con inut se refer la translatarea tuturor tipurilor de
informa ii în format digital, incluzând text, sunet, grafic , film, muzic , video i
documente de afaceri, inclusiv reclam . O important caracteristic a convergen ei de
con inut este multimedia, în care textul, sunetul, grafica, anima ia i alte elemente sunt
combinate într-un format digital unitar pentru a fi transmise.
Convergen a transmisiei se refer la compresia i stocarea informa iilor în
format digitalizat, astfel încât pot fi transmise eficient prin intermediul diferitelor
medii de comunica ii .
Comer ul electronic este extins la nivel global i cuprinde mii de re ele.
Configura ia fiec rei re ele este determinat în special de obiectivele organiza iei i de
modul în care dore te sa le realizeze.
Exista trei categorii de re ele folosite pentru comer ul electronic. Fiecare
categorie are func ii i suport software specifice.
1. Sistemele interpersonale (persoan -la-persoan ). Aceste re ele permit
conectarea direct a persoanelor sau grupurilor pentru a rezolva o problem comun
sau pentru a comunica pe anumite subiecte. Doi sau mai mul i utilizatori pot folosi în
comun o aplica ie prin intermediul re elei, ca de pild o echip de proiectare care
lucreaz la un anumit proiect, chiar dac programul aplica iilor nu se afl pe
calculatoarele utilizatorilor. Exist o flexibilitate substan ial în privin a modului de
realizare a conexiunilor i de implicare a utilizatorilor.
2. Sistemele persoan -sistem-persoan sunt o extensie a configura iei
interpersonale. În acest proces, un calculator este ad ugat în re ea pentru a furniza un
suport în vederea stoc rii datelor sau a coordon rii pentru to i utilizatorii. Calculatorul
central ofer posibilitatea ca utilizatorii s se poat conecta i lucra împreun în
acela i timp (sincron: chat, messenger, forum, grup de discu ii etc.) sau la momente
diferite (asincron: e-mail, newsletter, anun uri etc.). Cel mai bun exemplu al acestui
tip de sistem este po ta electronic . Dac destinatarul mesajului nu este disponibil
când este trimis mesajul, calculatorul central îl stocheaz mesajul pân când
destinatarul este preg tit sa-l preia. Calculatorul central presteaz servicii de acest fel,
ca un robot telefonic.
3. Sistemele sistem-la-sistem conecteaz direct calculatoarele din diferite
organiza ii. Aceste sisteme înlocuiesc procesele de comunicare clasice în scris pentru
efectuarea comenzilor, facturare, pl i i transferuri de fonduri.
 Tipuri de e-commerce

Diferitele tipuri majore de e-commerce sunt:

• Business-to-Business (B2B);
• Business-to-Consumer (B2C);
• Business-to-Government (B2G);
• Consumer-to-Consumer (C2C).
Aplica iile de tipul B2B folosesc tehnologiile bazate pe web pentru a realiza
afaceri între dou sau mai multe companii. Tranzac iile B2B pot avea loc direct sau
mijlocit, prin firme intermediare. Strategic, exist dou modalit i de realizare a
acestor afaceri:
1. configurarea de alian e strategice între companii pentru a derula împreun
afacerile (parteneriate);
2. interac iunea între companii realizat prin intermediul pie ei electronice
(e-market), de unde cump torii achizi ioneaz bunurile necesare apelând
la furnizorii care opereaz pe aceast pia ;
Cele mai bune exemple pentru B2B sunt: IBM, Hewlett Packard (HP), Cisco
i Dell.
Modelul B2C este unul dintre cele mai cunoscute i utilizate modele de
afaceri. În cadrul acestui model bunurile sunt vândute c tre consumatorii finali.
Consumatorul utilizeaz un browser de web pentru a se conecta la site-ul
vânz torului, folosind un furnizor de servicii Internet. El consult catalogul de ofert
care este pus la dispozi ie de vânz tor i selecteaz bunurile care îi sunt necesare i
spund cerin elor sale.
Modelul B2G include leg turile de afacere a structurilor comerciale cu
organiza iile statale, începând cu structurile de administra ie locale i terminând cu
organiza iile interna ionale.
De exemplu, în ultima perioad se observ o tendin a organiza iilor statale
din rile dezvoltate precum i a celor ale organiza iilor interna ionale de a utiliza
activ Internetul pentru achizi ionarea bunurilor i serviciilor.
Modelul C2C este ultima categorie men ionat în cadrul comer ului electronic.
Aceast direc ie mai are un drum lung de parcurs, îns ea deja are un rol foarte
important. Aceast direc ie le permite consumatorilor s comunice între ei cu scopul
schimbului de informa ie comercial . Acesta poate fi schimb de experien la
procurarea unuia sau altui bun, schimb de experien privind conlucrarea cu o
întreprindere sau alta, precum i multe altele. C tre aceast categorie se refer i
forma de comercializare prin licita ie între persoanele fizice.

Diferen a între e-commerce i e-business

Chiar dac unii autori folosesc e-commerce i e-business alternativ, acestea

sunt concepte distincte. În e-commerce, tehnologia informa iei i comunica iilor
(TIC), este utilizat în tranzac iile inter-business sau inter-organiza ionale (tranzac ii
între i în rândul firmelor/organiza iilor sau între firme/organiza ii i persoane fizice).
E-business-ul reprezint orice proces pe care o organiza ie de afaceri (fie de profit,
guvernamentale sau non-profit), îl efectueaz prin intermediul unui computer-re ea
mediat . O defini ie mai cuprinz toare a e-business este: transformarea proceselor
unei organiza ii pentru a oferi valoare clien ilor prin aplicarea de tehnologii, filozofii
i paradigm de calcul al noii economii.
Prin e-business sunt îmbun ite trei procese primare:
 1) Procese de produc ie, care includ achizi ii publice, ordonarea i
refinan area stocurilor, procesarea pl ilor, link-uri electronice cu
furnizorii i procese de control al produc iei;
2) Procese orientate spre client, care includ eforturi promo ionale i de
marketing, vânz ri pe Internet, procesarea comenzilor de achizi ie i
pl ilor clien ilor, asisten pentru clien i;
3) Procese de management intern, care include servicii de angajat, training,
video-conferin e i recrutare. Aplica iile electronice îmbun esc fluxul
de informa ii între for ele de produc ie i de vânzare.
Economia prin Internet este un concept mai larg decât e-commerce i e-
business, incluzându-le pe amândou . Economia prin Internet se refer la toate
activit ile economice care folosesc re ele electronice ca mediu de comer , sau la acele
activit i implicate atât în construirea re elelor conectate la Internet i achizi ionarea
serviciilor aplica iei, cât i permiterea furniz rii de hardware, software i echipamente
de re ea pentru vânz ri on-line i centre comerciale.
Economia prin Internet este format din trei segmente majore:
• infrastructur fizic ;
• infrastructur de afaceri;
• comer .

Comer ul electronic reprezint multitudinea proceselor software i comerciale

necesare afacerilor s func ioneze numai, sau în primul rând, utilizând fluxuri digitale
de date. Comer ul electronic presupune utilizarea Internetului, comunica ii digitale i
aplica ii software în cadrul proceselor de vânzare i cump rare, el fiind o component
a procesului de e-business. În momentul de fa exist o multitudine de firme care
utilizeaz comer ul electronic, în domenii diverse ca marketing direct, vânz ri, servicii
pentru clien i, servicii bancare, distribuirea sigur a informa iilor etc. Aplica iile de
comer electronic sunt orientate c tre consumatorul final (B2C) sau c tre al i
comercian i (B2B).
Noile activit i bazate pe tehnologia informa iei i comunica iilor (TIC) au un
impact deosebit asupra societ ii. Este prezentat impactul asupra afacerilor, precum i
avantajele utiliz rii noilor tehnologii în activit ile de comer i afaceri. De exemplu,
se constat c practicarea marketingului pe Internet este cu 25% mai ieftin decât prin
metodele obi nuite.
Principalele cerin e pentru aplica iile de comer electronic sunt
• interfe e puternice;
• fiabilitate foarte mare;
• securitate ridicat ;
• vitez sporit de prelucrare i transmiterea datelor.
Software-ul pentru comer electronic include componente pentru:
• realizarea prezent rii;
• efectuarea sigur a pl ilor cu ajutorul c ilor de credit sau de debit;
• securizarea tranzac iilor.
Principalele caracteristici ale aplica iilor electronice care ofer servicii de
succes sunt:
• capacitatea de utilizare;
• scalabilitatea;
• siguran a;
• fiabilitatea;
 • mentenabilitatea;
• disponibilitatea;
• eficien a.
O aplica ie de comer electronic con ine module pentru gestiunea:
• catalogului de produse;
• clien ilor;
• comenzilor clien ilor
• pl ilor efectuate.
De asemenea, aplica iile de comer electronic trebuie s colecteze informa ii
cu privire la clien i, produsele i serviciile comandate de ace tia în scopul
îmbun irii serviciilor oferite i a cre terii profitului.
Dezvoltarea i între inerea aplica iilor de comer electronic necesit resurse
umane importante la nivel:
• tehnic (arhitect, programatori, asigurarea calit ii);
• logistic (administrator de re ea i baze de date);
• func ional (manager de produse i afacere);
• design (web-designer i grafician).
Pl ile efectuate pentru produsele sau serviciile cump rate se realizeaz prin
diferite mijloace de plat . Cele mai importante mijloace de plat utilizate în afacerile
electronice sunt: c ile de credit, certificatele de cadouri (gift certificates), cecuri
electronice (e-checks), PayPal, CyberCash i carduri inteligente (SmartCards). Un
accent deosebit în cadrul comer ului electronic este acordat securiz rii tranzac iilor
efectuate, în special acele tranzac ii care presupun transmiterea de date personale
despre clien i i despre cardurile de credit, SSL (Secure Socket Layers) ocupând având
un rol important.
Analizând aplica iile curente dezvoltate pe Internet, se pot identifica
urm toarele modele de afaceri în comer ul electronic:
• magazin electronic (e-shop),
• aprovizionare electronic (e-procurement);
• magazin electronic universal (e-mall),
• pia a unui ter (3rd party marketplace);
• comunit i virtuale (virtual communities);
• furnizor de servicii cu valoare ad ugata pentru canalele de comer
electronic (value chain service provider);
• platforme de colaborare;
• brokeraj de informa ii;
• alte servicii.
Totodat , au fost analizate, în raport cu aceste modele, produsele de comer
electronic ale tuturor marilor companii din domeniul informaticii, comunica iilor i nu
numai, în cadrul c rora s-au realizat sau sunt în curs de realizare platforme care s
serveasc la implementarea cât mai rapid , dar totu i viabil i sigur , a comer ului
electronic.
Aceste platforme se sprijin pe i utilizeaz acelea i concepte teoretice
generale, surprinse de modelele conceptuale, dar ofer facilit i diferite. Din
multitudinea de solu ii existente, au fost analizate cinci platforme de comer electronic
care s-au impus pe pia :
1. Microsoft Site Server Commerce Edition;
2. IBM/Lotus Domino.Merchant;
3. Intershop/Sybase;
 4. Oracle;
5. Apache Server.
Alegerea uneia dintre aceste solu ii este determinat în cea mai mare m sur
de criteriile de performan i cost i de schema de profit pe care fiecare companie le
teapt de la solu ia sa de comer electronic. Adoptarea unei anumite solu ii nu
impune alegerea integral a tuturor elementelor necesare sistemului de comer
electronic.
De asemenea, au fost selectate i analizate ase modele de e-business:
1. User-to-Business;
2. User-to-On-line Buying;
3. Business-to-Business;
4. User-to-Data;
5. User-to-User;
6. Aplication Integration.
S-au eviden iat serviciile implicate în comer ul electronic (publicitatea,
markertingul, vânzarea, cump rarea, modalitatea de plat i livrarea) i s-au stabilit
modelul i etapele dezvolt rii unei aplica ii de comer electronic.

2. Tehnologii utilizate în comer ul electronic

Exist mai multe modalit i de realizarea a site-urilor de comer electronic:

• pornind de la zero;
• prin particularizarea unor aplica ii generice;
• prin utilizarea unor platforme dedicate.
Dezvoltarea aplica iilor de comer electronic pornind de la zero presupune
utilizarea unei tehnologii de tip server-side scripting existent al turi de serverul
HTTP. Tehnologiile de tip server-side scripting necesit un interpretor de scripturi,
acestuia asociindu-se unui limbaj de server-side scripting.
Timpul necesar dezvolt rii aplica iilor de comer electronic pornind de la zero
este destul de mare, costurile variind în func ie de dimensiunea i complexitatea
aplica iei. Utilizarea de pachete software predefinite destinate comer ului electronic
reduce considerabil timpul necesar realiz rii aplica iilor de comer electronic, acesta
fiind avantajul principal. În cazul în care se dore te extinderea sau modificarea
aplica iei, flexibilitatea acestei solu ii este relativ redus .
Caracteristicile generale ale aplica iilor realizate folosind aceste tehnologii
pe partea de server, indiferent de limbajul de scripting folosit sunt:
• necesit un procesor pentru paginile dinamice sau un mediu de execu ie;
• într-o pagin de script pot fi îmbinate limbajul HTML i secven e de cod;
• secven ele de cod care sunt executate pe partea de server, înainte de a
trimite pagina la client;
• posibilitatea de a particulariza paginile în mod dinamic;
• posibilitatea de interac iune cu baze de date diferite;
• acces la toate resursele serverului web (fi iere, re ea).
În continuare sunt prezentate pe scurt tehnologiile care au o pondere mare în
dezvoltarea aplica iile pentru comer electronic:
1. ASP.NET (Microsoft);
2. JSP Servlets (Java);
3. J2EE (Sun);
4. PHP.
 1. Tehnologia ASP.NET dezvoltat de Microsoft permite crearea i rularea în
mod dinamic a aplica iilor web interactive în cadrul platformei Microsoft .NET.
Folosind ASP.NET se pot combina pagini HTML, comenzi de script i diferite
controale pentru crearea de pagini web interactive sau aplica ii web complexe.
Dezvoltarea aplica iilor web folosind tehnologia ASP.NET se realizeaz prin
intermediul unor limbaje moderne de programare (C#, VB.NET), care utilizeaz
acelea i biblioteci de clase.

2. Arhitectura aplica iilor de comer electronic bazate pe JSP

Arhitectura con ine elementele de baz necesare func ion rii aplica iei, fiind
prezentate componentele la nivel generic. Clien ii, prin intermediul unui navigator
Internet, acceseaz pagini JSP care con in cod Java executat pe ma ina virtual Java
(JVM) de pe sever. Rezultatele prelucr rilor efectuate sunt trimise clientului în format
HTML prin serverul web. Fi ierele JSP sunt transformate de c tre procesorul JSP în
fi iere surs Java, care con in pe lâng codul existent în fi ierele JSP i secven e de
cod propriu motorului JSP.
Un servlet este un program Java care ruleaz în cadrul serverul web sau al
servelor de aplica ii i func ioneaz ca un strat de mijloc între cererile provenite de la
clien i i aplica ii sau baze de date existente pe partea de server.

3. J2EE (Java 2 Platform, Enterprise Edition)

J2EE define te un standard pentru dezvoltarea aplica iilor de întreprindere
multistrat. Aplica iile de întreprindere sunt simplificate prin utilizarea de componente
modulare standardizate, având un set complet de servicii care preiau o parte din
func ionalitatea aplica iilor, astfel încât aten ia se va concentra la partea de business.
Platforma J2EE utilizeaz platforma J2SE (Java 2 Platform, Standard Edition), în plus
fa a de aceasta ofer suport pentru:
• Java Servlets API ;
• tehnologia JSP;
• componente EJB (Enterprise JavaBeans);
• conectivitate la baze de date;
• tehnologia XML;
• interconectivitate cu servicii Web.
Standardul J2EE include specifica ii complete pentru asigurarea portabilit ii
cu majoritatea sistemelor de tip enterprise existente.

4. Tehnologia PHP (Hypertext Preprocessor) utilizeaz un limbaj de

scripting pe partea de server care ofer o serie de func ii pentru:
• acces la majoritatea bazelor de date;
• afi area de imagini i fi iere PDF;
• acces la diferite servicii;
• prelucrarea fi ierelor XML;
• realizarea pl ilor on-line.

În func ie de tehnologia i platforma utilizate, de num rul de utilizatori,

num rul i varietatea de produse i servicii oferite, se alege sistemul de gestiune a
bazelor de date. Printre cele mai cunoscute se num :
1. Microsoft SQL Server;
2. Oracle;
 3. IBM DB2Ingres,;
4. PostgreSQL;
5. MySQL.
În continuare sunt prezentate cele mai utilizate platforme de comer electronic
atât pentru B2C cât i pentru B2B. Astfel, produc torii cu cea mai mare cot de pia
sunt ATG, BroadVision, IBM, Microsoft, Oracle i SAP.
Tabelul 1 prezint platformele oferite de produc torii de software men iona i.
Produsele oferite de ATG, Broad Vision i IBM conduc în aplica iile destinate
comer ului de tip B2C iar cele ale IBM, Oracle i SAP furnizeaz cele mai bune
op iuni pentru comer ul de tip B2B. Cea mai mare prezent pe pia a o au produsele
oferite de IBM, Microsoft, Oracle i SAP.

Tabelul 1
Platforme e-commerce

Produc tor Platforma

ATG Commerce
BroadVision Commerce
IBM WebSphere Commerce
Microsoft Commerce Server 2002 Feature Pack 1
Oracle iStore
SAP mySAP CRM

SOLU II CMS
1. osCommerce
osCommerce este un software de management de magazine on-line
("virtuale"). Poate fi folosit pe orice server care are instalate PHP i o baz de date
MySQL. Acest software este disponibil ca software gratuit sub licen a GNU General
Public License (GPL).
OsCommerce a fost lansat în martie 2000 în Germania de c tre fondatorul
proiectului i liderul acestuia Harald Ponce de Leon sub numele "The Exchange
Project". În timp ce osCommerce este înc în stadiu de dezvoltare, versiunea curent
Milestone 2.2 este considerat stabil ; ca atare mii de magazine web din intreaga lume
men ioneaz în paginile lor textul standard "powered by osCommerce". Exist un plan
i pentru Milestone 3.0, care este a teptat s fie o rescriere major a programului care
va incorpora:

• un "object-oriented backend"
• o mostr (un model) de sistem pentru a înlesni modific rile
• posibilitatea de a crea zone administrative i de utilizatori
• posibilitatea de a defini parola în timpul instal rii.
Fa de alte platforme bazate pe principiul Open Source, proiectul osCommerce s-a
eviden iat de-a lungul timpului prin securitatea ridicat , chiar la o instalare standard.

2. OpenCms
3. phpShop
4. Joomla ! VirtueMart
5. Zen Cart
 3. Serviciile integrate în comer ul electronic
O prima clasificare a serviciilor pe care comer ul electronic le inglobeaza sau
le pune la dispozitia participantilor la tranzactii poate fi facuta în functie de
importanta acestor servicii. Astfel, serviciile pot fi impartite in:
• servicii principale: transfer electronic de documente (EDI Electronic Data
Interchange) atât prin Internet cât i prin intranet, comunicatii fax, coduri de
bare, transferul de fisiere i posta electronica
• servicii suport pentru procesele de afaceri: cataloage electronice (“on” – pe
Web, sau “off” – pe CD-ROM), sisteme suport pentru preluare de comenzi,
logistica i tranzactii, sisteme de raportare statistica (de exemplu, alcatuirea de
rapoarte privind vânzarile) i informatii pentru management (calcul de taxe,
etc.).
Un domeniu atât de dinamic cum este comer ul electronic se adapteaza foarte
rapid la toate tehnologiile noi care apar, sau modifica tehnologii deja existente pentru
a se potrivi specificului sau. Astfel, o parte dintre tehnologiile de mai jos au fost
folosite inca de la inceputul Web-ului (una dintre ele, respectiv posta electronica, a
fost chiar cea care a marcat nasterea Internet-ului), în timp ce altele, precum EDI,
fiind în plin proces de evolutie.
• EDI
• mesageria X.400
• posta electronica (e-mail)
• Internet
• intranet (reteaua interna a unei companii organizata i functionând dupa
principiile Internet-ului care asigura schimbul electronic de informatii al unei
companii cu colaboratorii sai: furnizori, clienti, banci).
• afaceri desfasurate pe reteaua de Web-uri, în banda ingusta (videotex) i banda
larga (teleshopping).

A. Modele de magazine virtuale - exista cel putin urmatoarele sase tipuri de

magazine virtuale:
• magazin electronic (e-shop): un magazin electronic se implementeaza prin
intermediul unui site Web; acesta este administrat de companie, pentru marketingul i
vânzarile propriilor produse i servicii. Minimal, contine catalogul de produse sau
servicii cu descrieri tehnice i comerciale pentru fiecare pozitie din catalog. Aceste
descrieri sunt gestionate în general de un SGBD (Sistem de Gestiune al Bazelor de
Date). Sistemul de gestiune al bazelor de date se va ocupa cu stocarea i manipularea
datelor i cu oferirea posibilitatilor de acces la date. Varianta medie a unui magazin
electronic contine facilitati pentru preluarea comenzilor (prin e-mail sau formulare
interactive pe care le vor completa clientii), iar varianta extinsa cuprinde i
posibilitatea efectuarii on-line a platii (prin carti de credit sau alte variante
electronice).
• magazin electronic universal (e-mall): ca i în lumea reala, magazinul
electronic universal este o colectie de magazine electronice, reunite sub o umbrela
comuna i care, în general, accepta metode de plata comune.
• aprovizionarea electronica (e-procurement): pentru procurarea bunurilor i
serviciilor, marile companii i autoritati publice organizeaza licitatii. Prin publicarea
pe Web a specificatiilor ofertei, scad atât timpul cât i costul de transmisie, marindu-
se i numarul de firme care iau parte la licitatie. Astfel, creste concurenta i scade
pretul.
 • piata unui tert (3rd party marketplace): se apeleaza la o interfata utilizator
pentru catalogul de produse al companiei, interfata ce apartine unui tert (in general,
furnizor de servicii Internet sau o banca). Aceasta metoda are avantajul ca interfata
este unica pentru mai multi producatori, utilizatorii fiind familiarizati cu folosirea ei.
Acest model de afaceri este mai putin folosit în comparatie cu cele precedente, dar
am considerat ca merita mentionat.
• comunitati virtuale (virtual communities): valoarea cea mai importanta a unei
comunitati virtuale este data de catre membrii sai (clienti sau parteneri), care adauga
informatii proprii peste un mediu de baza furnizat de companie. Fiecare membru
poate oferi spre vânzare produse sau servicii sau poate adresa cereri de cumparare a
unor produse sau servicii. Calitatea de membru al unei comunitati virtuale presupune
plata unei taxe.
• furnizor de servicii cu valoare adaugata (value chain service provider):
furnizorii de servicii sunt specializati pe functii specifice, cum ar fi asigurarea
logisticii, plata electronica sau expertiza în managementul productiei i a stocurilor.
Plata acestor servicii se face pe baza unor tarife sau a unei cote procentuale.
• platforme de colaborare: platformele de colaborare cuprind un set de
instrumente i un mediu informational pentru colaborarea intre companii. Acestea
pot adresa functii specifice, cum ar fi conceptia sau proiectarea în colaborare.
Câstigurile provin din managementul platformei (taxa de membru sau taxa de
utilizare), i din vânzari de instrumente specializate (pentru proiectare, workflow i
gestiunea de documente). Prin workflow se intelege fluxul de documente, care
implica doua entitati: o parte pasiva (documentele) i o parte activa (deplasarea
acestor documente).
• brokeraj de informatii i alte servicii: exemplele cuprind cataloage de clienti
clasificati pe profil, vânzarea de oportunitati de afaceri, consultanta în domenii
specializate. O categorie speciala o constituie serviciile de incredere furnizate de
autoritatile de certificare sau de notariatele electronice

Ce este e-commerce?
Mii de produse i servicii pot fi achizi ionate prin intermediul Web-ului. În
fiecare an, milioane de consumatori achizi ioneaza produse i servicii foarte diferite,
de la bilete de calatorie la automobile. Fabrican ii de calculatoare, ca IBM, Dell
Computer Corporation etc, au site-uri Web prin care ofer clien ilor posibilitatea s
cumpere calculatoare direct de la fabrican i. Firmele mici încep i ele s utilizeze
Web-ul ca o modalitate eficienta de a- i valorifica produsele i serviciile.
Pl ile pot fi realizate folosind c ile de credit. Totu i, mul i consumatori
manifest o anumit reticen când trebuie s prezinte informa ii despre c ile lor de
credit, de team c acele informa ii pot fi interceptate i utilizate de c tre alte
persoane. Pentru a combate aceasta team , mul i vânz tori folosesc sisteme sofisticate
de criptare pentru a îmbun i securitatea opera iunilor.
Comer ul electronic se define te ca metodologie modern de realizare a
afacerilor, în care informa iile, produsele, serviciile i pl ile sunt schimbate prin
intermediul re elelor de calculatoare în cadrul societ ii globale.Aceast defini ie pune
în eviden faptul c informa iile, produsele i serviciile pot fi oferite i valorificate de
o companie sau o persoana, oriunde s-ar afla aceasta pe glob. Orice companie poate
utiliza aceast metodologie pentru a reduce costurile, a îmbun i calitatea produselor
 i a serviciilor, a cre te viteza de livrare i pentru a îmbun i performan ele
afacerilor pe care le realizeaz .

Centrul de Cercetare i Comer electronic al Universit ii din Texas a dezvoltat

un cadru conceptual despre modul în care func ioneaz economia prin internet. Cadrul
arat patru straturi ale economiei prin internet( trei men ionate mai sus i o a patra
numit intermediar ).

Introducere
Domeniul on-line s-a afirmat în ultimii ani drept un teritoriu foarte propice pentru
afaceri de orice fel, iar în prezent majoritatea companiilor au o prezenta pe internet
sau au o implementare în curs. Cand vorbim de afaceri pe internet, tipurile de site-uri
pot varia în functie de tip de afacere sau model de business.

Site-uri de prezentare

Daca vorbim de un produs sau serviciu care nu se preteaza pentru o tranzactionare pe

internet, site-ul companiei va fi un simplu site de prezentare a firmei i a produselor.
Caracteristicile comune unor astfel de pagini:
- Numar mic de pagini interioare
- Implementarea tehnica poate fi statica (cod HTML pur) sau bazata pe un CMS
foarte simplu bazat pe PHP+MySQL/ASP.NET+MS SQL SERVER/
tehnologii asemanatoare (eventual Perl)
CMS este prescurtarea pentru Content Management System, sau ce numim de obicei
“sectiunea administrare”. Practic, acest software web permite administrarea continului
site-ului web, fie ca vorbim de mesajele de tip newsletter sau textul i continutul
media.

Magazine virtuale

Principalul model de pagina de internet destinata afacerilor sunt magazinele virtuale,

care au inceput sa se dezvolte i în Romania. Practic, conform celui mai recent studio
comandat de catre ANC, în 2008 s-a lansat un magazin virtual la 2 zile. Exista peste
300 de magazine virtuale doar pe piata romaneasca.
Exista o multitudine de platforme pe care sunt construite aceste magazine, dar exista o
multitudine de caracteristici comune.
Din punct de vedere functional, toate platformele afiseaza o galerie de produse
eventual separate pe categorii, un modul de administrare a produselor i ofertelor
speciale. Alte facilitati oferite de sisteme mai performante sunt integrari cu servicii de
curierat sau sistemul de management al stocurilor.
Pe langa toate facilitatile disponibile, poate cel mai important element asociat cu un
sistem e-commerce este cosul de cumparaturi (shopping cart), modul care simuleaza
cosul pe care il ducem cu noi intr-un supermarket i care face legatura catre partea de
trimitere a cererii de cumparare i eventual achitare a facturii.
Sa aruncam o privire asupra solutiei tehnice care sta la baza unui sistem e-commerce.

Solutia tehnica de e-commerce

La baza sta un sistem informatic bazat pe un server de pagini web, un server de baze
de date i un interpretor al unui limbaj de scripting. Exista doua astfel de ansamble
care sunt folosite pe scara larga. Primul, i cel mai important este cunoscut sub
denumirea LAMP ( LinuxApacheMysqlPHP). Aceasta este principala solutie oferita
de catre firmele de hosting din lume, din mai multe motive. în primul rand toate
componentele sunt open-source deci nu comporta costuri de licentiere, în plus, toate
aceste instrumente sunt dezvoltate permanent de catre o comunitate extinsa de
programatori, deci orice vulnerabilitati sunt rapid corectate.
Cea de-a doua tehnologie valabila la scara larga este bazata pe sistemul de operare
Windows, serverul de baze de date MS SQL Server, serverul web IIS i intrerpretorul
ASP în locul PHP. Costurile de implementare pentru un astfel de sistem sunt destul de
mari, iar de-a lungul timpului au fost gasite foarte multe probleme de securitate, fie la
nivelul IIS sau la nivelul Windows.
Alte alternative recente la PHP/ASP sunt sisteme precum Ruby on Rails, o extensie a
limbajului obiect orientat Ruby, hostingul pentru astfel de solutii fiind totusi limitat.
Peste aceasta arhitectura vine o asa numita platforma de e-commerce. Gama este
foarte variata în acest domeniu, de la solutii open-source pana la solutii platite
extraordinar de scumpe. Probabil platforma cea mai scumpa vine de la IBM, i anume
WebSphere E-Commerce. Pretul de pornire este de 50.000 USD i ajunge la 500.000
în varianta de top.

O platforma foarte larg raspandita este OsCommerce. Practic, este un pachet bazat pe
PHP, care beneficiaza de un larg suport al comunitatii. O instalare presupune
achizitionarea unui layout, adica o forma vizuala a front-end-ului, instalarea aplicatiei
pe serverul LAMP i montarea acestui layout din interfata de administrare. De aici
vine principala valoare adusa de comunitatea de programatori, i anume o multitudine
de plugins care extind functionalitatea pachetului de baza, facand din osCommerce
una din cele mai puternice platforme folosite la momentul actual. La momentul
redactarii acestui material, conform site-ului osCommerce existau 14.072 magazine
active, 5.195 de pluginuri i aproximativ 200.000 de membri în comunitate.
Procesul a devenit atat de simplu, incat practice oricine cu o minima pregatire poate
pregati o platforma pentru utilizare în cateva zile.
O ultima platforma gratuita pe care o vom trece în revista este Magento. Magento este
un produs relativ nou dar care vine cu un suflu nou în piata i respecta rigorile
paradigmei “Web 2.0”. Instalarea este foarte simpla, practic poate fi realizata prin
urmarea unui simplu “wizard”. Este integrat suport pentru toata partea comerciala i
de marketing pe care o presupune un magazin virtual, de la bonuri de reducere la
administrarea i trimiterea de newsletter.
Una din caracteristicile importante este partea de integrare cu contabilitatea firmei.
Desi Romania nu este inca pe lista tarilor în care este implementata i partea contabila
a aplicatiei, acest lucru poate fi facut de catre client la momentul instalarii aplicatiei
Este foarte simplu sa fie generate rapoarte de vanzari sau adaugari de produse în
promotie, clientul fiind preocupat doar de aspectele afacerii, aspectul tehnic fiind
rezolvat.
Fig. 1 -> Interfata de administrare magento

Practic aici intervine diferenta majora intre solutiile existente pe piata. Pe langa
solutiile open-source i comerciale, majoritatea firmelor de web-design ofera o solutie
proprie de comer electronic. Diferenta este în orientarea acestor solutii catre partea
comerciala mai mult decat rezolvarea unei probleme strict tehnice de afisare a unei
liste de produse i a unui cos de cumparaturi. O solutie de calitate va rezista la un
volum mare de vanzari, va fi usor de folosit pentru personalul angajat în administrarea
magazinului, va fi integrata cu serviciile conexe vanzarii efective (contabilitate,
marketing, livrare).

Site-uri de publishing
Un alt tip de afacere pe internet este publishingul.
Aici vorbim de site-urile cu continut editorial, fie ca vorbim de text, imagini sau
video. Aici intra marile portaluri de stiri, cum ar fi hotnews.ro sau realitatea.net, dar i
blogurile.
Din punct de vedere al implementarii tehnice, vorbim de aceleasi solutii de baza, dar
pe care ruleaza, în loc de platforme de e-commerce, platforme de publishing. Aici
terenul, din punctul meu de vedere, se imparte în 2.
O platforma de publishing excelenta este Wordpress, folosita pentru majoritatea
blogurilor existente. Conceptul e simplu, scrii un articol, eventual intr-o anume
categorie i toate articolele sunt afisate în ordine cronologica în front-end.
Vorbim de punctul maxim al libertatii de exprimare, oricine cu acces la internet poate
avea o asemenea platforma în sub 5 minute. Mai departe continutul este preluat de
motoarele de cautare i imprastiat în lume fara nici un fel de efort.

Platforme tehnice de publishing

La nivelul professional, se simte nevoia de ceva mai mult decat atat. Versiunile on-
line ale marilor ziare sau ziarele exclusiv on-line folosesc CMS-uri orientate catre
publicarea de continut. Caracteristic pentru aceste CMS-uri este orientarea catre o
structura de categorii/subcategorii, suport pentru continut video sau audio i foarte
frecvent un manager pentru newsletter.
Dupa cum pentru magazine electronice exista osCommerce i Magento, în universul
publishing vorbim de Joomla sau Drupal ca platforme de publishing open source. i
aici gasim o comunitate impresionanta de programatori care dezvolta pluginuri i
layouturi pentru aceste platforme i le distribuie gratuit sau contra cost. Un layout
profesionist pentru joomla poate ajunge chiar i la 2.000 USD pentru exclusivitate
(desi platforma în sine este gratuita).
In publishing mai este destul de important un aspect tehnic. O sursa serioasa de trafic
poate fi adus de catre motoarele de cautare (si sa nu uitam, traficul este cea mai
importanta sursa de venit pentru un astfel de site). Din acest motiv continutul trebuie
optimizat pentru a fi relevant pentru aceste motoare de cautare (in Romania Google
are peste 90% din piata, deci vorbim mai mult de optimizare pentru Google).
Procedura este numita SEO i trebuie integrata în layoutul i structura site-ului, în
modul de a scrie continutul i în modul în care CMS-ul administreaza articolele.
Zdaf.ro este un site care are ca target studentii i care publica articole de informare i
divertisment pentru mediul studentesc. Durata de instalare i dezvoltare a intregului
mediu software a fost de aproximativ 2 saptamani, inclusiv dezvoltarea de module
suplimentare. în curand site-ul va implini un an de activitate i pana acum nici un fel
de modificari nu au fost necesare.
In cele 2 screenshoturi am dorit sa ilustrez interfata de administrare joomla. Din nou,
se poate vedea ca exista instrumentele necesare unei afaceri în content, de acum fiind
treaba jurnalistilor sa isi desfasoare activitatea.
Toate acestea pot fi obtinute cu un hosting de 20 EUR/an, un domeniu de 50
EUR/viata, un modul de newsletter de 50 EUR/viata i un layout de 60-100 EUR.
Practic investitia necesara este de undeva în jur de 250 EUR pentru toata platforma
tehnica.

E-payment
In sectiunile precedente am tot vorbit despre platformele software necesare unei
afaceri în diferite domenii on-line.
Este momentul sa trecem în revista diferitele metode prin care circula banii în acest
domeniu virtual. Asadar, metodele de plata.
In cazul magazinelor virtuale, solutia este destul de simpla. Utilizatorul alege
produsele din cos, isi completeaza datele i apoi o metoda de plata. Plata poate fi
ramburs, la primirea produsului, sau poate fi efectuata pe internet, în momentul
efectuarii comenzii.

Pentru plata on-line exista cateva variante. în Romania, se

poate plati folosind un card bancar, de obicei folosind solutia GeCad ePayment. Un
cost al implementarii nu este disponibil pe site-ul epayment.ro dar principalul
dezavantaj al unei astfel de solutii este comisionul foarte mare platit catre procesatorul
de plati platit de catre detinatorul magazinului. La conferinta e-Business Intro 2008,
Vladimir Oane spunea ca pentru fiecare plata de pe captaingo.ro pierde cam 4-5 %
fata de metodele alternative de plata, în cazul în care banii au fost virati prin card.
In momentul în care un client alege metoda de plata prin card, ii sunt cerute datele de
identificare. Acestea sunt de obicei numarul cardului, data expirarii, tipul cardului i
un cod numit CVV2. Acestea sunt trimise printr-un protocol securizat (de obicei SSL
– secure sockets layer) catre procesatorul de carduri. Acesta trimite datele mai
departe, impreuna cu suma debitata catre banca emitatoare a cardului printr-un sistem
asemanator celui folosit la plata la POS (point of service – echipament gasit în
magazinele traditionale, folosit la plata cu cardul), iar aceasta trimite o confirmare de
debit, sau un mesaj de eroare dupa caz. în cazul platilor internationale, acestea pot fi
efectiv realizate la peste 24-48 de ore dupa confirmarea platii, timp în care sumele nu
sunt debitate ci doar blocate în contul debitat.
Pentru toate acestea, procesatorul de plati percepe un comision, care cel putin în
Romania este destul de mare, poate i datorita faptului ca exista destul de putini
jucatori pe piata.

Pe langa plata cu cardul, mai exista cateva servicii

interesante de plata. Unul din ele este PayPal, recent lansat i în Romania. Practic,
asociem contului nostru bancar o adresa de email, cu care în viitor putem face plati. în
momentul în care intalnim pe site sigla de mai sus, putem alege aceasta metoda de
plata. PayPal devine astfel un procesator international de plati prin card, foarte la
indemana oricarei afaceri oricat de mici, datorita unui mod facil de instalare i unor
comisioane reduse, compensate de numarul mare de plati procesate.

Mobil Pay este un serviciu romanesc de

microplati, dezvoltat de catre Netopia Systems. Microplati inseamna plati prin SMS.
Acoperirea este pentru retelele Vodafone i Orange, partial Cosmote. Se pot face plati
cu valori intregi cuprinse intre 3 i 15 EUR, iar comisionul procesatorului este de 1,4
EUR indiferent de suma facturata. Durata implementarii solutiei în site-ul propriu este
de aproximativ 6 ore. Plata poate fi virata în maxim 60 de zile, intarziere datorata în
mare parte faptului ca retelele de telefonie mobila nu sunt institutii de credit, deci
trebuie sa incaseze facturile de la clienti i apoi sa vireze banii catre Netopia, i apoi
catre magazinul / site-ul care a initiat plata.
In momentul în care utilizatorul alege o astfel de metoda de plata, toate datele sunt
trimise catre site-ul mobil pay, catre care este redirectionat i utilizatorul site-ului.
Acesta primeste un numar de telefon i un cod pe care il trimite prin sms, i astfel
plata este efectuata. Costul sms-ului va fi reflectat în urmatoarea factura.
Un astfel de serviciu se pliaza excelent pentru site-urile de servicii sau care vand
produse cu valoare scazuta. Metoda de implementara i plata este foarte simpla, iar
comisionul este destul de redus avand în vedere avantajele.