Organizarea materialului genetic la procariote (PK)

Procariotele sunt reprezentate de bacterii si cianobacterii (alge albastre-verzi).Ele sunt

organisme unicelulare sau coloniale lipsite de nucleu adevarat, mitocondrii si aparat
Golgi.
O celula procariota este alcatuita din urmatoarele componente:
-perete celular
-membrana celulara
-citoplasma
-nucleoid (nucleu fals sau pseudonucleu)
Nucleoidul este materialul nuclear raspandit in citoplasma fara a fi delimitat de
membrana nucleara.El este reprezentat de o molecula circulara de ADN care formeaza
un singur cromozom.
Materialul genetic la procariote este reprezentat de cromozomul bacterian.El este fixat
de membrana celulara prin mezozom.
Mezozomul este un pliu al membranei celulare care are rol in respiratie.
Cromozomul bacterian are forma circulara fiind reprezentat de o molecula de ADN
bicatenara cu 40-50 de bucle care isi pastreaza structura cu ajutorul unor molecule de
ARN.Fiecare bucla prezinta superrasuciri secundare alcatuite din aproximativ 400
perechi de nucleotide.
Cromozomul bacterian contine intre 2000 si 3000 de gene care se transmit inlantuite de
la bacteria mama la bacteriile fiice in timpul diviziunii celulare.
Unele bacterii prezinta si un material genetic accesor sau aditional.Materialul genetic
accesor sau aditional este reprezentat de plasmide.
Plasmidele sunt molecule circulare de ADN bicatenar care se replica independent de
cromozomul bacterian.
Plasmidele reprezinta un minicromozom deoarece contin 6-8 gene.
Plasmida reprezinta 1% din cromozomul bacterian.
Exemplu de plasmide:
-factorul F (factorul de sex)
-factorul R (factorul de rezistenta la antibiotice) contine gene de rezistenta la antibiotice,
toxine si metale grele
Importanta plasmidelor:

 Au rol in recombinarea genetica, determinan cresterea variabilitatii genetice in

cadrul speciei, populatia bacteriana are o mare heterogenitate, ceea ce
reprezinta un avantaj selectiv pentru adaptarea la mediu a bacteriilor
 Asigura rezistenta la antibiotice, toxine si metale grele a bacteriilor care le contin
 Sunt utilizate in ingineria genetica ca vectori cu ajutorul carora pot fi transferate
gene de la eucariote in celulele bacteriene
 Reprezinta un element esential in tehnologia ADN-ului recombinat
Organizarea materialului genetic la eucariote (EK)

Eucariotele sunt reprezentate de protiste, fungi, plante si animale.Ele sunt organisme

unicelulare sau pluricelulare ale caror celule prezinta nucleu adevarat, cu membrana
nucleara dubla, mitocondrii si aparat Golgi.
La eucariote materialul genetic se afla in nucleu (materialul genetic nuclear) dar si in
citoplasma, mai precis in mitocondrii si cloroplaste (material genetic extranuclear).

1.Materialul genetic extranuclear

Este localizat in cloroplaste, unde este reprezentat de ADN-ul cloroplastic si in
mitocondrii, unde este reprezentat de ADN-ul mitocondrial.
Materialul genetic extranuclear este reprezentat de o molecula de ADN de forma
circulara.
ADN-ul extranuclear prezinta o serie de particularitati:
-se replica dupa modelul semiconservativ, dar nu in perioada de sinteza S a ciclului
celular, ci independent de ADN-ul nuclear
-greutatea moleculara si raportul A+T/G+C sunt diferite de ADN-ul nuclear
-viteza cu care se realizeaza denaturarea-renaturarea este diferita
-nu se obtin hibrizi moleculari intre ADN-ul extranuclear si ADN-ul nuclear.

2.Materialul genetic nuclear

Este localizat in nucleu si este reprezentat de o substanta numita cromatina.
Cromatina este forma interfazica a cromozomilor.
Cromozomii sunt structuri permanente in nucleu, insa sunt vizibili la microscop numai in
timpul diviziunii nucleului.
Cromozomii se formeaza prin spiralizarea, condensarea si fragmentarea fibrei de
cromatina.

La eucariote cromozomii au o arhitectura complexa fiind alcatuiti din:

a) 13-15% ADN
b) 12-13% ARN
c) 68-72% proteine histonice si nonhistonice
d) mici cantitati de lipide
e) ioni de calciu si de magneziu

Cea mai importanta componenta a cromozomului eucariot este ADN-ul.

ADN-ul poate fi impartit in doua categorii de secvente:
-secvente unice de nucleotide, in care sunt incluse genele si care se numesc exoni
-secvente repetitive, in care anumite secvente de nucleotide se repeta de un numar
variabil de ori si care formeaza intronii cu rol in reglajul genetic
La eucariote secventele unice de nucleotide sunt intercalate cu secventele
repetitive.ADN-ul repetitiv este de obicei non-informational, adica nu contine gene
structurale ci are rol in reglajul genetic, diferentierea celulara si evolutia materialului
genetic.

Cromatina prezinta doua stari functionale, alternative si reversibile: eucromatina si

heterocromatina.
Eucromatina este partea activa a cromatinei, care se condenseaza in timpul diviziunii
celulare, ea fiind forma mai putin condensata a cromatinei.Ea se coloreaza normal cu
coloranti bazici si se replica de-a lungul fazei de sinteza a ciclului celular.
Eucromatina contine cea mai mare parte a proteinelor nonhistonice care actioneaza
materialul genetic.
Eucromatina contine secvente unice numite exoni, care au rol informational.
Heterocromatina este partea inactiva a cromatinei, care este mai condensata.
Se coloreaza mai intens si se replica la sfarsitul fazei S a ciclului celular.
Heterocromatina contine secvente repetitive numite introni care au rol non-
informational.

Cromatina se prezinta ca un lant flexibil alcatuit din unitati numite

nucleosomi.Nucleosomul are forma unui cilindru turtit, format dintr-un octamer de
proteine histonice (8 proteine histonice) inconjurat la exterior de un segment de ADN
format din 140 perechi de nucleotide.Acest segment de ADN formeaza o pereche de
inele la varful si la baza cilindrului.
Legatura dintre doi nucleosomi se realizeaza cu ajutorul unei secvente de ADN formata
din cateva zeci de nucleotide care se gasesc unite cu un alt tip de histone.
ADN-ul impreuna cu histonele formeaza complexul nucleohistonic care alcatuieste fibra
de cromatina.
La inceputul diviziunii celulare se formeaza cromozomii prin spiralizarea si condensarea
fibrei de cromatina.
Cromozomii pot fi cel mai bine studiati in metafaza, deoarece atunci sunt cel mai bine
spiralizati si condensati.
Cromozomul metafazic este format din doua fibre de cromatina, numite cromatide
surori.
Fiecare cromatida este alcatuita dintr-o molecula de ADN bicatenara.Cele doua fibre de
cromatina se intersecteaza intr-un punct numit centromer.
Centromerul este o constrictie primara care delimiteaza intr-un cromozom doua brate
egale sau inegale.

Pozitia centromerului este un criteriu de clasificare a cromozomilor:

a) cromozomi metacentrici
-au centromerul plasat median
-au doua brate cromozomiale egale
b) cromozomi submetacentrici
-au centromerul plasat submedian
-au doua brate cromozomiale inegale
c) cromozomi acrocentrici
-au centromerul plasat aproape de unul din capetele cromozomului
-prezinta constrictie secundara care delimiteaza sateliti
d) cromozomi telocentrici (lipsesc la om)
-au centromerul plasat la capatul cromozomului
-au un singur brat cromozomal; capetele cromozomului se numesc telomere