Catedrala Națională, Un Dar Pentru Centenarul României

11/25/2018 Catedrala Națională, un dar pentru Centenarul României
Caută în Ziarul Lumina
SECȚIUNI ACTUALITATE REGIONALĂ ZIARUL LUMINA
Duminica, 25 Noiembrie 2018
Evanghelia de Duminică
Catedrala Națională, un dar

pentru Centenarul României Lideri la oameni și fruntași la
Dumnezeu
Tweet Augustin Păunoiu, 25 Noiembrie 2018
Duminica a 30-a după Rusalii (Dregătorul bogat -
păzirea poruncilor) Luca 18, 18-27 În vremea aceea
Despre ea au scris Mihai Eminescu și Ioan un dregător oarecare s-a apropiat de Iisus și L-a
Slavici, Octavian Goga și Gala Galaction. La ea întrebat, zicând:...
s-au gândit regii României, dorind ridicarea
acestui monument al demnității noastre ca un
semn de cinstire pentru eroii căzuți în războaie. Editorial
În ea au visat să slujească mitropoliții și, mai
apoi, patriarhii Bisericii Ortodoxe Române,
începând cu Miron Cristea și terminând cu
Teoctist. Dar Dumnezeu a vrut ca biruința
împlinirii acestei dorințe s-o dăruiască actualului
Întâistătător al Bisericii noastre. Un proiect ce
părea îngropat, frânt de nepăsarea unora și de
Catedrala Națională, coroana
răutatea și opoziția altora, a devenit în zilele
recunoștinței și a demnității
noastre realitate. Catedrala Națională rămâne
Când se construiește o biserică, se deschide o nouă
lucrarea cu care Preafericirea Sa, Daniel,
poartă a cerului și pământul întâlnește iarăși veșnicia.
Patriarhul României, pe lângă multe alte
realizări, marchează istoria arhipăstoririi Sale.Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Detalii
http://ziarullumina.ro/catedrala-nationala-un-dar-pentru-centenarul-romaniei-139301.html?fbclid=IwAR0KgHLOiwYocjO4IgnqcQ6X7XqFTB3cZIwRGK… 1/11
Inițiativa ridicării unei Catedrale reprezentative Un proiect ctitoricesc vechi de peste 130 de ani a
pentru poporul român și pentru capitala devenit acum realitate pe Dealul...
României a apărut după ce a luat sfârșit
Războiul din 1877-1878 în urma căruia am
dobândit independența de sub jugul turcesc. Repere şi idei
Atunci s-a constatat că din bisericile existente în
București, nici una nu era atât de încăpătoare
încât să-i primească pe cei care ar fi dorit „să
participe la Te Deum-urile oficiale cu prilejul
sărbătorilor naționale sau la alte momente
solemne”.
Mitropolit primat al Ungro-Vlahiei între anii 1875-

1886, Calinic Miclescu sublinia în Apelul său
către „toți iubiții de Christos fii ai Bisericei și
cetățeni ai pământului României” pentru a Destinul nostru istoric și Catedrala
contribui la edificarea catedralei mult dorite: „(...) Națională
Să ne aducem aminte unde eram la 1858 și Privim istoria din diferite puncte de vedere. Studiile
unde suntem astăzi. Nu este oare de datoria contemporane de istorie se deosebesc substanțial de
fiecărui Român a contribui la ridicarea unui cele scrise în urmă cu un secol. Odinioară,
măreț și impozant templu spre a mulțumi Celui evenimentul istoric era exclusiv un fenomen de...
de Sus pentru atâtea bunătăți, și acest templu
înălțat în capitala Regatului României nu va fi el O seamă de înțelesuri
totdeauna și casa Domnului și falnicul monument
La un pas de Catedrală…
religios al națiunii?”
„Biserica Mântuirii”, simbol al unității #Catedrala
sufletești a întregului neam
România este proclamată regat în 1881, la 14

martie, iar regele Carol I înaintează Camerei
Legislative un proiect de lege relativ la
construirea unei Catedrale române în București.
Astfel încât, la trei ani distanță, bugetul statului
român a prevăzut pentru realizarea acestui
proiect suma de 5.000.000 lei (aur), echivalentul
a 5% din întregul cuantum al bugetului țării. Cu
toate acestea, destinația acestor bani a fost
schimbată, dându-li-se alte întrebuințări.
Tergiversările privind lucrarea au avut mai multe
motive: protestul energic din partea arhitecților
români care au dorit numai un concurs național
An omagial
pentru proiectul catedralei, negăsirea unui
amplasament convenabil și, implicit, cheltuirea
sumei alocate proiectului. A fost nevoie ca
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Detalii
Sfântul Sinod să ia sub patronajul său

construirea Catedralei, dar colectarea fondurilor
a fost stopată odată cu izbucnirea Primului
Război Mondial.
A venit anul 1918, iar demersul pentru ridicarea

locașului de cult a revenit în actualitate. Regele
Ferdinand adresează un hrisov regal la 10 mai
1920 în care anunță hotărârea de a ridica în
București o biserică monumentală în amintirea
victoriei Armatei Române în Războiul de
întregire. Acolo stă scris: „... Slavă nesfârșită 2018 - Anul Omagial al unității de
Atotputernicului Dumnezeu Care nu ne-a părăsit credință și de neam și Anul
în necazuri, ci ne-a întărit inima și gândul comemorativ al Făuritorilor Marii
ducându-ne la izbândă. Astăzi mai mult ca Uniri din 1918
oricând suntem datori să-L preamărim din toată
inima cu cântarea: «Cu noi este Dumnezeu,
înțelegeți neamuri și vă plecați, căci cu noi este
Dumnezeu». Această cântare însă trebuie să
răsune în Biserica Mântuirii, pe care suntem
datori să o ridicăm în Capitala tuturor românilor,
ca semn de mulțumire pentru ajutorul Celui
Preaînalt și ca simbol al unității sufletești a
întregului neam și veșnică pomenire celor
răposați pentru înfăptuirea României întregite.”
Dezbaterile asupra locului unde trebuia
amplasată această construcție au durat aproape Arhivă ediții
un deceniu. În 1929 Patriarhia Română decide
ca locație pentru Catedrală spațiul de la poalele
Dealului Mitropoliei (actualmente, zona Pieței
Unirii). Astfel, la data de 11 mai 1929, este sfințit
locul ales prin punerea unei troițe în prezența ◄ Noiembrie 2018 ►
membrilor Regenței, ai Guvernului, ai Armatei,
Lu Ma Mi Jo Vi Sa Du
clerului și a credincioșilor. Tot atunci, primul
Patriarh al României arăta că „fiecare credincios
29 30 31 1 2 3 4
al Bisericii să se simtă sufleteşte legat de
Catedrala Mântuirii Neamului, cum a botezat-o
5 6 7 8 9 10 11
însuşi regele Ferdinand. Astfel, unitatea credinţei
strămoşeşti se va menţine, se va întări şi vom
12 13 14 15 16 17 18
forma şi pe viitor cea mai puternică forţă
sufletească, pe care cu drag o vom pune, ca şi
19 20 21 22 23 24 25
în trecut, la dispoziţia ţării şi a neamului”. A
început însă al Doilea Război Mondial și lucrurile
26 27 28 29 30 1 2
au stagnat din nou. Puterea politică instaurată
din 1944 nu a permis să se facă măcar vorbire

3 4 5 6 7 8 9
despre acest proiect și totul părea să fie
înmormântat într-o veșnică uitare.
Proiectul Catedralei în vremurile noastre
Dar comunismul a căzut și în 1990 conducerea

Bisericii Ortodoxe Române a făcut un apel la
decidenții politici și la întreaga suflare
românească pentru sprijinirea înfăptuirii acestui
măreț vis, Catedrala Mântuirii Neamului.
Denumirea de Catedrală a Mântuirii Neamului se
află și în pisania de la vechea Catedrală
Patriarhală, zugrăvită în pronaos, deasupra
ușilor de intrare la restaurarea făcută între 1932-
1935, în timpul primului Patriarh al României,
Miron Cristea.
Discuțiile pentru alegerea amplasamentului
clădirii au fost reluate fiindcă, în urma planului de
sistematizare urbanistică a Bucureștiului inițiat
de Ceaușescu, zona Pieței Unirii nu mai arăta ca
în urmă cu 60 de ani, bineînțeles.
La zece ani distanță de la evenimentele din 1989

a fost lansat concursul de urbanism și
arhitectură: Piața Unirii București și noua
Catedrală Patriarhală, fiindcă locația desemnată
în timpul Patriarhului Miron și reconfirmată în
vremea Patriarhului Teoctist rămăsese opțiunea
cea mai fezabilă.
Dar pe rând, Piața Unirii, Bulevardul Unirii (Piața

Alba Iulia), Parcul Carol au fost destinații
propuse și refuzate până la urmă de anumite
autorități municipale, invocându-se argumente
de toate felurile. La 17 aprilie 2005, Primăria
Municipiului București propune ca locație Dealul
Arsenalului, Patriarhia Română acceptă și la 13
februarie 2006 terenul este predat acesteia. Se
punea capăt mutărilor și alegerilor care
împiedicau trecerea la următorul pas, realizarea
proiectului catedralei și începerea efectivă a
lucrărilor.
„Catedrala Națională, expresia sufletului

românesc atunci când el se află în bucurie”
La 29 septembrie 2007 Preafericitul Părinte

Patriarh Daniel a săvârșit slujba de punere a
pietrei de temelie și sfințire a locului. Cu acest
prilej, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a
subliniat: „O catedrală este frumoasă nu prin
mărimea ei, nici prin volum, nici prin înălțimi
amețitoare, ci prin armonia părților. Biserica
trebuie să ceară arhitecților luarea în seamă a
trei lucruri fundamentale: care este simbolismul
obligatoriu al unui locaș de cult, ce utilitate
liturgică trebuie să aibă și, în al treilea rând, ce
mesaj al spiritualității românești e necesar să
transmită biserica atunci când este văzută.
Catedrala trebuie să fie atât de frumoasă încât
să reprezinte expresia sufletului românesc atunci
când el se află în bucurie. Această Catedrală va
avea două hramuri, Sfântul Apostol Andrei,
ocrotitorul României, și Înălțarea Domnului și
Mântuitorului nostru Iisus Hristos la cer, zi în
care se serbează și Ziua Eroilor. (...)” În aceeași
cuvântare Patriarhul României explica: „În
semnificația lor profundă, catedralele au nu
numai vocația de a reprezenta un popor, ci și
comuniunea între popoarele ortodoxe, legătura
lor în rugăciune în fața Preasfintei Treimi și
legătura lor de cuget și simțire”.
Au urmat trei consultări, simpozioane cu tema

„Noua catedrală patriarhală - Catedrala Mântuirii
Neamului: arhitectură, structură, utilitate cultuală
și culturată”, desfășurate de-a lungul a doi ani,
2008 și 2009, la care au participat arhitecți și
ingineri, specialiști în domeniu, care mai
proiectaseră și executaseră biserici
reprezentative în diferite orașe din țară.
În cadrul primei întâlniri, din 15 decembrie 2008,

Părintele Patriarh Daniel a susținut cuvântul de
deschidere al acesteia, „Catedrala Mântuirii
Neamului, spațiu sacru și simbol național”, și pe
lângă precizările privind elementele majore de
arhitectură mistagogică a bisericii, a lămurit
titulatura acestui edificiu. „Când vorbim despre
«Catedrala Mântuirii Neamului» nu înseamnă că
ea este singurul loc în care se mântuiesc
românii, ci ea este simbol al recunoștinței

pentru mântuirea sau izbăvirea românilor de
mari și multe primejdii și necazuri. Mântuirea
în expresia «Catedrala Mântuirii Neamului» nu
se referă la mântuirea ontologică a omului în
Hristos, pentru că această mântuire nu depinde
de locul unde este amplasată o biserică
ortodoxă. (...) Când vorbim despre Mântuirea
Neamului, ne referim la izbăvirea poporului de
dominație străină și dobândirea libertății de a trăi
în comuniune națională exprimată mai ales în
unirea tuturor provinciilor românești într-un
singur Stat național.”
În același timp, Patriarhul României a adăugat

faptul că numele de Catedrala Mântuirii
Neamului, fiindcă a devenit deja tradițional, va fi
păstrat, el desemnând, mai precis, o Catedrală
Națională. „Catedrala pe care dorim să o
construim va fi o Catedrală Națională, deoarece
reprezintă în plan spiritual-religios națiunea
română în care ortodocșii sunt majoritari”. În
sprijinul acestei denumiri a venit și un alt
argument, acela că în Statutul Bisericii Ortodoxe
Române (articolul 5, alineatul 2) este prevăzut că
„Biserica Ortodoxă Română este națională și
majoritară potrivit vechimii apostolice, tradiției,
numărului de credincioși și contribuției sale
deosebite la viața și cultura poporului român”.
La sfârșitul anului 2009 a fost lansată licitația
pentru selectarea proiectului celui mai potrivit
pentru Catedrala Națională. Comisia de evaluare
finală a proiectelor a declarat câștigătoare firma
SC Wanel EXIM SRL Bacău, cu care s-a și
încheiat contractul de proiectare pentru Noua
Catedrală Patriarhală.
2010. Au început lucrările pe șantier
Toamna anului 2010 a constituit prin organizarea
șantierului startul unui efort constant, ale cărui
roade pot fi astăzi văzute de oricine și în care
implicarea atât din partea Bisericii, cât și a celor
care au muncit efectiv la ridicarea Catedralei a
fost totală.
În 2011, procesiunea „Calea Sfinților”, organizată

de hramul vechii Catedrale Patriarhale, cu
icoana și moaștele Sfântului Apostol Andrei
aduse din Patras, Grecia, a început de la
Catedrala Mântuirii Neamului.
La 28 iunie 2012 Părintele Patriarh Daniel a
săvârșit slujba de sfințire a radierului Catedralei.
Dacă în luna aprilie 2013 s-a finalizat
infrastructura locaşului, alcătuită din radierul
casetat şi subsolurile 3, 2 şi 1, în luna august au
început lucrările de construcţie la suprastructura
noii Catedrale Patriarhale.
În 2016, șantierul Catedralei Naționale a fost

vizitat de mii de tineri care au participat la
Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din toată lumea
(ITO), care a avut loc la București, în perioada 1-
4 septembrie 2016. Cu acel prilej, în fața
Catedralei Mântuirii Neamului a fost oficiată
Sfânta Liturghie.
Luni, 3 septembrie anul acesta, Părintele
Patriarh Daniel a săvârşit slujba de sfinţire a
celor şase clopote ale Catedralei Naţionale,
aflate la sol.
„La ora actuală catapeteasma Catedralei este

placată integral cu icoane de mozaic. Lucrările la
pardoseala Sfântului Altar, inclusiv soleele cu
scările lor, au fost încheiate. Cele șase turle
secundare au structura de rezistență finalizată și
s-a reușit montarea structurii metalice a
acoperișului lor precum şi a celor şase clopote.
Turla principală a ajuns la cota 91 de metri. Ușile
Catedralei, în număr de 27, aflate la cota 0,
precum și ferestrele corpului principal al
Catedralei sunt deja montate. Spațiul liturgic
exterior, platforma de la cota -5 metri, este gata
să primească credincioșii veniți la slujba sfințirii”,
ne-a declarat inginerul Vasile Crăcăoanu,
consilier patriarhal în cadrul Sectorului
monumente şi construcţii bisericeşti.
Mesajul spiritual al Catedralei
Silueta Catedralei Mântuirii Neamului a crescut
măreţ, în tăcere. Dar măreţia ei nu striveşte, ci
înalţă. Înalţă demnitatea noastră de popor creştin

ortodox. Ea exprimă ideea dăinuirii și a unei
înnoiri spirituale, în ciuda semnelor vremii.
Catedrala este un monument de artă
bisericească românească al cărui stil nu are
nimic pompos, încărcat, ci se distinge prin ele-
ganță și măsură. Dimensiunile sale respiră
simplitate și echilibru. Părintele Patriarh Daniel
spunea înainte de începerea lucrărilor la
Catedrală următoarele: „Este o mare nevoie de a
înţelege scopul şi mesajul acestui locaş de cult
din punct de vedere spiritual. În termeni teologici
o numim mistagogia spaţiului sacru, ce se
transmite ca taină, ca mister al credinţei
edificiului. Este un limbaj simbolic nonverbal în
timp. Atât arhitectura, cât şi pictura bisericilor
ortodoxe sunt cuvânt zidit în simbol, iar simbolul
este un cuvânt permanent, o transmitere
permanentă a mesajului Evangheliei. De aceea,
noi dorim să nu fie construit ceva fără
semnificaţie simbolică. Noi nu opunem spiritul şi
materia, ci facem din materie o epifanie a
spiritului, aşa după cum spunea Brâncuşi despre
arta sa”.
Catedrala Națională, ridicată pe fostul Deal al
Arsenalului, deși învecinată cu Palatul
Parlamentului la est, poate fi reperată de
departe. Pe măsură ce te apropii, ea îți apare în
toată măreția, iar detaliile devin tot mai clare,
emoția însă nu scade în intensitate.
Observând-o dinspre Piața Francofoniei cum urci
spre Casa Academiei sau din apropiere de
Ministerul Apărării Naționale, catedrala îți oferă
surprize, căci unghiurile diferite din care este
privită scot la iveală cadre nebănuite. Ceea ce îți
rămâne este însă imaginea de ansamblu,
extraordinară, care ți se întipărește pe retină și în
suflet pentru totdeauna.
(Sursă: Nicolae Ștefan Noica, „Catedrala

Mântuirii Neamului, istoria unui ideal”,
Editura Basilica, București, 2011)
Galerie foto:
Lasa un
comentariu
Articole asemanatoare
Momentan nu exista articole asemanatoare!
http://ziarullumina.ro/catedrala-nationala-un-dar-pentru-centenarul-romaniei-139301.html?fbclid=IwAR0KgHLOiwYocjO4IgnqcQ6X7XqFTB3cZIwRG… 10/11
Contact Despre noi RSS
Copyright 2018 © Ziarul Lumina. Toate drepturile rezervate.
http://ziarullumina.ro/catedrala-nationala-un-dar-pentru-centenarul-romaniei-139301.html?fbclid=IwAR0KgHLOiwYocjO4IgnqcQ6X7XqFTB3cZIwRG… 11/11

Catedrala Națională, Un Dar Pentru Centenarul României

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Catedrala Națională, Un Dar Pentru Centenarul României

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

11/25/2018 Catedrala Națională, un dar pentru Centenarul României

Caută în Ziarul Lumina

SECȚIUNI ACTUALITATE REGIONALĂ ZIARUL LUMINA

Duminica, 25 Noiembrie 2018

Catedrala Națională, un dar

Mitropolit primat al Ungro-Vlahiei între anii 1875-

sufletești a întregului neam

România este proclamată regat în 1881, la 14

Sfântul Sinod să ia sub patronajul său

A venit anul 1918, iar demersul pentru ridicarea

din 1944 nu a permis să se facă măcar vorbire

Proiectul Catedralei în vremurile noastre

Dar comunismul a căzut și în 1990 conducerea

La zece ani distanță de la evenimentele din 1989

Dar pe rând, Piața Unirii, Bulevardul Unirii (Piața

„Catedrala Națională, expresia sufletului

La 29 septembrie 2007 Preafericitul Părinte

Au urmat trei consultări, simpozioane cu tema

În cadrul primei întâlniri, din 15 decembrie 2008,

românii, ci ea este simbol al recunoștinței

În același timp, Patriarhul României a adăugat

În 2011, procesiunea „Calea Sfinților”, organizată

În 2016, șantierul Catedralei Naționale a fost

„La ora actuală catapeteasma Catedralei este

înalţă. Înalţă demnitatea noastră de popor creştin

(Sursă: Nicolae Ștefan Noica, „Catedrala

Momentan nu exista articole asemanatoare!

Copyright 2018 © Ziarul Lumina. Toate drepturile rezervate.

S-ar putea să vă placă și