Sunteți pe pagina 1din 4

ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE

“NICOLAE BĂLCESCU” SIBIU

ANALIZĂ GEOGRAFICĂ

Tema:

Podişul Moldovei

Realizator: Istudor Cătălin

Grupa 27A MEF

Sibiu

1
1. DELIMITARE

 Nord: Graniţa cu Ucraina


 Est: Valea Prutului şi Republica Moldova
 Sud: Câmpia Română
 Vest: Subcarpaţii Moldovei

2. ANALIZA GEOGRAFICĂ A ZONEI


a. Principalele forme de relief
Podişul Moldovei este cel mai întins şi mai tipic podiş din ţară, desfăşurat aproximativ
de la nord la sud.
Podişul Modovei cuprinde trei regiuni distincte:
 Podişul Sucevei situat în partea de nord-vest ce cuprinde: Podişul Fălticenilor şi
Podişul Dragomirnei. Pe valea râului Suceava s-a dezvoltat o depresiune
intracolinară, Depresiunea Rădăuţi. Întâlnim Dealul Ibăneşti, Dealul Bour, Dealul
Cozancea
 Câmpia Moldovei (Jijiei) este situată în partea de nord est, între Prut, la est, şi culmea
Bour-Dealul Mare, la vest, fiind intens cultivată.
 Podişul Bârladului ocupă jumătatea sudică. Râul Bârlad l-a fragmentat în Podişul
Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului şi Podişul Covurlui.

b. Reţeaua hidrografică
Râurile acestei unităţi aparţin grupei de est şi sunt afluente Siretului sau Prutului.
Prutul marchează limita de est şi are ca principal afluent Jijia. Prin Câmpia Moldovei
se scurge spre Jijia, Bahluiul. Siretul traversează şi limitează Podişul Moldovei şi
culege râuri ce îl străbat: Suceava, Moldova şi Bârladul. În nord curge Moldova, care
primeşte ca afluenţi râurile Ozana şi Topoliţa, în partea centrală curge Bistriţa cu
afluentul ei Cracău, iar în sud Trotuşul care primeşte la Oneşti râurile Tazlău, Caşin şi
Oituz.

c. Căi de comunicaţii
Rutiere:
 E85, face legătura între Suceava si Focşani
 E581 de la Tişiţa până la Chişinău
 E576 între Cluj-Napoca şi Suceava
 DN 11A între Oneşti-Adjud-Bârlad

Feroviare:

 Magistrala 500, între Suceava şi Focşani (nod feroviar)

2
 Magistrala 600, între Adjud şi Ungheni
d. Aşezări umane
Cele mai importante aşezări din Podişul Moldovei sunt Iaşi, Botoşani, Suceava, Bacău,
Vaslui, Rădăuţi, Fălticeni, Dorohoi, Bârlad.

3. ANALIZA MILITARĂ A ZONEI


a. Culoare de mobilitate şi direcţii de ofensivă
 De la nord la sud Culoarul Siretului separă Podişul Sucevei de Câmpia Moldovei , iar
la est are limite dealul Bour, Şaua Bucecii, Dealul Mare, Şaua Ruginoasa, Podişul
Bârladului iar la vest Podişul Dragomirnei, Podişul Fălticenilor şi Subcarpaţii
Moldovei
 Depresiunea Rădăuţi face legătura între Podişul Ciungi şi Podişul Dragomirnei
 Culoarul Moldovei separă Podişul Sucevei de Subcarpaţii Moldovei

b. Posibile aliniamente de apărare


Cursurile de apă au o influență deosebită asupra ducerii acțiunilor militare. În apărare,
ca obstacole natural, cursurile de apă constituie aliniamente favorabile care pot fi
apărate cu forțe relativ reduse şi pe suprafeţe mari de teren și permit o rezistență
îndelungată împotriva unui inamic superior numeric.
În cazul unui atac dinspre est , ca prim aliniament de apărare putem considera Râul
Prut , aşezarea lui de la nord la sud îngreunează trecerea inamicului cu mijloace
blindate sau a militarilor, iar al doilea alinament este reprezentat de Râul Siret.
În cazul unui atac dinspre vest, avem aliniamente de apărare Culoarul Moldovei,
Culoarul Siretului şi Prutul.

c. Puncte cheie din teren


 Nodul feroviar, Magistrala 500, Suceava
 Podişul Sucevei, Dealul Dragomirnei, 505 m
 Colinele Tutovei, Dealul Doroşanu, 572 m
 Dealul Mare, 587 m

d. Eventuale restricționări în desfășurarea operațiilor militare


Datorită altitudinilor reduse, mascarea trupelor și în special a tehnicii militare este greu
de realizat.
Dispozitivele de luptă adoptate sunt vulnerabile atacurilor aeriene.
Din punct de vedere militar, un punct favorabil este reprezentat de Râul Prut care
împiedică înaintarea tehnicii cât şi a trupelor inamicului, al doilea punct este Culoarul
Siretului care traversează de la nord la sud Podişul Moldovei.

3
4. Particularităţi ale ducerii luptei în zona geografică rezultate în urma analizei
geografico militare.

 permite accesul cu toate categoriile de tehnică


 asigură în bună măsură protecţia împotriva armelor de distrugere în masă
 avantajează atât ofensiva cât şi apărarea
 favorizează manevra la nivel tactic
 contrapantele asigură protecţie trupelor şi armamentului, dar limitează posibilităţile de
observare şi foc
 văile facilitează manevra de forţe şi mijloace

5. Posibilități de trecere din zona geografică analizată în zone geografice învecinate.


 La nord , din Podişul Moldovei trecem în Ucraina prin graniţa de la Vicşani, judeţul
Suceava.
 La est, avem mai multe puncte de trecere spre Republica Moldova:
1. Din judeţul Botoşani, prin localitatea Stânca, punct de trecere rutier;
2. Din judeţul Iaşi, avem două posibilităţi, rutier, prin localitatea Sculeni, iar
feroviar prin punctul Ungheni;
3. Din judeţul Vaslui, avem un punct de trecere rutier, Albiţa.
 La sud, trecem din Podişul Bârladului în Câmpia Tecuci prin Bârlad.
 La sud-vest, trecem prin Adjud şi Bacău în Subcarpaţii Moldovei spre Oneşti.
 La vest, trecem prin Roman în Subcarpaţii Moldovei prin Depresiunea Cracău Bistriţa
şi ajungem în Piatra Neamţ la limita Carpaţilor Orientali.
 La nord vest, localitatea Gura Humorului este punctul de trecere spre Carpaţii
Orientali.