INTRODUCERE

Este necesară asimilarea informaţiilor prezentate în această parte introductivă pentru a putea
realiza obiectivele prevăzute la fiecare lucrare de laborator. Studiaţi instrucţiunile înainte de a începe
lucrul în laborator. În eventualitatea în care întâmpinaţi dificultăţi, revedeţi informaţiile prezentate în
continuare înainte de a solicita sprijinul cadrului didactic.
ALIMENTAREA MODULULUI DE LABORATOR
Alimentarea modulului COMUNICAŢII PRIN FIBRĂ OPTICĂ (F.O.C.) se realizează prin
intermediul adaptorului de reţea (convertor c.a./c.a.) ce se conecteaza la jack-ul POWER. Punerea
modulului sub tensiune se face prin acţionarea comutatorului POWER, aflat în partea din stânga-sus a
plăcii. Un LED va indica când modulul este alimentat.
MASURĂTORI ŞI TOLERANŢE DE MĂSURARE
Cadrul didactic care coordonează activitatea practică de laborator va oferi informaţiile necesare
despre metodele şi procedeele de măsurare ce urmează a fi utilizate, precum şi toleranţele
măsurătorilor şi calculelor. Rezultatele vor fi acceptate dacă se încadrează în limitele de toleranţă
precizate.
Dacă toleranţa nu este precizată, se acceptă măsurătorile cu o acurateţe de ±30% din valoarea
nominală.
INFORMAŢII DIVERSE
A. Plăcile cu circuite care necesită semnale de nivel low de la generatorul de semnal au în
general un circuit atenuator. Acesta va diviza semnalul de la ieşirea generatorului cu 10 pentru a uşura
ajustarea amplitudinii generatorului. Dacă folosiţi un asemnea circuit atenuator este necesară
măsurarea amplitudinii semnalului la ieşirea atenuatorului şi nu la ieşirea generatorului sau a buffer-
ului.
B. La sfârşitul lucrării de laborator, desfaceţi toate conexiunile şi deconectaţi sursa de alimentare
înaintea efectuării altor operaţii. Aranjaţi modulul de laborator după indicaţiile cadrului didacic.â

MODULUL DE COMUNICAŢII PRIN FIBRĂ OPTICĂ

1
2
 Lucrarea de laborator nr.1
INTRODUCERE ÎN DOMENIUL COMUNICAŢIILOR PRIN FIBRE OPTICE.
FAMILIARIZAREA CU MODULUL DE LABORATOR

OBIECTIVELE LUCRĂRII
La terminarea lucrării de laborator studenţii vor putea identifica şi descrie blocurile componente
ale modulului de laborator COMUNICAŢII PRIN FIBRĂ OPTICĂ.
CONSIDERAŢII TEORETICE
Oamenii folosesc lumina pentru a putea comunica de mulţi ani. În preistorie se obişnuia să se
semnaleze pericolele cu ajutorul focului. De asemenea, farurile din porturi au avertizat marinarii timp
de mii de ani. În plus, folosind lumina intermitentă, marinarii transmiteau mesaje în cod Morse.

În prezent, firmele de telecomunicaţii folosesc lumina şi fibra optică pentru a transmite semnale
audio, video, precum şi date pe distanţe mari în întreaga lume.

Fibrele optice reprezintă un domeniu tehnologic ce foloseşte fibre subţiri, flexibile şi fine pentru
a transmite lumina. Fibra optică combină folosirea luminii, a opticii şi a electronicii pentru a realiza
transfer de informaţie.
Fibrele transparente sunt numite FIBRE OPTICE şi sunt realizate din sticlă sau material plastic.

3
 Lumina pătrunde pe la un capăt al fibrei, o traversează şi iese pe la celălalt capăt, motiv pentru
care fibra este adesea numită “conductă de lumină”. Lumina care cirulă prin aceste fibre are numeroase
întrebuinţări, precum transmisia audio, video şi digitală. Este de asemnea folosită la proiecţia
imaginilor şi teledetecţie.
Cablurile cu fibră optică au numeroase avantaje în raport cu cablurile de cupru:
 Laţime de bandă mare – fibrele optice pot suporta semnale de 1 THz (terahertz), fapt ce
permite transferuri uriaşe de date (10 Gbps - aproximativ 625000 pagini de text pe secundă sau
65000 convorbiri telefonice simultane).
 Pierderi foarte mici – acest lucru permite folosirea unui numar restrâns de repetoare.
 Imunitate la interferenţe electromagnetice (EMI) - fibra optică nu este afectată de câmpurile
electromagnetice, precum cele de radiofrecvenţă (RFI) şi nu crează interferenţe
electromagnetice.
 Greutate mica - fibra optică este de pâna la 9 ori mai uşoara decât alte cabluri şi de aceea se
foloseşte pe scară largă în industria aeronautică.
 Dimensiune redusă – permite economisirea spaţiului în industria aeronautică şi la construcţia
de submarine.
 Siguranţă – fibra optică nu atrage fulgerul şi nu produce scântei ce pot duce la dezastre.
 Securitate - fibra optică nu radiază energie.
 Rezistenţă mecanică - fibra optică este rezistentă la coroziune; este de 20 de ori mai rezistentă
decât oţelul.
Atunci când se utilizează cabluri cu fibră optică se recomandă cateva măsuri de precauţie:
 NICIODATA să nu priviţi capătul unei fibre optice.
Sursa de lumina poate fi o sursa laser sau un LED ce poate cauza leziuni ale ochiului şi în unele
cazuri chiar orbirea. De multe ori nu se poate distinge dacă sursa de lumină de tip laser este activă sau
nu.
 NICIOADATA să nu spargeţi fibra optică realizată din sticlă fără a vă proteja mai întâi ochii şi
pielea.
Cioburile de sticlă au diametrul mai mic decât diametrul unui fir de păr şi pot pătrunde în piele
sau în ochi, determinând infecţii.
MODULUL DE COMUNICAŢII PRIN FIBRĂ OPTICĂ
Cele 12 blocuri de circuit ale modulului de laborator permit experimentarea pe multiple căi a
transmisiei prin fibră optică, precum şi identificarea metodelor de recepţie a semnalelor.
Blocul de alimentare asigură curent continuu (+5V, -5V) către toate blocurile componente ale
modulului. Modulul este alimentat printr-un adaptor de curent alternativ ce se conecteaza la jack-ul
POWER. Un LED va indica atunci cand modulul este alimentat.
Pin-ul HIGH oferă un semnal logic de nivel HIGH pentru lucrul în regim digital.
Utilizând blocurile RECEPTOR DIGITAL, TRANSMIŢĂTOR DIGITAL sau INTERFAŢA
RS-232 (de asemnea digitală), shunt-urile de +5V, -5V trebuie setate în poziţia DIGITAL.

4
 Analog, dacă se utilizează blocurile RECEPTOR ANALOGIC, TRANSMIŢĂTOR ANALOGIC,
AMPLIFICATOR AUDIO sau AMPLIFICATOR “MIC”, shunt-urile de +5V, -5V trebuie setate în
poziţia ANALOG.

Fototranzistorul şi fotodioda nu sunt afectate de poziţia shunt-urilor.

Blocul AMPLIFICATOR AUDIO amplifică semnalele ce sunt transmise prin mufa AUDIO IN.
Semnalul amplificat este conectat intern la blocul SPEAKER cand shunt-ul AUDIO OUT se află în
poziţia SPKR.
Blocul SPEAKER poate fi dezactivat mutând shunt-ul de AUDIO OUT pe poziţia NC (no
connection). Blocul SPEAKER conţine un difuzor de 45Ω ce permite redarea semnalelor audio
generate pe modulul de laborator.

1. Cum ajustaţi nivelul amplificatorului audio?

a. dezactivând SPEAKER-ul;
b. învârtind butonul de nivel al VOLUM-ului;
c. închizând sursa de alimentare.
Interfaţa RS-232 foloseşte TDM (Time Division Multiplexing) pe 4 canale pentru a putea realiza
o legătură cu un calculator, legătură ce va uşura demonstraţia practică a utilizării fibrei optice.

5
 Circuitul foloseşte o reţea de date serială pe fibră optică pentru a transmite şi primi date către şi
de la un microcalculator sau un alt calculator.
Handshaking şi codarea Manchester sunt elemente ce se pot efectua pe modulul de laborator,
precum şi procesul de decodare. Majoritatea acestor sarcini sunt realizate de circuitul FPGA.
O regletă cu 30 de pini, TP1, conţine punctele de test pentru semnalele FPGA. Se vor folosi
aceşti pini pentru a înţelege şi testa modul de funcţionare al circuitului.

Nouă puncte de test, TP2, sunt conectate la 9 pini serial pentru a putea testa pinii portului atunci
când un calculator este conectat la port.

LED-urile din stânga TP2 indică nivelul logic al fiecarui semnal. Un LED roşu indică faptul că
semnalul corespondent a fost selectat la nivelul HIGH, iar un LED verde va indica selecţia la nivelul
LOW.

6
 Blocul RECEPTOR DIGITAL primeşte semnal de la Receptorul pe Fibră Optică (FOR),
convertindu-l apoi în date digitale la DATA OUT.

Blocul TRANSMIŢĂTOR DIGITAL comandă blocul Transmiţător pe Fibră Optică (FOT).

Transmiţătorul digital converteşte datele digitale de la DATA IN în semnal de comandă pentru
Transmiţătorul pe Fibră Optică.

Blocul RECEPTOR ANALOGIC primeşte semnal de la Receptorul pe Fibră Optică şi îl

converteşte în semnal analog la R-OUT. Semnalul rezultat poate fi transmis mai departe către intrarea
unui AMPLIFICATOR AUDIO (AUDIO IN) sau către un conector video (VIDEO OUT).

Câstigul trebuie setat la câstig unitate (câstig 1) când se foloseste receptorul analogic pentru
lanţul de comunicatie pe fibră optică.
2. Cum se va conecta jumper-ul FOR astfel încât să conectaţi Receptorul pe Fibră Optică la
RECEPTORUL ANALOGIC prin jack-ul R-IN?
a. ANALOG;
b. DIGITAL.
Blocul TRANSMIŢĂTOR ANALOGIC comandă Transmiţătorul pe Fibră Optică, adaptând
semnalul analogic de la T-IN pentru a putea fi transmis mai departe.

7
 Semnalul analog de la T-IN poate proveni de la MIC OUT (AMPLIFICATORUL “MIC”) sau de
la un conector video (VIDEO IN).
Blocul FOTOTRANZISTOR este folosit pentru a măsura nivelele de putere relativă ale luminii
ce este transmisă prin capătul unei fibre optice.

Mărimea potenţialului electric (tensiunii) la pin-ul EMITTER (emitor) indică intensitatea relativă
a luminii. Pentru nivele de lumină reduse, precum în cazul folosirii fibrelor din plastic, shunt-ul
RANGE trebuie să fie setat în pozitia LO.
Pentru nivele de lumină ridicate, aşa precum în cazul utilizării fibrelor din sticlă, shunt-ul
RANGE trebuie să fie setat în pozitia HI.
Raportul de putere pentru cele 2 setări este de 100:1.

Circuitul blocului MICROPHONE conţine un microfon electric de

2kΩ, care este conectat intern la intrarea amplificatorului MIC
AMPLIFIER. Acest lucru permite crearea unor semnale audio (proprii) pe
placă, doar prin vorbire la microfon.

Circuitul blocului MIC AMPLIFIER amplifică semnalul audio preluat de la microfonul conectat
intern. Semnalul de ieşire amplificat se culege la mufa MIC OUT. Nivelul semnalului audio se poate
ajusta cu LEVEL.

Circuitul blocului LIGHT EMITTING DIODES

(LED-uri: diode emiţătoare de lumina) cuprinde trei surse
diferite de lumina (fiecare LED emite o lungime de undă
diferită). Începând de la stânga la dreapta există LED-urile:
roşu, verde şi infraroşu (IRED).

8
 De fiecare dată când placa este alimentată, vor fi
aprinse toate cele trei LED-uri. Deasupra oricărui LED se
poate plasa capătul unei fibre optice, fie ea de sticlă sau de
plastic. Acest circuit permite compararea diferitelor surse de
lumină pe parcursul experimentului.
Fibrele optice disponibile - elemente auxiliare plăcii de circuit, sunt de două tipuri din punct de
vedere al lungimii:
 Lungime de 1m;
 Lungime de 5m.

În afara lungimii, fibrele optice auxiliare plăcii de circuit - fibre multimod, diferă şi prin modul
fizic de realizare:
 sticlă: cu diametrul de 62,5 μm;
 plastic: cu diametrul de 1000 μm.
Aceste două tipuri de fibră optică pot fi comparate una cu cealaltă pe durata experimentelor.

Cablurile simplex de sticlă/plastic sunt echipate cu conectori ST de tip “tată”, care se cuplează cu
transmiţătorul şi cu receptorul pe fibră optică de pe placă. Aceşti conectori sunt des folosiţi în
sistemele cu fibre optice.
Conectorii fibrei optice, la transmiţător şi receptor, de pe placa de circuit, pot fi protejaţi de un
capac de cauciuc sau din material plastic; acest capac protejează conectorii de murdărie şi intemperii.
Înainte de efectuarea măsurărilor, se înlătura capacele de protecţie de pe fibră cât şi de pe placă, iar la
încheierea măsurărilor se montează la loc.
ECHIPAMENTE NECESARE:
1. Modul de laborator pentru COMUNICAŢII PE FIBRE OPTICE;
2. Adaptor de alimentare de la reţea;
3. Multimetru digital;
4. Osciloscop cu 2 canale;
5. Generator de semnal.

9
DESFĂŞURAREA LUCRĂRII:
În continuare vă veţi familiariza cu cele 12 blocuri de circuit ale modulului de laborator. Veţi
examina şi experimenta lucrul cu circuite clasice pentru fibră optică, precum şi felul în care acestea
sunt folosite în situaţii practice.

În a doua parte veţi observa componentele de bază ale unui lanţ de comunicaţie ce foloseşte fibra
optică. Veţi realiza un lanţ analog de comunicatie şi unul digital, ambele cu fibră optică.

1. Localizaţi blocul de circuit POWER SUPPLY şi manevraţi

switch-ul POWER înainte şi înapoi.
2. Observaţi aprinderea şi stingerea led-ului POWER?
a. da;
b. nu.

3. Setaţi multimetrul pe modul Vdc (tensiune continua) şi

conectaţi cablul de masă al aparatului de măsură la pin-ul
GND (masă).

Observaţie: Toate terminalele de masă de pe placa de circuit sunt conectate împreună. Totusi,
pentru rezultate mai bune, întotdeauna conectaţi firele de masă ale aparatului de masură/osciloscopului
la terminalele de masă cele mai apropiate de locul în care se face masurătoarea.
4. Temporar, înlăturaţi shunt-ul de la pinul 3 al header-ului de +5V şi măsuraţi tensiunea de
alimentare de +5V la pinul central al header-ului.
 VS  Vdc .
5. Mutaţi shunt-ul de +5V în poziţia ANALOG.
6. Temporar, înlăturaţi shunt-ul de la pinul 3 al header-ului de -5V şi măsuraţi tensiunea de
alimentare de -5V la pinul central al header-ului.
 VS  Vdc .
7. Mutaţi shunt-ul de -5V în poziţia ANALOG.
8. Conectaţi un fir izolat de la borna MIC OUT din circuitul blocului MIC AMPLIFIER la borna
AUDIO IN din blocul AUDIO AMPLIFIER.
9. Setaţi nivelul (LEVEL) amplificatorului MIC AMPLIFIER şi rotiţi potenţiometrul pâna la
aproximativ un sfert din maximul său.

10
10. Setaţi volumul (VOLUME) amplificatorului AUDIO AMPLIFIER, învârtind butonul la maxim.
Setati AUDIO OUT în poziţia SPKR.
11. Folosind degetul apăsaţi/bateţi uşor pe suprafaţa microfonului sau puteţi sufla în acesta. Dacă
intervine un zgomot supărător, reglaţi butonul LEVEL până când se opreşte.
12. Vă puteţi auzi acţiunile în difuzor?
a. da;
b. nu.
13. Deconectaţi firul dintre MIC OUT şi AUDIO IN.
14. Folosind multimetrul, măsuraţi rezistenţa dintre mufa AUDIO IN din blocul AUDIO
AMPLIFIER şi mufa AUDIO IN din blocul ANALOG RECEIVER.
Rai  .

15. Desfaceţi conexiunile multimetrului pe placa de circuit. Acum urmează să transmiteţi un

semnal analogic printr-o fibră optică.

16. Localizaţi blocul de circuit ANALOG TRANSMITTER. Conectaţi sonda CH1 a osciloscopului
şi generatorul de semnal la mufa de intrare T-IN.
17. Setaţi generatorul pentru o tensiune vârf-vârf de 1V şi o undă sinusoidala de 10kHz. (VEZI
SUPORT 1-1)
18. Mutaţi sonda CH1 a osciloscopului la mufa T-OUT. (VEZI SUPORT 1-2)
19. În circuitul blocului PHOTO TRANSISTOR, setaţi shunt-ul în pozitia HI şi conectaţi sonda
CH2 la pin-ul EMITTER. (VEZI SUPORT 1-3)

11
20. Conectaţi fibra optică de sticlă cu lungimea de 1m (cu conectorii ST la fiecare capăt şi marcată
’62.5/125’), de la conectorul transmiţătorului pe fibră optică la orificiul de sus al blocului de
plastic al fototranzistorului.
21. Catodul şi anodul transmiţătorului pe fibră optică trebuie să fie conectate. În care din cele două
poziţii ar trebui puşi conectorii dubli în momentul conectării anodului sau catodului la blocul de
circuit ANALOG TRANSMITTER?
a. analog;
b. digital.

22. Pozitionaţi doi conectori dubli în poziţiile ANALOG ale jumper-ilor CATHODE şi ANODE.

23. Ce tip de formă de undă observaţi pe afişajul osciloscopului pentru CH2? (VEZI SUPORT 1-4)
a. undă sinusoidală;
b. undă dreptunghiulară;
c. undă triunghiulară;
d. nici o undă.
24. Înlăturând fibra optică, ce tip de undă se observă pe CH2 al osciloscopului?
a. undă sinusoidală;
b. undă dreptunghiulară;
c. undă triunghiulară;
d. nici o undă.
25. Reconectaţi fibra optică la blocul PHOTO TRANSISTOR.

26. Scoateţi toate conexiunile de la circuitul blocului ANALOG TRANSMITTER.

27. Mutaţi shunt-ul RANGE pe poziţia LO. Mutaţi capătul fibrei optice la primul (cel mai din
stânga) led din blocul de circuit LIGHT EMITTING DIODES.
28. Scoateţi sonda CH2 de la EMITTER şi, în locul ei conectaţi multimetrul. Setaţi aparatul de
măsură pe modul Vdc.
29. Folosiţi aparatul de măsură pentru a măsura nivelul de tensiune la emitorul fototranzistorului.
Vred  mVdc .

12
30. În timp ce observaţi afişajul aparatului de măsura, mutaţi shunt-ul RANGE pe pozitia HI. Ce s-
a întamplat cu nivelul tensiunii când RANGE a fost mutat pe HI?
a. a scăzut;
b. a crescut;
c. a dispărut;
d. nici o schimbare.
31. Mutaţi RANGE înapoi pe poziţia LO.
32. Mutaţi fibra optică de la LED-ul roşu la cel verde din blocul LIGHT EMITTING DIODES.

33. Din nou măsuraţi nivelul de tensiune la emitorul fototranzistorului.

V green  mVdc .
34. Mutaţi fibra optică de la LED-ul verde la cel infraroşu în blocul de circuit LIGHT EMITTING
DIODES.
35. Din nou măsuraţi nivelul de tensiune la emitorul fototranzistorului.
Vinf rared  mVdc .

36. Deconectaţi toate conexiunile de la blocul PHOTOTRANSISTOR.

37. Care dintre sursele de lumină a condus la cea mai mare valoare a tensiunii în emitorul
fototranzistorului?
a. roşu;
b. verde;
c. infraroşu.
38. Setaţi ambele shunt-uri POWER din circiuitul blocului POWER SUPPLY în poziţia DIGITAL.
39. Localizaţi blocul de circuit DIGITAL RECEIVER. De unde ar proveni în mod normal semnalul
său de intrare?
a. de la blocul MIC AMPLIFIER;
b. de la receptorul fibrei optice;
c. de la ieşirea AUDIO AMPLIFIER.

Urmează să transmiteţi un semnal digital prin fibră optică.

40. Localizaţi blocul de circuit DIGITAL TRANSMITTER . Folosiţi un fir izolat pentru a conecta
borna DATA IN la borna GND din blocul POWER SUPPLY.
41. Conectaţi sonda CH1 a osciloscopului la borna DATA IN. Setaţi CH1 la 2V/div c.c.

13
42. În circuitul blocului PHOTO TRANSISTOR, setaţi RANGE pe LO şi conectaţi sonda CH2 la
borna EMITTER. Setaţi CH2 la 2V/div c.c.

43. Localizaţi fibra optică de sticla de lungime 1m (VEZI SUPORT 1-5). Conectaţi fibra de la
conectorul transmiţătorului pe fibră optică la orificiul din partea de sus a blocului de plastic al
fototranzistorului.
44. Catodul şi anodul transmiţătorului pe fibră optică trebuie sa fie configurate. În care din cele două
poziţii ar trebui plasaţi conectorii dubli când conectăm catodul şi anodul la blocul de circuit
DIGITAL TRANSMITTER?
a. analog;
b. digital.

45. Plasaţi doi conectori dubli la jumper-ii CATHODE şi ANODE în poziţiile DIGITAL.
46. Ce tip de formă de undă observaţi pe afişajul osciloscopului, pentru CH2?
a. un nivel continuu de +5V;
b. un nivel continuu de 0V;
c. undă sinusoidală;
d. undă dreptunghiulară.
47. Mutaţi firul DATA IN de la borna GND la borna HIGH din blocul POWER SUPPLY.
48. Ce tip de semnal observaţi pe afişajul osciloscopului, pentru CH2?
a. un nivel continuu de +5V;
b. un nivel continuu de 0V;
c. undă sinusoidală;
d. undă dreptunghiulară.
49. Scoateţi fibra optică de la fototranzistor.
Observaţie: În cazul în care lumina din laborator este puternică, s-ar putea să fie nevoie să
acoperiţi fototranzistorul cu degetul.
50. Pe canalul CH2 al osciloscopului, se observă starea logică HIGH transmisă?
a. da;
b. nu.

14
 51. Localizaţi circuitul blocului RS-232 INTERFACE.
- 4 semnale de intrare de la conectorul portului pot fi transmise prin legatura de date a fibrei
optice. Acestea sunt etichetate: TX, DTR, RTS, DCD.
- de asemenea, 4 semnale de iesire de la conectorul portului pot fi primite prin legatura de date a
fibrei optice. Acestea sunt etichetate: RX, DSR, CTS, DCD.
- prin setarea shunt-ului DCD, se poate atât transmite cât şi primi semnal DCD prin legatura de
date a fibrei optice.

52. Setaţi shunt-ul DCD în poziţia T (Transmit). Pentru semnalele de la conectorul portului serial, led-
urile roşii indică semnal de nivel HIGH, iar led-urile verzi indică semnal de nivel LOW.

53. Folosiţi un conector pentru a lega V- la intrarea portului serial TX de la TP2. Astfel se introduce
semnalul TX, care e multiplexat cu celelalte 3 semnale de intrare în stare LOW.
- semnalul multiplexat de la TDATA poate fi transmis la intrarea lui DIGITAL TRANSMITTER
(DATA IN) pentru a transmite toate cele 4 semnale prin fibra optică;
- semnalul de ieşire de la DIGITAL RECEIVER (DATA OUT) poate fi transmis bornei RDATA,
pentru a fi demultiplexat;
- datele de la RDATA sunt demultiplexate pentru a crea semnalele de ieşire ale portului serial.

15
54. Folosind un fir izolat, conectaţi TDATA la RDATA. Acesta conectează ieşirea multiplexorului la
intrarea demultiplexorului. Semnalul de la intrarea portului serial TX, este demultiplexat pentru a
crea semnalul de ieşire RX.
55. Observaţi led-urile pentru TX şi RX. Care este starea semnalelor TX si RX? (VEZI SUPORT 1-6)
a. amândouă sunt în stare HIGH;
b. amândouă sunt în stare LOW;
c. TX – stare HIGH, RX – stare LOW;
d. TX – stare LOW, RX – stare HIGH;
56. Mutaţi conectorul din punctul de test al TX, din V- (TP2) în V+ la TP1.

57. Observaţi led-urile pentru TX şi RX. Care este starea semnalelor TX şi RX?
a. amândouă sunt în stare HIGH;
b. amândouă sunt în stare LOW;
c. TX – stare HIGH, RX – stare LOW;
d. TX – stare LOW, RX – stare HIGH.
58. Conectaţi sonda CH1 a osciloscopului la mufa TDATA – ieşirea multiplexorului. Ajustaţi
osciloscopul pentru o afişare potrivită a formei de undă. (VEZI SUPORT 1-7)

59. Ce tip de undă observaţi pe CH1 al osciloscopului?

a. undă dreptunghiulară;
b. 4 canale demultiplexate;
c. 4 canale multiplexate într-un singur semnal.
60. Deconectaţi toate conexiunile de pe placa de circuit.

Concluzii:
În cadrul secţiunii “Desfăşurarea lucrării”, prezentată mai sus, aţi putut observa că:
 Exista două tipuri de blocuri TRANSMITTER (transmiţător) şi RECEIVER (receptor) pe
placa de circuit: o pereche pentru DIGITAL şi o pereche pentru ANALOG;
 Receptorul şi transmiţătorul fibrei optice pot fi folosite pentru legături de comunicaţie
analogice, dar şi digitale;

16
  4 blocuri de circuit audio de pe placa de circuit pot fi folosite cu legături de comunicaţie
analogice;
 Interfaţa RS-232 poate fi folosită pentru a transfera date digitale.
 Circuitul blocului POWER SUPPLY trebuie setat pentru operaţii analogice (ANALOG) sau
digitale (DIGITAL);
 Blocul LIGHT EMITTING DIODES are rol de sursă de lumină în scopuri de testare;
 Blocul PHOTO TRANSISTOR are rolul de instrument de test pentru măsurarea nivelurilor de
putere ale unei surse de lumina.

Întrebări recapitulative:

1. Pentru a putea folosi blocul AUDIO AMPLIFIER, în ce poziţie trebuie să fie shunt-ul de
+5V al POWER SUPPLY?
a. POWER;
b. DIGITAL;
c. HIGH;
d. ANALOG.
2. Blocul PHOTO TRANSISTOR este folosit pentru a realiza măsurări relative asupra:
a. puterii luminii;
b. lungimii de undă a luminii;
c. frecvenţei luminii;
d. culorii luminii.

3. Blocul MIC AMPLIFIER este folosit pentru amplificarea semnalelor audio de la

MICROPHONE. La care intrare a blocului este în mod normal conectată ieşirea audio
(MIC OUT) ?
a. ANALOG RECEIVER;
b. DIGITAL RECEIVER;
c. ANALOG TRANSMITTER;
d. DIGITAL TRANSMITTER.

17
 4. Câţi conectori dubli sunt necesari pentru configurarea transmiţătorului pe fibră optică?
a. unu; c. trei;
b. doi; d. patru.

5. Câte blocuri au un potenţiometru care ar trebui ajustat?

a. unul; c. trei;
b. două; d. patru.

TERMENI CARACTERISTICI
data link – un lanţ de comunicaţie ce permite transferul de date digitale;
cablu duplex – un tip de cablu cu fibră optică ce conţine 2 fibre optice;
FPGA – un circuit integrat de mare densitate ce poate fi configurat de utilizator pentru a executa
anumite funcţii logice;
handshaking – o metoda de control a fluxului de date intre 2 staţii în timpul schimbului de informaţii;
infraroşu – o forma de energie radiantă cu lungimea de undă între 770nm si 1mm; un tip de lumină
invizibilă;
IRED (diodă cu emisie în infraroşu) – traductor LED ce emite lumină infraroşie în loc de lumină
normală;
Manchester – o metoda de codare bifazică unde biţii de date sunt combinaţi cu bitul de clock printr-o
functie XOR; se produce o tranziţie de semnal la fiecare interval de bit;
fibre multimod – tipuri de fibre optice ce oferă mai multe moduri de propagare a luminii; sunt în
general folosite cu surse de lumina tip LED;
conducte de lumina – tije subtiri din sticlă sau plastic prin care se propagă lumina; acestea se află în
interiorul cablurilor optice şi sunt formate dintr-un miez şi un înveliş;
fotodiodă – diodă sensibilă la lumină a cărei conducţie este direct legată de intesitatea luminoasă;
fototranzistor – tranzistor sensibil la lumină al cărui curent de colector este direct legat de intensitatea
luminoasă;
cablu simplex – un tip de cablu ce conţine doar o fibră optică;
fibra monomod – un tip de fibră optică ce asigură doar o singură modalitate de propagare pentru
lumină; este folosită în general cu o sursă laser.

18