Sunteți pe pagina 1din 6

Şcoala cu clasele I-VIII „Alexandru Ioan Cuza” Cod procedură:

Baia Mare, Str. Cuza Vodă, nr. 7, cod poştal 430034,


 0262-218326, fax: 0262-218326,
E-mail: scoala_17_cuza@yahoo.com
PS. ..…….

PROCEDURĂ DE SISTEM Data elaborării: 12.IX.2011

Ediţia I DE PREVENIRE A PERTURBĂRILOR MAJORE Pagina 1 / 6

Elaborat Profesor: MARTON ILDIKO Semnătura:


Verificat Profesor: LŐRINCZ LOREDANA NELA Semnătura:
Aprobat Director: MUREŞAN GRIGORE Semnătura:

PROCEDURĂ
PRIVIND
IDFENTIFICAREA ŞI COMBATEREA
VIOLENŢEI ÎN ŞCOALĂ

Exemplar numărul _____________


Data intrării în vigoare: 16.IX.2011

Evidenţa modificărilor procedurii

Semnătură
Nr. Data Revizi Data conducător
Ediţia Pagina Descriere modificare
crt. ediţiei a reviziei compartimen
t
Şcoala cu clasele I-VIII PROCEDURĂ DE SISTEM Cod: PS. …………..……
„Alexandru Ioan Cuza” Procedură privind Ediţia I Revizia 0
Baia Mare identificarea şi combaterea violenţei în şcoală Pagina 2 / 6

I. SCOPUL PROCEDURII:
Prezenta procedură stabileşte măsurile de prevenire şi combatere a violenţei în şcoală.

II. DOMENIUL DE APLICARE:


Procedura se aplică întregului personal care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Şcolii
„Alexandru Ioan Cuza” (cadre didactice, personal nedidactic, elevi, părinţi etc.).

III. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

IV. ABREVIERI AI TERMENILOR

Nr.
Abrevierea Termenul abreviat
crt.
1 M.E.C.T.S. Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului
2 C.E.A.C. Comisia de evaluare şi asigurarea calităţii
3 CP Consiliu profesoral
4 CE Comisia Evaluare
PV Proces verbal

V. RESPONSABILITĂŢI:

Lista cuprizand persoanele la care se difuzeaza ediţia sau, după caz, revizia din cadrul ediţiei
procedurii operaţionale:

Scopul Exemplar Nume şi Data


Nr. Compartiment Funcţia Semnătura
difuzării nr._____ prenume primirii
crt.
1 2 3 4 5 6 7
Marton
1 Informare 1 PSI Responsabil
Ildiko
Evidenţă/ Secretar Toth
2 3 Secretariat
arhivare Aurora
Mureşan
3 Verificare 0 Conducere Director
Grigore

VI. CONŢINUTUL PROCEDURII:

Descrierea conceptului de „violenţă”

Pagina 2 / 6
Şcoala cu clasele I-VIII PROCEDURĂ DE SISTEM Cod: PS. …………..……
„Alexandru Ioan Cuza” Procedură privind Ediţia I Revizia 0
Baia Mare identificarea şi combaterea violenţei în şcoală Pagina 3 / 6

(1) violenţa fizică este nucleul dur al violenţei, în care sunt incluse faptele de gravitate
maximă: omorurile voluntare sau tentativele de omor, violurile, loviturile şi rănirile
voluntare grave, furturile armate sau cu uz de violenţă, vătămările corporale, tâlhăriile;
(2) violenţa economică este acea formă care afectează bunurile materiale (distrugeri,
degradări de bunuri);
(3) violenţa morală ( sau simbolică) care îmbracă forme ce pot fi puse în relaţie cu
conceptul de autoritate şi raporturile de dominaţie.

JAQUES PAIN (2000): reperează 2 tipuri de violenţă în mediul şcolar:


(4) violenţele ,,obiective’’ care sunt de ordinul penalului (crime şi delicte) şi asupra cărora se
poate interveni frontal;

(5) violenţele subiective – care sunt mai subtile, ţin de atitudine şi afectează climatul şcolar;

FORMELE VIOLENŢEI ÎN ŞCOALĂ

• exprimare inadecvată sau jignitoare, cum ar fi: poreclire, jignire, tachinare, ironizare, imitare,
ameninţare, hărţuire;
• agresiune fizică: bruscare, împingere, lovire, rănire;
• • comportament care intră sub incidenţa legii: viol, consum /comercializare de droguri,
vandalism (provocarea de stricăciuni cu bună ştiinţă), utilizare de arme, furt; ofensă adusă
statutului/autorităţii cadrului didactic (limbaj sau conduită ireverenţioasă faţă de cadrul
didactic);
• comportament şcolar neadecvat:
întârzierea sau fuga de la ore, părăsirea clasei în timpul orei, refuzul îndeplinirii sarcinilor, indisciplină,
fumatul în şcoală şi orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar în vigoare.

FACTORII DE RISC ÎN APARIŢIA VIOLENŢEI

1. Factori individuali:
- factori biologici;
- factori psihologici;

2. Factori de mediu socio-familial:


- climatul socio-afectiv din familie (relaţiile dintre părinţi; atitudinea părinţilor faţă de copil; atitudinea
copilului faţă de familie);
- tipul familiei (organizată/dezorganizată prin divorţ sau deces/reorganizată); - condiţiile economice ale
familiei (statutul ocupaţional al părinţilor; venitul familiei);
- dimensiunea familiei (numărul de copii din familie);
- nivelul de educaţie al părinţilor.

3. Sursele de violenţă asociate şcolii provin din :


• neadaptarea practicilor pedagogice la nevoile şi specificul noilor generaţii;
• perpetuarea relaţiilor de dependenţă şi subordonare a elevilor faţă de profesori;
• preponderenţa comunicării pe axa profesor-elev;
• atitudini de ignorare sau dispreţ ale profesorilor faţă de elevi;
• evaluare neobiectivă, etichetarea, inducerea sindromului eşecului şcolar;
• abuzul de măsuri disciplinare, sancţiuni inegale sau pedepse.

CAUZELE VIOLENŢEI ELEVILOR

Pagina 3 / 6
Şcoala cu clasele I-VIII PROCEDURĂ DE SISTEM Cod: PS. …………..……
„Alexandru Ioan Cuza” Procedură privind Ediţia I Revizia 0
Baia Mare identificarea şi combaterea violenţei în şcoală Pagina 4 / 6

Cauze individuale
Probleme de comunicare;
* Complexe, toleranţă scăzută la frustrări;
* Dificultăţi de adap-tare la disciplina şcolară;
* Imagine de sine negativă;
* Instabilitate emoţio-nală;
* Instabilitate motrică;
* Dificultăţi de concen-trare;
* Tulburări psihice grave.

Cauze familiale
* Preluarea unor modele de relaţionare din familie;
* Condiţiile economice precare ale familiei;
*Nivelul redus de educaţie a familiei;
* Indiferenţa, grija insuficientă acordată copiilor şi educaţiei acestora;
* Reacţii ale copilului la aşteptări prea înalte ale părinţilor;
* Lipsa de supraveghere a copiilor, în cazul familiilor în care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi
tempo-rar la muncă în străinătate.

Cauze şcolare
*Deficienţe de comunicare şi relaţionare în grup;
*Programele şcolare prea încărcate şi programul supraaglomerat.
*Climatul de competiţie din şcoală;
*Managementul defectuos al clasei şcolare;
*Decalajul între aspiraţiile/ valorile elevilor şi oferta/ practica şcolară;
*Nedreptatea profesorului;
*Prejudecăţi ale profesorilor legate de apartenenţa etnică;
*Imobilismul elevilor;
*Funcţia de selecţie a şcolii;

PROFILUL PSIHILOGIC AL ELEVULUI VIOLENT

ÎN RAPORT CU COLEGII:
 Se ceartă mai mult;
 Ameninţă;
 Îmbrâncesc alţi elevi mai des;

ÎN RAPORT CU PĂRINŢII, PROFESORII:


 Răspund obraznic când sunt mustraţi;
 Se enervează rapid;
 Reacţionează agresiv la critică;
 Sunt lipsiţi de autocontrol;

ÎN CLASĂ:
 Lipsă de cooperare în clasă;
 Imposibilitatea de a urma instrucţiu-nile şi cererile profesorilor;
 Dificultăţi în realizarea corectă a temelor;
 Depun din ce în ce mai puţin efort pentru activităţile şcolare.

MANIFESTĂRILE VIOLENŢEI VERBALE

Pagina 4 / 6
Şcoala cu clasele I-VIII PROCEDURĂ DE SISTEM Cod: PS. …………..……
„Alexandru Ioan Cuza” Procedură privind Ediţia I Revizia 0
Baia Mare identificarea şi combaterea violenţei în şcoală Pagina 5 / 6

Fie că apare în familie, fie că apare la şcoală sau în grupul de prieteni, violenţa verbală se mani-festă prin:
1. Ameninţări sau intimidări pentru a obţine unele beneficii sau pentru a-şi demonstra
superioritatea. Acestea sunt destul de frecvente între copii, dar şi în relaţia adulţi-copii, atunci
când adultul nu reuşeşte să îşi impună autoritatea şi să convingă copilul să urmeze un anumit
comportament.
2. Critica neconstructivă folosirea sarcasmului sau a insultelor atunci când sunt exprimate
păreri referitoare la rezultatele obţinute. “Nu ai făcut nimic bine, nu eşti în stare de nimic!”
este un mesaj care poate fi înca-drat în ceea ce numim “vio-lenţa verbală”.
3. Poreclele care jignesc şi care fac referire la înfăţişarea fizi-că, la clasa socială sau la
apartenenţa etnică.
4. Ţipetele sau cuvintele spu-se pe un ton răstit. Când apar frecvent în relaţia cu un copil, pot
avea efecte foarte puterni-ce asupra echilibrului emoţio-nal al copilului.
5. Învinuirile şi reproşurile repetate.
De exemplu, ”Dacă m-ai asculta, nu m-aş comporta aşa cu tine, dar o meriţi.”.
6. Manipularea emoţională. Atunci când victima încercă să iasă din relaţia cu persoană care o
agresează verbal - să întrerupă prietenia, să îl ignore sau să iasă din grupul respectiv -
agresorul poate face apel la diverse modalităţi de manipulare a victimei. “A fost doar o
glumă.”, “Ştii că aşa vorbesc eu, nu era nimic serios.” etc. sunt mesaje prin care o persoană
victimă a violenţei verbale poate fi con-vinsă să rămână în continuare în relaţia respectivă.
7. Neîncrederea în deciziile victimei şi descurajarea conti-nuă: “Nu vei reuşi niciodată acest
lucru, poţi să încerci oricât vrei!”, “Sigur vei eşua la fel ca data trecută când ai încercat acest
lucru” etc. Deşi cuvintele în sine pot să nu fie considerate neapărat “agresive” sau “jignitoare”,
iar tonul pe care sunt spuse nu denotă agresivitate, ele au acelaşi efect ca formele mai evidente
de violenţă verbală.
8. Glume şi/sau farse. În grupurile de copii, apar frecvent asemenea situaţii în care, de obicei,
copilul cel mai vulne-rabil sau cel mai timid din grup este ironizat şi supus farselor care au ca
scop umilirea lui.
9. Diminuarea meritelor persoanei. „Mare lucru, ai luat 10 la matematică, ai avut şi tu noroc!”
Asemenea me-saje repetate au ca rezultat scăderea stimei de sine, a încrederii în sine şi, în
timp, a izolării sociale a copilului.
10. Transmiterea ideii că victima nu valorează nimic fără agresor. „Fără mine nu ai reuşi nimic/
Dacă nu aş fi fost eu, nu ai fi ajuns aici.” sunt mesaje care au ca scop crea-rea unei relaţii de
dependenţă între victimă şi agresor. Astfel, agresorul îşi exprimă superioritatea şi îşi satisface
nevoia de putere.
Victima deseori găseşte scuze celui ce o manipulea-ză, caută explicaţii pentru
comportamentul pe care îl are şi le găseşte, întotdeauna cu referire la propria persoană. De
exemplu, ”Ţipă la mine pentru că eu nu reuşesc să mă concentrez şi să înţeleg din prima ceea
ce-mi spune”, ”Am meritat palma primită, fiindcă nu am făcut ceea ce a zis.”
Un copil care a fost victimă a violenţei verbale poate prelua cu uşurinţă aceasta modalitate
de exprimare în rela-ţie cu alţi copii sau cu alte persoane adulte, atunci când va creşte.

CUM ÎI PUTEM AJUTA PE COPII SĂ FACĂ FAŢĂ VIOLENŢEI VERBALE?

Trebuie să-i învăţăm pe copii următoarele lucruri:


• Abuzul nu e niciodată din vina victimei.
• Nimeni nu merită să i se vorbească urât sau să fie jignit, oricât de mult ar fi greşit.
• Nu e indicat să răspundă înapoi cu aceeaşi monedă.
• A răspunde violent înseamnă doar a contribui la răspândirea violenţei şi a-l încuraja pe agresor.
• Violenţa verbală poate fi urmată destul de uşor de cea fizică.

Pagina 5 / 6
Şcoala cu clasele I-VIII PROCEDURĂ DE SISTEM Cod: PS. …………..……
„Alexandru Ioan Cuza” Procedură privind Ediţia I Revizia 0
Baia Mare identificarea şi combaterea violenţei în şcoală Pagina 6 / 6

• Copilul să se îndepărteze de persoana care foloseşte violenţa verbală şi să o evite pe viitor.• Orice
persoană poate deveni un agresor sau o victimă a violenţei verbale. Este important să poată
identifica în mod corect semnele violenţei verbale şi să fie atent din când în când la felul în care
atât el, cât şi ceilalţi vorbesc.

VII. REZULTATE:
 Reducerea manifestărilor violente în şcoală.

VIII. MODIFICAREA PROCEDURII:


 În cazul unui regres se va iniţia o altă procedură ce va fi menționată în pagina de
prezentare a prezentei proceduri.

Pagina 6 / 6