Sunteți pe pagina 1din 3

REFERATE

MODALITĂŢI DE INTERVENŢIE PSIHOPEDAGOGICĂ ÎN


EDUCAŢIA INCLUZIVĂ PREŞCOLARĂ

D. MARA1,
Universitatea „Lucian Blaga”din Sibiu

Cuvinte cheie: Rezumat: Incluziunea este un proces complex care presupune integrarea copilului sau a persoanei cu
incluziune, cerinţe dizabilităţi în sistemul educaţional şi în sistemul comunitar în ansamblul său. Procesul de incluziune
educative speciale, cuprinde un ansamblu de măsuri luate în vederea extinderii scopului şi rolului învăţământului obişnuit,
curriculum adaptat, pentru a putea face faţă unei diversităţi mari de copii. Principalele instrumente utilizate în planificarea şi
intervenţie coordonarea intervenţiilor psihologice şi pedagogice sunt: Planul de servicii personalizat (PSP) şi
Programul de intervenţie personalizat (PIP).

Keywords: inclusion, Abstract: Inclusion is a complex process involving the integration of the child or person with disabilities in
special educational education and in the Community as a whole. Inclusion process includes a series of measures taken to
needs, curriculum extend the scope and role of regular education in order to meet a wide variety of children. The main
tailored, intervention instruments used in planning and coordination of psychological and educational interventions are
customized service plan (PSP) and customized intervention program (PIP).

ARTICOL ŞTIINŢIFIC DE SINTEZĂ BIBLIOGRAFICĂ vigoare (Vrăşmaş, 2001).


1. Specificul educaţiei incluzive 3. Instrumente de intervenţie specifice educaţiei
Incluziunea este un proces complex care presupune preşcolare-studiu de caz
integrarea copilului sau a persoanei cu dizabilităţi în sistemul Prezentăm instrumentele specifice unui copil cu cerinţe
educaţional şi în sistemul comunitar în ansamblul său. Procesul de educative speciale, de vârstă preşcolară, utilizate în cadrul
incluziune cuprinde un ansamblu de măsuri luate în vederea demersului de incluziune la primul nivel de educaţie din cadrul
extinderii scopului şi rolului învăţământului obişnuit, pentru a sistemului de învăţământ: educaţia preşcolară.
putea face faţă unei diversităţi mari de copii (Preda, 2000). A. Studiu de caz
Incluziunea presupune ca învăţământul să se adapteze Ioana este nascută în Cisnădie, în luna aprilie, 2003. Ea
cerinţelor copiilor şi ca toţi copiii să aibă posibilitatea de a învăţa are patru fraţi. Ea trăieşte într-o familie cu probleme materiale
împreună, indiferent de dificultăţile pe care le întâmpină aceştia. mari. Ioana este acum în grupa pregătitoare la gradiniţa 16 din
Educaţia incluzivă trebuie să recunoască şi să reacţioneze la Sibiu. Ioana a venit la această grădiniţă de la vârsta de trei ani.
diversele cerinţe ale copiilor, să armonizeze diferenţele de Grupa ei este formată din 27 de copii, dintre care majoritatea vor
învăţare, diferenţele între grade de reuşită şcolară, să asigure o merge la şcoală în luna septembrie. Educatoarele încearcă să
educaţie eficientă pentru toţi (Canevaro,1999). lucreze cât mai mult posibil diferenţiat cu Ioana pentru a se adapta
2. Instrumente de intervenţie psihopedagogică curriculumului adaptat. De multe ori se confruntă cu refuzul
Principalele instrumente utilizate în planificarea şi copilului de a realiza o anumită sarcină care depăşeşte nivelul
coordonarea intervenţiilor psihologice şi pedagogice sunt: Planul intelectual şi apoi sunt obligate să găsească o altă activitate în care
de servicii personalizat (PSP) şi Programul de intervenţie să o implice.
personalizat (PIP) (Mara, 2009). Ea manifestă o capacitate de adaptare medie la mediul
Diferenţele care există între cele două instrumente de de grădiniţă. În general, comportamentul ei este decent. În sfera
lucru constau în următoarele: planul serviciilor fixează obiectivele afectiv-motivaţională, comportamentul Ioanei este predominant
generale şi stabileşte priorităţile pentru a răspunde necesităţilor vesel, fiind motivat prin mijloace externe, în special prin
globale ale individului, iar programul de intervenţie precizează recompense.
strategiile utilizate, prin care se ating scopurile vizate. Deoarece Din punctul de vedere al nivelului de gândire, Ioana este
planul serviciilor vizează satisfacerea ansamblului cerinţelor la nivelul gândirii preconceptuale, intuitive, egocentrice. Ea
individului, câmpul său de aplicare este foarte larg. Câmpul de defineşte cu dificultate un concept, întâmpină dificultăţi în
aplicare a programului de intervenţie se limitează la un singur determinarea asemănărilor şi deosebirilor dintre concepte, face
scop de dezvoltare şi învăţare (Gherguţ, 2001). clasificarea obiectelor după criterii simple (formă, dimensiune sau
Educaţia preşcolară asigură stimularea diferenţiată a culoare). Are o capacitate de abstractizare scăzută şi o capacitate
copilului în vederea dezvoltării sale în plan intelectual, socio- redusă de memorare. Predomină memoria mecanică. Are
afectiv şi psihomotric, ţinând cont de particularităţile specifice de dificultăţi în menţinerea atenţiei voluntare pe o perioadă mai lungă
vârstă ale acestuia (Cristea, 2000). de timp şi, de asemenea, se remarcă lipsa de stabilitate a acesteia.
Învăţământul preşcolar asigura şanse egale de pregătire B. Program de intervenţie personalizat (P.I.P.)
pentru şcoală tuturor copiilor care frecventează grădiniţă sau cel • Numele şi prenumele: I. I.
puţin grupa pregătitoare pentru şcoală, potrivit legislaţiei în • Domeniul de intervenţie: educaţional

1
Autor Corespondent: D. Mara, str. Reşiţa, nr. 33, Sibiu, România; e-mail: danielmara11@yahoo.com; tel +40-0 722455513
Articol intrat în redacţie în 26.03.2010 şi acceptat spre publicare în 02.04.2010
ACTA MEDICA TRANSILVANICA Iunie2010; 2(2)126-128

AMT, vol II, nr. 2, 2010, pag. 126


REFERATE

• Specialiştii care intervin în elaborarea şi aplicarea P.I.P.: - membrii familiei;


coordonator: D. M.; educatoare: R.V.; psiholog şcolar: M. - comunitate (prieteni, vecini, colegi de grădiniţă,
I.; alţi membrii: copilul, părinţii. personalul grădiniţei);
• Data realizării P.I.P.: februarie 2010; Data revizuirii P.I.P.: - casa familiei, camera personală, grădiniţa, sală de clasă,
iunie 2010; Concluziile evaluării complexe: alte spaţii familiare;
Din punct de vedere psihopedagogic: retard mintal - responsabilităţi proprii în familie/la grădiniţă.
Din punct de vedere al competenţelor educaţionale: Ştiinţe:
Domenii experienţiale şi dificultăţile de învăţare • Scopul: dezvoltarea capacităţii de explorare a spaţiului
specifice: înconjurător
Limbă şi comunicare: • Obiectivele:
• nu urmăreşte întotdeauna linia unei poveşti, concomitent cu - să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a
imaginile din carte, ori ascultând povestea spusă de cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea,
profesor; denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea,
• nu răspunde întotdeauna la întrebări privind conţinutul unui constituirea de grupuri/ mulţimi, pe baza unor însuşiri
text, a unei povestiri scurte; comune (formă, mărime, culoare) luate în considerare
• nu reţine expresii ritmate şi rimate; nu recită poezii cu separat sau mai multe simultan;
respectarea intonaţiei, ritmului, pauzei, în concordanţă cu - să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative, să
mesajul transmis; plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze
• nu utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale corect el însuşi în raport cu un reper dat;
celui corporal în transmiterea unor idei şi sentimente; - să aplice norme de comportare specifice asigurării
• nu povesteşte pe baza imaginilor. sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii.
Ştiinţe: • Conţinuturi şi activităţi de învăţare:
• nu clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii (culoare, - diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare,
formă, mărime) sau prin numirea unei proprietăţi comune; mic, mijlociu), culoare (2-3 culori), lungime (lung,
• nu selectează/grupează obiectele de aceeaşi formă/ mărime/ scurt);
culoare (la început ţinând seama de un singur criteriu, apoi - apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere in
de mai multe simultan); perechi ]n limitele 1-5 (multe, puţine, mai mult decât...,
• nu recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre grupuri; mai puţin decât..., tot atâtea);
• nu motivează apartenenţa unui obiect la o grupă dată; - forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi);
• nu compară grupele formate, apreciind global unde sunt - poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra etc.;
mai multe/ mai puţine; - numărat în intervalul 1-5.
• nu identifică toate caracteristicile fructelor/legumelor; Om şi societate:
• nu recunoaşte florile şi nici părţile lor componente; • Scopul: dezvoltarea capacităţii de adaptare a
• nu cunoaşte semnificaţia religioasă a sărbătorilor. comportamentului propriu la cerinţele grupului în care
Om şi societate: trăieşte
• înţelege normele de comportament în societate, dar dă • Obiectivele:
exemple care nu sunt întotdeauna legate de tema discuţiei - să prezintă membrii familiei, colegii, prietenii, vecinii;
• în cadrul activităţilor practice nu decupează după contur - să se prezintă pe sine, să descrie;
Estetic şi creativ: - să interacţioneze în mod egal cu toţi copiii din
• nu respectă tema dată, doreşte mereu să facă altceva; comunitate, indiferent de gen, limba vorbită, etnie sau
• nu este atentă la tehnica de lucru, la explicaţiile care se dau. performanţe (copii cu CES);
- să răspundă şi să formuleze întrebări referitoare la
Psihomotric:
identitatea personală (familie, etnie, limba vorbită,
• nu cunoaşte semnificaţia termenilor, a comenzilor date dar,
cultura, caracteristicile fizice ale celorlalţi).
execută mişcarea imitându-i pe ceilalţi copii;
• Conţinuturi şi activităţi de învăţare:
• nu păstrează distanţa corespunzătoare faţă de colegul din
- norme de convieţuire socială (norme de conduită,
faţă în timpul execuţiei variantelor de mers sau alergare
norme de circulaţie, norme igienice etc.);
Intervenţiile şi activităţile de învăţare propuse:
- diferenţe individuale / diferenţe determinate de etnie,
Limbă şi comunicare:
mediu, religie etc.
• Scopul: receptarea şi transmiterea unor mesaje simple în
- drepturile copilului;
limba maternă
- valori individuale;
• Obiectivele: - valori naţionale;
- să participe la activităţile de grup, inclusiv la - valori internaţionale;
activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în - responsabilităţi proprii în familie/la grădiniţă.
calitate de auditor; Estetic şi creativ:
- să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să
• Scopul: dezvoltarea capacităţii de a asculta şi recunoaşte
reacţioneze la acestea;
fragmente din creaţii muzicale
- să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi
• Obiectivele:
să demonstreze că l-a înţeles;
- să asculte cu plăcere fragmente din creaţii muzicale
- să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte,
naţionale şi universale, corespunzătoare vârstei şi
înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi
preocupărilor sale
estetice ale acestuia;
- să se exprimă prin mişcare liberă sau impusă de
- să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite
caracterul unor cântece pentru copii, a unor piese
de imagini.
populare din zonă şi a unor fragmente din muzica cultă,
• Conţinuturi şi activităţi de învăţare: sugestive pentru specificul de vârstă al copiilor, starea
- numele şi prenumele;
AMT, vol II, nr. 2, 2010, pag. 127
REFERATE

sufletească creată. negative, morala bune- rele, deprinderi


• Conţinuturi şi activităţi de învăţare: poveştii de comportament
- fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale, Metode si - explicaţia, conversaţia - jocul, exerciţiul
procedee euristică, exerciţiul, individual, în grup;
corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale.
didactice demonstraţia, problematizarea,
Psihomotric: problematizarea, conversaţia,
• Scopul: dezvoltarea capacităţii de a aplica regulile de povestirea, jocul explicaţia, povestirea
igienă referitoare la igiena echipamentului Mediul de - sala de grupă, - sala de grupă,
• Obiectivele: învăţare miniteatru de păpuşi miniteatru de păpuşi
- să folosească echipamentul specific la activităţile de Evaluare - realizarea unui dialog - dezvoltarea
educaţie fizică; rezultate/ care să exprime capacităţii de a
- să respectă regulile de igienă individuală şi colectivă; produs aprecieri referitoare la povesti în succesiune
gradul de implicare în logică ceea ce a auzit
- să cunoască schema corporală;
activitate; şi a văzut; folosirea
- să răspundă motric la o comandă dată; - observarea directă; corectă a cuvintelor în
- să execute corect mişcările diferitelor segmente ale rezolvarea sarcinilor contexte simple şi
corpului. conform cerinţelor diferite; rezolvarea a 2
• Conţinuturi şi activităţi de învăţare: formulate. cerinţe din 4
- denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare formulate pentru
(braţe, picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme, coate grupă
etc.); 4. Consideraţii finale
- deprinderi motrice de bază: mers, alergare, săritura O necesitate majoră de intervenţie în domeniul
- deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe palme şi educaţiei incluzive vizează adaptarea condiţiilor şi strategiilor de
genunchi, mers în echilibru între două linii trasate pe educaţie din instituţiile de învăţământ de masă la particularităţile
sol; copiilor cu cerinţe educative speciale. Principalele instrumente
• Perioada de intervenţie: februarie-martie 2010; aprilie-mai utilizate în planificarea şi coordonarea intervenţiilor psihologice
2010. şi pedagogice sunt: planul de servicii personalizat, programul de
• Evaluarea procesului de învăţare şi a intervenţiilor: intervenţie personalizat şi curriculumul adaptat.
• Evaluarea continuă şi finală prin intermediul instrumentelor „This work was supported by CNCSIS –UEFISCSU, project
de evaluare. number PNII – IDEI code/2008”.
C. Curriculum adaptat
Aria curriculară: Domeniul limbă şi comunicare BIBLIOGRAFIE
Disciplina: Educarea limbajului 1. Canevaro, A. (1999). Pedagogia speciale: la riduzione
Clasa: grupa pregătitoare dell’handicap. Milano: Bruno Mondadori.
Tema: „Trăistuţa cu poveşti”(sau „În lumea fermecată 2. Cristea, S. (2000). Dicţionar de pedagogie. Chişinău-
a poveştilor”) Bucureşti: Litera. Litera Internaţional.
Copilul cu CES: I.I. 3. Gherguţ, A. (2001). Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe
Activităţi desfăşurate în clasă speciale. Strategii de educaţie integrată. Iaşi: Polirom.
Curriculum general Curriculum adaptat 4. Mara, D. (2009). Strategii didactice în educaţia incluzivă.
Bucureşti: Didactică şi Pedagogică.
Obiective de - să participe la - să alcătuiască 5. Preda, V. (coord.) (2000). Orientări teoretico – praxiologice
referinţă activităţile de grup, în enunţuri simple pe în educaţia specială. Cluj-Napoca: Presa Universitară
calitate de vorbitor şi în baza imaginilor din Clujeană.
calitate de auditor; poveste;
6. Vrăşmaş, T. (2001). Învăţământul integrat şi/sau incluziv.
- să recepteze un text - să aranjeze imaginile
care i se povesteşte, pentru a crea firul epic Bucureşti: Aramis.
înţelegând în mod al poveştii;
intuitiv caracteristicile - să înţeleagă şi să
expresive şi estetice ale transmită mesaje
acestuia; simple;
- să-şi îmbogăţească - să recunoască
vocabularul activ şi personajul din poveste
pasiv pe baza după replicile date de
experienţei educatoare;
- să exerseze
pronunţarea corectă a
unor silabe, cuvinte
Resurse - imagini din poveşti, - imagini din poveşti,
(umane, siluete ale personajelor siluete ale
materiale, din poveşti, păpuşi personajelor din
informative) marionete, cărţile cu poveşti, păpuşi
poveşti, trăistuţa marionete, cărţile cu
fermecată, măşti poveşti, trăistuţa
reprezentând personaje fermecată, măşti
din poveste reprezentând
- grupul de copii personale din poveste
- grupul de copii
Conţinuturi - lumea fermecată a - propoziţii simple,
poveştilor, propoziţii cuvinte noi, dialogul
dezvoltate, cuvinte noi, personajelor din
personaje pozitive- poveste, personaje

AMT, vol II, nr. 2, 2010, pag. 128

S-ar putea să vă placă și