GRILE

1. Sindroamele epileptice se clasifică în:

A. Epilepsii şi sindroame epileptice generalizate;
B. Epilepsii cu crize parţiale simple sau complexe;
C. Epilepsii şi sindroame epileptice focale;
D. Epilepsii cu caracter focal sau generalizat nedeterminat;
E. Absenţe tipice sau atipice.

2. Epilepsia petit mal se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:

A. debut în jurul vârstei de 7 ani şi până la adolescenţă;
B. apariţie favorizată de hiperpnee;
C. frecvente pierderi ale contactului cu mediul;
D. crize tonico-clonice generalizate apărute dimineaţa, favorizate de privarea de somn;
E. aspect EEG de vârf-undă de 3 Hz.

3. Encefalita acută cu replicare virală se caracterizează prin:

A. debut acut, în jurul vârstei de 5 ani;
B. febră moderată;
C. hipodensităţi difuze la examenul CT;
D. debut progresiv, cu febră ridicată, tulburări de conștiență progresive şi hipo-densităţi
focale la examenul CT;
E. anomalii neurologice puţin importante.

4. În criza epileptică, EEG se efectuează:

A. în primele 24 ore;
B. în primele 48 ore;
C. în primele 7 zile;
D. în primele 72 ore;
E. nu se efectuează.

5. În sindromul Doose debutul este:

A. prin epilepsie severă în primul an de viaţă;
B. în jur de 3 ani cu crize violente generalizate tonico-clonice sau cloonice;
C. prin epilepsie severă în jurul vârstei de 3-5 ani, pe leziuni cerebrale preexistente;
D. cel mai frecvent în perioada de la 7 ani şi până la adolescenţă;
E. la pubertate.
 6. În diabetul zaharat la copil, confirmarea caracterului autoimun se realizează prin
determinarea:
A. anticorpilor anti-insulină;
B. hemoglobinei glicozilate;
C. anticorpilor anti-celule insulare, anti-GAD, anti-IA-II, anti-insulină;
D. peptidului C;
E. insulinei şi peptidului C.

7. În diabetul zaharat a copil, Hb A1c (hemoglobina glicată) reflectă:

A. controlul metabolic al lunii precedente;
B. controlul metabolic al celor 6 luni precedente;
C. controlul metabolic al celor 3 luni precedente;
D. caracterul autoimun al bolii;
E. nu reflectă controlul metabolic.

8. Managementul terapeutic în faza iniţială în cetoacidoza diabetică la copil cuprinde:

A. administrare subcutanată de insulină;
B. umplerea patului vascular;
C. administrare i.v. de insulină cu acţiune rapidă;
D. administrare i.v. de insulină cu acţiune lentă;
E. administrare de glucagon.

9. Raţia calorică totală în diabetul zaharat la copil trebuie să conţină:

A.50% glucide cu absorbţie rapidă;
B. 50% glucide cu absorbţie lentă;
C. 25 % lipide;
D. 25% proteine;
E. 20% proteine şi 30% lipide;

10.Activitatea fizică în obezitate permite următoarele, cu excepţia:

A.readaptarea copilului obez la efort;
B.limitarea timpului petrecut în faţa televizorului;
C. scăderea greutăţii chiar fără dietă;
D.reducerea sedentarismului;
E.limitarea timpului petrecut la calculator.
 11.În caz de febra la copilul sub 3 luni, trebuie să ținem cont ca la aceasta vârsta copilul
este expus la infecții materno-fetale, germenii cel mai frecvent întâlniți fiind următorii CU
EXCEPTIA :
A. Streptococ grup B
B. Streptococ grup A
C. E.coli
D. Enterococi
E. Listeria monocytogenes

12. În caz de febra la copilul peste 3 ani tratamentul de prima intentie este :
A. Metamizol sodic i.v.
B. Acetaminofen
C. Ibuprofen
D. Acid acetilsalicilic
E. Antiinflamatorii steroidiene

13. La copilul intre 3 si 36 de luni in caz de febra rău tolerata sau cu semne de gravitate
fără punct de plecare clinic , antibioterapia de prima intentie consta in :
A. Aminoglicozid
B. Flurochinolona
C. Cefalosporine de generatia a III a
D. Cefalosporine de genratia a doua
E. Penicilinamine

14. În caz de febra la copilul sub 3 luni, trebuie sa tinem cont ca la aceasta virsta copilul
este expus la infectii materno-fetale, germenii cel mai frecvent intalniti fiind urmatorii CU
EXCEPTIA :
A. Streptococ grup B
B. E.coli
C. Enterococi
D. Piocianic
E. Listeria monocytogenes

15. În cazul febrei prezente mai mult de 5 zile la copilul peste 3 ani, se poate suspiciona o
boala Kawasaki, înafara de febra elementele orientative pentru acest diagnostic fiind următoarele
CU EXCEPTIA :
A. Enantem
B. Exantem facial cu aspect de fluture
C. Conjunctivita aseptica
D. Erupție polimorfa
E. Adenopatie cervicala
 16. În caz de febra la copilul mai mare de 3 ani se poate suspiciona meningita in prezenta
urmatoarelor semne CU EXCEPTIA:
A. Redoare de ceafa
B. Stare de rau epileptic
C. Polakiurie
D. Fontanela deprimata
E. Tulburari de constienta

17. Referitor la diagnosticul clinic al pielonefritei la copil, acesta se bazeaza pe

urmatoarele semne CU EXCEPTIA:
A. Febra
B. Dureri lombare ( inconstante, cu atit mai frecvente cu cit copilul este mai mare)
C. Hematurie macroscopica
D. Alterarea starii generale (inconstant)
E. Semne functionale urinare , evidente cu cit virsta este mai mare

18. Examenul complementar de prima intentie intr-o suspiciune de infectie urinara la copil
este:
A. Dozarea proteinelor urinare
B. Ionograma urinara
C. Bandeleta urinara
D. Urocultura
E. Cistografia retrograda

19. În pielonefrita acuta la copil, cu exceptia cazurilor in care la urocultura se izoleaza un

enterococ, se indica ca tratament de atac ceftriaxona (fara a depasi doza adultului) in doza unica
zilnica de:
A. 10 mg/kg/zi
B. 200 mg/kg/zi
C. 100 mg/kg/zi
D. 50 mg/kg/zi
E. 25 mg/kg/zi

20. În tratamentul de atac al pielonefritei acute se impune asocierea la ceftriaxon si a unui

aminoglicozid in urmatoarele cazuri CU EXCEPTIA:
A. Virsta < 3 luni
B. Uropatie malformativa cunoscuta
C. Leucocitoza
D. Sindrom septicemic
E. Imunodepresie
 21. Scintigrafia cu DMSA , rezervata cazurilor de infectie urinara recidivanta se va face la
6 luni de la infectie pentru decelarea:
A. Refluxului vezico-ureteral
B. Abcesului renal
C. Dilatatiei pielocaliceale
D. Cicatricilor renale
E. Calculilor vezicali

22.Absenta leucocituriei si a nitritilor la testul bandeletei urinare, exclude diagnosticul de

infectie urinara CU EXCEPTIA:
A. Sugarilor sub 3 luni
B. Antibioterapie
C. Leucocitoza
D. Leucopenie
E. VSH crescut

23.Managementul rinofaringitei acute impune:

A. Tratament antibiotic
B. Tratament sistemic cu corticosteroizi
C. Tratament antiparazitar
D. Tratament simptomatic
E. Tratament cu citostatice

24.Angina ulceronecrotică Vincent (infecție fuzo-spirilară) se caracterizează prin:

A. Ulcerații unilaterale ale amigdalelor
B. Ulcerații bilaterale ale amigdalelor
C. Dispnee expiratorie
D. Dispnee inspiratorie
E. Wheezing

25.În angina copilului cu test de diagnostic rapid pozitiv se inițiază tratament cu:
A. Antivirale
B. Antifungice
C. Bronhodilatatoare
D. Amoxixilină pentru 6 zile
E. Înhibitori ai pompei de protoni
 26.Angina streptococică se poate complica cu:
A. reumatism articular acut
B. hepatită reactivă
C. glomerulonefrită
D. abces retrofarngian
E. adenoflegmon

27.Definirea astmului sugarului sub 36 luni este:

A. Prin spirometrie
B. Prin radiografie toracică
C. Esențialmente clinică și anamnestică
D. Datorată exclusiv atopiei
E. Datorată exclusiv alergiei

28.Astmul bonșic sub 36 luni se definește prin:

A. Dispnee inspiratorie
B. Tuse productivă
C. Rinoree muco-purulentă
D. 3 atacuri de dispnee cu raluri sibilante de la naștere
E. Dispnee expiratorie

29.Infecțiile respiratorii sunt factori de risc în astmul bronșic astfel:

A. Exogeni
B. Endogeni
C. Genetici
D. Poluare la domiciliu
E. Poluare atmosferică

30.În astmul bronșic intermitent simptomele diurne sunt:

A. Sub 1 noapte/lună
B. Sub 1 zi/săptămână
C. Sub 1 zi/semestru
D. Permanente
E. 1-2 zile/săptămână

32.Astmul bronșic persistent sever la copiii sub 36 luni se caracterizează prin:

A. Simptome diurne peste 2 zile/săptămână
B. Însuficiență cardiacă
C. Simptome nocturne peste 2 nopți/lună
D. Două sau mai multe exacerbări în ultimele 6 luni
E. Beta-2-mimetice cu durată scurtă de acțiune> 4 zile/lună

33.Cea mai frecventă cauză de diaree acută virală este:

A. Rotavirus
B. Virus gripal
C. Arbovirus
D. CMV
E. Nici un răspuns correct

34.Deshidratarea extracelulară se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:

A. Tahicardie
B. Hipotonia globilor ocular
C. Hipotensiune arterial
D. Oligurie
E. Colaps

35.Deshidratarea intracelulară se caracterizează prin următoarele, cu exceptia:

A. Sete puternică
B. Oligurie
C. Tulburări neurologice
D. Febră
E. Hipotonia globilor oculari

36.Criteriile de spitalizare în diareea acută sunt, cu excepţia:

A. Deshidratare mai mare sau egală cu 10%
B. Vârsta sub 3 luni
C. Prematuritatea
D. Deshidratare mai mare sau egală cu 5% în caz de eşec al rehidratării orale
E. Toleranţa digestivă bună

37.Diareea acută parazitară este dată de următoarele, cu excepţiile:

A. Giardia
B. Entamoeba hystolytica
C. Cryptosporidium hominis
D. CMV
E. Salmonella

38. Alăptarea naturală presupune:

A. Număr de 4-5 mese pe zi
B. Alimentarea nou-născutului după 12 ore de viaţă
C. Durată lungă a suptului (mai mult de 20 minute)
D. Alternarea cu o formulă pentru sugari
E. Nici un răspuns nu este corect

39. Care din afirmaţiile referitoare la perioadele de alimentaţie ale copilului este corectă:
A. Până la 4-6 luni formule pentru sugari
B. După 4-6 luni până la 12 luni lapte de creştere
C. După 1 an lapte de continuare
D. De la 3 luni diversificare
E. De la 0 la 3 luni numai lapte matern
 40. Formulele de lapte praf pentru alergia la proteina laptelui de vacă conţin:
A. Hidrolizate de proteine din lapte de vacă
B. Lapte fără lactoză
C. Lapte de capră
D. Lapte de oaie
E. Soia

41. În caz de atopie familială se foloseşte:

A. Lapte hipoalergenic
B. Hidrolizat de proteine din lapte de vacă
C. Soia
D. Lapte de capră
E. Lapte fără lactoză

42. Nevoile calorice ale copilului la naştere sunt:

A. 90 kcal/kg/zi
B. 110 kcal/kg/zi
C. 120 kcal/kg/zi
D. 60 kcal/kg/zi
E. 150 kcal/kg/zi

43. Nevoia nutriţională în fier de la 3 la 6 luni este:

A. 6 mg/zi
B. 8 mg/zi
C. 4 mg/zi
D. 10 mg/zi
E. 15 mg/zi

44. Constituie beneficii ale alăptării materne:

A. Compoziţia adaptată nevoilor copilului
B. Nu conţine proteine alergizante
C. Conţinut de proteine protectoare
D. Avantaj psihoafectiv
E. Conţine betalactoglobuline

45. Examenul nou-nascutului la termen cuprinde printre altele si frecventa respiratorie

care normal este:
A. 15-20/ min
B. 60-70/ min
C. 20-30/ min
D. 40-50/ min
E. 30-40/ min
 46. Cauzele pulmonare principale ale detresei respiratorii neonatale sunt urmatoarele CU
EXCEPTIA :
F. Înfectia pulmonara
G. Întirzierea resorbtiei lichidului pulmonar
H. Înhalarea de lichid amniotic
I. Hernia diafragmatica
J. Pneumotoracele

47. Sindromul de detresa respiratorie a nou-nascutului se apreciaza cu ajutorul scorului

Silverman care evalueaza urmatorii parametri CU EXCEPTIA:
K. Bataia aripilor nazale
L. Balansul toraco-abdominal
M. Tirajul intercostal
N. Geamatul expirator
O. Bombarea xifoidiana

48. În situatia diabetului gestational , riscurile fetale sunt :

A. Hiperglicemiile neonatale
B. Hipoglicemiile neonatale
C. Moartea fatului in uter
D. Macrosomia
E. Prematuritatea

49. Intervențiile care se efectueaza sistematic la nastere includ :

A. Administrarea de vitamina D
B. Administrarea de vitamina K
C. Administrarea de colir oftalmic antibiotic
D. Punerea la sin sau primul biberon in primele ore
E. Administrarea de antibiotice pe cale generala

50. Cauzele fetale ale retardului de crestere intrauterina sunt:

A. Embriofetopatia infectioasa
B. Malformatia uterina
C. Anomalia cromozomiala
D. Înfarct al placentei
E. Sarcina multipla
CAZ CLINIC 1
Sugar de sex masculin, prematur (nascut la 35 saptamani, G la nastere = 2900g, T = 52 cm, Apgar
= 8), in varsta de o luna, cunoscut in clinica cu diagnosticul de plicatura gastrica (diagnosticata
radiologic) si conjunctivita purulenta, se interneaza in clinica pentru persistenta varsaturilor.
Examen clinic: G = 3500g, T = 52cm, IP = 0,94; Stare generala relativ buna.,afebril; Facies –
pleoape usor tumefiate, secretie purulenta ochi stang;Tegumente icterice, curate;Tesutul
conjunctiv-adipos: slab reprezentat; Sistem muscular: hiperton Sistem osteo-articular: aparent
integru, FA = 4/5cm, normotensiva;: torace evazat la baze, excursii costale simetrice, FR
=35/min,FC = 140/min, ficat – la 1cm sub rebord, splina – pol inferior palpabil, reflexe arhaice
prezente, fara semne de iritatie meningeana.
Investigatii paraclinice:
GA = 18900/mmc; PN = 20%; L = 65%; M = 14%; E = 1%;GR = 3160000/mmc; Hb = 10,1g/dl;
Ht = 29%; VEM = 92 μ3; HEM = 32,1 pg;CHEM = 35 g/dl Fe seric = 128γ%; VSH = 45mm/h;
CRP = absent; Tr = 406000/mmc; TGP = 25U/L; uree =0,10g‰; Proteine = 52,5g/dl; Bilirubina
totala = 1,64 mg%; Bilirubina directa = 0,38 mg%; Bilirubina indirecta = 1,26 mg%; Reticulocite
= 60‰
Sumar urina: albumina absent; Coprocitograma: absent PMN, EKG: ritm sinusal – 160/min,
AQRS +90°, morfologie normal; Ecocardiografie: Foramen ovalae permeabil, refluare
tricuspidiana grad I; Eco abdominal: normal; Eco transfontanelara: ventriculi cerebrali si
substanta cerebrala -normale ecografic ; Tranzit baritat esogastroduodenal: prezent reflux ȋn
treimea inferioara a esofagului, bulb spastic, stomac cu evacuare întârziata.
Întrebarea 1
Care este diagnosticul cel mai probabil?
Întrebarea 2
Care sunt etapele de tratament?
Întrebarea 3
Ce alte cauze digestive de vărsături cronice la sugar mai cunoașteți?
Întrebarea 4
Ce alte investigații ar mai fi necesare pentru orientare terapeutică?
Răspunsuri
Întrebarea 1.(/25)
Diagnostic pozitiv:
1. Reflux gastro-esofagian(/10)
2. Conjunctivita purulenta OS(/5)
3. Anemie hemolitica9(/5)
4. Hipoproteinemie (/5)
Întrebarea 2 (/25)
Tratament
1. al deshidratării(/5)
2. tratament antiemetic Domperidonă 0,2-0,4 mg/kg/8 h per os sau (/10)
3. Metopimazină 0,2 mg/kg/8 h iv (/10)
Întrebarea 3(/25)
Etiologia digestivă a varsaturilor din perioada neonatala:
1. Stenoza hipertrofica de pilor: varsaturile apar dupa 2-8 saptamani, sunt tardive dupa mese,
bruste, violente, in jet, sub forma de “lapte prins”, curba ponderala este la inceput stationara apoi
scade rapid in greutate, tegumentele devin palide, uscate, cenusii, buzele sunt arse, limba uscata;
clapotaj gastric, unde peristaltice evidente si se poate palpa “oliva” pilorica;(/15)
2. Întolerante alimentare: alergia la proteinele laptelui de vaca (/5)
3. reflux gastro-esofagian(/5)
Întrebarea 4(/25)
Alte investigații complementare care nu se regasesc la caz
1. Ionograma sanguină, calcemie, glicemie, pH(/15)

2. GamaGT(/10)

Comentarii
La orice vârsta, in caz de varsaturi trebuie facut un diagnostic diferential cu intoxicatiile!
Cazul nu este tipic, necesita urmarire din punct de vedere al anemiei.
CAZ CLINIC 2
Pacient de sex masculin, în vârsta de 2 ani 8 luni, se internează prin transfer de la Suceava cu
edeme generalizate, ce debuteaza in urma cu ~ 7 zile, oligurie si urini hipercrome (remarcate in
urma cu ~ 4 zile) la care se adaugă diareea cu scaune fetide, striuri de sânge și un numar de 5-6
scaune pe zi. Învestigatiile de la Boli Înfectioase au obiectivat coprocultura E. coli pozitiva.
Inițierea reechilibrarii hidroelectrolitice si tratamentului antibioterapic a determinat remiterea
simptomatologiei digestive, dar aparitia edemului facial si a palorii tegumentare are drept
consecința repetarea analizelor din probele biologice, decelandu-se: retentie azotata (creatinina =
4.04 mg%, uree= 147 mg%), anemie severa (Hb=6.9 g%), trombocitopenie (Tr=85000/mm3),
sumar de urina patologic(proteine=500 mg%). Pacientul este indrumat spre Pediatrie.
Antecedente: primul copil, nascut la termen, cezariana, Gn=4200 g, APGAR=9, alimentat
artificial, diversificare corespunzatoare, nu a fost profilactizat contra rahitismului, vaccinat
conform schemei MS si anti H. influenza, S.pneumoniae.
Examen clinic: Ga=19 kg, Ta=98 cm, IMC=19.7 kg/m2; stare generala buna, afebril; facies: palid,
edeme faciale;tegumente si mucoase: intens palide, edeme generalizate de tip renal; murmur
vezicular usor diminuat la baze (prin ascensionarea diafragmului consecutiva distensiei
abdominale), artere periferice pulsatile, AV=98/min, TA=100/60 mm Hg mentinuta constanta in
evolutie; abdomen marit de volum, mobil cu miscarile respiratorii, usor depresibil, nedureros la
palparea superficiala si profunda, tranzit intestinal prezent cu scaune de consistent usor scazuta;
oligurie, urini hipercrome, OTS, ROT prezente bilateral si simetric, stare de constienta pastrata.
Analize de laborator in dinamica:
GR (mil./mm3) 1.88 3.37 2.97
Hb (g%) 5.3 9 8.2
Ht (%) 13.7 25.4 23.2
VEM (μm3) 73 75 78
HEM (pg) 28 26 27
CHEM (g%) 38 35 35
GA (mii/ mm3) 20.6 15.5 12
Plachete (mii/ mm3) 75 87 332
VSH 55 mm/1h (datorita nr. de GR);
Frotiu de sânge periferic: anizopoichilocitoza (macrocite, microcite, sferocite, frecvente
schizocite), hipocromie.
Analize în evoluție
Fibrinogen=4.04 g/l; CRP=absent; TGP=48 UI/l; TGO=62 UI/l; Fe2+=152 μg%; Reticulocite=78
‰; Bilirubina totala=1.34 mg%; B directa =0.19 mg%; B indirecta = 1.15 mg%; sumar urina:
glucoza=abs. prot.=500 mg% bil.=abs. urobil.=n. pH=5.5 densitate=1015 nitriti.=abs., leucocite =
abs; sediment: flora microbiana, frecventi cilindri uratici, rare celule epiteliale, rare hematii;
coprocultura: E. coli pozitiv
Uree mg% creatinina mg%
147 4.04
132 2.12
141 2.56
64 0.83

Ecografia renala: dimensiuni normale ale rinichilor, corticala renala hiperreflectogena bilateral.
Testul Coombs: negativ
Întrebarea 1
Care este în acest caz diagnosticul de etapă la bolnav?se poate formula un diagnostic diferențial
de etapa?
Întrebarea 2
Formulați diagnosticul pozitiv pe baza argumentelor prezentate
Răspunsuri
Întrebarea 1 (/50)
Se poate discuta despre insuficienţa renala acuta, entitate clinica care, adaugandu-se anemiei si
trombocitopeniei, impune diagnostic diferential cu:
1. Sindromul hemolitic-uremic: anemie hemolitica microangioapatica + trombocitopenie +
retentie azotata. (/25)
2. Sepsisul sever (cu punct de plecare digestiv)(/25)

Întrebarea 2 (/50)
Sindrom hemolitic si uremic
1. anemie hemolitica microangiopatica(paloare, valori ale Hb)
2. trombocitopenie,
3. uremie.
4. Debut printr-un episod de gastroenterita acuta cu E. coli

Se stabileste pe baza: anamnezei, examenului clinic si de laborator:

Hemoleucograma si frotiul de sange periferic: anemie hemolitica microangiopatica (schizocite in
frotiul de sange periferic), reticulocitoza, leucocitoza, trombocitopenie. Probe renale: uree,
creatinina; in sumar: hematurie microscopica, proteinurie
Comentarii
Forma usoara de SHU, cu prodrom gastroenteritic după infecție cu E. coli cu prognostic
favorabil.
Valorile tensionale s-au mentinut in limite normale ( ~ 100/60 mm Hg).
Desi a fost izolata din coprocultura E.coli, nu poate fi incadrat in SHU tipic deoarece nu a fost
precizat serotipul E. coli 0 157:H7.