Sunteți pe pagina 1din 6

CLryANTDEINCEPUT

Firi doar 9i poate, povestea Zenei s-ar cuveni si inceapl cu


ea lnsigi. Trebuie si se fi petrecut c6ndva demult, intr-un
loc depirtat igi zice Tony; undeva intr-un spafiu cefos gi
extrem de confuz. O stampd europeani, colorati manual
in ocru, scildatd intr-o lunini solari prdfoasi, reprezen-
tAnd o puzderie de hrfe desig de frunze cu o incren-
- un
glturi de riddcini seculare, indiritul cirora, ascuns
privirilor, in listirit se petrece ceva merunt, dar inspii-
mantetor, sugerat doar printr-un carAmb de cizmtr sau
printr-o m6ni atAmAnd firi vlagi.
Cel putin aceasta este impresia care persisti in mintea
ei. Numai cA atatea lucmri fuseseri gterse, inviluite gi voit
inculcate, incat Tony nu mai e siguri care dintre povestirile
Zeniei despre ea inslgi s.a petrecut aievea. Acurrr i-ar fi
greu s-o mai intrebe qi, chiar daci ar putea, Zenia tot nu
i-ar rispunde. Sau ar minfi-o. Ar minfi-o senin, cu glas tre-
muraq gatuit de o jale inibuqiti, ori goviielnig ca gi cum
s-ar spovedi; ori ar minli-o cu o mdnie rece, sfidetoare, iar
Tony ar crede-o. Aqa cum se mai int6mplase, de altfel.
Apucn de un cnpildL de un ficel, gi pooestea x detpdni de la
size. Aga igi incepe Tony una dintre cele mai intortoclEate
10 MencARsrArwooo Miteasa hotomand 11

prelegeri cea asupra dinamicii masacrelor spontane. dupi ele lucrurile n-au mai rimas aceleaqi. Sunt cele care
-
Metafota vizeaze lesutul sau tricotatul gi foarfeca de croi- ne oferi atit trceputul, cAt 9i sfArgitul. Nagterea 9i moartrea,
torie. ii place sd se foloseasci de ea: ii place expresia ugor de exemplu, sau cisitoria. $i rdzboaiele.
uluiti de pe chipurile celor care-o asculti. Ceea ce-i di gata in ciuda gulerelor ei tivite cu danteli, pe Tony tocrnai
eimpletirea imaginii domestice cu aceea a distrugerii san- rizboaiele o intereseazi. ii plac conduziile clare.
geroase in mas5, care i-ar fi mers la inimi Zeniei, dacd te La fel ca Zeniei, sau cel Putin a$a cedea Tony cAndva.
gAndegti la inclinalia ei pentru astfel de aiureli gi de con- Acum nu mai e atAt de sigurd.
tradic,tii violente. Nu numai ci le savur4 dar le qi plismuia.
De ce o fdcea, e greu de spus. Fie, atunci, o alegere arbitari, un moment decisiv: 23 oc-
Tony nu inlelege cum de se simte obligati si afle. Dupi tombrie 1990. O zi senine, insoritd, neobignuit de caldi
atAta vreme, cui ii mai pasi de ce? Nenorocirea e nenoro- pentru perioada aceasta a anului. Marfi. Blocul sovietic se
cire; pentru cei implicafi nu se mai poate face nimic, mortii ndruie, vechile dispar, triburile risiritene se pun din
hirli
sunt morF' molozul rdmAne moloz. Nu are niciun rost sd nou in migcare, incilc6nd hotarele fragile. in Golf e zarvl,
mai zibovegti asupra cauzelor. Zenia a fost o piazi-rea, tre- piata imobiliard se duce de ripi, iar in stratul de ozon s-a
buie sd fie lisatd in plata Domnului. La ce bun si-i mai des- cescat o gaure mare. Soarele trece in constelafia ScorPic
coperi resorturile? nului, Tony igi ia masa de prAnz la Toxique cu cele doui
Pe l6ngi toate aceste4 Zenia e o incAlceali, un nod; dacd prietene ale sale, Roz gi Charis, peste Lacul Ontario adie o
Tony ar fi in stare si dea de un cipitAi de care si trag5, brizi molaticS, iar Zenia se intoarce printre cei vii.
multe ar iegi la lumini pentru toti cei implicafi, inclusiv
pentru ea. Sau, cel pufin, aga speri Tony, care, ca toti isto-
ricii, are incredere tr puterea binefdc{toare a explicafiilor.

Problema e de unde si pomegti, pentru cd nimic nu incepe


cu firceputul 9i nimic nu se termine cu sfArgih:! totul nece-
site o prefat6, un post-scriptum, o consemnare a eveni-
mentelor simultane. Istoria e un edificiu in construcfie, le
spune ea studenlilor. Pofi plasa intrarea oriunde, alegerea,
oricum ar arita fiind arbitrare. Totugi, existe momente
definitivg momente pe care le folosim ca puncte de refe-
rinli, pentru ce ele ne frAng sirnpl continuitdfi 9i schimbd
sensul timpului. Daci zibovirn asupra lor, putem spune ci
Mireasa hotomand

ea capotul de Viyella gi gosetele de bumbag iar peste ele


TOXIQUE pe cele de purtarq din lAni cenugiq apoi iSi pune papucii.
Picioareleii sunt reci tot tinpul semn de hipotensiune.
-
Papucii au formi de raton gi i-au fost ddrui$ de Roz cu ani
ir urmd, din motive bine intemeiate. Sunt identici cu cei pe
care Roz ii cumpirase pentru gemenele sale pe vremea
2 cand aveau opt ani; p6ni gi mirimea e aceeagi. Acum rato-
nii au inceput se semene cu nitte gobolani; unuia ii lipsegte
un ochi, dar Tony nu se indure niciodati si arunce lucm-
rile.
Tony igi lasi picioarele astfel firciltate s-o duci tiptil de-a lun-
gul holului, in camera ei de lucru. ii place si-gi peceaci
Ca totdeauna, Tony se scoali la qase gi iumetate. West mai
acolo primul ceas al diminetii, simte cA asta o face si-qi
doarme inci, mAriind ugor. Probabi.l ci strigi in vis; acolo
adune gAndurile. lncdperea di spre es! aga ci prinde ri-
sunetele sunt totdeauna mai putemice. Tony ii contempli
siritul soarelui atunci cAnd e senin. Ca astizi.
dripul adormif linia colluroasi a birbiei, relaxati p6ni la
Draperiile din camera ei de lucm sunt noi, verzi, im-
blAndefe, pleoapele ce-i acoperi delicat ochii de un albas-
primate cu palnieri gi cu fructe exotice, iar fotoliul e aco-
tru nepemantesc, de pushric. E fericiti ciJ gtie in viald; fe-
perit cu pemite asortate. Roz a aiutat-o se aleage materialul
meile triiesc mai mult ca birbafii. Ei au inima ceva mai
gi-a convins-o si scoate banii. Dace ar fi fost dupi ea, n-ar
slab5, uneori cad pe neaqteptate gi, degi ea gi West nu sunt
fi dat niciodati alat. A^cultd ce-ti spun, iubito
bitrfi s-ar putea spune ci dimpotrive multe femei -zisese
- -, Roz e un chitipir.In orice caz, este exact ce-i lipsea camerei in
-
de vArsta ei s-au trezit dimineata 9i gi-au gdsit so$i morfi
carc stai sd gAfldegtL E ztorba de ambianla ta mentald. Desmto-
lSngi ele. Pentru ea, gAndul acesta nu are nimic morbid. rosegte-te de albastrul dla marindresc aechi gi mohor6t! Atdta
De fapt are mai multe motive pentru care e fericiti. E Iuuu meili gi tu. Sunt zile c6nd Tony se simte coplegiti de
fericiti pur gi simplu ci West existi pe fafa pim6ntului 9i lianele alea in formi de pilnie, de fructele portocalii de
tr casa asta qi c5, in fiecare seard, se culci alituri de e4 9i mango, sau de ce-or mai fi ele, numai ci pe ea o intimi-
nu in alt5 parte. Cu toate cele intamphte gi in ciuda po- deaz{ decorafiudle interioare gi ii e greu sI reziste in fala
vegtii cu Zenia, a rimas aici. Pare, intr-adwir, ul rniracof priceperii lui Roz.
gi sunt zile c6nd miracolul o coplegegte. ii sr:nt mai apropiate celelalte lucruri din birou. Cirfiie
incetiqor, ca sd nu-I trezeascd, igi cauti pe bAjbiite oche-
9i hArtiile, aranjate intr-un teanc pe covor; pe perete, o gra-
larii pe noptieri, apoi se shecoari jos din pat. igi trage pe nrri reprezentind bit{lia de la Trafalgar gi inci una cu
Mencener Arwooo Mireasa holomand 15

Laura Secord imbricatd intr-un alb ireal, mAn6ndu-qi vaca in cAnd citeva {raze de la coadd la cap: eoititepmoc roliigo-
mititicd de-a lungul liniilor americane, ca sd-i avertizeze pe Ionhet a[niitp etse iuluiobzdr alniit$. C6t era de adevirat! Ea
britanici in timpul rdzboiului de la 1812. in dulepiorul insigi o spusese de atatea ori.
verde zac ingrimidite wafuri de memorii de rizboi cu col- Astazi corecteaze repede, e bine sincronizati. MAna
turile indoite, colecfii de scrisori gi volume decolorate de stange gtie exact ce face dreapta. Emisferele ei lucreazi la
reportaje ficute in prima linie a frontului de ziarigti de mult superlativ, nu efsti decAt o ugoari penumbri, o alunecare
uitafi, precum gi cAteva exemplare din cele doui cdrti pu- abia simfitd.
blicate de Tony, Clnci ambuscade gi Pstru cauze pietd.ute. Me-
ticulos documentatd, o interpretare noud, proaspdtd scriu Tony corecteaze lucrdri pAni la opt firi un sfert. Lumina
-
revistele citate pe volumele elegante . Vzeazd senzafionalul, soarelui inundd trcdperea auriti de frunziqul galben de
afard; pe deasupra trece un avior; de-a lungul strizii vine
- sct\t cele
se pierde in digresiuni, sufocatd de detalii obsesizse

necitate. De pe ultima coperti se zgaiegte Tony, cu nigte magina de gr:noi, huruind ca un tanc. Tony o aude, pornegte
ochi de buirili 9i nas de spiridug, mai tAniri ca acum, ugor iute, coboard scdrile in papuci pAni la bucdterie, scoate
incn:ntati incercAnd si pard importanti. sacul de plastic din cutia de gunoi, il risucegte gi-l innoadi
Pe lAngi birou mai are o plangetd de arhitect cu un la gurd, aleargd cu el la intrare, di fuga pe treptele pridvo-
taburet rdtitor care o face si pard dintr-odati mai inalti. Se rului, ridic6ndu-9i poalele capotului. Nu trebuie si iuleascd
agazi pe el cAnd corecteazl lucrdrile trinestriale ale stu- pasul decit pe o porliune foarte scufte ca se prindi camio-
denfilo4 ii place se stea cocoFti pe taburet gi si-gi legene nul. Birbatii rAnjesc la ea: nu e prima datd c6nd o vid in
picioarele scurte in fala lucririlor la care privegte de de- capot. West e cel care trebuie sd ducd gunoiul, dar uiti
parte, in timp ce le corecteazi, de parce ar picta. Asta pen- mereu.
tru ci miopiei pe care a avut-o dintotdeauna i se adaugd gi Se intoarce in bucdtirie ca si facd ceaiu! pune ibricul
o hipermetropie. CurAnd, soarta ii va fi pecetluiti de o pe foc, mdsoard cu grijd cantitatea de frunze qi cronome-
pereche de ochelari bifocali. treazi timpul de opirire cu aiutorul ceasului de mAni cu
Noteazi lucririle cu stAnga, folosindu-se de creioanele cifre uriage. A invdfat sd faci ceaiul de la mama ei unul
-
dintre pufinele lucruri utile care i-au rimas de la ea. Tony
de diferite culori pe care le line intre degetele de la m6na
dreapti, ca pe nigte pensule; rogu pentru comentarii qtie si faci ceai de la noui ani. igi amintegte cum se cocota
proaste, albastru pentru cele bune, portocaliu pentru gre- in picioare pe taburetul din bucitirie, cum mesura, tuma
qeli de ortografie gi mov pentru semnele de intrebare. qi ducea cegtile la etaj, clitin6ndu-se ugor, pSnd la patul ir
Uneori igi schimbi mAinile. Dupi ce termind cAte o lucrare, care mama ei stetea intinsi sub un ceargaf o movilili
-
rotunjiti, albi ca zlpada. O, ce bine! Pune-l aici! Ma tirzil.t,
o arunci gi aceasta cade pe dugumea fognind cu un oftat
de mu$umire. Ca si-qi alunge plictiseala, citegte din cAnd gisea ceagca rece, neatinsi.
16 MARGARETATwooD Mireasa hotomand 17

$terge-0, mamd! zice


ea in gind, dmam, o-egret$. O Cu toate acestea, pane 9i numele Zeniei trezegte in ea
-
alungd pentru a nu gtiu cAta oard. vechiul simldmAnt de umilinti, de ofensi gi de durere con-
West bea mereu ceaitrl pe care i-l face Tony. ii accepti fuzi. Sau cel pufin un ecou al acestuia. Cert este cA in anu-
totdeauna ofrandele. CAnd urci la etai cu ceagca, il gisegte mite momente dimineata deweme sau i:r toiul noptii
ir picioare, la fereastra din spate care di inspre curtea - -
ii e tare greu si creadi ci Zenia s-a pripidit cu adevirat.
pustie gi devastati de toamni. (AmAndoi spun ci vor sidi Fird si vrea, in ciuda acelei pirticele ra$onale din e4 Tony
plante acolo, ceva mai tArziu, curAnd. Niciunul n-o face agteapta ince s-o vadi strecurAndu-se pe vreo ugi rSmasi
insn.) E deja imbrncat in jeangi 9i intr-un tricou pe care scrie descuiatS, citirAndu-se pe vreo fereastri uitati deschisi.
Solzi I Cozi $ e desenati o broasci lestoasi. Vreo organi- Se indoiegte ci s-ar fi evaporat ag4 pur qi simplrr {Are se
zatie care se ocupi cu salvarea amfibienilor gi a reptilelor, lase nimic in urmi. Prea marcase totul in jurul ei; vitalita-
fdri prea mulfi membri ins5, igi zice Tony. Mai sunt atAtea tea aceea nefasti trebuie si se fi aciuat pe undeva.
alte lucmri, in zilele noastre, care au nevoie si fie salvate. Tony strecoari doui feliuie de pAine in prijitor, apoi
Ji-am adus ceaiuf spune ea.
-West scotoceste prin bufet dupd nigte gem. Zeria e moartd, fi7
se apleaci sd o sdrute, frangandu-qi trupul degirat,
incape nicio indoiali. Dusd pentru totdeauna! S-a ales
ca o cimili care se agazi.
prafu' de ea!
- Iart5-mi
pentru gunoi, zice el.
De cAte ori ast4 Tony trage aer adinc
se gAndegte la in
Nu-i nimic. N-a fost greu. Un ou sau doui?
-O dat5, in timpul cursei ei matinale cu gunoiut, iqi agi- pldmAni, apoi expiri prelung, ugurati.

fase capotul gi plonjase pe scirile din fafi. Noroc ci ateri-


Funeraliile Zeniei au avut loc cu cinci ani, nu, cu Patru ani
zase chiar pe sacul care a gi plesnit, de altfel. Nu i-a spus
qijumitate in urmi. Era in martie, Tony i$i amintegte per-
nimic lui West despre asta. E mereu griulie cu el. $tie cAt e
fecu o zi mohorAti, ploioasS; mai tArziu a i:rceput lapovifa.
de fragil, cAt de ugor igi pierde cumpitul.
Atunci a fost surprinsi cd venise atAt de putini lume. Mai
ales birba! cu gulerele ridicate. Evitau sd stea in primul
t1
J r6nd qi se tot dideau in spatele celuilalt, de parcd se fereau
sd fie vizu!.
in tinp ce fierbe ouile, Tony se gAndegte la Zenia. Si fie o Mtch, soful fugar al lui Roz, nu printre ei, a ob-
se afla
presimtire? Nicidecum. Zmia ii vine in minte mai des servat Tony cu interes, dar qi cu o ugoard dezamigire, degi
acum decat cand era in viap. Moarti nu prea mai repre- ii pirea bine pentru prietena ei. O simlea pe Roz intin-
zinti o ameninfare qi n-are de ce s-o mai alunge si-i dea z6ndu6i gAtul, scrutAnd toate chipurile; firi indoiali ci se
brAnci in cotlonul nipidit de piianjeni in care igi gonegte aqteptase se fie Qi el acolo. La ce bun? Daci ar fi venit, ar fi
Tony umbrele. avut loc o sceni de toati frumusetea.
Mlncenrr Arwooo Mireasa holomand 19

Seuita gi Charis, ceva mai discret, numai ci Tony n-avea avea indoieli asupra ambilor termeni'. neoinouatd nu era
de unde sd gtie daci vreunul din birbalii aceia era Billy, nicidecum adjectiwul preferat al Zeniei atulci cAnd se refe-
pentru ci nu-l cunoscuse. Apiruse qi apoi se ficuse nevi- rea la ea insigi, iar stafutul ei caracteristic nu era, in niciun
zuf intr-o perioadd in care ele doui nu se firtAlniseri deloc. caz, acela de spectator. Dar avocatul n-a mentionat ce ceutas€
Drept e, Charis ii aritase o fotografie, cam neclari insi, ea acolo, pe o stradi din Beirut al cirei nume nici micar nu
unde Billy purta barbi gi nu i se vedea cregtetul capului. fusese pomenit. in schimb, a spus ci lrrmea iqi va aduce,
$i-apoi, dripurile birbatilor se transforme mai mult decat multi weme, aminte de ea. ,,Afurisitul dsta are drePtate",
ale femeilor odatd cu trecerea timpului. Sau gi le pot schimba i-a goptit Roz. ,,Iar cind a vorbit de m arele ei curaj , s-a releit
dupi dorinfd: ba igi lasd barbi, mustali, ba gi le rad. la ldlele ei mai." Tony a gdsit remarca lipsiti de gusf av5nd
Tony nu cunogtea pe nimeni de acolo, bineinleles, in in vedere cd lAlele Zeniei nu mai constituiau un subiect de
afari de cele doud prietene ale sale, care, aqa cum spusese discufie. Dupi pirerea ei, Roz sdrea adeseori peste cal.
Roz, n-ar fi pierdut pentru nimic in lume o asemenea oca- Zenia nu se mai afla acolo decAt prin spirit, a sPus avo-
zie. Jineau cu tot dinadinsul sl se asigure de iegirea din catul, gi prin cenuga pe care se pregiteau s-o inhumeze in
scend a Zeniei, si gtie cd era definitiv ,,inoperantd", dupd cimitirul Colina Bucuriei. Chiar aga s-a expimat, s-o tnhu-
cum se exprimase Tony insigi. Charis folosise cuvAntul rneze. Aceasta fusese dorinta Zeniei, consemnata in testa-
Iinfttitd. Roz zisese kaput. ment: sd fie in}umatd la umbra unui pom.
Termenul inhumat nt se potrivea deloc cu ea. $i nici
Ceremonia a fost prost organizate. Pirea incropitd in grabi pomul. La drept vorbind, nici faptul ci-gi ficuse testamen-
gi s-a pehecut in incinta capelei funerare o incipere tul gi ci-gi angajase avocat nu avea nimic comun cu ea. Dar
-
greoaiq zugrivite in rogu-firchiE care ar fi umplut-o de dis- nu puteai gti niciodate: oamenii se schimbau. De ce, de
prel pe Zenia. Erau gi cAteva buchete de flori, crizanteme exemplu, le trecuse Zenia pe ele trei pe lista celor care
albe. Tony nu-qi inchipuia cine ar fi putut se le himite. Ea urmau sd fie anuntagi in cazul cd murea? Remugcare? Sau
una nu ficuse un astfel de gest. o modalitate de-a le rAde in nas pentru ultima oard? Tony
Un birbat irtr-un costum albastru, care s-a prezentat ca nu vedea totugi sensul celei de-a doua ipoteze.
fiind avocatul Zeniei acelagi, de altfel, care o sunase pe Avocatul nu le-a fost de niciun folos; tot ce avea era o
-
Tony si-i spuli de funeralii a fecut o scurte evocare. a listd cu nume cel putin, aga pretindea. Oricum, Tony
-,
calitiflor defunctei, unde curaiul stitea pe primul loc, degi
- sau,
nu se a$teptase sd i-o dezvdluie pe Zenia. Mai degrabd, dim-
Tony nu considera moartea Zeniei deosebit de curaioasi: potrivi. ,,Pii, n-afi fost prietena ei?" a intrebat el pe un ton
sirise in aer intr-un atac terorist din LibaO sau cam aqa aoszator ,Ba da" , i-a respuns Tony. ,,Dar cu multd vreme in
ceva, care nu o vizase pe ea. Pur qi simplu se intimplase sd urm6." ,,Zenia avea o memorie excelenti", a adiugat avo-
fie pe-acolo. O spectatoare nevinovate, a zis avocatul. Tony catul gi a oftat. Tony mai auzise astfel de oftaturi.