Sunteți pe pagina 1din 8

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

A. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE (siguranta fizica, psihica si


materiala).

Definitie
Nevoia de a evita pericolele este o necesitate a fiintei umane pentru a fi protejata
contra tuturor agresiunilor interne sau externe, pentru mentinerea integritatii sale
fizice si psihice.

I. INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

Organismul uman este protejat contra agresiunilor de toate felurile el este


capabil sa-si mentina integritatea sa prin mecanismele naturale de autoaparare

I. 1. 1. FACTORII CARE INFLUENTEAZA SATISFACEREA NEVOII

I. 1. 1. 1. Factori biologici
a) Varsta – persoana adulta are abilitatea de a se proteja, are cunostinte despre
sine si dezvoltarea sa;
- copilul – percepe sensul pericolului si in functie de ritmul
dezvoltarii sale mintale, descopera putin cate putin autoprotectia contra
pericolelor, pana la varsta adulta
- persoanele in varsta – prezinta diminuarea functiilor senzoriale si
motorii si, in consecinta, trebuie sa-si ia masuri particulare de autoaparare;
b) Mecanismul de autoaparare – individul poseda mecanisme de autoaparare
innascute sau insusite de-a lungul experientei sale; rezistenta la imbolnaviri este
data de protectia sa imunitara naturala sau dobandita, prin crearea de anticorpi
specifici in urma unor imbolnaviri infectioase sau prin vaccinare.
I. 1. 1. 2. Factori psihologici
a) Emotiile si anxietatea – pot provoca la individ utilizarea mecanismelor de
aparare care permit conservarea integritatii fata de agresiuni de ordin psihologic.
b) Stresul – fiecare stare de stress poate influenta adaptarea individului la
toate formele de agresiune stimulate de mecanismele de aparare.
I. 1. 1. 3. Factori sociologici
a) Salubritatea mediului – un mediu sanatos este esential persoanelor pentru un
trai fara pericole. Sunt necesare urmatoarele conditii:
- temperatura ambianta 18,3 grade C – 25 grade C;
- umiditatea intre 30%-60%
- lumina – nici prea intunecoasa, nici prea luminoasa;
- zgomot – a carui intensitate sa nu depaseasca 120 decibeli
- mediul ambiant sa contina un minim de microorganisme, produse chimice, fum
- conditii de securitate (precautie atunci cand se folosesc aparate, obiecte care ar
fi surse de accident)
b) Rol social – in functie de exigentele locului de munca si ale muncii lor,
indivizii trebuie sa utilizeze masuri de protectie impotriva tuturor pericolelor
Astfel, salariatii trebuie sa aiba un mediu inconjurator si conditii de munca care
sa permita satisfacerea nevoilor de munca; cei cu un post cu responsabilitati
trebuie sa foloseasca perioada de destindere pentru a preveni stresul si
surmenajul.
c) Organizarea sociala – societatea prevede masuri legale care trebuie luate
pentru protectia individului contra pericolelor; in toate societatile sunt legiferate
masuri de prevenire a accidentelor, de prevenire a imbolnavirilor; in plus,
societatea se ocupa si de bunul mers al individului pe parcursul anilor de viata,
prin masurile de protectie si de asigurari sociale. Aceste masuri vizeaza:
prevenirea imbolnavirilor si mentinerea starii de sanatate, folosind un evantai
multiplu de metode de educatie, informatii, publicitate etc.
d) Clima – in functie de clima, individul utilizeaza metode de autoaparare fata
de conditiile nefavorabile climatice, in locuinta sau in locurile colective.
e) Religia – practicarea unor religii este o preocupare ideologica ce permite
individului sa-si mentina o securitate psihologica.
f) Cultura – masurile de protectie contra pericolelor sunt variate in functie de
cultura, ele sunt reliefate in traditii, fiind masuri socio-economice ale unei
societati.
g)Educatia – parintii informeaza copilul foarte drastic – privind masurile de
securitate ce trebuie luate in lunga perioada de crestere; scoala se ocupa de
educatia copiilor, adultul socialmente este obligat sa cunoasca posibilele
pericole pentru a stabili masuri de prevenire pe care sa le aplice.

I. 1. 2. MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

I. 1. 2. 1. Securitatea fizica : masuri de prevenire a: accidentelor; infectiilor;


bolilor; agresiunilor agentilor fizici chimici, agresori umani, animale si
autoagresiuni;
I. 1. 2. 2. Securitatea psihologica – starea de liniste a individului, care se simte
la adapost de toate pericolele. Individul poate realiza control liber asupra
mediului inconjurator.
Masuri: - metode de destindere, de relaxare si de control al emotiilor;
- utilizarea mecanismelor de aparare in diferite situatii;
- raspuns eficace si adaptat la agent stresant;
- practicarea unui obicei, crez, religie
I. 1. 2. 3. Securitatea sociologica :
Mediul sanatos : - salubritatea mediului;
- calitatea si umiditatea aerului 30%-60%;
- temperatura ambianta intre 18,3 grade C-25 grade C;
- fara poluare fonica, chimica, microbiana;
- mediu de siguranta;
- masuri de protectie sociala

I. 1. 3. INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA


INDEPENDENTEI NEVOII

Pentru mentinerea unui mediu sanatos:


- educa pacientul pentru evitarea poluarii atmosferei cu praf, incarcatura
microbiana prin stergerea umeda a mobilierului si aerisirea incaperilor
- indeparteaza sursele cu miros dezagreabil;
- participa la programe de propagande si control, de educatie a populatiei pentru
mentinerea unui mediu sanatos, in comunitate, unitati de invatamant.

Pentru prevenirea accidentelor:


- face educatie pentru prevenirea accidentelor, verifica daca sunt respectate
normele de securitate a muncii, normele ergonomice in unitatile cu activitati cu
risc de accidente
- exploreaza pericolele reale si cele potentiale la locul de munca si la domiciliu

Pentru prevenirea infectiilor:


- supravegheaza daca sunt respectate normele de igiena, salubritate, dezinfectie,
dezinsectie, deratizare si circuitele functionale
- asigura implicarea populatiei in aplicarea programelor pentru mentinerea si
promovarea sanatatii
- supravegheaza starea de sanatate a populatiei scolare prin controale periodice;
face controale periodice persoanelor cu risc crescut la infectie
- organizeaza – efectueaza : imunizarile obligatorii

II. Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a evita pericolele

Cand nevoia de a evita pericolele nu este satisfacuta, pot surveni mai multe
probleme:
1. Vulnerabilitatea fata de pericole
2. Afectarea fizica si psihica
3. Anxietate
4. Durere
5. Stare depresiva
6. Pierderea stimei de sine
7. Pierderea imaginii de sine
8. Pierdere- separare
9. Frica
II. 1. SURSE DE DIFICULTATE

II. 1. 1. SURSE DE ORDIN FIZIC


Insuficienta intrinseca - deficit senzorial
- lipsa de sensibilitate
- afectare fizica
Dezechilibru - durere
- dezechilibru electrolitic
- dezechilibru metabolic
Surmenaj - saturatie senzoro-perceptuala
II. 1. 2. SURSE DE ORDIN PSIHIC
Tulburari de gandire
Anxietate
Stres
Pierdere-separatie
Pierderea imaginii corporale
Situatie de criza
II. 1. 3. SURSE DE ORDIN SOCIAL
Insalubritatea mediului
Poluare
Conditii deficitare de munca
Lipsa amenajarilor sanitare
Saracie-promiscuitate
II. 1. 4. LIPSA CUNOASTERII
insuficienta cunoastere de sine, a altora si a mediului inconjurator
II. 2. VULNERABILITATEA FATA DE PERICOLE

Susceptibilitatea individului de a fi afectata integritatea sa fizica si psihica.


Pericolul de infectii, accidente, boli este mare la organismele slabite, obosite,
surmenate..

II. 2. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

II. 2. 1. 1. Predispozitie la accidente: raniri, caderi


Neatentia poate fi responsabila de accidente rutiere, de munca sau alti agenti
traumatici, fizici,chimici
Tegumentele pot fi lezate prin contact prelungit cu substante iritante,
corozive, in lipsa
echipamentului de protectie
Aparitia de leziuni la nivelul spatiilor interdigitale, plici datorate umezelii,
caldurii, imbracaminte neadecvata
Deshidratarea, edematierea predispun tegumentele la lezare
II. 2. 1. 2. Predispozitie la infectii: gripa, abces etc.
Neingrijirea corespunzatoare a acestor infectii poate da complicatii mai mari
(pulmonare, cardiace, ale sistemului nervos, septicemie)

II. 2. 1. 3. Predispozitie la: imbolnaviri frecvente, fatigabilitate, surmenaj


Imbolnavirile frecvente favorizeaza scaderea rezistentei organismului de
autoaparare
Fatigabilitate – slabire fizica, adinamie, lipsa de forta
Surmenaj – fatigabilitateaa excesiva care influenteaza organismului; apare in
urma unui exces de efort fizic, psihic – munca extenuanta

II. 2. 1. 4. Comportament depresiv si agresiv


Comportamentul poate fi modificat cu tendinta spre depresie sau agresivitate
in foarte multe boli psihice; bolnavul poate avea tentativa de sinucidere sau
poate deveni agresiv fata de cei din jur. In unele forme instabile in cadrul unor
psihopatii, bolnavii pot face acte antisociale – incendieri. In alte cazuri, bolnavii
pot face actiuni impulsive – crima, automutilare, sinucidere.

II. 2. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI

Pacientul sa beneficieze de un mediu de siguranta fara accidente si


infectii
- asigura conditiile de mediu adecvate, pentru a evita pericolele prin accidentare
- amplaseaza pacientul in salon in functie de starea sa, afectiunea si
receptivitatea sa
- ia masuri sporite de evitare a transmiterii infectiilor in cazul imbolnavirilor cu
boli transmisibile – prin izolarea pacientilor, respectarea circuitelor, masuri de
igiena spitaliceasca (conditii de cazare, microclimat, alimentatie, aprovizionare
cu apa, indepartarea rezidurilor, sterilizare, curatenie, dezinfectie)
- urmareste si aprecieaza corect potentialul infectios al pacientului, receptivitatea
sa si aplica masurile de izolare a surselor de infectie
- alege procedurile de investigatie si tratament cu risc minim de infectie
- informeaza si stabileste impreuna cu pacientul planul de recuperare a starii de
sanatate si crestere a rezistentei organismului, efectueaza imunizarile specifice si
nespecifice necesare

Pacientul sa fie echilibrat psihic


- favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu
- creeaza un mediu optim pentru ca pacientul sa-si poata exprima emotiile,
nevoile
- ajuta pacientul sa-si recunoasca anxietatea
- furnizeaza mijloace de comunicare adecvate starii pacientului; furnizeaza
informatiile de care are nevoie
-furnizeaza explicatii clare si deschide asupra ingrijirilor programate
- invata pacientul tehnici de relaxare
- face masaj al spatelui, mainilor si picioarelor
- incurajeaza pacientul la lectura, activitati etc, pentru a inlatura starea de
anxietate
- asigura legatura pacientului cu familia prin vizite frecvente
- invata familia pentru a ingriji pacientul cu boli psihice, degenerative, daca este
necesar, in vederea reintegrarii sale sociale

II. 3. ALTERAREA INTEGRITATII FIZICE SAU PSIHICE ORI


AMANDOUA; EFECTUL UNEI BOLI SAU A UNUI STRES LA NIVEL
FIZIC SI PSIHIC

II. 3. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

II. 3. 1. 1. Semne inflamatorii


Semnele inflamatiei: - durere
- roseata locala a regiunii respective
- tumefactie (marirea in volum)
- limitarea miscarilor segmentului afectat
- caldura locala
3. 1. 2. Semne de insecuritate psihologica
o agitatie
o iritatie
o agresivitate
o neincredere
o frica
o idei de sinucidere

II. 3. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI IN CAZUL ALTERARII


INTEGRITATII FIZICE SI PSIHICE

Pacientul sa-si satisfaca nevoile in functie de starea de sanatate si gradul de


dependenta
- ajuta si suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor organismului
- determina pacientul sa participe la luarea deciziilor privind ingrijirile
- administreaza tratament medicamentos antiinflamator, antiinfectios
- aplica masurile de prevenire a complicatiilor septice
- foloseste metode de relaxare pasiva; de exemplu, terapie muzicala, masaj
Pacientul sa beneficieze de siguranta psihologica, pentru inlaturarea starii
de anxietate
- asigura un mediu de protectie psihica adecvat starii de boala a pacientului, prin
inlaturarea excitantilor psihici – aplica tehnici de psihoterapie adecvate
- asigura conditiile de mediu adecvate (camera izolata, aerisita, temperatura
adecvata, semiobscuritate)
- incurajeaza pacientul sa comunice cu cei din jur, sa-si exprime emotiile,
nevoile, frica, opiniile
- invata pacientul sa foloseasca mijloacele de autoaparare (pentru persoanele cu
risc sporit la pericol)

II. 4. ANXIETATE
II. 4. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA
Agitatie
Anticiparea evenimentelor negative
Frica
Bulimie sau anorexie
Facies crispat
Insomie
Polipnee, tahicardie
Transpiratii ,tremor
Voce tremurata

II. 5. DUREREA
II. 5. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA
Modificarea ritmului cardiac si respirator
Transpiratii abundente , diaforeza
Hta / hta
Dilatarea pupilelor = midriaza
Iritabilitate
Gemete, plans
Facies crispat.

II. 6. STARE DEPRESIVA


II. 6. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA
Apatie
Astenie
Slabiciune
Idei pesimiste
Inapetenta
Oboseala, plictiseala
Lipsa de interes
Tristete
II. 7. PIERDEREA STIMEI DE SINE
II. 7. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA
Idei pesimiste
Incapacitatea de a lua decizii
Lipsa increderii in sine
Reactii psiho-somatice
Sentiment de inferioritate
Sentiment de devalorizare

II. 8. PIERDEREA IMAGINII DE SINE


II. 8. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA
Perceperea negativa a propriului corp si a functiilor sale
Reactii psiho-somatice
Sentiment de frustrare

II. 9. PIERDERE-SEPARARE
II. 9. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA
Etape ale doliului: negare, furie, depresie, acceptare
Plans
Reactii de doliu anticipat
Sentiment de culpabilitate, tristete, de gol

S-ar putea să vă placă și