INSTALATII PENTRU

STINGEREA INCENDIILOR
UTILIZAND APA CA AGENT
DE STINGERE (NP086-05)
HIDRANTI INTERIORI

Conf.dr.ing. Daniela TEODORESCU

FACULTATEA DE INSTALATII
 INSTALAŢIILE INTERIOARE DE
ALIMENTARE CU APĂ RECE PENTRU
COMBATEREA INCENDIILOR
Echiparea tehnică a clădirilor cu diferite tipuri de instalaţii
de alimentare cu apă rece pentru combaterea incendiilor,
se face în funcţie de:
 destinaţia clădirii (de locuit, social-culturală,
industrială etc.);
 mărimea clădirii (volumul construit şi numărul de
etaje);
 numărul de persoane;
 gradul de rezistenţă la foc şi categoria de pericol de
incendiu a clădirii;
 importanţa clădirii sau a bunurilor şi materialelor
adăpostite în clădiri,
 alţi factori tehnici sau economici.
 TIPURI CARACTERISTICE DE CLĂDIRI
(P118)
 Construcţii: obiecte construite supraterane (cu sau
fără subsoluri ori demisoluri) sau subterane, având
următoarele destinaţii şi funcţiuni:
 civile (publice) pentru locuit, administraţie, comerţ,
sănătate, cultură, învăţământ, sport, turism, etc;
 de producţie şi/sau depozitare pentru activităţi
specifice de bază sau auxiliare, (hale, ateliere,
depozite, etc);
 mixte pentru diferite activităţi civile (publice), de
producţie şi/sau depozitare, ori civile (publice) şi de
producţie şi/sau depozitare, înglobate în acelaşi
volum construit.
TIPURI CARACTERISTICE DE
CLĂDIRI (P118)
 Construcţie (clădire) deschisă construcţie
descoperită sau acoperită tip "şopron", deschisă
perimetral pe minimum 2 laturi ori delimitată de
elemente neetanşe (plasă, trafor, etc).
 Construcţie (clădire) închisă clădire acoperită şi
închisă perimetral cu pereţi.
 Construcţie subterană construcţie realizată în
întregime sub nivelul terenului înconjurător (natural
sau amenajat).
 Construcţie clădire supraterană construcţie
realizată peste cota terenului înconjurător (natural sau
amenajat) şi care poate avea sau nu niveluri
subterane.
 TIPURI CARACTERISTICE DE CLĂDIRI
 Clădirile înalte sunt acele clădiri civile la care pardoseala ultimului nivel
folosibil este situată, faţă de terenul accesibil vehiculelor de intervenţie
ale pompierilor, la 28 m şi mai mult.
 Clădirile înalte care depăşesc 45 m constituie categoria de clădiri
foarte înalte.
 Sălile aglomerate se consideră încăperile distincte sau grupurile de
încăperi numai cu comunicaţie directă între ele, în care suprafaţa ce-i
revine unei persoane este mai mică de 4.00m2 şi se pot întruni simultan:
 orice număr de persoane, în sălile teatrelor dramatice sau muzicale;
 cel puţin 150 de persoane în celelalte săli de spectacole, săli de
întruniri, încăperi pentru expoziţii, cluburi şi case de cultură; atunci
când sălile respective sunt situate la parter, această limită poate fi
200 de persoane;
 cel puţin 200 de persoane pentru orice săli cu alte destinaţii şi cel
puţin 400 de persoane pentru vestiarele din anexele social-
administrative ale industriei.
DEFINITII - TERMENI
 INCENDIU proces complex de ardere, cu evoluţie
necontrolată, datorat prezenţei substanţelor
combustibile şi a surselor de aprindere, a cărui
apariţie şi dezvoltare are efecte negative prin
producerea de pierderi de vieţi, pagube materiale,
etc. şi care impune intervenţia organizată pentru
stingere.
 DENSITATE SARCINĂ TERMICĂ potenţial caloric
total al unui spaţiu, încăpere, etc, raportat la aria
pardoselii luată în considerare (J/m2).
 GRAD DE REZISTENŢĂ LA FOC capacitate globală
a construcţiei sau a compartimentului de incendiu de
a răspunde la acţiunea unui incendiu standard,
indiferent de destinaţia sau funcţiunea acestuia.
 GRADUL DE REZISTENŢĂ LA
FOC
 Rezistenţă la foc (RF) [h] - aptitudinea unor părţi sau
elemente de construcţie de a-şi păstra, într-un timp
determinat, capacitatea portantă, izolarea termică şi
etanşeitatea, stabilite prin încercări standardizate.
 Gradul de rezistenţă la foc al construcţiei sau al unui
compartiment de incendiu este determinat de
elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare şi se
precizează obligatoriu în documentaţia tehnico-
economică.
 Gradul de rezistenţă la foc (similar nivele de
stabilitate la foc) : I, II, III, IV, V
Instalaţiile interioare de stingere a
incendiilor
INSTALAŢIILE DE STINGERE A INCENDIILOR,
CU ACŢIONARE MANUALĂ
• reţele cu hidranţi interiori
• coloane uscate
INSTALAŢIILE DE STINGERE A INCENDIILOR,
CU ACŢIONARE AUTOMATA
 instalaţii automate cu sprinklere
 instalaţii automate cu drencere
 instalaţii fixe de stingere cu apă pulverizată
HIDRANTI INTERIORI
 Cladiri echipate cu hidranti interiori
 Constructia hidrantului
 Conditii de amplasare in cladiri
 Numarul de hidranti in actiune simultana
 Raza de actiune a hidrantilor
 Dimensionarea instalatiei:
 Caracteristicile hidraulice ale jetului
 Debite de calcul, presiuni disponibile
 Dimensionarea instalatiei
 Inaltime de pompare
 Rezerva de apa pentru incendiu
 HIDRANTI INTERIORI
 CLADIRI ECHIPATE CU HIDRANTI INTERIORI
Echiparea cu hidranţi de incendiu interiori a construcţiilor,
compartimentelor de incendiu şi a spaţiilor, potrivit scenariilor de
siguranţă la foc elaborate, se asigură, după caz, la:
 construcţii publice, administrative şi sociale, cu aria construită de
cel puţin 600 m2 şi mai mult de 4 niveluri;
 clădiri înalte şi foarte înalte, precum şi construcţii cu săli
aglomerate, indiferent de ariile construite şi numărul de niveluri;
 construcţii de producţie sau depozitare din categoriile A, B sau C
pericol de incendiu, definite, conform normelor în vigoare, cu arii
construite de minim 600 m2, precum şi depozite cu stive înalte
(peste 4 m înălţime);
 construcţii sau spaţii publice, administrative, sociale şi de producţie
sau depozitare subterane, cu aria desfăşurată mai mare de 600
m2;
 parcaje sau garaje subterane şi cele supraterane închise cu mai
mult de 2 niveluri.
HIDRANTI INTERIORI
HIDRANTI INTERIORI
 Hidrantul interior pentru clădiri
este un robinet de colţ, cu ventil,
prevăzut la intrare cu filet exterior
pentru racordarea cu o ţeavă de
oţel de 2", iar la ieşire cu filet
exterior pentru înşurubarea unui
racord fix, la care se racordează
furtunul din cânepă cu ţeava de
refulare.
HIDRANTI INTERIORI -
componenta
 Robinetul hidrantului
 Ţevi de refulare - Ţevile de
refulare pot fi: de mână, simple,
executate în trei variante, şi tip C
de mână
 Ajutajul hidrantului
 Furtun
 Cutii metalice pentru hidranţii
interiori.
 Racorduri, reducţii şi accesorii
pentru hidranţi interiori.
 Reducţiile de racorduri sunt
utilizate la îmbinarea tuburilor de
refulare. Pentru etanşarea
racordurilor se folosesc garnituri
din cauciuc.

 De mare utilitate pentru

personalul operativ (pompieri)
este dispozitivul pentru
înfăşurarea rapidă a furtunului
pentru hidrantul de incendiu.
Hidrant interior
CUTIA DE HIDRANT

 Cutia de hidrant poate fi:

 Varianta A: intr-o nisa in perete cu usa
 Varianta B: intr-o cutie incastrata intr-o nisa in
perete
 Varianta C: intr-o cutie montata in perete
 Dimensiunile cutiei de hidrant nu sunt
standardizate – avantaje – dimensiuni mai
reduse
HIDRANTI INTERIORI – RAZA DE
ACTIUNE
HIDRANTI INTERIORI – RAZA DE
ACTIUNE

Numărul de hidranţi interiori pentru combaterea incendiilor se determină ţinând seama de

numărul de jeturi care trebuie să atingă fiecare punct combustibil din interiorul clădirii şi de
raza de acţiune a hidrantului.
Raza de acţiune a hidranţilor se determină cu relaţia:

R = L j + L f [m] (2.42)

în care: R este raza de acţiune a hidranţilor, în m (fig. 2.104, a) ;

L j — proiecţia pe orizontală a lungimii jetului compact dată de relaţia:

Lj  L2c  ( h  1,25) 2 [m] (2.43)

în care: L c — lungimea jetului compact, în m. (tabelul 2.45);

h — înălţimea încăperii în care se montează hidrantul, în m;
L j  4 m, distanţă minimă de siguranţă;
L f — proiecţia pe orizontală a lungimii furtunului, în m (ţine seama de
sinuozităţile în plan orizontal şi vertical ale furtunului).
Amplasare hidranti interiori
 Ordinea de amplasare hidranti interiori:
 Langa intrari in cladiri
 In case de scari
 In holuri sau vestibuluri
 Pe coridoare
 Langa intrarea in incaperi
 In incaperi
 Atentie, la cladiri inalte – doar pe coridor, sau
in incaperi de acces in casele scarilor
Hidranti interiori - amplasare

Daniela TEODORESCU - nov 2009

 HIDRANTI INTERIORI
 Dimensionarea instalatiei:
 Caracteristicile hidraulice ale jetului
 Debite de calcul, presiuni disponibile
 Dimensionarea instalatiei
 Inaltime de pompare
 Rezerva de apa pentru incendiu
Jetul unui hidrant
Jetul unui hidrant
Ht
Lc  H c 

date experimentale :   1,19  80  0,01  Lc 
4

0,00025
date experimentale :  
d  10d 
3

H i  1  H i  Lc
Lc
Hi 
1
 Lc

d 2
qih  A 2 gH i   2 gH i
4
 Hidranti interiori – caracteristicile
jetului

in care β este un coeficient care

  90  LI  H c
o
depinde de unghiul ψ de inclinare
al jetului
LI    H c
 HIDRANTI INTERIORI

Debitul, qih, al jetului de apă se determină cu relaţia:

q ih  0,003477    d 2  H i [l/s] (2.44)

în care: µ = 0,97 ÷ 0,98 este coeficientul de debit;

d — diametrul ajutajului ţevii de refulare a apei;
Hi — presiunea necesară la ajutajul ţevii de refulare a apei,
determinată de relaţia

Lc
Hi  [mH2O] (2.45)
1
   Lc

HIDRANTI INTERIORI
 Debitul de calcul – valoarea minima a
debitului de calcul pentru un hidrant este 2,5
l/s, cf STAS 1478
 Presiunea apei asigurata la hidrant – rezulta
din NP086.
 Qc cunoscut => se determina presiunea
necesara Hi
Debite
de
calcul
hidranti
interiori
STAS
1478

Determinarea numărului de
hidranţi de incendiu interiori şi
condiţiile de amplasare a lor în
clădiri
 Numărul de hidranţi interiori
pentru combaterea
incendiilor se determină
ţinând seama de numărul de
jeturi care trebuie să atingă
fiecare punct combustibil din
interiorul clădirii şi de raza
de acţiune a hidrantului.
ANEXA NR.3, NP086-2005
Numărul jeturilor în funcţiune simultană
pentru instalaţii cu hidranţi de incendiu interiori
Numărul jeturilo
Destinaţia şi caracteristicile clădirii protejate în funcţiune
simultană
1
- Clădiri administrative, pentru turism, cult,
2
învăţământ, financiar bancare şi sport;
- Gări autogări şi aerogări;
- Spaţii accesibile publicului din staţiile de
metrou;
- Clădiri cu săli aglomerate, cu excepţia sălii;
a) cu un volum mai mic de 25.000 m3 1
b) cu un volum de 25.000 m3 sau mai mare. 2
- Clădiri pentru comerţ, cultură, sănătate şi
cele de învăţământ care adăpostesc copii
de vârstă preşcolară;
- Clădiri de producţie şi/sau depozitare;
- Clădiri cu funcţiuni mixte;
- Garaje, parcaje subterane sau supraterane
închise, clădiri şi spaţii subterane;
a) cu un volum mai mic de 5.000 m3 1
b) cu un volum de 5.000 m3 sau mai mare. 2
- Clădiri înalte; 2
- Săli aglomerate cu scenă amenajată şi săli
de competiţii sportive cu o capacitate de
peste 600 locuri:
a) situate în clădiri de gradul I şi II de 2
rezistenţă la foc.
b) situate în clădiri de gradul III şi IV de 3
rezistenţă la foc.
- Teatre dramatice sau muzicale, cluburi şi
case de cultură cu scenă amenajată:
a) cu mai puţin de 1000 locuri 3
b) cu 1000 locuri sau mai mult 4
- Clădiri foarte înalte
a) cu un volum până la 50.000m3 3
b) cu un volum peste 50.000m3 4
Debite si presiuni pentru hidrantii
interiori ANEXA NR.4

Debitele minime ale jetului compact şi pulverizat pentru hidranţi de incendiu interiori,
echipaţi cu furtunuri semirigide (STAS SR EN 671-1/2002)

Diametrul duzei de
refulare sau Debit minim de curgere Q [l/min] Coeficientul K
diametrul
(a se vedea NOTA)
echivalent,
[mm] P = 0,2MPa P = 0,4 MPa P = 0,6 MPa
4 12 18 22 9

5 18 26 31 13

6 24 34 41 17

7 31 44 53 22

8 39 56 68 28

9 48 66 80 33

10 59 84 102 42

12 90 128 156 64

NOTĂ: Debitul Q la presiunea P este calculat cu relaţia Q  K  10  P , în care debitul Q este

exprimat în litri/minut şi presiunea P în MegaPascali, în scara manometrică (1Mpa = 10 bar).
 Debite si presiuni pentru hidrantii
interiori ANEXA NR.5

Debitele minime ale jetului compact şi pulverizat pentru hidranţi de incendiu interiori,
echipaţi cu furtunuri plate (STAS SR EN 674-2/2002)

Diametrul duzei de
refulare sau Debit minim de curgere Q [l/min] Coeficientul K
diametrul
(a se vedea NOTA)
echivalent,
[mm] P = 0,2MPa P = 0,4 MPa P = 0,6 MPa
9 66 92 112 46

10 78 110 135 55

11 93 131 162 68

12 100 140 171 72

13 120 170 208 85

NOTĂ: Debitul Q la presiunea P este calculat cu relaţia Q  K  10  P , în care debitul Q este

exprimat în litri/minut şi presiunea P în MegaPascali, în scara manometrică (1Mpa = 10 bar).
Hidranti interiori – debitul de calcul

 pentru reţea comună cu alimentarea cu apă potabilă sau

industrială, debitul de calcul se determină adăugând la debitul
de incendiu al hidranţilor, debitul maxim de apă potabilă sau
industrială stabilit conform STAS 1478 sau a altor prescripţii
tehnologice, cu excepţia a 85% din debitul de calcul
necesar duşurilor şi a debitului pentru spălări tehnologice şi
a pardoselilor care nu se iau în calcul;
 pentru reţea separată, debitul de calcul şi numărul de jeturi
în funcţiune simultană se determină conform normelor.
 HIDRANTI INTERIORI – SARCINA
HIDRODINAMICA NECESARA
 Hnec = Hgh + Hi + hr [mH2O]
 în care :
 Hgh este înălţimea geodezică a hidrantului de
incendiu amplasat la cota cea mai mare faţă de
un plan de referinţă unic admis;
 Hi — presiunea necesară la ajutajul ţevii de
refulare;
 hr — suma pierderilor totale de sarcină
 HIDRANTI INTERIORI - PIERDERI
TOTALE DE SARCINA
Pierderile totale de sarcină se determină cu relaţia:

hr = hrc + hrf [mH2O] (2.46)

în care:
hrc — reprezintă pierderile totale de sarcină (liniare şi locale) pe traseul reţelei de
conducte de la hidrantul de incendiu spre punctul de alimentare cu apă al instalaţiei, calculate,
cu nomogramele din fig. 2.67, 2.68 sau 2.71, după caz.
hrf = MfQ2 = AflfQ2 = iflf — pierderea de sarcină liniară pe furtunul de racord al
hidrantului la ţeava de refulare, în mH2O;
Mf = Aflf — modulul de rezistenţă hidraulică a furtunului;
Af — rezistenţa hidraulică unitară a furtunului având valori redate în tabelul 2.48;
lf — lungimea furtunului;
Q — debitul de apă evacuat prin furtun;
if — pierderea de sarcină liniară unitară a apei la trecerea prin furtunul din cânepă

v2
hrc  hr ,lin  hr ,loc   i  l  
2g
Caracteristici retea alimentare hidranti
interiori
 Material? Plastic sau otel?
 Otel negru sau otel zincat?
 Racord pentru impiedicarea stagnarii apei
 Mai mult de 8 hidranti pe nivel  retea
inelara cu robinete de sectorizare (maxim 5
hidranti / nivel)
 Sisteme aer-apa pentru hidranti interiori?
Calcul hidranti interiori
 Stabilirea schemei izometrice de calcul
 Numerotarea tronsoanelor
 Tabel de calcul
Schema izometrica hidranti interiori
Schema izometrica hidranti interiori
 Tabel de calcul hidranti interiori
Calculul hidraulic al instalatiei de hidranti interiori (furtun plat)
Tronson qc L di dn v i i*l Σi*l Σζ hrl Σhrl Σi*l + Σhr Hg Hi Hnec
[l/s] [m] [mm] [mm] [m/s] [Pa/m] [mH2O] [mH2O] [-] [mH2O] [mH2O] [mH2O] [mH2O] [mH2O] [mH2O]
Ajutaj 2.5 - 13 13 - - - - - - - - - -
Furtun 2.5 20 50 50 1.27 900 1.80 1.80 - - - - - - -
trons 1 - -
trons 2 etc 31.14

Calculul hidraulic al instalatiei de hidranti

Tronson qc L di dn v i i*l Σi*l
[l/s] [m] [mm] [mm] [m/s] [Pa/m] [mH2O] [mH2O]
Ajutaj 2.5 - 13 13 - - -
Furtun 2.5 20 50 50 1.27 900 1.80 1.80
trons 1
trons 2 etc

i interiori (furtun plat)

Σζ hrl Σhrl Σi*l + Σhrl Hg Hi Hnec
[-] [mH2O] [mH2O] [mH2O] [mH2O] [mH2O] [mH2O]
- - - - - - -
- - - - - - -
- -
31.14
Nomograma calcul furtun hidrant interior
Nomograma dimensionare otel
Gospodaria de incendiu pentru hidranti
interiori
 Timpul de operare : 10 min; 60 min; 120 min.
 Pompe: active+rezerva (+ pilot?)
 Aspiratie dubla pentru pompe?
 Racorduri de tip B
 Racorduri de tip A