Sunteți pe pagina 1din 102

 

PDSQ
Chestionarul de screening
şi diagnostic psihiatric
Manual

Adaptarea ºi standardizarea PDSQ
pe populaþia din România

AUTORI

Mark Zimmerman, M.D.



Amalia Ciuca (coordonator)
Monica Albu
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
ZIMMERMAN, MARK
PDSQ : chestionarul de screening şi diagnostic psihiatric : manual : adaptarea şi standardizarea PDSQ pe
populaţia din România / Mark Zimmerman, Amalia Ciuca, Monica Albu. - Cluj-Napoca : Editura ASCR, 2010
Bibliogr.
ISBN 978-606-8244-04-4

I. Ciuca, Amalia
II. Albu, Monica

303:616.89

Ediţia în limba engleză

The Psychiatric Diagnostic Screening Questionnaire. Manual, Mark Zimmerman, M.D.


Published by WPS – WESTERN PSYCHOLOGICAL SERVICES
12031 Wilshire Boulevard
Los Angeles, CA 90025-1251
Copyright © 2001 by Mark Zimmerman, M.D. Translated and reprinted by permission of the publisher,
Western Psychological Services. Not to be reproduced in any form without written permission of Western
Psychological Services, 12031 Wilshire Boulevard, Los Angeles, California 90025, U.S.A. All rights reserved.

Copyright © 2001 Mark Zimmerman, M.D. Tradus şi reprintat cu permisiunea editurii Western
Psychological Services. Reproducerea integrală sau parţială în orice tip de format este interzisă fără acordul
prealabil în scris al Western Psychological Services, 12031 Wilshire Boulevard, Los Angeles, California
90025, U.S.A. Toate drepturile rezervate.

Ediţia în limba română

PDSQ – Chestionarul de screening şi diagnostic psihiatric. Manual.


Adaptarea şi standardizarea PDSQ pe populaţia din România
Coordonatorul ediţiei româneşti|Amalia Ciuca
Traducere din limba engleză|Dafina Ionuţiu
Coperta|Carolina Banc
Paginaţie şi prepress|Kitty Bojan
Lectura|Diana Breaz
Editor|Diana Breaz

Tipar|S.C. Cognitrom S.R.L., Cluj-Napoca

Pentru comenzi:
Tel.: 0264‑581499
www.cognitrom.ro
office@cognitrom.ro
 
 
Copyright © 2010 S.C. COGNITROM S.R.L.

Toate drepturile rezervate. Reproducerea integrală sau parţială a textului şi stocarea sa într-o bază de date,
fără acordul prealabil în scris al COGNITROM, sunt interzise şi se pedepsesc conform legii.
Cuprins

PARTEA I
Chestionarul de screening şi diagnostic psihiatric
- Mark ZIMMERMAN

Mulţumiri  9

Capitolul 1 - Introducere 11
Descriere generală 11
Modalităţi de utilizare şi limite  12

Capitolul 2 - Administrarea scalei 13


Administrare şi cotare 13
Cotarea scalei 13

Capitolul 3 - Interpretarea rezultatelor  21


Răspunsurile distorsionate 21
Scorul total la scala PDSQ  22
Subscalele PDSQ  23
Selectarea punctelor de secţiune pentru screening‑ul în scop diagnostic 24
Utilizarea flexibilă a punctelor de secţiune 24
Tulburarea depresivă majoră 25
Suicidul 25
Tulburarea de stres posttraumatic 25
Bulimia/Alimentaţia compulsivă 26
Tulburarea obsesiv‑compulsivă 26
Tulburarea de panică 27
Tulburările psihotice 27
Agorafobia 28
Fobia socială 28
Abuzul/Dependenţa de alcool 29
Abuzul/Dependenţa de medicamente 29
Tulburarea de anxietate generalizată 30
Tulburarea de somatizare 31
Ipohondria 31
Exemple de cazuri  32
Cazul 1: D‑l B 32
Cazul 2: D‑l H 35
Cazul 3: D‑ra R 36

Capitolul 4 - Construcţia scalei şi proprietăţile sale psihometrice  39


Scopurile care au motivat construcţia scalei PDSQ  39
Specificarea criteriilor diagnostice 39
Acceptarea diagnosticelor derivate din interviurile standardizate 40
Frecvenţele crescute de comorbiditate şi nivelul scăzut de recunoaştere
a comorbidităţii 40
Presiunea timpului şi constrângerile sistemului medical 4]
Conţinuturile scalei PDSQ  41
Subscalele PDSQ 42
Durata simptomelor şi reperele temporale 42
Inteligibilitatea itemilor  43
Participanţi  43
Instrumente  44
Rezultate 44
Fidelitatea şi validitatea scalei  47
Criteriile pentru modificarea subscalelor şi a itemilor 47
Participanţi 47
Instrumente 47
Consistenţa internă şi fidelitatea test‑retest  49
Validitatea discriminativă şi validitatea convergentă  52
Validitatea de criteriu 54
Rafinarea scalei PDSQ pe baza rezultatelor studiilor de validitate şi fidelitate 56
Rezumat 56

Capitolul 5 - Performanţa scalei la screening‑ul în scop diagnostic  57


Caracteristicile clinice ale participanţilor la studiul de screening  57
Date statistice care descriu performanţa unui test  59
Date statistice legate de performanţa scalei PDSQ  62
Consideraţii generale legate de screening‑ul în scop diagnostic  62
Punctele de secţiune 62
Falşii pozitivi în mediul psihiatric clinic 63
Anexa A - Itemii critici ai scalei PDSQ  65
Anexa B - Modificarea scalei PDSQ  67
Anexa C - Criteriile privind modificarea scalei PDSQ 77
Referinţe bibliografice  77

PARTEA A II-A
Adaptarea şi standardizarea PDSQ pe populaţia din România
- Amalia Maria CIUCA, Monica ALBU

1. Obiectivul studiului  83
2. Participanţi  83
3. Procedura  83
4. Date despre eşantionul folosit la normare/etalonare  85
5. Caracteristici psihometrice  87
5.1. Fidelitatea 87
5.2. Validitatea 88
5.2.1. Validitatea convergentă şi discriminativă 88
5.2.2. Validitatea de criteriu 90
6. Date statistice legate de performanţa scalei PDSQ  93
7. Interpretarea scorurilor obţinute prin aplicarea PDSQ  96
7.1. Scorul total la scala PDSQ – Lot clinic 96
7.2. Scorul total la scala PDSQ – Lot non-clinic 97
7.3. Subscalele PDSQ 100
Referinţe bibliografice  101
Lista figurilor

Partea I
Figura 1. Caietul testului PDSQ şi Fişa de sumarizare completate 15
Figura 2. Fişa de sumarizare pentru Cazul 1 (D‑l B) 33
Figura 3. Fişa de sumarizare pentru Cazul 2 (D‑l H) 34
Figura 4. Fişa de sumarizare pentru Cazul 3 (D‑ra R) 37
Figura 5. Funcţiile ROC pentru subscalele PDSQ 61

Partea a II-a
Figura 1. Procesul de traducere şi adaptare a chestionarului PDSQ 85
Figura 2. Funcţiile ROC pentru subscalele PDSQ  96

Lista tabelelor

Partea I
Tabelul 1 - Subscalele PDSQ 12
Tabelul 2 - Valorile punctelor de secţiune recomandate pentru a fi utilizate în
practica clinică şi caracteristicile asociate 22
Tabelul 3 - Caracteristici demografice şi clinice ale pacienţilor trataţi în unităţi
psihiatrice ambulatorii care au participat la studiile de fidelitate şi
validitate ale scalei PDSQ 46
Tabelul 4 - Fidelitatea scorurilor la subscalele PDSQ obţinute de pacienţii
psihiatrici trataţi ambulatoriu 49
Tabelul 5 - Fidelitatea şi validitatea scorurilor la itemii scalei PDSQ obţinute
de pacienţii psihiatrici trataţi ambulatoriu 50
Tabelul 6 - Corelaţiile dintre scorurile la subscalele PDSQ şi măsurători ale altor
sindroame  51
Tabelul 7 - Media scorurilor la subscalele PDSQ la pacienţii cu şi fără diagnostice
asociate 53
Tabelul 8 - Performanţa subscalelor PDSQ raportată la criteriile de modificare 54
Tabelul 9 - Performanţa itemilor PDSQ raportată la criteriile de modificare 55
Tabelul 10 - Caracteristici demografice şi clinice ale pacienţilor psihiatrici
trataţi ambulatoriu, care au participat la studiul care examinează
performanţa scalei PDSQ în screening 58
Tabelul 11 - Sensibilitatea şi specificitatea subscalelor PDSQ la diferite valori
ale punctelor de secţiune 59
Tabelul 12 - Valorile predictive pozitive şi negative ale subscalelor PDSQ la
diferite valori ale punctelor de secţiune 60

Partea a II-a
Tabelul 1 - Caracteristicile demografice şi clinice 84
Tabelul 2 - Compararea mediilor scorurilor între sexe în lotul clinic 86
Tabelul 3 - Compararea mediilor scorurilor între sexe în lotul non-clinic 86

7
Tabelul 4 - Consistenţa internă şi fidelitatea test-retest a subscalelor PDSQ
(lot clinic) 87
Tabelul 5 - Fidelitatea şi validitatea scorurilor la itemii scalei PDSQ 88
Tabelul 6 - Corelaţiile dintre scorurile la subscalele PDSQ şi măsurători ale altor
tulburări (N=183) 89
Tabelul 7 - Compararea mediilor scorurilor la subscalele PDSQ între pacienţii cu
şi fără diagnostice asociate 90
Tabelul 8 - Compararea mediilor scorurilor la subscalele PDSQ între populaţia
clinică şi cea non-clinică 91
Tabelul 9 - Procentajele itemilor bifaţi de pacienţii cu şi fără diagnostice asociate
fiecărui item 92
Tabelul 10 - Sensibilitatea şi specificitatea subscalelor PDSQ la diferite valori ale
punctelor de secţiune 94
Tabelul 11 - Valorile predictive pozitive şi negative ale subscalelor PDSQ la diferite
valori ale punctelor de secţiune 95
Tabelul 12 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru eşantionul clinic 98
Tabelul 13 - Transformarea cotelor brute în cote T pentru bărbaţi şi femei, lotul
non-clinic 98
Tabelul 14 - Valorile punctelor de secţiune recomandate pentru a fi utilizate în
practica clinică şi caracteristicile asociate 99

8
Mulţumiri

În primul rând, aş dori să le mulţumesc locuitorilor


oraşului Chicago care fac naveta la prima oră a dimineţii.
Ideea construirii scalei PDSQ s‑a născut pe autostrada
Dan Ryan, într‑o dimineaţă, în timpul unui blocaj în trafic,
în drumul meu spre stagiul de obstetrică şi ginecologie
pe care îl realizam în cel de‑al treilea an de studiu al
şcolii de medicină..Pentru a‑mi ocupa timpul şi pentru
a mă menţine implicat pe timpul şcolii, m‑am gândit
la unele direcţii viitoare de cercetare. De aici s‑a născut
ideea scalei PDSQ ‑ un instrument de screening prin
autoevaluare cu o acoperire largă, care se raportează la
nosologia folosită în prezent.
Toate eforturile mele în domeniul cercetării sunt
datorate mentorilor, prietenilor şi colegilor mei din Iowa
City. Bill Coryell, Bruce Pfohl şi George Winokur mi‑au
oferit oportunităţi, îndrumare şi cunoştinţe.
În ultimii şapte ani, am avut privilegiul să lucrez cu
un grup de cercetători şi diagnosticieni performanţi, care
au realizat evaluările, au analizat datele, au scris lucrările
şi şi‑au oferit asistenţa în a aplica pentru granturi.
În absenţa angajamentelor lor, conceptul proiectului
Metodele Rhode Island de îmbunătăţire a evaluării şi a
serviciilor în scop diagnostic nu ar fi putut fi implementat.
Şi, ca întotdeauna, sunt recunoscător pentru
dragostea şi susţinerea oferită de Caryn, Cali şi Kyle.

9
1
Introducere

Chestionarul de screening şi diagnostic cu nomenclatorul diagnostic actual. Mai mult


psihiatric (PDSQ) este un instrument de decât atât, aceste chestionare sunt prea lungi,
autoevaluare conceput pentru a detecta cele iar cotarea lor consumă prea mult timp pentru a
mai frecvent întâlnite tulburări de pe axa I a putea fi completate şi cotate în sala de aşteptare
DSM‑IV (Manual de Diagnostic şi Statistică a înaintea evaluării iniţiale. Un instrument de
Tulburărilor Mentale, Ediţia a patra, Asociaţia autoevaluare creat ulterior scalei PDSQ (Spitzer,
Americană de Psihiatrie, 1994) în unităţile Kroenke şi Williams, 1999) a fost conceput pentru
medicale şi ambulatorii destinate problemelor de a fi utilizat doar în mediile în care se acordă
sănătate mentală. Pe parcursul unei perioade de îngrijire primară.
10 ani şi după mai mult de 3000 de administrări,
instrumentul s‑a dovedit a fi convenabil, cu Descriere generală
o fidelitate crescută şi a fost validat, utilizând
criteriile de diagnostic şi diagnosticele derivate Scala PDSQ a fost gândită pentru a fi
pe baza interviurilor standard. Pentru că este administrată şi cotată în birou, înaintea primului
scurtă, dar abordează sindroame multiple, interviu cu scop diagnostic. Scala cuprinde 125
scala PDSQ le permite practicienilor să‑şi de întrebări cu răspunsuri da/nu (111 itemi
îmbunătăţească eficienţa clinică, prin luarea numerotaţi, dintre care doi sunt formaţi din mai
în considerare în mod curent a comorbidităţii multe părţi), iar durata necesară completării
diagnostice cu adăugarea unei cantităţi minime chestionarului este de 15‑20 minute. Pacienţii
de timp alocat sarcinilor administrative. Acest pot completa chestionarul în sala de aşteptare,
instrument are dimensiuni suficient de reduse înaintea întâlnirii, sau pot completa scala acasă,
pentru a putea fi completat de pacienţi înainte aducându‑o la următoarea întâlnire. Modul
de evaluarea iniţială şi pentru a putea fi cotat şi în care scala este organizată uşurează cotarea
verificat de clinician sau de personalul auxiliar, manuală rapidă, ceea ce conferă fezabilitate
dar în acelaşi timp este comprehensiv şi suficient utilizării scalei în practica clinică de rutină.
de cuprinzător pentru a fi adecvat din punct de Răspunsurile la itemii PDSQ pot fi
vedere psihometric. cotate astfel încât să se obţină scoruri la 13
PDSQ este primul chestionar de autoevaluare subscale din domeniile enumerate în tabelul 1:
creat în mod explicit pentru a evalua simptomele tulburarea depresivă majoră, tulburarea de stres
specifice mai multor tulburări de pe Axa I posttraumatic, bulimie/alimentaţie compulsivă,
conform DSM‑IV, la pacienţii cu probleme tulburarea obsesiv‑compulsivă, tulburarea de
psihiatrice. Alte chestionare multidimensionale, panică, tulburări psihotice, agorafobia, fobia
precum Inventarul Multifazic de Personalitate socială, abuzul/dependenţa de alcool, abuzul/
Minnesota‑2 (Minnesota Multiphasic Personality dependenţa de medicamente, tulburarea de
Inventory‑2, Butcher, Graham, Williams şi anxietate generalizată, tulburarea de somatizare
Ben‑Porah, 1990) şi Inventarul Clinic Multiaxial şi ipohondria. Scorul total la PDSQ (suma
Millon‑III (Millon Clinical Multiaxial Inventory‑III, scorurilor la toate subscalele) poate fi folosit ca
Millon, 1994) au fost folosite ca instrumente care o măsură globală a psihopatologiei. Şase dintre
ajută la diagnosticare. Cu toate acestea, scalele itemii corespunzători tulburării depresive majore
nu au fost concepute astfel încât să fie congruente evaluează ideaţia suicidară.

11
Tabelul 1 (cu intervalul între 0,76 şi 0,92). Atunci când
Subscalele PDSQ sensibilitatea punctelor de secţiune (cutting scores)
pentru screening‑ul clinic este stabilită la 90%
Subscalele PDSQ Nr. de (adică 90% dintre cazurile reale sunt identificate),
itemi (a) valoarea predictivă negativă medie a
Tulburare depresivă majoră 21 subscalelor PDSQ (procentul non‑cazurilor reale
Tulburare de stres posttraumatic 15 în mulţimea non‑cazurilor indicate de scală) este
Bulimie/Alimentaţie compulsivă 10 de 97% şi (b) rata falşilor pozitivi este de 34%
Tulburare obsesiv‑compulsivă 7 (ceea ce înseamnă că 34% dintre toate cazurile
identificate reprezintă, de fapt, non‑cazuri, deşi
Tulburare de panică 8
acestea pot prezenta caracteristici importante din
Tulburări psihotice 6
punct de vedere clinic). Pentru o prezentare mai
Agorafobie 11
detaliată şi o discuţie despre aceste caracteristici,
Fobie socială 15 consultaţi capitolele 4 şi 5 ale acestui manual.
Abuz/dependenţă de alcool 6
Abuz/dependenţă de medicamente 6
Tulburare de anxietate generalizată 10 Modalităţi de utilizare şi limite
Tulburare de somatizare 5
Ipohondrie 5 Scala PDSQ a fost creată pentru a putea fi
Total PDSQ a
125 folosită în orice context clinic sau de cercetare în
care screening‑ul tulburărilor psihiatrice este un
a
Include părţile enumerate de la litera a la h din cadrul domeniu de interes. Aceste contexte includ atât
itemilor 69 şi 77 corespunzători subscalelor Agorafobie şi,
respectiv, Fobie socială. mediile în care sunt furnizate servicii de sănătate
mentală sau de îngrijire medicală de bază, cât şi
cele în care se desfăşoară studii clinice asupra
unui medicament sau evaluări ale unor programe
Ghiduri pentru interviurile suplimentare clinice. Instrumentul poate fi administrat şi
(Produsul nr. W‑385D), fişe adaptate după cotat de către orice tehnician cu pregătire şi
Zimmerman (1994), sunt disponibile pentru supervizare adecvată, dar interpretarea clinică
fiecare sindrom evaluat de scala PDSQ. Aceste a rezultatelor trebuie realizată doar de către un
ghiduri furnizează sugestii pentru formularea profesionist cu suficientă pregătire clinică şi în
unor întrebări suplimentare, legate de criteriile domeniul psihometriei, pentru a putea înţelege
de diagnostic conform DSM‑IV şi oferă un şi utiliza în mod eficient resursele oferite de acest
spaţiu pentru a nota detaliile relevante pentru manual. Un asemenea profesionist va putea
informaţiile diagnostice obţinute în urma aplicării înţelege caracteristicile punctelor de secţiune,
PDSQ şi a realizării interviului suplimentar. O utilizarea acestora şi modalităţile adecvate de a
mostră din ghidul pentru tulburarea depresivă încorpora conţinuturile importante ale itemilor
majoră se găseşte la finalul acestui manual. în interpretarea scorurilor la scale. Persoana
În cursul procesului de construire a scalei, la respectivă trebuie să aibă suficientă experienţă
care au participat pacienţi din unităţi medicale în a prezenta rezultatele unor teste, pentru a
ambulatorii de sănătate mentală, valoarea medie putea răspunde în mod corespunzător oricăror
a consistenţei interne pentru subscalele PDSQ a întrebări, pe care respondenţii le pot avea despre
fost de 0,85 (mediana = 0,88; interval: între 0,66 PDSQ sau despre interpretarea rezultatelor. La fel
şi 0,94), valoarea medie a fidelităţii test‑retest a ca în cazul oricărui instrument clinic, rezultatele
fost de 0,81 (mediana = 0,82; interval: între 0,61 la PDSQ trebuie confruntate, ori de câte ori este
şi 0,93), iar valoarea medie a coeficientului de posibil, cu toate informaţiile disponibile, inclusiv
validitate a fost de 0,64. Performanţa scalei PDSQ cu rezultatele interviurilor cu pacientul, istoricul
în identificarea diagnosticelor prin screening clinic, consultaţiile profesionale, dosarele cu
este asociată unei valori medii a AUC (area evidenţa serviciilor şi cu rezultatele la alte teste
under the curve‑ aria de sub curba ROC ) de 0,85 psihologice.

12
2
Administrare şi cotare

Cu toate că aplicarea şi cotarea PDSQ sunt Atunci când cotaţi scala, mai întâi, verificaţi
nişte sarcini simple, în această secţiune sunt informaţiile de identificare şi asiguraţi‑vă că
prezentate unele proceduri de bază şi este oferit se potrivesc cu informaţiile de pe formularul
un model de formular şi un exemplu de cotare. În chestionarului. Apoi, număraţi câte răspunsuri
capitolul trei al acestui manual, sunt prezentate „Da” au fost obţinute pentru fiecare subscală şi
indicaţiile pentru interpretarea rezultatelor scalei introduceţi numărul în spaţiul furnizat pe Fişa de
PDSQ şi pentru realizarea evaluării diagnostice sumarizare. În exemplul oferit, pacientul a dat 15
suplimentare. răspunsuri „Da” la subscala Tulburare depresivă
majoră (TDM) u (itemii 1‑21), aşadar, acest
Administrarea scalei număr a fost notat în mod corespunzător pe Fişa
de sumarizare v.
Pentru a administra scala PDSQ trebuie să‑i După ce toate scorurile la subscale au
furnizăm pacientului un Caiet al testului (Produsul fost consemnate, indicaţi acele sindroame
WPS nr. W‑385A) şi un instrument de scris. Este pentru care aţi obţinut scoruri egale sau care
acceptabilă şi varianta trimiterii formularului depăşesc valoarea punctelor de secţiune (cutoff),
prin poştă, pentru a putea fi completat de recomandată prin marcarea în coloana intitulată
pacient înaintea primei şedinţe. Reţineţi, totuşi, Se recomandă investigaţii ulterioare (interviu
că trimiterea prin poştă a formularului poate suplimentar). Valoarea recomandată a punctelor de
ridica unele probleme, în mod special în cazul secţiune reprezintă un nivel de 90% al sensibilităţii
unei acţiuni juridice, legate de persoana care screening‑ului (adică, 90% dintre cazurile reale
a completat cu adevărat testul. Asiguraţi‑vă vor fi identificate), ceea ce este adecvat pentru
că aţi îndepărtat Fişa de sumarizare din Caietul majoritatea contextelor de screening clinic. Fişa
testului şi că aţi completat secţiunile relevante de sumarizare conţine valoarea predictivă negativă
corespunzătoare informaţiilor de identificare, (procentul de non‑cazuri reale care se află sub
înainte de a da sau de a trimite pacientului testul valoarea punctului de secţiune) corespunzătoare
prin poştă. Furnizaţi instrucţiuni care subliniază fiecărui punct de secţiune. Scorul de 15 la
că (a) unele secţiuni pun întrebări referitoare la subscala Tulburare depresivă majoră, obţinut de
ultimele două săptămâni, iar altele la ultimele şase pacientul ale cărui rezultate sunt prezentate în
luni şi (b) pacientul trebuie să răspundă la toate figura 1, depăşeşte scorul de 9, care este punctul
întrebările. Odată ce formularul este înapoiat, de secţiune al subscalei. Aşadar, a fost bifat
verificaţi dacă este completat în totalitate şi rugaţi spaţiul corespunzător de pe Fişa de sumarizare w.
pacientul să răspundă la eventualele întrebări Coloana din partea dreaptă a tabelului de cotare
omise. conţine itemii critici din punct de vedere clinic.
Încercuiţi itemii critici la care respondentul a
Cotarea scalei răspuns „Da”. În exemplu, pacientul a răspuns
„Da” la itemii 16, 17, 18 şi 19 din subscala
În figura 1 sunt prezentate un Caiet al testului Tulburare depresivă majoră, aşadar, aceste numere
şi o Fişă de sumarizare (Produsul WPS nr. W‑385B) au fost încercuite în coloana din dreapta x.
completate, care vor fi folosite pentru a ilustra Apoi, faceţi suma scorurilor totale la subscale
procedurile de cotare descrise în această secţiune. pentru a obţine Scorul total al scalei PDSQ. În

13
exemplu, scorurile la subscalele PDSQ sunt 15, eşantioanele folosite în procesul de construcţie
4, 0, 0, 0, 1, 0, 3, 0, 0, 3, 1 şi 0, suma cărora este a scalei, care au răspuns afirmativ la itemul
27, astfel că numărul 27 a fost introdus în spaţiile respectiv şi s‑au încadrat în diagnosticul clinic
corespunzătoare de pe Fişa de sumarizare y. În corespunzător subscalei din care provine itemul.
cele din urmă, găsiţi şi încercuiţi valoarea care Invers, cea de‑a doua coloană, intitulată % celor
corespunde Scorului total la PDSQ în secţiunea care au răspuns afirmativ la item, dar nu s‑au calificat
intitulată Transformarea scorurilor PDSQ. pentru diagnostic, reprezintă procentul indivizilor
Numărul care apare lângă valoarea pe care aţi care au răspuns afirmativ la itemul respectiv,
încercuit‑o reprezintă cota T corespunzătoare dar nu s‑au încadrat în diagnosticul clinic
valorii obţinute. În exemplul dat, cota T, care corespunzător subscalei din care provine itemul.
corespunde Scorului total obţinut la PDSQ de 27 Deşi nu este necesar pentru calcularea scorurilor
este 45T, iar această valoare a fost introdusă în la PDSQ, s‑ar putea să doriţi să marcaţi în acest
spaţiul alocat z. tabel unii itemi la care anumiţi pacienţi au
Pe verso‑ul Fişei de sumarizare se găseşte un răspuns afirmativ. Aceste informaţii pot fi utile
tabel cu două coloane care conţine procentajele pentru investigaţiile ulterioare, în special atunci
diagnosticelor pentru fiecare item. (Numerele când scorul unui individ la scala PDSQ într‑un
itemilor scrise cu caractere îngroşate reprezintă anumit domeniu se situează chiar sub valoarea
itemii critici din punct de vedere clinic pentru punctului de secţiune. Utilizarea adecvată a
fiecare subscală). Prima coloană, intitulată % celor scorurilor la scala PDSQ este descrisă în capitolul
care au răspuns pozitiv la item şi s‑au calificat pentru trei al acestui manual.
diagnostic, reprezintă procentul indivizilor din

14
Model 45
PDSQ
Nume: ____________________________________________________________________ Vârstă ______

3.06.02
Data _____________________________ Sex: F M Nivel de educaţie (ani de şcoală) _________

Etnie: română maghiară rromă altele ______________________ Mark Zimmerman, M.D.


Publicat de:
Acest chestionar evaluează emoţiile, stările, gândurile şi comportamentele dumneavoastră. Pentru fi ecare
întrebare, marcaţi Da dacă aceasta descrie felul în care vă simţiţi, gândiţi sau vă comportaţi. Dacă descrierea
nu vi se potriveşte marcaţi Nu în coloana corespunzătoare. Vă rugăm să răspundeţi la fiecare întrebare.

Da Nu ÎN ULTIMELE DOUĂ SĂPTĂMÂNI...


D N 1. ...v-aţi simţit trist(ă) sau deprimat(ă)?
D N 2. ...v-aţi simţit trist(ă) sau deprimat(ă) în cea mai mare parte a zilei, aproape în fi ecare zi?
D N 3. ...v-aţi bucurat mai puţin de aproape toate lucrurile care înainte, în mod normal, vă făceau plăcere?
D N 4. ...v-aţi pierdut interesul pentru aproape toate activităţile de care, în mod normal, eraţi interesat(ă)?
D N 5. ...aţi avut o poftă de mâncare mult mai scăzută decât de obicei, aproape în fi ecare zi?
D N 6. ...aţi avut o poftă de mâncare mult mai crescută decât de obicei, aproape în fi ecare zi?
D N 7. ...aţi dormit cu cel puţin una sau două ore mai puţin decât de obicei, aproape în fi ecare zi?
D N 8. ...aţi dormit cu cel puţin una sau două ore mai mult decât de obicei, aproape în fi ecare zi?

u D N 9. ...v-aţi simţit foarte agitat(ă), fără astâmpăr şi vi s-a părut difi cil să staţi liniştit(ă), într-un loc, aproape în fi ecare zi?
D N 10. ...v-aţi simţit obosit(ă) aproape în fi ecare zi?
D N 11. ...v-aţi simţit vinovat(ă) în mod frecvent pentru lucrurile pe care le-aţi făcut?
D N 12. ...v-aţi învinovăţit sau aţi avut gânduri negative despre dumneavoastră, aproape în fi ecare zi?
D N 13. ...v-aţi simţit ca un/o ratat(ă), aproape în fi ecare zi?
D N 14. ...aţi avut probleme de concentrare, aproape în fi ecare zi?
D N 15. ...luarea unei decizii vi s-a părut mai grea decât de obicei, aproape în fi ecare zi?
D N 16. ...v-aţi gândit în mod frecvent la ideea de a muri fără să faceţi dumneavoastră ceva, cum ar fi să muriţi în timpul somnului?
D N 17. ...v-aţi dorit să fi murit?
D N 18. ...v-aţi gândit că v-ar fi mai bine să fi murit?
D N 19. ...aţi avut gânduri de sinucidere, chiar dacă nu aţi face cu adevărat acest lucru?
D N 20. ...v-aţi gândit în mod serios să vă luaţi viaţa?
D N 21. ...v-aţi gândit la un mod anume în care să vă luaţi viaţa?

D N 22. Aţi trăit vreodată un eveniment traumatic cum ar fi : război, viol, atac fi zic, abuz sexual sau orice alt eveniment traumatic extrem
de supărător?
D N 23. Aţi fost vreodată martor la un eveniment traumatic cum ar fi un viol, atac fi zic, accident soldat cu deces sau orice alt eveniment
extrem de supărător?
ÎN ULTIMELE DOUĂ SĂPTĂMÂNI...
D N 24. ...v-au venit frecvent în minte gânduri referitoare la un eveniment traumatic?
D N 25. ...v-aţi supărat în mod frecvent pentru că v-aţi gândit la un eveniment traumatic?
D N 26. ...aţi fost frecvent deranjat(ă) de prezenţa unor amintiri sau vise legate de un eveniment traumatic?
D N 27. ...amintirile despre un eveniment traumatic v-au produs o suferinţă puternică?
D N 28. ...aţi încercat să blocaţi gândurile sau sentimentele legate de un eveniment traumatic?
D N 29. ...aţi încercat să evitaţi activităţile, locurile sau oamenii care vă aminteau de un eveniment traumatic?
D N 30. ...aţi avut amintiri (flashback-uri) în care să aveţi senzaţia că retrăiţi un eveniment traumatic?
D N 31. ...lucrurile care vă amintesc de un eveniment traumatic v-au făcut să tremuraţi, să transpiraţi sau v-au accelerat ritmul cardiac?
D N 32. ...v-aţi simţit distant(ă) sau „rupt(ă)” de ceilalţi oameni din cauză că aţi trăit un eveniment traumatic?
D N 33. ...v-aţi simţit „amorţit(ă)” emoţional din cauză că aţi trăit un eveniment traumatic?
D N 34. ...aţi renunţat la planurile dumneavoastră de viitor din cauză că aţi trăit un eveniment traumatic?
D N 35. ...aţi fost excesiv de prudent(ă) din cauză că aţi trăit un eveniment traumatic?
D N 36. ...aţi fost mai irascibil(ă) sau v-aţi speriat mai uşor din cauză că aţi trăit un eveniment traumatic?

Copyright © 2002 by Mark Zimmerman.


Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă (electronic sau mecanic, incluzând fotocopierea sau orice
alt sistem de copiere), fără permisiunea prealabilă a fi rmei SC COGNITROM SRL. Material pentru ediţia în limba română: Copyright © 2010 SC Cognitrom SRL.

Figura 1 - Caietul testului PDSQ şi Fişa de sumarizare completate


Da Nu ÎN ULTIMELE DOUĂ SĂPTĂMÂNI...

D N 37. ...s-a întâmplat adesea să mâncaţi compulsiv (să mâncaţi foarte repede, o cantitate foarte mare de alimente, într-un timp foarte scurt)?
D N 38. ...aţi avut adesea senzaţia că nu aveţi control asupra cantităţii de alimente pe care le consumaţi în timpul unui episod de mâncat
compulsiv?
D N 39. ...aţi avut episoade de mâncat compulsiv în care aţi mâncat atât de mult încât v-aţi simţit inconfortabil de plin(ă)?
D N 40. ...aţi avut episoade de mâncat compulsiv în care aţi mâncat o cantitate mare de alimente, chiar dacă nu vă era foame?
D N 41. ...s-a întâmplat să mâncaţi compulsiv de unul/una singur(ă) deoarece vă era jenă de cât de mult mâncaţi?
D N 42. ...s-a întâmplat să mâncaţi compulsiv şi apoi să vă fi e silă de dumneavoastră?
D N 43. ..v-aţi supărat foarte tare pe dumneavoastră pentru că aţi mâncat compulsiv?
D N 44. ...aţi recurs la diete foarte stricte sau la exerciţii fi zice excesive pentru a nu lua în greutate ca urmare a mâncatului compulsiv?
D N 45. ...aţi luat laxative, diuretice sau v-aţi provocat voma pentru a nu lua în greutate ca urmare a mâncatului compulsiv?
D N 46. ...greutatea sau forma corpului dumneavostră au fost unele dintre cele mai importante lucruri care au infl uenţat felul în care gândiţi
despre dumneavoastră?

ÎN ULTIMELE DOUĂ SĂPTĂMÂNI...


D N 47. ...v-aţi îngrijorat în mod obsesiv în legătură cu mizeria, microbii sau produsele chimice?

D N 48. ...v-aţi îngrijorat în mod obsesiv că s-ar putea întâmpla ceva rău, pentru că aţi uitat să faceţi ceva important - cum ar fi să încuiaţi uşa,
să opriţi gazul, să scoateţi aparatele electrice din priză?
D N 49. ...au fost lucruri pe care v-aţi simţit constrâns(ă) să le faceţi în mod repetat (pentru cel puţin o jumătate de oră pe zi), fără a vă putea
opri atunci când v-aţi propus acest lucru?
D N 50. ...au fost lucruri pe care v-aţi simţit constrâns(ă) să le faceţi în mod repetat, în ciuda faptului că acestea vă împiedicau să fi nalizaţi
alte lucruri pe care le aveaţi de făcut?
D N 51. ...aţi spălat sau aţi curăţat în mod obsesiv şi excesiv lucrurile din jurul dumneavoastră?
D N 52. ...aţi verifi cat anumite lucruri sau aţi repetat diferite acţiuni la nesfârşit, în mod obsesiv şi excesiv?
D N 53. ...aţi numărat lucruri în mod obsesiv şi excesiv?

ÎN ULTIMELE DOUĂ SĂPTĂMÂNI...


D N 54. ...v-aţi speriat foarte tare din cauză că inima vă bătea repede?
D N 55. ...v-aţi speriat foarte tare din cauză că respiraţi cu difi cultate?
D N 56. ...v-aţi speriat foarte tare din cauză că v-aţi simţit slăbit(ă) sau pe punctul de a leşina?
D N 57. ...aţi avut stări de teamă intensă sau de disconfort puternic (atacuri de panică), care au apărut pe neaşteptate, fără nici un motiv?
D N 58. ...aţi avut stări de teamă intensă sau de disconfort puternic, în timpul cărora v-aţi gândit că ceva groaznic se poate întâmpla, că aţi
putea muri, că aţi putea înnebuni sau că aţi putea pierde controlul?
D N 59. ...aţi avut stări de teamă intensă sau de disconfort puternic, în timpul cărora aţi avut trei sau mai multe din următoarele simptome:
bătăi accelerate ale inimii, transpiraţie, tremur, difi cultăţi de respiraţie, greaţă, ameţeli sau senzaţia de leşin?
D N 60. ...v-aţi îngrijorat foarte mult în legătură cu a avea atacuri de panică neaşteptate?
D N 61. ...aţi avut atacuri de panică din cauza cărora aţi evitat anumite situaţii sau v-aţi modifi cat comportamentul sau activităţile zilnice?

ÎN ULTIMELE DOUĂ SĂPTĂMÂNI...


D N 62. ...s-au întâmplat lucruri despre care ştiaţi că sunt adevărate, dar despre care ceilalţi v-au spus că sunt doar în imaginaţia dumneavoastră?
D N 63. ...s-a întâmplat să fi ţi convins că ceilalţi se uită la dumneavoastră, vorbesc despre dumneavoastră sau vă spionează?
D N 64. ...v-aţi gândit că sunteţi în pericol deoarece cineva plănuieşte să vă facă rău?
D N 65. ...aţi considerat că aveţi puteri speciale, pe care alţi oameni nu le au?
D N 66. ...v-aţi gândit că o forţă exterioară vă controlează corpul sau mintea?
D N 67. ...aţi auzit voci pe care ceilalţi nu le aud sau aţi văzut lucruri pe care ceilalţi nu le văd?

Copyright © 2002 by Mark Zimmerman.


Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă (electronic sau mecanic, incluzând fotocopierea sau orice
alt sistem de copiere), fără permisiunea prealabilă a fi rmei SC COGNITROM SRL. Material pentru ediţia în limba română: Copyright © 2010 SC Cognitrom SRL.

Figura 1. Caietul testului PDSQ şi Fişa de sumarizare completate (continuare)


Da Nu ÎN ULTIMELE ŞASE LUNI...
D N 68. ...aţi evitat în mod regulat anumite situaţii deoarece v-a fost teamă că acestea vă vor provoca un atac de panică?
69. ...v-au făcut să vă simţiţi speriat(ă), neliniştit(ă) sau agitat(ă) că veţi avea un atac de panică vreuna din următoarele situaţii?
D N a. a vă îndepărta foarte mult de casă
D N b. a vă afl a în locuri aglomerate
D N c. a sta la coadă
D N d. a vă afl a pe un pod sau într-un tunel
D N e. a călători cu autobuzul, trenul sau avionul
D N f. a conduce sau a călători cu maşina
D N g. a fi singur(ă) acasă
D N h. a vă afl a în spaţii deschise (cum ar fi un parc)
D N 70. ...aţi devenit foarte neliniştit(ă) aproape de fi ecare dată când v-aţi afl at într-una din situaţiile de mai sus?
D N 71. ...aţi evitat vreuna din situaţiile de mai sus din cauză că v-au făcut să vă simţiţi neliniştit(ă) sau speriat(ă)?

ÎN ULTIMELE ŞASE LUNI...


D N 72. ...v-aţi îngrijorat foarte mult că vă veţi face de râs în faţa celorlalţi?
D N 73. ...v-aţi îngrijorat foarte mult că s-ar putea să faceţi ceva care i-ar determina pe ceilalţi să vă considere prost/proastă sau ridicol(ă)?
D N 74. ...v-aţi simţit foarte agitat(ă) în situaţiile în care era posibil ca oamenii să fi e atenţi la dumneavoastră?
D N 75. ...v-aţi simţit extrem de agitat(ă) în situaţii sociale?
D N 76. ...aţi evitat cu regularitate anumite situaţii deoarece v-a fost teamă că aţi putea face sau spune ceva prin care să vă faceţi de râs?
77. ...v-aţi îngrijorat foarte mult că veţi face sau spune ceva prin care să vă faceţi de râs în oricare din următoarele situaţii?
D N a. a vorbi în public
D N b. a mânca în faţa altor oameni
D N c. a folosi toalete publice
D N d. a scrie în faţa altor persoane
D N e. a spune ceva prostesc când vă afl aţi într-un grup de oameni
D N f. a pune o întrebare când vă afl aţi într-un grup de oameni
D N g. a participa la întâlniri de afaceri
D N h. a participa la petreceri sau alte întâlniri
D N 78. ...aţi devenit brusc foarte neliniştit(ă) aproape de fi ecare dată când v-aţi afl at într-una din situaţiile de mai sus?
D N 79. ...aţi evitat vreuna din situaţiile de mai sus din cauză că v-au făcut să vă simţiţi neliniştit(ă) sau speriat(ă)?

ÎN ULTIMELE ŞASE LUNI...


D N 80. ...aţi considerat că aţi consumat prea mult alcool?
D N 81. ...cineva din familia dumneavoastră a considerat sau a susţinut că aţi consumat prea mult alcool sau că aveţi o problemă cu alcoolul?
D N 82. ...prietenii, un medic sau orice altă persoană a considerat sau a susţinut că aţi consumat prea mult alcool?
D N 83. ...v-aţi gândit să renunţaţi sau să reduceţi cantitatea de alcool pe care o consumaţi?
D N 84. ...v-aţi gândit că aveţi o problemă cu alcoolul?
D N 85. ...consumul de alcool v-a cauzat probleme în căsnicie, la locul de muncă, cu prietenii sau în familie, în îndeplinirea sarcinilor casnice
sau în alt domeniu important al vieţii dumneavoastră?

Copyright © 2002 by Mark Zimmerman.


Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă (electronic sau mecanic, incluzând fotocopierea sau orice
alt sistem de copiere), fără permisiunea prealabilă a fi rmei SC COGNITROM SRL. Material pentru ediţia în limba română: Copyright © 2010 SC Cognitrom SRL.

Figura 1. Caietul testului PDSQ şi Fişa de sumarizare completate (continuare)


Da Nu ÎN ULTIMELE ŞASE LUNI...
D N 86. ...aţi considerat că aţi luat prea multe medicamente?
D N 87. ...cineva din familia dumneavoastră a considerat sau a susţinut că aţi luat prea multe medicamente sau că aveţi o problemă cu acestea?
D N 88. ...prietenii, un medic, sau oricine altcineva a considerat sau a susţinut că aţi luat prea multe medicamente?
D N 89. ...v-aţi gândit să renunţaţi sau să reduceţi consumul de medicamente?
D N 90. ...v-aţi gândit că aveţi o problemă cu medicamentele?
D N 91. ...din cauza consumului de medicamente aţi avut probleme în căsnicie, la locul de muncă, cu prietenii sau în familie, în îndeplinirea
sarcinilor casnice sau în orice alt segment important al vieţii dumneavoastră?

ÎN ULTIMELE ŞASE LUNI...


D N 92. ...aţi fost o persoană agitată în majoritatea zilelor?
D N 93. ...v-aţi îngrijorat foarte mult că s-ar putea întâmpla ceva rău cu dumneavoastră sau cuiva apropiat ?
D N 94. ...v-aţi îngrijorat în legătură cu lucruri despre care ceilalţi v-au spus că nu merită să vă faceţi griji?
D N 95. ...v-aţi îngrijorat sau aţi fost neliniştit(ă) în legătură cu mai multe lucruri din viaţa dumneavoastră, în majoritatea zilelor?
D N 96. ...v-aţi simţit adesea neliniştit(ă) sau la limită din cauza grijilor pe care vi le-aţi făcut?
D N 97. ...aţi adormit adesea cu greu din cauză că v-aţi îngrijorat pentru tot felul de lucruri?
D N 98. ...aţi simţit adesea tensiune musculară din cauza neliniştii sau a stresului?
D N 99. ...aţi avut adesea probleme de concentrare din cauză că eraţi preocupat(ă) de grijile dumneavoastră?
D N 100. ...s-a întâmplat să fi ţi adesea certăreţ/certăreaţă sau irascibil(ă) din cauză că eraţi îngrijorat(ă) sau stresat(ă)?
D N 101. ...v-a fost greu să vă controlaţi grijile sau să nu vă mai îngrijoraţi deloc, în majoritatea zilelor?

ÎN ULTIMELE ŞASE LUNI...


D N 102. ...aţi avut multe probleme cu stomacul sau cu intestinele, cum ar fi greaţă, vomă, gaze în exces, balonare sau diaree?
D N 103. ...aţi avut dureri în mai multe părţi diferite ale corpului?
D N 104. Vă îmbolnăviţi mai des decât majoritatea oamenilor?
D N 105. Aţi avut o sănătate fi zică precară aproape toată viaţa?
D N 106. De obicei, medicii nu reuşesc să identifi ce o cauză fi zică pentru simptomele dumneavoastră?

ÎN ULTIMELE ŞASE LUNI...


D N 107. ...v-aţi făcut adesea griji că s-ar putea să suferiţi de o boală fi zică gravă?
D N 108. ...v-a fost greu să nu vă mai îngrijoraţi că suferiţi de o boală fi zică gravă?
D N 109. ...v-a fost greu să nu vă îngrijoraţi în ciuda faptului că medicul v-a spus că nu suferiţi de nicio boală gravă?
D N 110. ...v-aţi îngrijorat atât de mult că suferiţi de o boală fi zică gravă, încât acest lucru a interferat cu activităţile dumneavoastră zilnice
sau v-a cauzat probleme?
D N 111. ...aţi fost la doctor în mod frecvent deoarece eraţi îngrijorat(ă) că suferiţi de o boală fi zică gravă?

Copyright © 2002 by Mark Zimmerman.


Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă (electronic sau mecanic, incluzând fotocopierea sau orice
alt sistem de copiere), fără permisiunea prealabilă a fi rmei SC COGNITROM SRL. Material pentru ediţia în limba română: Copyright © 2010 SC Cognitrom SRL.

Figura 1. Caietul testului PDSQ şi Fişa de sumarizare completate (continuare)


FIŞĂ DE SUMARIZARE

PDSQ
Tabel conversie scor
total PDSQ

y 21
Total scor brut ___
45
Mark Zimmerman, M.D. z Scor T ________

Publicat de: Scor brut Scor T


>102 > 80
101-102 80
99-100 79
97-98 78
Model
Nume: ________________________________________________________________________________________ 95-96 77
Model 92-94 76
3.06.02
ID __________________________________________ Data: __________________________________________ 90-91 75
45
Gen: Masculin Feminin Vârsta: _________ Nivel de educaţie (ani de şcoală)_____________________

88-89 74
86-87 73
Rasă/Etnie: asiatică afro-americană hispanică/latino indigen-americană indigen-havaiana albă alta 84-85 72
82-83 71
80-81 70
78-79 69
75-77 68
Se recomandă
investigaţii 73-74 67
ulterioare, 71-72 66
interviu 69-70 65
suplimentara 67-68 64
(bifaţi dacă 65-66 63
scorul subscalei
63-64 62
Scor Punct de ≥ punctul de Itemi criticib (Încercuiţi itemii la
Subscala PDSQ subscală secţiune secţiune) care s-a răspuns cu DA.) 61-62 61

Tulburare depresivă majoră 15


___ v9 c 
___ w 16 17 18 19 20 21 x 58-60 60
56-57 59
Tulburare de stres posttraumatic 4
___ 5d ___ 22 23 54-55 58

Bulimie/Alimentaţie compulsivă 0
___ 7c ___ 37 45 46
52-53 57
50-51 56
Tulburare obsesiv-compulsivă 0
___ 1f ___ 47 48 49 50 51 52 53 48-49 55

Tulburare de panică 0
___ 4g ___ 57 61
46-47 54
44-45 53
Tulburări psihotice 1
___ 1h 
___ 62 63 64 65 66 67 41-43 52

Agorafobie 0
___ 4i ___ 68
39-40 51
37-38 50
Fobie socială 3
___ 4j ___ 76 35-36 49

Abuz/dependenţă de alcool 0
___ 1k ___ 80 81 82 83 84 85
33-34 48
31-32 47
Abuz/dependenţă de medicamente 0
___ 1l ___ 86 87 88 90 91 28-30 46

Tulburare de anxietate generalizată 3


___ 7m ___ 92 101 26-27 45
24-25 44
Tulburare de somatizare 1
___ 2n ___ 105 106 22-23 43

Ipohondrie 0
___ 1o ___ 107 20-21 42
18-19 41
16-17 40
PDSQ Scorul total brut 27
___
y 14-15 39
11-13 38
a
Bineînţeles, în practica clinică, trimiterea spre evaluări mai comprehensive n-ar trebui să se bazeze niciodată pe rezultatele unui singur 9-10 37
test, ci se vor lua în considerare toate informaţiile clinice disponibile despre acel caz. b Ar trebui să fie o evaluare suplimentară pentru 7-8 36
fiecare dintre itemii critici încercuiţi.
c
Valoarea predictivă negativă (procentul non-cazurilor reale netrimise pentru evaluare suplimentară, pe baza acestui punct de secţiune) 5-6 35
= 86. d vpn=99. e vpn=99. f vpn=98. g vpn=97. h vpn=98. i vpn=98. j vpn=95. k vpn=98. l vpn=99. m vpn=96. n vpn=90. o vpn=100. 3-4 34
1-2 33

Copyright © 2002 by Mark Zimmerman.


Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă (electronic sau mecanic, incluzând fotocopierea sau orice
alt sistem de copiere), fără permisiunea prealabilă a fi rmei SC COGNITROM SRL. Material pentru ediţia în limba română: Copyright © 2010 SC Cognitrom SRL.

Figura 1. Caietul testului PDSQ şi Fişa de sumarizare completate (continuare)


Itemii subscalelor PDSQ şi Procentele diagnosticelor

Nr. % celor care au % celor care au Nr. % celor care au % celor care au
item bifat itemul şi bifat itemul, dar Nr. % celor care au % celor care au
item bifat itemul şi bifat itemul, dar
au diagnostic nu au diagnostic item bifat itemul şi bifat itemul, dar
au diagnostic nu au diagnostic
au diagnostic nu au diagnostic
Tulburare depresivă majoră Tulburare obsesiv-compulsivă
Abuz/Dependenţă de alcool
1. 60 48 47. 22 5
80. 19 5
2. 40 22 48. 30 13
81. 14 3
3. 48 29 49. 21 7
82. 12 2
4. 48 31 50. 25 7
83. 25 7
5. 27 18 51. 20 5
84. 16 2
6. 14 11 52. 30 9
85. 15 2
7. 35 28 53. 20 5
Abuz/Dependenţă de medicamente
8. 16 11 Tulburare de panică
86. 17 3
9. 32 28 54. 41 17
87. 13 1
10. 50 36 55. 40 14
88. 14 2
11. 39 28 56. 45 20
89. 20 4
12. 42 27 57. 52 25
90. 16 1
13. 34 19 58. 47 22
91. 15 1
14. 48 33 59. 50 24
Tulburare de anxietate generalizată
15. 42 26 60. 43 14
92. 56 29
16. 24 14 61. 45 21
93. 53 26
17. 18 12 Tulburări psihotice
94. 55 29
18. 22 12 62. 19 8
95. 63 34
19. 25 15 63. 26 11
96. 65 37
20. 7 6 64. 17 4
97. 53 34
21. 12 9 65. 5 2
98. 60 37
Tulburare de stres posttraumatic 66. 9 2
99. 63 38
22. 49 27 67. 17 2
100. 61 42
23. 33 18 Agorafobie
101. 61 34
24. 45 22 68. 37 16
Tulburare de somatizare
25. 40 19 69.
102. 58 28
26. 44 20 a 30 10
103. 53 30
27. 41 20 b. 39 16
104. 33 13
28. 45 22 c. 33 13
105. 23 7
29. 35 15 d. 18 6
106. 25 12
30. 34 13 e. 23 7
Ipohondrie
31. 34 14 f. 28 8
107. 65 19
32. 37 14 g. 23 10
108. 65 14
33. 34 15 h. 13 2
109. 55 8
34. 25 11 70. 41 16
110. 45 9
35. 43 18 71. 39 19
111. 45 7
36. 35 11 Fobie socială
Bulimie 72. 37 19
37. 42 14 73. 41 22
38. 42 11 74. 45 23
39. 43 13 75. 41 19
40. 43 12 76. 32 14
41. 33 6 77.
42. 42 13 a. 35 17
43. 41 11 b. 19 8
44. 15 4 c. 11 4
45. 17 2 d. 12 7
46. 44 20 e. 40 17
f. 36 16
g. 23 9
h. 37 14
78. 40 18
Notă. Numerele îngroşate indică itemii critici. 79. 41 18

Figura 1. Caietul testului PDSQ şi Fişa de sumarizare completate (continuare)


3
Interpretarea rezultatelor

Acest capitol cuprinde indicaţii referitoare Răspunsurile distorsionate


la interpretarea rezultatelor la scala PDSQ şi la
realizarea evaluărilor diagnostice suplimentare Scala PDSQ nu conţine nicio întrebare
în mediile clinice în care se realizează screening. specifică sau scale concepute special pentru a
În primul rând, este adusă în discuţie eterna identifica răspunsurile distorsionate, precum
problemă a distorsiunilor răspunsurilor. În cele răspunsurile date la întâmplare, negarea sau
ce urmează, este descrisă utilizarea adecvată exagerarea simptomelor, deşi scorul total la
a scorului total la scala PDSQ ca măsură PDSQ poate fi util în acest sens (vezi secţiunea
rezumativă a nivelului de psihopatologie. Apoi, următoare). Cu toate acestea, trebuie să ţineţi
este discutată interpretarea scorurilor la subscale, cont de precauţiile obişnuite, atunci când
inclusiv utilizarea punctelor de secţiune, relaţia administraţi, cotaţi sau interpretaţi rezultatele
dintre itemii subscalelor şi criteriile diagnostice acestui instrument.
conform DSM‑IV pentru sindroamele clinice La fel ca în cazul oricărui instrument de
corespunzătoare, sensibilitatea de screening autoevaluare, înainte de a fi cotate, trebuie
a fiecărei subscale şi itemii cu conţinut foarte verificat dacă formularele conţin pattern‑uri
relevant din punct de vedere clinic. În cele din neobişnuite de răspunsuri, incluzând: (a)
urmă, sunt oferite câteva studii de caz, pentru declararea prezenţei tuturor simptomelor; (b)
a ilustra aspectele de bază ale interpretării pattern‑uri de răspuns repetitive pe parcursul
rezultatelor la scala PDSQ. testului, de exemplu prezenţa unor răspunsuri
După cum s‑a menţionat anterior, cu toate alternative da şi nu; (c) răspunsuri contradictorii,
că scala PDSQ poate fi administrată şi cotată de cum ar fi un răspuns afirmativ pentru Itemul
către orice persoană cu formare şi supervizare 2 („În ultimele două săptămâni, v‑aţi simţit trist
adecvată, responsabilitatea finală pentru sau deprimat în cea mai mare parte a zilei, aproape
interpretarea clinică a rezultatelor la test trebuie în fiecare zi?”) şi un răspuns negativ la Itemul
să aparţină doar unui profesionist cu suficientă 1 („În ultimele două săptămâni v‑aţi simţit trist
pregătire clinică şi în domeniul psihometriei, sau deprimat?”); sau (d) alte combinaţii bizare
pentru a înţelege şi a utiliza în mod eficient de răspunsuri. Uneori se poate întâmpla ca un
resursele oferite de acest manual. Aceasta include pacient să ofere un răspuns negativ chiar şi atunci
înţelegerea caracteristicilor punctelor de secţiune, când pacientul însuşi sau alte surse aduc dovezi
utilizarea acestora şi modalităţile adecvate de a evidente că simptomul este prezent. Când sunt
încorpora conţinuturile importante ale itemilor observate asemenea indicii ale unor răspunsuri
în interpretarea scorurilor la scale. Ca în cazul distorsionate, este indicată consultarea clientului
oricărui instrument clinic, rezultatele scalei cu privire la raţiunea din spatele răspunsurilor
PDSQ trebuie confruntate, ori de câte ori este în cauză şi corectarea eventualelor informări
posibil, cu toate informaţiile disponibile, inclusiv eronate. S‑ar putea să fie necesar ca pacientului
cu rezultatele interviurilor cu pacientul, istoricul să‑i fie citită fiecare întrebare, pentru a obţine
clinic, consultaţiile profesionale, dosarele cu răspunsuri acurate.
evidenţa serviciilor şi cu rezultatele la alte teste
psihologice.

21
Scorul total la scala PDSQ scorurile totale cuprinse între 40T şi 60T se află
în cadrul intervalului mediu. Pacienţii care
Scorul total la scala PDSQ se bazează au obţinut scoruri cu valori cuprinse în acest
pe numărul total de simptome psihiatrice interval au raportat experienţierea unui număr
descrise de pacient. Este singurul scor al acestui mediu de simptome psihiatrice, în comparaţie
instrument care se raportează la etaloane. cu alte persoane care au fost evaluate în cadrul
În cazul acestei scale, acest lucru înseamnă procedurii de primire în clinicile psihiatrice
că interpretarea scorului se realizează prin ambulatorii.
compararea simptomelor descrise de pacient Scorurile totale de 60T şi mai mari indică un
cu cele ale unui pacient tipic, care se prezintă nivel neobişnuit de ridicat al simptomelor faţă de
într‑o clinică psihiatrică ambulatorie. Aşadar, alţi pacienţi trataţi în clinicile ambulatorii. Multe
scorul total la scala PDSQ furnizează o măsură dintre aceste persoane prezintă diagnostice
estimativă a nivelului total al psihopatologiei şi psihiatrice multiple şi vor necesita, de regulă, un
al disfuncţionalităţii asociate, pe care pacientul le tratament cu o durată mai lungă, mai intensiv
raportează. şi multinivelar decât alţi pacienţi. Consultaţiile
Scorul total la scala PDSQ este exprimat interdisciplinare, furnizarea integrată a serviciilor
sub forma unei cote standard T. Cotele T au medicale şi psihosociale par a fi componente
media 50 şi abaterea standard 10. Aşadar,

Tabelul 2
Valorile punctelor de secţiune recomandate pentru a fi utilizate
în practica clinică şi caracteristicile asociate

Frecvenţa Frecvenţa
Valoarea Valoarea estimată a estimată a
Punctul de predictivă predictivă apariţiei la apariţiei în
secţiune Sensibilitate negativă pozitivă pacienţii populaţia
Subscala PDSQ recomandatª (%)b (%)c (%)d psihiatrici generală (%)f
(%)e

Tulburare depresivă majoră 9 90 86 74 55 5


Tulburare de stres posttraumatic 5 92 99 22 10 8
Bulimie/Alimentaţie compulsivă 7 88 99 25 2 2
Tulburare obsesiv‑compulsivă 1 89 98 22 6 2
Tulburare de panică 4 91 97 38 16 2
Tulburări psihotice 1 75 98 14 6 <1
Agorafobie 4 88 98 36 13 1
Fobie socială 4 91 95 48 17 2
Abuz/dependenţă de alcool 1 85 98 27 4 6
Abuz/dependenţă de medicamente 1 85 99 18 4 2
Tulburare de anxietate generalizată 7 90 96 27 10 4
Tulburare de somatizare 2 86 99 6 2 1
Ipohondrie 1 91 100 4 1 4

ªAceste scoruri brute cu valoare de puncte de secţiune sunt recomandate pentru a fi utilizate în medii ambulatorii (vezi
capitolul 5 al acestui manual, pentru o descriere a procesului de identificare a acestora). bProcentul pacienţilor diagnosticaţi
cu tulburarea respectivă, care ne aşteptăm să obţină scoruri mai mari sau egale cu valoarea punctului de secţiune, beneficiind
astfel de evaluări ulterioare pentru a stabili diagnosticul. cProcentul pacienţilor fără diagnosticul respectiv, care ne aşteptăm
să obţină scoruri sub valoarea punctului de secţiune şi care nu necesită, în consecinţă, investigaţii suplimentare. dProcentul
pacienţilor care beneficiază de evaluări ulterioare, care ne aşteptăm să îndeplinească toate criteriile necesare diagnosticării. Cei
care nu se încadrează pe deplin în criteriile diagnostice, vor primi un diagnostic provizoriu, „fără altă specificaţie” sau un alt
diagnostic. eRezultate obţinute pe baza grupului de pacienţi care au participat la studiul replicativ descris în capitolul 4 şi care
au fost intevievaţi cu ajutorul SCID (n=1017). fRezultate obţinute pe baza estimărilor raportate la DSM‑IV. Toate estimările se
referă la prevalenţa la un moment dat, în afara tulburării de stres posttraumatic, care este o estimare a prevalenţei de‑a lungul
vieţii. Estimările prevalenţei de‑a lungul vieţii tind să aibă o valoare dublă faţă de prevalenţa la un moment dat.

22
importante ale tratamentului acestei categorii de indică prezenţa unor circumstanţe cu risc crescut
pacienţi. care necesită o intervenţie intensivă imediată la
Scorurile totale de 70T şi cele peste această momentul evaluării pacientului.
valoare sunt extrem de crescute. În absenţa altor
indicii ale unei disfuncţionalităţi crescute, aceste Subscalele PDSQ
scoruri semnalează posibilitatea ca pacientul să
îşi exagereze simptomele. Acest lucru se poate Scorurile la subscalele PDSQ reprezintă
întâmpla în scopul influenţării unor proceduri numărul de simptome pe care pacientul le‑a
legale, pentru asigurarea unor servicii, pentru raportat pentru fiecare dintre cele 13 tulburări
obţinerea unor compensaţii sau pentru alt motiv, psihologice incluse în PDSQ. Spre deosebire
care poate reieşi din discuţiile cu pacientul sau de scorul total la scala PDSQ, scorurile la
din alte surse de informaţie disponibile. toate subscalele PDSQ sunt raportate la
Scorurile totale la PDSQ sub 40T indică criteriile diagnostice. Acest lucru înseamnă că
faptul că pacientul a raportat un număr relativ interpretarea scorului este direcţionată înspre a
redus dintre simptomele prezentate în mod stabili dacă este sau nu probabil ca pacientul să
tipic de cei care accesează serviciile psihiatrice se încadreze într‑un anumit diagnostic pe baza
ambulatorii. Acest lucru sugerează că pacientul criteriilor specifice conform DSM‑IV pentru
ar beneficia mai degrabă de pe urma unui plan diagnosticul respectiv, iar nu pe baza diferenţelor
de tratament de scurtă durată, ţintit şi focalizat semnificative ale răspunsurilor în comparaţie cu
pe simptom. Este foarte neobişnuit ca o persoană alţi respondenţi.
din mediul clinic să obţină un scor de 30T sau Teoretic, atunci când scorurile sunt raportate
mai mic. Asemenea pacienţi se pot afla în faza de la criterii, oricine se poate încadra într‑un
negare a simptomelor, fie s‑au prezentat la clinică anumit diagnostic, pe când acest lucru ar fi
pentru condiţii rare, care nu sunt acoperite de imposibil atunci când scorurile sunt raportate
PDSQ; prin urmare, este deosebit de important la etaloane. Aşadar, scorurile la subscalele
ca aceşti pacienţi să beneficieze de un interviu PDSQ sunt interpretate prin compararea valorii
suplimentar pentru a identifica motivul pentru scorurilor brute ale fiecărui pacient cu punctele
care s‑au prezentat la evaluarea clinică. de secţiune selectate pentru fiecare subscală.
Este important să ţinem cont de faptul că, Pacienţii care obţin scoruri mai mari sau egale
deşi numărul de simptome raportate cu ajutorul cu valoarea punctului de secţiune prezintă
scalei PDSQ reflectă, de obicei, în mod acurat o probabilitate mai mare de a se încadra în
nivelul psihopatologiei sau al disfuncţionalităţii diagnosticul respectiv decât cei care au obţinut
curente, această măsurătoare nu este foarte scoruri sub valoarea punctului de secţiune. De
puternic relaţionată cu nivelul distresului pe care regulă, prima categorie de pacienţi sunt acceptaţi
îl resimte un pacient. Aşadar, nu ne putem baza pentru evaluări ulterioare mai comprehensive,
doar pe scorul total la scala PDSQ, ca un indictor iar cei din urmă sunt implicaţi în alte activităţi
al distresului la nivel subiectiv. Unii pacienţi care ulterioare, precum tratament de scurtă durată
prezintă simptome multiple pot să nu le evalueze focalizat pe simptom, trimiteri spre alte servicii
ca fiind foarte deranjante, în timp ce, pentru alţi specializate, relevante pentru simptomele lor,
pacienţi, acestea pot fi asociate cu un distres evaluări şi tratamente pentru sindroame care
puternic. Pe de altă parte, cei care raportează un nu sunt incluse în PDSQ sau reevaluări după un
număr relativ redus de simptome, pot resimţi, interval de timp corespunzător.
cu toate acestea, un nivel crescut al distresului Punctele de secţiune ale subscalelor PDSQ
tocmai din cauza acestor simptome. Scorul total recomandate pentru screening‑ul clinic în
la scala PDSQ nu poate fi considerat un indicator mediu ambulatoriu sunt prezentate în tabelul
acurat al severităţii sau al priorităţii în privinţa 2, iar consideraţiile specifice legate de utilizarea
necesităţii furnizării de servicii în mod curent. De scorului recomandat pentru fiecare subscală
exemplu, o problemă legată de o dependenţă sau sunt descrise în continuarea acestei secţiuni. O
abuz de droguri fără complicaţii sau un sindrom discuţie detaliată despre punctele de secţiune şi
depresiv izolat poate furniza un scor total relativ depre modul în care acestea sunt identificate este
scăzut la scala PDSQ, dar, totuşi, aceste probleme prezentată în capitolul 5.

23
Selectarea punctelor de secţiune pentru este de a obţine cel mai redus număr posibil
screening‑ul în scop diagnostic de evaluări suplimentare inutile, mai ales dacă
aceste evaluări sunt foarte costisitoare sau dacă
Cele mai multe instrumente de screening prezintă un grad crescut de disconfort sau
sunt folosite pe scală largă, pentru că reuşesc inconvenienţe semnificative pentru pacient. Dusă
să ajute clinicienii în deciziile pe care le iau cu la extrem, această situaţie nu apare în contextul
privire la modalitatea de abordare a procesului evaluărilor psihiatrice clinice, ci se aplică mai
de evaluare şi tratament. Desigur, aproape frecvent evaluărilor medicale, cum ar fi chirurgia
orice instrument de screening se asociază cu exploratorie sau puncţia lombară, care necesită
un anumit nivel de eroare. Selectarea unui proceduri costisitoare, invazive, de durată sau
punct de secţiune reprezintă o modalitate de dureroase, care pot reprezenta în sine un pericol
a controla tipurile de erori, care apar cu cea pentru starea de sănătate a pacientului.
mai mare probabilitate atunci când utilizăm un Punctele de secţiune din tabelul 2 au fost
instrument de screening, deoarece minimizează selectate astfel încât puţini pacienţi să fie în mod
consecinţele unor rezultate greşite. În general, greşit excluşi de la evaluări suplimentare, iar
atunci când avem de‑a face cu un screening în aceia care sunt excluşi prezintă o probabilitate
scop diagnostic, micşorarea valorii punctului de foarte scăzută de a avea într‑adevăr tulburarea
secţiune va reduce numărul pacienţilor excluşi respectivă. Astfel, punctele de secţiune reco-
în mod greşit de la evaluări suplimentare, dar mandate sunt mai degrabă sensibile decât
va creşte numărul pacienţilor acceptaţi în mod specifice. Acest lucru înseamna că vor fi supuşi
greşit pentru evaluări suplimentare. Invers, unor evaluări suplimentare un număr relativ
creşterea valorii punctului de secţiune va reduce mai mare de pacienţi care nu prezintă tulburarea
numărul pacienţilor acceptaţi în mod eronat respectivă, decât dacă ar fi fost ales un punct
pentru evaluări suplimentare, dar va creşte de secţiune cu o valoare mai mare. Această
numărul pacienţilor excluşi în mod greşit de la abordare a fost aleasă, deoarece se porneşte de la
evaluări suplimentare. premisa că, în majoritatea mediilor clinice în care
În cazul scalei PDSQ, la fel ca în cazul altor se realizează screening psihiatric, consecinţele
instrumente similare, atunci când este selectată efectuării unor evaluări suplimentare care nu
cea mai potrivită valoare a punctului de secţiune ar fi necesare sunt mai puţin costisitoare ‑ atât
pentru contextul în care este folosit instrumentul, pentru pacienţi, cât şi pentru clinicieni ‑ decât
trebuie luate în considerare posibilele consecinţe consecinţele omiterii realizării unor evaluări
ale unor rezultate eronate. De exemplu, dacă comprehensive ale unor pacienţi, care suferă în
sănătatea unui pacient sau a altei persoane este mod real de sindroame psihiatrice semnificative
pusă în pericol, ca urmare a unei decizii greşite din punct de vedere clinic. De asemenea,
legate de absenţa necesităţii unei evaluări experienţa a arătat că, în multe cazuri din prima
suplimentare, trebuie selectat un punct de categorie, evaluările suplimentare identifică
secţiune cu o valoare scăzută sau sensibilă, chiar prezenţa unor forme subclinice sau atipice ale
dacă acest lucru implică realizarea unor evaluări sindroamelor psihiatrice sau a unor sindroame
costisitoare pentru un număr mare de pacienţi, relaţionate din punct de vedere taxonomic, care
care nu prezintă afecţiunea respectivă. De obicei, sunt semnificative clinic şi care pot fi tratate. O
în această categorie se înscriu screening‑urile discuţie mai detaliată legată de această temă
clinice legate de suicid sau de abuz fizic. poate fi găsită în capitolul 5 al acestui manual.
Exemple evidente pentru această categorie sunt
screening‑urile medicale pentru boli extrem de Utilizarea flexibilă a punctelor de secţiune
contagioase sau pentru boli letale. Pe de altă
parte, în cazul în care consecinţele unei decizii Atunci când scala PDSQ este folosită
greşite cu privire la necesitatea unei evaluări în cadrul screening‑ului pentru diagnostice
suplimentare nu implică disconfort sau costuri clinice, punctele de secţiune nu sunt folosite
semnificative pentru pacient sau alte persoane, pentru a stabili un diagnostic sau o modalitate
puteţi alege un punct de secţiune cu o valoare de tratament, ci pentru a furniza informaţii
mai mare, mai specifică. În acest caz, scopul relevante pentru decizia de a realiza o evaluare

24
clinică mai comprehensivă, necesară identificării Evaluarea suplimentară pentru acei indivizi
diagnosticului unui anumit pacient. În plus faţă care au obţinut scoruri peste valoarea punctului
de selectarea unei valori adecvate a punctului de secţiune la subscala Tulburare depresivă majoră
de secţiune, putem minimiza efectele erorilor trebuie să includă investigarea istoricului medical
în acest proces, prin interpretarea punctului de şi a celui legat de consumul de substanţe, precum
secţiune într‑o manieră flexibilă. Astfel, atunci şi un screening pentru simptome psihotice.
când decidem dacă o evaluare comprehensivă Trebuie verificată şi prezenţa în istoric a maniei
este necesară pentru un pacient care obţine un sau hipomaniei, pentru a putea stabili dacă
scor cu o valoare apropiată de cea a punctului diagnosticul adecvat este depresia unipolară
de secţiune, putem pune un accent mai sau bipolară. Alte tulburări psihiatrice, care
puternic decât de obicei asupra răspunsurilor se asociază în mod frecvent cu depresia, sunt
pacientului la itemii critici (vezi lista din Anexa consumul de substanţe, tulburarea de panică,
A). De asemenea, se poate acorda o mai mare tulburarea obsesiv‑compulsivă, tulburarea de
importanţă surselor adiţionale de informaţii, stres posttraumatic, anorexia şi bulimia nervoasă.
cum ar fi prevalenţa, circumstanţele de viaţă
sau caracteristicile demografice, care au fost Suicidul
observate a fi asociate cu o probabilitate mai mare
sau mai mică de a prezenta condiţia în cauză. Itemii 16‑22 ai subscalei Tulburare depresivă
majoră se adresează suicidului, acoperind o gamă
Tulburarea depresivă majoră largă a severităţii simptomelor, de la gânduri
pasive legate de moarte la metode specifice
Cei 21 de itemi ai subscalei Tulburare de sinucidere. Deoarece riscul de suicid este
depresivă majoră (TDM) acoperă criteriile DSM‑IV prezent într‑o gamă largă de tulburări, aceşti
referitoare la simptomele necesare pentru acest itemi ar trebui evaluaţi indiferent de diagnosticul
diagnostic. Este cea mai lungă dintre subscalele principal. Se recomandă o evaluare suplimentară,
PDSQ, deoarece evaluează fiecare dintre cele atunci când există un răspuns afirmativ la oricare
nouă simptome specifice Criteriului A pentru dintre aceşti şase itemi critici.
un Episod depresiv major, conform DSM‑IV,
o întrebare separată fiind concepută pentru Tulburarea de stres posttraumatic
fiecare element care compune criteriile pentru
depresie. (De exemplu, criteriul referitor la Cei 15 itemi ai subscalei TSPT evaluează
problemele legate de somn include întrebări Criteriul A, conform DSM‑IV pentru această
legate atât de hipersomnie, cât şi de hiposomnie.) tulburare (prezenţa unui eveniment traumatic) şi
Motivul pentru includerea unui asemenea 12 dintre cele 17 simptome descrise de Criteriile
nivel de detaliere constă în posibilele implicaţii B, C şi D. Subscala TSPT debutează cu două
pentru tratament ale prezenţei unor simptome întrebări despre experienţierea sau asistarea
vegetative observate în mod tipic, spre deosebire la un eveniment traumatic. Ceilalţi 13 itemi
de simptomele vegetative atipice ale depresiei. evaluează prezenţa simptomelor tulburării de
(De exemplu, tratamentul medicamentos al stres posttraumatic în ultimele două săptămâni.
pacienţilor care manifestă simptome atipice nu Fiecare dintre cele cinci elemente ale Criteriului
ar trebui să includă antidepresive triciclice.) B (aspectele legate de retrăirea evenimentului
În studiul nostru de validitate asupra traumatic) este evaluat. Dintre cele 12 criterii
pacienţilor trataţi ambulatoriu, aproape 90% rămase, 3 reprezintă simptome specifice şi
dintre pacienţii cu un diagnostic de depresie tulburării depresive majore (insomnie, dificultăţi
unipolară sau bipolară au răspuns afirmativ la de concentrare şi pierderea interesului pentru
9 sau mai mulţi dintre cei 21 de itemi, iar 86% activităţile obişnuite) şi nu au fost incluse în
dintre cei cu scoruri scăzute nu manifestau subscala TSPT, deoarece aceste întrebări apar
niciuna dintre cele două tulburări. Folosind acest deja în subscala Tulburare depresivă majoră.
punct de secţiune, aproximativ 75% dintre cei În studiul nostru de validitate, la care au
care au obţinut scoruri superioare punctului de participat pacienţi trataţi ambulatoriu, 92% dintre
secţiune s‑au dovedit a avea acest diagnostic. pacienţii cu tulburare de stres posttraumatic au

25
răspuns afirmativ la 5 sau mai mulţi dintre cei aproape 90% dintre pacienţii cu un diagnostic de
15 itemi şi 99% dintre cei cu scoruri scăzute nu bulimie nervoasă sau alimentaţie compulsivă au
prezentau acest diagnostic. Aproximativ 10% din răspuns afirmativ la 7 sau mai mulţi dintre cei
eşantionul inclus în studiu au fost diagnosticaţi 10 itemi, iar 99% dintre cei cu scoruri scăzute
cu tulburare de stres posttraumatic. Folosind un nu au prezentat această tulburare. Utilizând
punct de secţiune cu o valoare de 5, 22% dintre acest punct de secţiune într‑un eşantion, în care
cei care au obţinut scoruri peste această valoare prevalenţa bulimiei nervoase şi a alimentaţiei
s‑au dovedit a întruni toate criteriile pentru compulsive a fost de 3,8%, prevalenţa celor care
această tulburare. Frecvenţa tulburării de stres au fost identificaţi de instrumentul de screening
posttraumatic în remisie parţială şi a tulburării a crescut la 25%.
de anxietate fără altă specificaţie relaţionată cu Întrebările suplimentare ar trebui puse
tulburarea de stres posttraumatic a reprezentat pentru a obţine informaţii cu privire la durata
21% dintre cei care au fost identificaţi de testul tuturor simptomelor şi, totodată, pentru a
de screening, o frecvenţă aproape la fel de exclude prezenţa anorexiei nervoase, care
mare ca cea a tulburării de stres posttraumatic exclude un diagnostic de bulimie sau aliemntaţie
în sine. Aşadar, 43% dintre pacienţii care au compulsivă. Evaluarea suplimentară ar trebui, de
fost identificaţi de instrumentul de screening asemenea, să investigheze prezenţa unor condiţii
au prezentat simptome de stres posttraumatic care se asociază, de obicei, acestor tulburări, cum
semnificative din punct de vedere clinic, dar nu ar fi tulburarea depresivă majoră, tulburarea
au întrunit toate criterile diagnostice la momentul obsesiv‑compulsivă, tulburarea de anxietate şi
evaluării. consumul de substanţe.
Criteriile A‑D, necesare pentru un Itemul 37 al subscalei Bulimie/Alimentaţie
diagnostic de stres posttraumatic, conform compulsivă (În ultimele două săptămâni, s‑a
DSM‑IV, sunt acoperite de întrebările cuprinse întâmplat adesea să mâncaţi compulsiv (să mâncaţi
în această subscală. Trebuie formulate întrebări foarte repede o cantitate foarte mare de alimente,
suplimentare pentru a stabili durata simptomelor într‑un timp foarte scurt)?) este un item critic; un
tulburării de stres posttraumatic, deteriorarea răspuns „Da” la acest item trebuie să genereze un
funcţionării şi distresul asociat acestora. De interviu suplimentar pentru a afla modul în care
asemenea, evaluarea suplimentară ar trebui să respondentul defineşte un episod de alimentaţie
conţină întrebări despre prezenţa unor condiţii compulsivă. Este important să facem distincţia
care se asociază în mod frecvent cu tulburarea de între un epsiod de aliemntaţie compulsivă
stres posttraumatic, cum sunt tulburările afective, şi o supraalimentaţie asociată unei tulburări
tulburările în legătură cu o substanţă, tulburările emoţionale. Itemul 45 (Aţi luat laxative, diuretice
comportamentului alimentar, tulburările de sau v‑aţi provocat voma pentru a nu lua în greutate,
personalitate şi alte tulburări de anxietate. ca urmare a alimentaţiei compulsive?) şi itemul 46
(Greutatea sau forma corpului dumneavoastră au
Bulimia/Alimentaţia compulsivă fost unele dintre cele mai importante lucruri care au
influenţat felul în care gândiţi despre dumneavoastră?)
Cei 10 itemi ai subscalei Bulimie/Alimentaţie reprezintă, de asemenea, itemi critici. Trebuie
compulsivă se referă la trei aspecte importante identificată natura, frecvenţa şi amploarea
ale acestor tulburări ale comportamentului comportamentelor compensatorii care urmează
alimentar ‑ alimentaţie compulsivă (itemii 37‑43), episoadelor de alimentaţie compulsivă.
comportamentele compensatorii neadecvate
pentru a preveni îngrăşarea (itemii 44 şi 45) şi Tulburarea obsesiv‑compulsivă
autoevaluarea (itemul 46). Majoritatea criteriilor
DSM‑IV pentru diagnosticul de bulimie nervoasă Subscala TOC conţine 7 itemi, care acoperă
sunt acoperite de itemii acestei subscale. aspectele esenţiale ale criteriilor DSM‑IV pentru
Subscala Bulimie/Alimentaţie compulsivă această tulburare, şi anume gânduri obsesive şi
reuşeşte să identifice în mod eficient indivizii comportamente compulsive. Întrebările se referă
care suferă de aceste tulburări. În mediul clinic la cele mai comune domenii specifice tulburării
ambulatoriu în care a fost construită scala PDSQ,

26
obsesiv‑compulsive: contaminare, verificare, conform DSM‑IV. Prevalenţa bolii în cazul
curăţare şi numărare. pacienţilor care au răspuns afirmativ la mai mult
În studiul nostru de validitate, în care au de 4 itemi a fost de 43%.
fost implicaţi pacienţi trataţi ambulatoriu, 92% Pentru pacienţii al căror rezultat a fost pozitiv
dintre pacienţii cu tulburare obsesiv‑compulsivă la screening‑ul pentru tulburarea de panică,
au răspuns afirmativ la unul sau mai mulţi evaluarea suplimentară ar trebui să includă
dintre itemii subscalei, iar 99% dintre pacienţii istoricul medical şi antecedentele de consum de
care au obţinut scorul 0 nu au prezentat substanţe, astfel încât alte sindroame să poată fi
tulburare obsesiv‑compulsivă. În total, 8,4% excluse ca posibile cauze. O analiză amănunţită
dintre aceşti pacienţi au fost diagnosticaţi cu a antecedentelor de consum de substanţe este
tulburare obsesiv‑compulsivă, conform DSM‑IV. extrem de importantă, întrucât mulţi pacienţi
Prevalenţa acestei tulburări în grupul pacienţilor care suferă de tulburarea de panică tind să se
care au răspuns afirmativ la unul sau mai mulţi trateze consumând alcool. Alte tulburări de
dintre itemii subscalei a fost de 18%. anxietate, precum fobia socială, fobia specifică
La fel ca şi alţi pacienţi diagnosticaţi cu şi tulburarea de anxietate generalizată apar în
tulburare de stres posttraumatic, mulţi pacienţi mod frecvent în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu
diagnosticaţi cu tulburare obsesiv‑compulsivă tulburare de panică. Cu toate acestea, pacientul
resimt ruşine faţa de simptomele pe care le nu este diagnosticat cu tulburare de panică în
prezintă şi nu le declară decât în cazul în care cazul în care atacurile de panică sunt explicate
clinicianul întreabă în mod explicit despre ele. mai bine de o altă tulburare (de exemplu,
Toţi itemii subscalei Tulburare obsesiv‑compulsivă atacurile de panică ce survin doar în contextul
sunt consideraţi itemi critici şi, prin urmare, expunerii la situaţia fobică, în cadrul fobiei
orice răspuns pozitiv trebuie investigat sociale sau al fobiei specifice sau la stimuli care
suplimentar. Pacienţii care prezintă tulburare reamintesc un eveniment traumatic în tulburarea
obsesiv‑compulsivă pot fi, de asemenea, de stres posttraumatic). Evaluarea suplimentară
diagnosticaţi cu tulburare depresivă‑majoră, alte ar trebui să cuprindă şi o analiză privitoare
tulburări de anxietate (de exemplu, tulburare de la agorafobie şi depresie, tulburări care sunt
panică şi fobii), tulburări ale comportamentului prezente la aproximativ jumătate dintre pacienţii
alimentar, sindromul Tourette sau alte tulburări cu tulburare de panică.
ale ticurilor. Itemul 57 („În ultimele două săptămâni, aţi
avut stări de teamă intensă sau de disconfort puternic
Tulburarea de panică (atacuri de panică), care au apărut pe neaşteptate, fără
nici un motiv?”) inclus în subscala Tulburare de
Subscala Tulburare de panică conţine 8 itemi, panică este un item critic, astfel încât un răspuns
dintre care 5 evaluează trăsăturile de bază pozitiv acordat trebuie să facă obiectul unei
prezente în diagnosticul DSM‑IV referitoare la investigaţii suplimentare pentru a determina
această afecţiune – prezenţa atacurilor de panică modul în care pacientul defineşte un atac de
neaşteptate, prezenţa atacurilor de panică asociate panică. Itemul 61 („În ultimele două săptămâni,
cu simptome fizice caracteristice panicii şi reacţia aţi avut atacuri de panică, din cauza cărora aţi evitat
persoanei faţă de atacurile de panică. Ceilalţi 3 anumite situaţii sau v‑aţi modificat comportamentul
itemi evaluează sensibilitatea la anxietate, de sau activităţile zilnice?”) reprezintă, de asemenea,
exemplu, teama faţă de simptomele anxietăţii, un item critic; trebuie determinat tipul şi gradul
deoarece s‑a constatat că această componentă de schimbare al comportamentului cauzat de
este specifică tulburării de panică. manifestarea atacurilor de panică.
În studiul de validitate efectuat, 91% dintre
pacienţii cu tulburare de panică au răspuns Tulburările psihotice
afirmativ la 4 sau mai mulţi itemi ai subscalei
Tulburare de panică şi 97% dintre pacienţi care Cei şase itemi ai subscalei Tulburări psihotice
au obţinut un scor mai mic de 4 nu sufereau de evaluează delirul de persecuţie, delirul de
această afecţiune. Per total, 17% dintre pacienţi grandoare, delirul legat de control, halucinaţiile
au fost diagnosticaţi cu tulburare de panică, auditive şi vizuale. Aceasta este singura subscală

27
PDSQ care evaluează o arie simptomatică, fără ce 98% dintre cei care au obţinut un scor mai mic
a fi legată de un diagnostic specific, conform de patru nu prezentau acest sindrom. În total,
DSM‑IV. În schimb, aceasta face referire la aspecte 13,7% din aceşti pacienţi au fost diagnosticaţi
critice ale diverselor tulburări psihotice. cu tulburare de panică cu agorafobie, conform
În studiul nostru de validitate, în care au fost DSM‑IV. Prevalenţa acestei tulburări la pacienţii
implicaţi pacienţi trataţi ambulatoriu, 75% dintre care au punctat patru sau mai mulţi itemi pe
pacienţii diagnosticaţi cu o tulburare psihotică au această subscală a fost de 36%.
răspuns afirmativ la unul sau mai mulţi itemi de Evaluarea suplimentară trebuie să stabilească
pe scala corespunzătoare, iar 98% dintre pacienţii dacă evitarea asociată anxietăţii sau fobiei se
care au obţinut scorul 0 nu sufereau de această datorează fricii de a avea un atac de panică şi
afecţiune. În total, 8,4% dintre pacienţi au fost potenţialelor dificultăţi de a ieşi din situaţia
diagnosticaţi cu o tulburare psihotică, conform respectivă sau dacă aceasta poate fi explicată mai
DSM‑IV (schizofrenie, tulburare schizoafectivă, bine de a o altă tulburare psihică (de exemplu,
tulburare delirantă, tulburare psihotică fără evitarea asociată fobiei sociale datorată fricii
altă specificaţie şi tulburare depresivă majoră). de situaţii jenante, evitarea murdăriei asociată
Prevalenţa tulburării psihotice la pacienţii care tulburării obsesiv‑compulsive datorată fricii de
au punctat unul sau mai mulţi itemi pe scala contaminare sau evitarea zborului cu avionul
corespunzătoare tulburărilor psihotice a fost de asociată fobiei specifice datorată fricii de
14%. prăbuşire).
Pentru a diferenţia între schizofrenie, Ca şi în cazul subscalei Tulburare de panică,
tulburarea schizoafectivă, tulburarea delirantă, evaluarea suplimentară trebuie să investigheze
tulburarea psihotică fără altă specificaţie prezenţa tulburărilor afective, a altor tulburări
şi tulburarea depresivă majoră, evaluarea de anxietate şi a celei legate de consumul de
pacienţilor care prezentau simptome psihotice substanţe. Agorafobia se diferenţiază de alte
trebuie să determine cronicitatea halucinaţiilor fobii prin cauza fricii – situaţiile în care se poate
şi/sau a delirului. Dacă există simptome declanşa un atac de panică. Spre deosebire de
specifice tulburărilor afective, evaluarea trebuie aceasta, fobia socială este cauzată de teama de a fi
să abordeze relaţia temporală dintre acestea şi umilit sau înjosit, iar fobia specifică este cauzată
simptomele psihotice. De asemenea, trebuie de teama de un anumit obiect sau situaţie.
obţinut un istoric amănunţit legat de consumul de Itemul 68 („În ultimele şase luni, aţi evitat
substanţe. Toţi itemii acestei subscale reprezintă în mod regulat anumite situaţii, deoarece v‑a fost
itemi critici şi trebuie evaluaţi suplimentar. teamă că acestea vă vor provoca un atac de panică?”)
al subscalei Agorafobie este un item critic; un
Agorafobia răspuns afirmativ la acest item trebuie să fie
urmat întotdeauna de investigaţii suplimentare,
Cei 11 itemi ai subscalei Agorafobie măsoară pentru a stabili care sunt situaţiile în care
anxietatea situaţională cauzată de teama de pacientul prezintă comportamente de evitare
a avea un atac de panică. Itemii 69a – 69h ai datorită fricii sale de a avea un atac de panică.
subscalei examinează anxietatea în situaţii tipice Evaluarea suplimentară trebuie să măsoare şi
agorafobiei; itemii 68 şi 70 determină caracterul nivelul restricţiilor din viaţa persoanei datorate
regulat al anxietăţii în situaţiile fobice; itemul 71 evitării agorafobice.
evaluează tendinţa subiectului de a evita anumite
situaţii din cauza anxietăţii. Subscala Agorafobie Fobia socială
nu evaluează capacitatea pacientului de a depăşi
o situaţie în ciuda anxietăţii sau în cazul în care Itemii subscalei Fobie socială corespund
acesta are un însoţitor. criteriilor A, B şi D specificate în DSM‑IV pentru
În studiul nostru de validitate, în care au acest sindrom. Primii patru itemi (itemii 72‑75) ai
fost implicaţi pacienţi trataţi ambulatoriu, subscalei Fobie socială evaluează constructele de
88% dintre pacienţii suferind de agorafobie au bază care definesc sindromul ‑ teama de situaţii
răspuns afirmativ la patru sau mai mulţi itemi jenante sau umilitoare, care pot apărea în contexte
din subscala de evaluare a agorafobiei, în timp sociale. Cele opt întrebări pe care le conţine

28
itemul 77 al subscalei evaluează anxietatea din este gândită ca un screening global pentru
situaţii sociale tipice. Restul itemilor stabilesc problemele legate de consumul de alcool.
regularitatea cu care anxietatea este resimţită În sudiul nostru de validitate, la care au
atunci când persoana se confruntă cu situaţia participat pacienţi trataţi ambulatoriu, 85%
fobică şi măsura în care persoana evită anumite dintre pacienţii cu abuz sau dependenţă de
situaţii din cauza anxietăţii. alcool au răspuns afirmativ la unul sau mai mulţi
În studiul nostru care examinează validitatea dintre itemii subscalei şi 98% dintre pacienţii care
scalei şi la care au participat pacienţi trataţi au obţinut scoruri de 0 nu au prezentat această
ambulatoriu, 91% dintre pacienţii cu fobie socială tulburare. În total, 8,3% dintre aceşti pacienţi au
au răspuns afirmativ la patru sau mai mulţi dintre fost diagnosticaţi cu dependenţă sau abuz de o
itemii subscalei Fobie socială, iar cei 95%, care au substanţă, după criteriile DSM‑IV. Prevalenţa
obţinut scoruri sub patru, nu prezentau această acestor tulburări la pacienţii care au răspuns
tulburare. Per total, 26,5% dintre aceşti pacienţi afirmativ la unul sau mai mulţi itemi ai acestei
au fost diagnosticaţi cu fobie socială, conform subscale a fost de 27%.
DSM‑IV. Prevalenţa acestei tulburări la pacienţii Pentru pacienţii care au fost identificaţi de
care au răspuns afirmativ la patru sau mai mulţi testul de screening ca având această tulburare,
itemi ai acestei subscale a fost de 48%. evaluarea suplimentară trebuie să stabilească
Evaluarea pacienţilor cu fobie socială trebuie cantitatea şi frecvenţa consumului de alcool,
să includă evaluarea tulburării de panică, precum şi afectarea funcţionării, toleranţa
agorafobia, tulburarea obsesiv‑compulsivă, la alcool, simptomele de sevraj şi pierderea
tulburarea depresivă majoră, tulburarea controlului asupra consumului de alcool. Toţi
distimică şi tulburarea dismorfică corporală. În itemii subscalei Abuz/Dependenţă de alcool sunt
plus, pacienţii cu fobie socială se tratează singuri consideraţi itemi critici, astfel că un răspuns
cu alcool, aşadar, trebuie obţinută o evaluare pozitiv la oricare dintre aceştia trebuie investigat
detaliată a istoricului de consum de substanţe. suplimentar.
Itemul 76 (În ultimele şase luni, aţi evitat cu Tulburările legate de consumul de alcool
regularitate anumite situaţii, deoarece v‑a fost teamă produc adesea simptome care imită simptomele
că aţi putea face sau spune ceva prin care să vă faceţi altor tulburări psihiatrice. Dacă evaluaţi aceste
de râs?) al subscalei Fobie socială este un item critic; simptome ca fiind pe deplin datorate consumului
un răspuns afirmativ la acest item trebuie să de alcool, atunci trebuie pus diagnosticul
genereze întotdeauna o evaluarea suplimentară, Tulburarea uzului de o substanţă. Tulburările legate
pentru a stabili care sunt situaţiile pe care de consumul de alcool se asociază cu tulburări
pacientul le evită din cauza fricii sale de situaţiile afective, anxietate şi tulburări psihotice, astfel
jenante, precum şi nivelul restricţiilor pe care că, evaluarea clinică suplimentară trebuie să
această evitare le cauzează în viaţa persoanei. investigheze şi aceste arii ale psihopatologiei.

Abuzul/Dependenţa de alcool Abuzul/Dependenţa de medicamente

Subscala Abuz/Dependenţă de alcool este Subscala Abuz/Dependenţă de medicamente


compusă din şase itemi care evaluează atât este compusă din şase itemi care evaluează
problemele legate de consumul de alcool, problemele percepute de respondenţi legate de
gândurile legate de reducerea cantităţii de consumul de medicamente, gândurile privitoare
alcool consumate sau de limitarea consumului la reducerea cantităţii de medicamente consumate
şi problemele psihosociale care rezultă în urma sau la limitarea consumului şi problemele
consumului de alcool, aşa cum sunt ele percepute psihosociale care rezultă în urma consumului
de pacient, cât şi percepţiile altora asupra de medicamente, precum şi percepţia celorlalţi
problemei consumului de alcool a persoanei asupra problemelor respondenţilor în legătură
respective. Subscala Abuz/Dependenţă de alcool nu cu medicamentele. La fel ca în cazul subscalei
corespunde criteriilor DSM‑IV atât de direct ca şi Abuz/Dependenţă de alcool, subscala Abuz/
celelalte subscale. Mai degrabă, această subscală Dependenţă de medicamente nu corespunde în mod
direct criteriilor diagnostice conform DSM‑IV,

29
ci reprezintă mai degrabă un screening general fie prezente pentru a putea diagnostica această
asupra consumului de substanţe. tulburare.
În studiul nostru de validitate la care au În studiul nostru de validitate la care au
participat pacienţi trataţi ambulatoriu, 85% dintre participat pacienţi trataţi ambulatoriu, 90% dintre
pacienţii cu o problemă legată de consumul pacienţii cu tulburare de anxietate generalizată
de medicamente au răspuns afirmativ la unul au răspuns afirmativ la şapte sau mai mulţi itemi
sau mai mulţi itemi ai scalei Abuz/Dependenţă ai subscalei Tulburare de anxietate generalizată, iar
de medicamente, iar 99% dintre pacienţii care au 96% dintre pacienţii care au obţinut scoruri sub
obţinut scorul 0 nu au prezentat o problemă şapte nu au prezentat această tulburare. Per total,
legată de consumul de medicamente la momentul 17,5% dintre aceşti pacienţi au fost diagnosticaţi
evaluării. Per total, 4,4% dintre toţi pacienţii cu tulburare de anxietate generalizată conform
au fost diagnosticaţi cu dependenţă sau abuz DSM‑IV. Prevalenţa acestei tulburări la pacienţii
de medicamente, conform DSM‑IV. Prevalenţa care au răspuns afirmativ la şapte sau mai mulţi
dependenţei sau abuzului de medicamente la itemi ai acestei subscale a fost de 27%.
pacienţii care au răspuns afirmativ la unul sau Criteriul C pentru tulburarea de anxietate
mai mulţi itemi ai acestei subscale a fost de 18%. generalizată se suprapune cu simptomele
Pentru pacienţii care au obţinut rezultate tulburărilor depresive ‑ pacienţii cu tulburare
pozitive la testul de screening, evaluarea de anxietate generalizată manifestă adesea
suplimentară trebuie să identifice tipul depresie comorbidă. Pentru a evalua dacă un
medicamentului consumat, cantitatea şi pacient cu tulburare de anxietate generalizată
frecvenţa consumului, deteriorările specifice prezintă şi o tulburare depresivă, clinicianul
datorate consumului de medicamente, toleranţa trebuie să stabilească dacă simptomele specifice
la substanţă, simptomele de sevraj şi pierderea tulburării de anxietate generalizată sunt prezente
controlului asupra consumului medicamentelor. şi în absenţa unei tulburări afective. Dacă
Toţi itemii subscalei Abuz/Dependenţă de simptomele tulburării de anxietate generalizată
medicamente sunt consideraţi itemi critici, iar un sunt limitate la perioadele de depresie, atunci,
răspuns pozitiv la oricare dintre aceştia trebuie potrivit DSM‑IV, un diagnostic de tulburare de
investigat suplimentar. anxietate generalizată nu este necesar. Evaluarea
La fel ca în cazul tulburărilor legate de pacienţilor cu tulburare de anxietate generalizată
consumul de alcool, prezenţa unei tulburări trebuie să includă, de asemenea, evaluări ale
legate de consumul de medicamente contribuie sindroamelor care prezintă o comorbiditate
adesea la manifestarea unor simptome specifice crescută cu această tulburare, inclusiv alte
altor condiţii psihiatrice, dar atunci când aceste tulburări de anxietate, precum şi tulburări în
simptome sunt evaluate ca fiind datorate legătură cu o substanţă. În cadrul evaluării
exclusiv consumului de substanţe, trebuie suplimentare, trebuie stabilit dacă anxietatea se
pus un diagnostic de dependenţă sau abuz de limitează la aspecte legate de o altă tulburare
medicamente. Persoanele cu acest diagnostic psihiatrică (de exemplu, îngrijorarea legată de
trebuie evaluate şi în scopul verificării prezenţei producerea unui nou atac de panică [tulburare
tulburărilor afective, de anxietate şi a tulburărilor de panică]; îngrijorarea legată de posibilitatea
psihotice. implicării în situaţii jenante sau umilitoare [fobie
socială]; îngrijorarea legată de contaminare sau
Tulburarea de anxietate generalizată de a lăsa lucrurile nesupravegheate [tulburare
obsesiv‑compulsivă] sau îngrijorarea legată de
Cei 10 itemi ai subscalei Tulburare de anxietate a călători cu avionul sau de a folosi liftul [fobie
generalizată evaluează criteriile A, B şi C, conform specifică]).
definiţiei DSM‑IV. Criteriul A se referă la prezenţa Itemul 92 („În ultimele şase luni, aţi fost o
îngrijorării excesive şi a anxietăţii pe o perioadă persoană agitată în majoritatea zilelor?”) şi itemul
de cel puţin şase luni, iar criteriul B se referă la 101 („În ultimele şase luni, v‑a fost greu să vă
dificultăţile de a controla îngrijorările. Criteriul controlaţi grijile sau să nu vă mai îngrijorati deloc, în
C enumeră şase simptome care sunt asociate cu majoritatea zilelor?”) ai scalei Tulburare de anxietate
anxietatea, dintre care cel puţin trei trebuie să generalizată reprezintă itemi critici. Un răspuns

30
afirmativ la oricare dintre aceşti itemi trebuie să Tulburare de somatizare reprezintă itemi critici. Un
genereze întotdeauna investigaţii suplimentare răspuns afirmativ la oricare dintre aceştia trebuie
pentru a stabili durata anxietăţii, conţinuturile să genereze întotdeauna evaluări suplimentare
îngrijorărilor, caracteristicile asociate anxietăţii pentru a clarifica istoricul medical al pacientului.
şi impactul pe care anxietatea îl are asupra O analiză amănunţită a antecedentelor medicale
funcţionării persoanei şi asupra calităţii vieţii ale pacientului este importantă pentru a distinge
acesteia. între tulburarea de somatizare şi bolile fizice
autentice. Adesea, pentru a clarifica aceste
Tulburarea de somatizare aspecte, este necesară consultarea medicului de
familie al pacientului.
Subscala Tulburare de somatizare conţine cinci
itemi, care se centrează asupra stării de boală Ipohondria
cronică şi asupra simptomelor fizice care nu sunt
explicate de rezultatele evaluărilor medicale. Subscala Ipohondrie este compusă din cinci
Două întrebări se referă la prezenţa unor itemi care evaluează criteriile A, B şi D ale
probleme persistente la nivelul stomacului sau definiţiei date de DSM‑IV. Criteriul A se referă
al intestinelor şi la prezenţa durerii în mai multe la îngrijorarea legată de a avea o boală medicală
zone ale corpului. Aşadar, subscala detectează gravă, iar criteriul B se referă la persistenţa
tulburarea de somatizare, fără a epuiza lista lungă acestei îngrijorări după realizarea investigaţiilor
a simptomelor care pot fi resimţite de persoanele medicale. Criteriul D se referă la deteriorarea
diagnosticate cu această tulburare. funcţionării datorată îngrijorării legate de
În studiul nostru de validitate la care au prezenţa unor boli fizice.
participat pacienţi trataţi ambulatoriu, 86% În studiul nostru de validitate la care au
dintre pacienţii cu tulburare de somatizare sau participat pacienţi trataţi ambulatoriu, 91% dintre
cu tulburare somatoformă nediferenţiată au pacienţii cu ipohondrie au răspuns afirmativ la
răspuns afirmativ la unul sau mai mulţi itemi ai unul sau mai mulţi itemi ai subscalei Ipohondrie,
subscalei Tulburare de somatizare, iar 99% dintre iar 100% dintre pacienţii care au obţinut scorul
pacienţii care au obţinut scoruri sub doi nu au zero nu au prezentat acest sindrom. Per total,
prezentat niciuna dintre aceste tulburări. Per total, 1,7% dintre aceşti pacienţi au fost diagnosticaţi cu
3,5% dintre aceşti pacienţi au fost diagnosticaţi ipohondrie, conform DSM‑IV. Prevalenţa acestui
cu tulburare de somatizare, conform DSM‑IV. sindrom la pacienţii care au răspuns afirmativ la
Prevalenţa acestei tulburări la pacienţii care au unul sau mai mulţi itemi ai acestei subscale a fost
răspuns afirmativ la doi sau mai mulţi itemi ai de 4%.
acestei subscale a fost de 6%. Conform criteriul D al DSM‑IV, evaluarea
Evaluarea suplimentară trebuie să includă suplimentară trebuie să diferenţieze între
întrebări privitoare la simptomele fizice resimţite preocuparea ipohondriacă, convingerea
de‑a lungul timpului şi care nu au avut o delirantă (specifică tulburării delirante de tip
explicaţie medicală. Tulburarea depresivă majoră, somatic) şi preocuparea legată de înfăţişare
tulburarea de panică şi tulburările în legătură (specifică tulburării dismorfice corporale). De
cu o substanţă însoţesc adesea tulburarea de asemenea, evaluarea suplimentară trebuie să
somatizare, astfel că evaluarea suplimentară stabilească dacă preocuparea legată de prezenţa
ar trebui să verifice posibila prezenţă a acestor unei boli fizice este mai bine explicată de o altă
tulburări. Pacienţii depresivi şi cei cu tulburări condiţie psihiatrică (tulburarea depresivă majoră,
de anxietate acuză în mod frecvent simptome tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea
somatice; prin urmare, este important de stabilit obsesiv‑compulsivă sau tulburarea de panică)
dacă aceste simptome fizice pot fi explicate mai şi trebuie să investigheze posibila prezenţă a
bine de prezenţa acestor tulburări psihiatrice. depresiei sau a tulburărilor de anxietate, deoarece
Itemul 105 („Aţi avut o sănătate fizică precară acestea apar, de obicei, asociate ipohondriei.
aproape toată viaţa?”) şi itemul 106 („De obicei, Itemul 107 („În ultimele şase luni, v‑aţi făcut
medicii nu reuşesc să identifice o cauză fizică adesea griji că s‑ar putea să suferiţi de o boală fizică
pentru simptomele dumneavoastră?”) ai subscalei gravă?”) al subscalei Ipohondrie este un item critic.

31
Un răspuns afirmativ la acest item trebuie să psihiatric ulterior s‑a centrat pe aceste domenii
genereze evaluări suplimentare, pentru a clarifica şi, cu precădere, pe itemii critici.
conţinutul îngrijorării şi, totodată, pentru a În concordanţă cu observaţiile făcute
evalua tipul de îngrijire medicală sau sfaturile pe de medicul său, d‑l B a întrunit criteriile de
care pacientul le‑a primit deja. diagnostic pentru un episod depresiv major.
Pacientul a acuzat stări depresive zilnice,
asociate cu pierderea interesului şi a plăcerii
Exemple de cazuri pentru activităţile obişnuite, pierderea
apetitului, insomnie, oboseală cronică, dificultăţi
Cazul 1: D‑l B de concentrare, ideaţie auto‑depreciativă, toate
manifestate cu două săptămâni înainte de
Cazul d‑l B ilustrează modul în care PDSQ evaluare. Acesta nu a răspuns afirmativ la itemii
poate facilita focalizarea interviului iniţial, critici referitori la tendinţa de suicid prezenţi în
stabilirea priorităţii obiectivelor tratamentului subscala Tulburare depresivă majoră şi nu a declarat
şi monitorizarea potenţialelor arii de simptome pe parcursul interviului ulterior prezenţa unor
problemă, în cazul în care există probleme gânduri sau comportamente care să sugereze
multiple. D‑l B este un bărbat în vârstă de 52 necesitatea stabilirii tendinţelor suicidare ca
de ani, care a fost trimis de medicul de familie, prioritate a tratamentului.
deoarece părea deprimat şi descria prezenţa unor Rezultatele la PDSQ ale d‑lui B au arătat
amintiri intruzive asociate serviciului militar că amintirile legate de trauma suferită în
de luptă în forţele aeriene. Mai precis, d‑l B armată nu erau simple reminiscenţe, ci
acuza prezenţa unor amintiri intruzive repetate, parte a simptomatologiei tulburării de stres
legate de moartea unui prieten apropiat şi, de posttraumatic. Pacientul a indicat prezenţa unor
asemenea, legate de uciderea, conform ordinelor, gânduri intruzive, a unor amintiri legate de
a unui copil în vârstă de 4 ani. D‑l B a fost tratat trauma din timpul luptelor şi coşmaruri despre
pentru problemele gastrointestinale, iar medicul acest eveniment. D‑l B a raportat distres emoţional
său a cerut evaluarea posibilităţii prezenţei unei asociat expunerii la stimuli care îi aminteau de
tulburări psihice, care ar putea agrava problemele eveniment şi încercări de a evita aceşti stimuli.
medicale ale pacientului. A mai mărturisit şi senzaţia de distanţare şi
D‑l B a completat scala PDSQ fără dificultate. izolare faţă de cei din jur, hipervigilenţă şi reacţii
Rezultatele testului sunt prezentate în figura 2. de tresărire exagerate. Interviul suplimentar
Scorul total obţinut a fost de 45, corespunzând a verificat prezenţa tulburării de stres
unei cote standard de 53T. Prin urmare, pacientul posttraumatic. D‑l B a început să experienţieze
a înregistrat aproximativ acelaşi număr de aceste simptome la 3 ani după întoarcerea
simptome psihice ca majoritatea persoanelor din armată, pe când avea vârsta de 22 de ani.
consultate în secţiile clinice ambulatorii. A Acesta a declarat că simptomele au cunoscut o
răspuns afirmativ la itemi critici din următoarele ameliorare progresivă, dar au recidivat în urma
subscale: Tulburare de stres posttraumatic (itemii 22 vizionării unui reportaj cuprinzător referitor la
şi 23, indicând expunere la traumă), Tulburare de evenimentele politice din Vietnam.
panică (itemul 61, indicând prezenţa unor atacuri În plus, atât rezultatele la PDSQ, cât şi
de panică suficient de severe, încât să‑l determine interviul suplimentar au arătat că dependenţa
pe d‑l B să‑şi modifice programul obişnuit) şi de alcool constituia un aspect important al
Consum/Dependenţă de alcool (toţi itemii). După istoricului său clinic. Consumul de substanţe
cum reiese din fişa de sumarizare a d‑lui B, scorul este des întâlnit în cazurile de tulburare de stres
de 12 la subscala Tulburare depresivă majoră, scorul posttraumatic de lungă durată şi de depresie
de 13 la Tulburarea de stres posttraumatic, scorul de comorbidă. Substanţa este folosită la început ca
6 la Fobie socială, scorul de 6 la Consum/Dependenţă automedicaţie pentru simptomele psihiatrice
de alcool şi scorul de 7 obţinut pentru Tulburarea stresante. Consumul progresiv de substanţe
de anxietate generalizată s‑au aflat la limită sau au devine ulterior o problemă majoră în sine şi
depăşit valoarea punctelor de secţiune. Interviul poate, de multe ori, reprezenta motivul care
îi determină pe indivizi să apeleze la ajutor

32
FIŞĂ DE SUMARIZARE

PDSQ
Tabel conversie scor
total PDSQ

45
Total scor brut ___
Mark Zimmerman, M.D. 53
Scor T ________

Publicat de: Scor brut Scor T


>102 > 80
101-102 80
99-100 79
Model 97-98 78
Nume: ________________________________________________________________________________________ 95-96 77
Model 30.01.02 92-94 76
ID __________________________________________ Data: __________________________________________ 90-91 75
52 88-89 74
Gen: Masculin Feminin Vârsta: _________ Nivel de educaţie (ani de şcoală)_____________________
86-87 73
Rasă/Etnie: asiatică afro-americană hispanică/latino indigen-americană indigen-havaiana albă alta 84-85 72
82-83 71
80-81 70
78-79 69
75-77 68
Se recomandă
investigaţii 73-74 67
ulterioare, 71-72 66
interviu 69-70 65
suplimentara 67-68 64
(bifaţi dacă 65-66 63
scorul subscalei
63-64 62
Scor Punct de ≥ punctul de Itemi criticib (Încercuiţi itemii la
Subscala PDSQ subscală secţiune secţiune) care s-a răspuns cu DA.) 61-62 61
12 58-60 60
Tulburare depresivă majoră ___ 9c 
___ 16 17 18 19 20 21
56-57 59
Tulburare de stres posttraumatic 13
___ 5d 
___ 22 23 54-55 58
0 52-53 57
Bulimie/Alimentaţie compulsivă ___ 7c ___ 37 45 46
50-51 56
Tulburare obsesiv-compulsivă 0
___ 1f ___ 47 48 49 50 51 52 53 48-49 55
1 46-47 54
Tulburare de panică ___ 4g ___ 57 61
44-45 53
Tulburări psihotice 0
___ 1h ___ 62 63 64 65 66 67 41-43 52

Agorafobie 0
___ 4i ___ 68
39-40 51
37-38 50
Fobie socială 6
___ 4j 
___ 76 35-36 49

Abuz/dependenţă de alcool 6
___ 1k 
___ 80 81 82 83 84 85
33-34 48
31-32 47
Abuz/dependenţă de medicamente 0
___ 1l ___ 86 87 88 90 91 28-30 46

Tulburare de anxietate generalizată 1


___ 7m ___ 92 101 26-27 45
24-25 44
Tulburare de somatizare 0
___ 2n 
___ 105 106 22-23 43

Ipohondrie 0
___ 1o ___ 107 20-21 42
18-19 41
16-17 40
PDSQ Scorul total brut 45
___ 14-15 39
11-13 38
a
Bineînţeles, în practica clinică, trimiterea spre evaluări mai comprehensive n-ar trebui să se bazeze niciodată pe rezultatele unui singur 9-10 37
test, ci se vor lua în considerare toate informaţiile clinice disponibile despre acel caz. b Ar trebui să fie o evaluare suplimentară pentru 7-8 36
fiecare dintre itemii critici încercuiţi.
c
Valoarea predictivă negativă (procentul non-cazurilor reale netrimise pentru evaluare suplimentară, pe baza acestui punct de secţiune) 5-6 35
= 86. d vpn=99. e vpn=99. f vpn=98. g vpn=97. h vpn=98. i vpn=98. j vpn=95. k vpn=98. l vpn=99. m vpn=96. n vpn=90. o vpn=100. 3-4 34
1-2 33

Copyright © 2002 by Mark Zimmerman.


Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă (electronic sau mecanic, incluzând fotocopierea sau orice
alt sistem de copiere), fără permisiunea prealabilă a fi rmei SC COGNITROM SRL. Material pentru ediţia în limba română: Copyright © 2010 SC Cognitrom SRL.

Figura 2. Fişa de sumarizare pentru Cazul 1 (D-l B)


FIŞĂ DE SUMARIZARE

PDSQ
Tabel conversie scor
total PDSQ
13
Total scor brut ___
Mark Zimmerman, M.D. 38
Scor T ________

Publicat de: Scor brut Scor T


>102 > 80
101-102 80
99-100 79
Model 97-98 78
Nume: ________________________________________________________________________________________ 95-96 77
Model 05.12.01 92-94 76
ID __________________________________________ Data: __________________________________________ 90-91 75
60 88-89 74
Gen: Masculin Feminin Vârsta: _________ Nivel de educaţie (ani de şcoală)_____________________
86-87 73
Rasă/Etnie: asiatică afro-americană hispanică/latino indigen-americană indigen-havaiana albă alta 84-85 72
82-83 71
80-81 70
78-79 69
75-77 68
Se recomandă
investigaţii 73-74 67
ulterioare, 71-72 66
interviu 69-70 65
suplimentara 67-68 64
(bifaţi dacă 65-66 63
scorul subscalei
63-64 62
Scor Punct de ≥ punctul de Itemi criticib (Încercuiţi itemii la
Subscala PDSQ subscală secţiune secţiune) care s-a răspuns cu DA.) 61-62 61

Tulburare depresivă majoră


5
___ 9c ___ 16 17 18 19 20 21
58-60 60
56-57 59
Tulburare de stres posttraumatic
0
___ 5d ___ 22 23 54-55 58

Bulimie/Alimentaţie compulsivă
0
___ 7c ___ 37 45 46
52-53 57
50-51 56
Tulburare obsesiv-compulsivă
0
___ 1f ___ 47 48 49 50 51 52 53 48-49 55

Tulburare de panică
0
___ 4g ___ 57 61
46-47 54
44-45 53
Tulburări psihotice
0
___ 1h ___ 62 63 64 65 66 67 41-43 52

Agorafobie
1
___ 4i ___ 68
39-40 51
37-38 50
Fobie socială
1
___ 4j ___ 76 35-36 49

Abuz/dependenţă de alcool
0
___ 1k ___ 80 81 82 83 84 85
33-34 48
31-32 47
Abuz/dependenţă de medicamente
0
___ 1l ___ 86 87 88 90 91 28-30 46

Tulburare de anxietate generalizată


6
___ 7m ___ 92 101 26-27 45
24-25 44
Tulburare de somatizare
0
___ 2n ___ 105 106 22-23 43

Ipohondrie
0
___ 1o ___ 107 20-21 42
18-19 41
16-17 40
PDSQ Scorul total brut
13
___ 14-15 39
11-13 38
a
Bineînţeles, în practica clinică, trimiterea spre evaluări mai comprehensive n-ar trebui să se bazeze niciodată pe rezultatele unui singur 9-10 37
test, ci se vor lua în considerare toate informaţiile clinice disponibile despre acel caz. b Ar trebui să fie o evaluare suplimentară pentru 7-8 36
fiecare dintre itemii critici încercuiţi.
c
Valoarea predictivă negativă (procentul non-cazurilor reale netrimise pentru evaluare suplimentară, pe baza acestui punct de secţiune) 5-6 35
= 86. d vpn=99. e vpn=99. f vpn=98. g vpn=97. h vpn=98. i vpn=98. j vpn=95. k vpn=98. l vpn=99. m vpn=96. n vpn=90. o vpn=100. 3-4 34
1-2 33

Copyright © 2002 by Mark Zimmerman.


Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă (electronic sau mecanic, incluzând fotocopierea sau orice
alt sistem de copiere), fără permisiunea prealabilă a fi rmei SC COGNITROM SRL. Material pentru ediţia în limba română: Copyright © 2010 SC Cognitrom SRL.
Figura 3. Fişa de sumarizare pentru Cazul 2 (D-l H)
psihiatric sau medical. În multe cazuri, la fel ca Cazul 2: D-l H
şi în cazul prezentat, se tratează doar consumul
de substanţe, nu şi simptomele psihiatrice care D‑l H este un bărbat în vârstă de 60 de
l‑au determinat, lăsând individul vulnerabil ani, pensionar, căsătorit, fără antecedente
la recăderi sau la dezvoltarea altor sindroame psihiatrice, care a fost trimis spre a fi evaluat în
clinice sau medicale, care vor necesita tratament. urma unei discuţii cu medicul de familie, legată
În cazul d‑lui B, consumul excesiv de acool a de posibilitatea necesităţii unui tratament cu
început în timpul serviciului militar. Acesta a antidepresive. Pacientul afl ase de curând că unii
continuat să consume alcool în mod excesiv şi membri ai familiei sale extinse urmau un astfel
după întoarcerea în Statele Unite şi a urmat un de tratament şi s‑a gândit că şi el ar avea nevoie.
tratament de dezintoxicare, rămânând abstinent Dl H. acuza probleme de somn. Intrase în pensie
până cu puţin timp înainte de a completa scala de câteva luni şi fusese recent diagnosticat cu
PDSQ. A reînceput consumul de alcool la o diabet. Mai mult, fi ul său, în vârstă de 28 de ani, a
petrecere de Anul Nou, la puţin timp după venit să locuiască cu el, după ce fusese concediat.
moartea îndrumătorului său din programul D‑l H a completat scala PDSQ fără difi cultăţi,
Alcoolicii Anonimi, factor ce a contribuit la starea iar rezultatele sunt prezentate în fi gura 3. Scorul
sa depresivă. D‑l B a declarat că, începând de total obţinut a fost 13, corespunzător unei cote
atunci, a consumat, cu anumite întreruperi, alcool standard de 38T. Prin urmare, numărul de
şi a solicitat ajutor pentru această problemă. simptome psihiatrice înregistrate în cazul lui a fost
Cu toate că D‑l B a obţinut un scor peste cu mult sub numărul înregistrat de majoritatea
valoarea punctului de secţiune la testul de persoanelor care solicită tratament în cadrul
screening pentru fobie socială şi anxietate clinicilor psihiatrice ambulatorii. Rezultatele
generalizată, conform PDSQ, interviul pacientului nu au depăşit punctele de secţiune
suplimentar cu scop diagnostic nu a evidenţiat pentru niciuna dintre subscalele PDSQ, dar s‑a
o afectare a funcţionării sufi cient de severă constatat prezenţa unui cumul de simptome
pentru a justifi ca un diagnostic psihiatric sau înregistate la subscalele Tulburare depresivă majoră,
un tratament separat pentru fi ecare dintre Agorafobie şi Fobie socială, iar scorul de 6, obţinut
aceste sindroame. Există o mare posibilitate ca pentru tulburarea de anxietate generalizată, a
simptomele declarate, de tensiune, îngrij orare fost doar cu o unitate sub valoarea punctului
şi evitare a situaţiilor sociale să fi e secundare de secţiune. Itemii la care a răspuns afi rmativ
tulburării de stres postt raumatic, consumului au fost în principal cei legaţi de difi cultăţile de
de alcool şi depresiei asociate. Cu toate acestea, somn (itemii 7, 10, 97), îngrij orare cronică (itemii
aceste simptome precizate vor fi monitorizate pe 1, 93, 94, 95), nervozitate (itemii 9, 69g, 75, 96) şi
parcursul tratamentului din cadrul clinicii. difi cultăţi de concentrare (itemii 14 şi 99). Nu a
Cu siguranţă, problemele psihiatrice ale oferit răspunsuri afi rmative la niciunul dintre
d‑lui B infl uenţau starea lui de sănătate. Deşi se itemii critici ai PDSQ.
părea că o medicaţie antidepresivă ar fi indicată Interviul ulterior a furnizat informaţii
în acest caz, a fost important să identifi căm compatibile cu rezultatele PDSQ. Starea de spirit,
împreună cu pacientul o variantă de tratament interacţiunea cu intervievatorul nu au semnalat
medicamentos care să nu accentueze disconfortul prezenţa unei patologii sau a unui defi cit.
gastrointestinal al acestuia. Astfel, împreună Simptomele pe care le‑a expus păreau consistente
cu d‑l B, a fost dezvoltat un plan de tratament cu circumstanţele de viaţă de la acel moment şi nu
centrat pe simptomele de stres postt raumatic, justifi cau necesitatea unui diagnostic psihiatric
pe ajutarea pacientului în a face faţă decesului sau a unui tratament medicamentos. Pacientul
îndrumatorului AA şi care să se adreseze, în acelaşi a descris o intensifi care a anxietăţii în ultimele 6
timp, consumului de alcool. Planul a conţinut, de luni, asociată pensionării, diagnosticării cu diabet
asemenea, trimiteri şi consultaţii adecvate, care şi faptului că fi ul său de 28 de ani se întorsese să
să ghideze tratamentul medicamentos pentru locuiască cu el. Pacientul a mărturisit că a început
simptomele psihiatrice şi fi zice. să fi e îngrij orat pentru funcţionarea fi ului său cu
10 ani în urmă, când acesta fusese diagnosticat
cu tulburare de învăţare. A identifi cat posibilele

35
difi cultăţi pe care le putea întâmpina fi ul său în Avea nevoie de ajutor cu privire la controlul
a‑şi menţine un loc de muncă cu normă întreagă, alimentaţiei compulsive. Primise diploma de
ca fi ind sursa principală pentru majoritatea licenţă în biologie, terminând un colegiu local
îngrij orărilor sale. În urma pensionării, pacientul cu puţin timp în urmă, lucra cu normă întreagă
a mai descris prezenţa unor ruminaţii legate la un spital din zonă şi se înscrisese la cursuri
de foştii colegi şi faptul că îi lipsea contactul post‑universitare de microbiologie. Plănuia să se
interpersonal de la locul de muncă. Cu toate căsătorească în câteva luni.
acestea, d‑l H a mărturisit că era capabil să îşi Rezultatele la scala PDSQ ale d‑rei R sunt
distragă atenţia de la aceste grij i şi că acestea prezentate în fi gura 4. Scorul total de 29, respectiv
îi acaparau mintea mai puţin de o oră pe zi. 46T se încadrează în intervalul mediu inferior.
Pacientul nu părea să prezinte un distres marcant Acest lucru indică faptul că a înregistrat un număr
sau o afectare semnifi cativă a funcţionării datorate mediu de simptome psihiatrice în comparaţie
circumstanţelor sale familiale sau diabetului. Cu cu ceilalţi subiecţi consultaţi în secţii psihiatrice
toate că d‑l H a semnalat că nu doarme la fel de ambulatorii. A înregistrat simptome în diferite
bine cum şi‑ar dori, a afi rmat că a dormit bine 5 arii, inclusiv tulburare depresivă majoră(5),
nopţi în saptămâna premergătoare evaluării şi a tulburare de stres postt raumatic(6), bulimie(6),
apelat la medicamente pentru somn, care pot fi tulburare obsesiv‑compulsivă(1), agorafobie(1),
achiziţionate fără prescripţie medicală doar de 2 fobie socială(1), abuz/dependenţă de alcool(2),
ori, cu două săptămâni înainte de interviu. tulburare de anxietate generalizată(5). Aceste
D‑l H încerca depăşirea situaţiei prin diferite scoruri au arătat o depăşire a pragurilor de
metode. A mărturisit că se gândea să se întoarcă secţiune pentru tulburarea de stres postt raumatic,
în câmpul muncii şi să se angajeze pe un post tulburarea obsesiv‑compulsivă şi abuz/
de consultant. Soţia lui era profesoară şi era dependenţă de alcool, dar nu şi în cazul subscalei
foarte mulţumită de această activitate. Se simţea Bulimie/Alimentaţie compulsivă. În plus, a obţinut
apropiat şi sprij init de familie şi de vecinii din scoruri critice pentru itemii corespunzători
comunitate. S‑a oferit să se alăture comitetului tendinţei de suicid (itemul 16), traumei (itemul
de reuniune a unei foste companii ca voluntar. 22), bulimiei (itemul 37), comportamentului
A fost încurajat să continue cu aceste activităţi şi compulsiv (itemul 49), anxietăţii (itemul 61) şi
i s‑a recomandat ca la momentul respectiv să nu consumului de alcool (itemii 80 şi 83).
urmeze un tratament cu antidepresive. Aceste În timpul interviului suplimentar legat de
informaţii l‑au uşurat. Semnele şi simptomele răspunsurile la itemii critici, d‑ra R a mărturisit
tulburării depresive majore au fost revăzute că a fost victima unui viol în primii ani de
împreună cu el şi cu soţia şi i s‑a oferit o broşură facultate. Cu toate că aceasta credea că şi‑a revenit
educaţională despre depresie şi tulburările de complet în urma incidentului şi că a depăşit
anxietate. S‑a discutat posibilitatea unei consilieri acest eveniment, nu i‑a mărturisit logodnicului
centrate pe probleme specifi ce care să‑l ajute să ei nimic din ceea ce s‑a întâmplat şi se temea
facă faţă anumitor stresori, în special situaţiei că o eventuală confesiune l‑ar determina pe
legate de fi ul său. A refuzat participarea la un acesta să‑şi schimbe sentimentele faţă de ea.
astfel de curs, dar a fost asigurat că o astfel de Difi cultăţile de concentrare, sentimentul de
consiliere îi va fi oferită oricând în viitor, în cazul vinovăţie, stima de sine scăzută, oboseala cronică
în care se va răzgândi. şi dorinţele pasive legate de sinucidere se puteau
datora luptelor interne epuizante referitoare la
Cazul 3: D-ra R această situaţie. Fiind întrebată despre atacurile
ei de panică, a răspuns că îngrij orările legate de
Cazul d‑rei R ilustrează modul în care a‑i spune logodnicului despre viol au facut‑o să‑l
scala PDSQ îi poate ajuta pe clinicieni să evite de mai multe ori, deoarece îi era teamă că‑i
identifi ce imediat cauzele mai puţin evidente ale va spune. A mai adăugat că a dat un răspuns
simptomelor unui pacient care trebuie luate în pozitiv la itemul 58, pentru că se temea că aceste
considerare pentru ca tratamentul să funcţioneze. tulburări ar putea‑o determina să acţioneze
D‑ra R este o femeie de 27 de ani, necăsătorită, imprudent şi răutăcios, fapt ce ar putea să pună
care a participat la evaluare din proprie iniţiativă. capăt relaţiei. În acest fel, ea ar putea să‑şi urmeze

36
FIŞĂ DE SUMARIZARE

PDSQ
Tabel conversie scor
total PDSQ

29
Total scor brut ___
Mark Zimmerman, M.D. 46
Scor T ________

Publicat de: Scor brut Scor T


>102 > 80
101-102 80
99-100 79
97-98 78
Model
Nume: ________________________________________________________________________________________ 95-96 77

Model
ID __________________________________________ Data: __________________________________________
15.02.02 92-94 76
90-91 75
27
Gen: Masculin Feminin Vârsta: _________ Nivel de educaţie (ani de şcoală)_____________________

88-89 74
86-87 73
Rasă/Etnie: asiatică afro-americană hispanică/latino indigen-americană indigen-havaiana albă alta 84-85 72
82-83 71
80-81 70
78-79 69
75-77 68
Se recomandă
investigaţii 73-74 67
ulterioare, 71-72 66
interviu 69-70 65
suplimentara 67-68 64
(bifaţi dacă 65-66 63
scorul subscalei
63-64 62
Scor Punct de ≥ punctul de Itemi criticib (Încercuiţi itemii la
Subscala PDSQ subscală secţiune secţiune) care s-a răspuns cu DA.) 61-62 61
5 58-60 60
Tulburare depresivă majoră ___ 9c ___ 16 17 18 19 20 21
56-57 59
Tulburare de stres posttraumatic 6
___ 5d 
___ 22 23 54-55 58
6 52-53 57
Bulimie/Alimentaţie compulsivă ___ 7c ___ 37 45 46
50-51 56
Tulburare obsesiv-compulsivă 1
___ 1f 
___ 47 48 49 50 51 52 53 48-49 55
2 46-47 54
Tulburare de panică ___ 4g ___ 57 61
44-45 53
Tulburări psihotice 0
___ 1h ___ 62 63 64 65 66 67 41-43 52
1 39-40 51
Agorafobie ___ 4i ___ 68
37-38 50
Fobie socială 1
___ 4j ___ 76 35-36 49
2 33-34 48
Abuz/dependenţă de alcool ___ 1k 
___ 80 81 82 83 84 85
31-32 47
Abuz/dependenţă de medicamente 0
___ 1l ___ 86 87 88 90 91 28-30 46
5 26-27 45
Tulburare de anxietate generalizată ___ 7m ___ 92 101
24-25 44
Tulburare de somatizare 0
___ 2n ___ 105 106 22-23 43
0 20-21 42
Ipohondrie ___ 1o ___ 107
18-19 41
16-17 40
PDSQ Scorul total brut 29
___ 14-15 39
11-13 38
a
Bineînţeles, în practica clinică, trimiterea spre evaluări mai comprehensive n-ar trebui să se bazeze niciodată pe rezultatele unui singur 9-10 37
test, ci se vor lua în considerare toate informaţiile clinice disponibile despre acel caz. b Ar trebui să fie o evaluare suplimentară pentru 7-8 36
fiecare dintre itemii critici încercuiţi.
c
Valoarea predictivă negativă (procentul non-cazurilor reale netrimise pentru evaluare suplimentară, pe baza acestui punct de secţiune) 5-6 35
= 86. d vpn=99. e vpn=99. f vpn=98. g vpn=97. h vpn=98. i vpn=98. j vpn=95. k vpn=98. l vpn=99. m vpn=96. n vpn=90. o vpn=100. 3-4 34
1-2 33

Copyright © 2002 by Mark Zimmerman.


Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă (electronic sau mecanic, incluzând fotocopierea sau orice
alt sistem de copiere), fără permisiunea prealabilă a fi rmei SC COGNITROM SRL. Material pentru ediţia în limba română: Copyright © 2010 SC Cognitrom SRL.

Figura 4. Fişa de sumarizare pentru Cazul 3 (D-ra R)


studiile fără să fie nevoită să discute despre viol datorită presiunilor cauzate de creşterea gradului
cu logodnicul ei. A afirmat că obiceiul de a mânca de intimitate faţă de logodnicul ei. Conform
cu lăcomie avea loc cu precădere în momentele în rezultatelor la PDSQ, intensitatea distresului era
care îşi făcea griji pentru aceste probleme. A mai suficientă ca să justifice un diagnostic de tulburare
menţionat că a început să consume alcool pentru de stres posttraumatic. Se pare că şi celelalte
a se relaxa şi a scăpa de griji. A observat însă o simptome înregistrate în alte arii simptomatice
creştere a cantităţii de alcool pe care îl consuma, sunt asociate stresului posttraumatic şi trebuie
astfel încât, deşi la început bea un pahar de abordate în contextul susţinerii pacientei în
vin în fiecare seară, cu o saptămână înainte de scopul reducerii complete şi cu succes a efectelor
evaluare, termina o sticlă de vin de una singură. traumei. Având în vedere că d‑ra R nu părea să
Nu avea antecedente de abuz sau dependenţă fie pregătită să se confrunte direct cu trauma
de substanţe, deşi ştia că un unchi al ei fusese asociată experienţei violului, planul de tratament
alcoolic şi murise de tânăr datorită unei boli de a fost conceput şi formulat în termenii explorării
ficat. unor alternative pentru a face faţă anxietăţii,
Pe parcursul interviului, în timp ce d‑ra R altele decât alimentaţia compulsivă sau consumul
formula motivele pentru răspunsurile date la alţi de alcool. S‑a observat că, pentru a fi eficientă,
itemi ai scalei PDSQ, devenea din ce în ce mai intervenţia trebuia să abordeze cât de repede
evident că aceasta continua să experienţieze un distresul asociat traumei, care era fundamental
nivel crescut al distresului, în forma vinovăţiei, pentru dificultăţile întâmpinate la momentul
hipervigilenţei şi a inhibiţiei emoţionale legate evaluării.
de viol. Aceste probleme au fost scoase la iveală

38
4
Construcţia scalei şi proprietăţile sale
psihometrice

Construcţia scalei PDSQ a durat aproape 10 diagnostic ale subscalelor PDSQ, în comparaţie
ani, timp în care au fost analizate răspunsurile a cu rezultatele Interviului clinic structurat pentru
peste 3000 de pacienţi. După finalizarea fiecărui tulburările de pe axa I a DSM‑IV (SCID; First,
studiu din procesul de dezvoltare a scalei, Spitzer, Gibbon şi Williams, 1997) şi stabilirea
instrumentul a fost revizuit potrivit analizelor punctelor de secţiune pentru fiecare subscală
psihometrice. Rezultatele unor studii iniţiale au sunt descrise în capitolul 5.
fost anterior publicate (Zimmerman şi Lish, 1995;
Zimmerman şi Mattia, 1999d). În manualul de Scopurile care au motivat construcţia
faţă este descris procesul prin care s‑a ajuns la scalei PDSQ
varianta finală a scalei PDSQ.
În prima secţiune a acestui capitol, sunt Scala PDSQ a fost construită în cadrul
prezentate scopurile de bază care au motivat proiectului Metode Rhode Island de îmbunătăţire
construirea acestei scale şi argumentele care au a evaluării în scop diagnostic şi a serviciilor
stat la baza alegerii conţinuturilor scalei. Apoi, (MIDAS). Patru influenţe din cercetare şi din
sunt descrise studiile legate de inteligibilitatea domeniul clinic, din ultimele două decenii au
itemilor. În cele din urmă, sunt prezentate contribuit la construcţia instrumentului: (a)
rezultatele studiilor asupra caracteristicilor legate specificarea criteriilor diagnostice, (b) acceptarea
de fidelitate şi validitate. Anexa B furnizează diagnosticelor derivate pe baza interviurilor
o descriere detaliată a procesului de rafinare standardizate, (c) dovedirea existenţei unor rate
a versiunii finale a itemilor. În mod evident, crescute de comorbiditate şi a nivelului scăzut
deoarece procesul de construcţie a scalei este de recunoaştere a comorbidităţilor în practica
prin definiţie un proces evolutiv, itemii folosiţi clinică de rutină şi (d) presiunea timpului şi
în fiecare dintre aceste studii sunt uşor diferiţi. constrângerile de a creşte eficienţa clinică.
Cu toate acestea, există o puternică suprapunere
între itemii utilizaţi în fazele intermediare şi itemii Specificarea criteriilor diagnostice
finali, aşadar rezultatele tuturor studiilor descrise
în acest capitol se reflectă în mod direct asupra În ultimele două decenii, criteriile specifice
proprietăţilor psihometrice ale instrumentului de incluziune pentru stabilirea unui diagnostic
final, care conţine 125 de itemi. Versiunea PDSQ psihiatric au devenit disponibile şi au fost
folosită în studiul replicativ final este identică cu frecvent folosite în mediile clinice. Acest proces a
versiunea curentă, cu excepţia faptului că a inclus fost completat de crearea interviurilor structurate
un item pe subscala Tulburare obsesiv‑compulsivă în scopul realizării unor evaluări fidele ale
care a fost eliminat în varianta finală a scalei, acestor criterii. Interviurile diagnostice utilizate
precum şi subscalele Manie şi Distimie, care au în cercetare, cum ar fi Interviul pentru evaluarea
fost ulterior eliminate. tulburărilor emoţionale şi a schizofreniei (Schedule
Aceste studii furnizează dovezi clare în for Affective Disorders and Schizophrenia, SADS;
legătură cu fidelitatea şi validitatea scalei Spitzer, Endicott şi Robins, 1978), Planul pentru
PDSQ. Dovezi suplimentare care vin în interviul diagnostic (Diagnostic Interview Schedule,
sprijinul validităţii instrumentului ‑ analize DIS; Robins, Helzer, Croughan şi Ratcliff,
ale proprietăţilor referitoare la screening‑ul 1981) şi SCID‑ul au fost acceptate, în ciuda

39
imperfecţiunilor, ca standarde diagnostice, prin crescute ale comorbidităţii pot reprezenta foarte
care să fie măsurate alte teste, fie ele biologice bine şi un artefact al nomenclaturii, dar, cu toate
sau de autoevaluare. Acestea au pregătit terenul acestea, semnificaţia clinică şi pentru cercetare
pentru construirea altor tipuri de instrumente a comorbidităţii a devenit din ce în ce mai mult
precum chestionarele auto‑administrate subiectul discuţiilor (Sabshin, 1991).
folosite în scop de screening sau pentru a pune Aproape toate cercetările asupra
diagnostice psihiatrice provizorii. comorbidităţii diagnostice se bazează pe
interviuri semi‑structurate sau structurate
Acceptarea diagnosticelor derivate din pentru stabilirea diagnosticelor. Ca parte a
interviurile standardizate unui studiu clinic despre DSM‑III, finanţat de
Institutul Naţional de Sănătate Mentală (NIMH)
Utilizarea chestionarelor de autoevaluare ca din Statele Unite, Stangler şi Printz (1979) au
instrumente pentru diagnosticarea tulburărilor înregistrat informaţii despre diagnosticele a 500
individuale, conform DSM, a devenit mai larg de pacienţi evaluaţi în mod consecutiv în Clinica
acceptată în ultimii douăzeci de ani. Un astfel psihiatrică universitară pentru studenţi din cadrul
de instrument de măsură a fost construit la Universităţii din Washington. Pe Axa I, 75,4%
începutul anilor ʹ80 de către Zimmerman, care dintre pacienţi au primit un singur diagnostic,
a fost autorul Inventarului pentru diagnosticarea 15,8% au primit mai mult de un diagnostic, iar
depresiei (Inventory to Diagnose Depression, IDD) 8,8% nu au avut niciun diagnostic. În acest grup,
şi pentru diagnosticarea tulburării depresive majore 17% dintre pacienţi au înregistrat două sau mai
(Major Depressive Disorder, MDD; Zimmerman, multe diagnostice. Atunci când Loranger (1990) a
1983; Zimmerman, Coryell, Corenthal şi Wilson, luat în evidenţă diagnosticele conform DSM‑III ale
1986), conform reperelor furnizate de DSM‑III tuturor celor 5771 de pacienţi spitalizaţi în cadrul
(Asociaţia Psihiatrică din America, APA, 1980). secţiei din Westchester a Spitalului din New York
Studiile realizate de Zimmerman şi colaboratorii în perioada 1981‑1985, peste 25% dintre pacienţi
săi au arătat că nivelul acordului dintre o scală s‑au încadrat la mai mult de un diagnostic specific
de autoevaluare şi un interviu diagnostic folosit Axei I. Mezzich, Fabrega şi Coffman (1987) au
în scop de cercetare, în privinţa diagnosticului de arătat că într‑un eşantion de 3455 de pacienţi
tulburare depresivă majoră, a fost la fel de crescut cu tulburare depresivă (75% dintre ei fiind
ca fidelitatea test‑retest a interviului diagnostic. diagnosticaţi cu depresie majoră), 26% dintre
Mai mult, cercetările lor au indicat că o scală de aceştia au primit un diagnostic adiţional specific
autoevaluare, cum ar fi IDD, a putut fi folosită Axei I a DSM‑III. Zimmerman şi Mattia (1999c)
cu succes atât în eşantioanele psihiatrice, cât şi au analizat fişele a 500 de pacienţi psihiatrici
în eşantioanele non‑pshiatrice (Zimmerman nespitalizaţi, evaluaţi în mod consecutiv şi
şi Coryell, 1987, 1988, 1994). În ultimii 15 ani, diagnosticaţi conform DSM‑IV şi au arătat că
rezultatele lor iniţiale asupra scalei IDD au fost 36,6% dintre pacienţi au fost diagnosticaţi cu una
obţinute din nou (Goldston, O’Hara şi Schartz, sau două tulburări ale Axei I. Rezultatele acestor
1990; Kuhner şi Veiel, 1993), fiind create şi alte patru studii pe diferite grupuri de pacienţi sunt
chestionare în scop de screening pentru diferite similare, în sensul că între o cincime şi o treime
tulburări de pe Axa I conform DSM (Foa, Riggs, dintre pacienţi au fost diagnosticaţi cu două sau
Dancu şi Rothbaum, 1993; Thelan, Farmer, mai multe tulburări, atunci când diagnosticul s‑a
Wonderlich şi Smith, 1991). bazat pe evaluarea nestructurată a clinicianului.
Din păcate, aceste studii nu au furnizat informaţii
Frecvenţele crescute de comorbiditate şi despre comorbiditatea dintre tulburări specifice.
nivelul scăzut de recunoaştere a comorbidităţii Spre deosebire de studiile despre
comorbiditate bazate pe evaluări clinice, studiile
În timpul celor două decenii ulterioare în care s‑au utilizat interviuri structurate au
publicării DSM‑III, s‑a acumulat o cantitate mare arătat că între 50% şi 75% dintre pacienţi, care
de studii care au demonstrat nivelul crescut al au avut un diagnostic principal de tulburare
comorbidităţii diagnostice dintre tulburările de stres posttraumatic (TSPT), tulburare
DSM (Maser şi Clonige, 1990). Frecvenţele obsesiv‑compulsivă (TOC), tulburare de anxietate

40
generalizată (TAG), fobie socială, tulburare Presiunea timpului şi constrângerile
depresivă majoră (TDM), fobie specifică sau sistemului medical
tulburare de panică, au îndeplinit criteriile pentru
cel puţin înca un diagnostic (Barlow, DiNardo, Cel de‑al patrulea factor care a contribuit
B. B. Vermilyea, J. Vermilyea şi Blanchard, 1986; la formularea scopurilor scalei PDSQ constă în
Brown şi Barlow, 1992; Cassano, Perugi şi Musetti, caracterul schimbător al sistemului de furnizare
1990; DeRuiter, Rijken, Garssen, VanSchaik şi a serviciilor în domeniul îngrijirii medicale, astfel
Kraaimaat, 1989; Goisman, Goldenberg, Vasile încât se pune accentul pe eficienţă în detrimentul
şi Keller, 1995; Green, Lindy, Grace şi Gleser, unei anamneze detaliate şi de durată. Clinicienii
1989; Lesser şi colab., 1988; Markowitz, Moran, sunt mai predispuşi în a eşua să identifice
Kocsis şi Frances, 1989; Sanderson, DiNardo, comorbiditatea diagnostică, atunci când sunt
Rapee şi Barlow, 1990; Sanderson, Moran, Kocsis presaţi de timp.
şi Frances, 1990; Schwalberg, Barlow, Alger şi Confluenţa acestor patru factori a furnizat
Howard, 1992; Sierles, Chen, McFarland şi Taylor, impulsul pentru construirea scalei PDSQ. Scopul
1983). Aceste frecvenţe ale comorbidităţii sunt a fost acela de a crea un instrument util din
de două până la de trei ori mai mari decât cele punct de vedere clinic, care să aibă dimensiuni
raportate în studiile anterior menţionate, care suficient de reduse pentru a putea fi completat de
au la bază interviuri clinice nestructurate. Acest pacienţi într‑un timp scurt, înainte de evaluarea
lucru subliniază faptul că, probabil, clinicienii nu diagnostică iniţială, şi suficient de cuprinzător
recunosc comorbiditatea diagnostică, pe măsura pentru a acoperi cele mai frecvente tulburări
frecvenţei reale cu care apare. pentru care oamenii apelează la tratament.
Deoarece aceste studii au fost realizate De asemenea, a fost important ca scala să fie
asupra unor eşantioane care nu sunt comparabile suficient de lungă, pentru a prezenta proprietăţi
din perspectiva caracteristicilor demografice şi psihometrice acceptabile şi, în acelaşi timp, cotarea
clinice, nu este posibil să extragem nişte concluzii şi organizarea să fie suficient de clare, astfel încât
ferme cu privire la diferenţele dintre cercetare şi clinicianul sau personalul non‑medical să poată
practica clinică. Zimmerman şi Mattia (1999c) verifica şi cota rapid scala, obţinând, totodată,
au comparat ratele comorbidităţii şi frecvenţele informaţii semnificative clinic. Aceste scopuri au
unor diagnostice specifice puse pe baza diferitor ghidat procesul de construire a scalei PDSQ.
metode de diagnostic în cazul unor pacienţi
care fac parte din aceeaşi populaţie de pacienţi Conţinuturile scalei PDSQ
şi au arătat că, atunci când diagnosticele erau
puse pe baza unor evaluări clinice nestructurate, Precursorul scalei PDSQ este un instrument
comorbiditatea diagnostică prezenta o de măsură numit SCREENER (Zimmerman,
probabilitate mai mică de a fi identificată, decât Farber şi colab., 1994; Zimmerman şi Lish, 1995).
în cazul utilizării interviurilor semistructurate Iniţial, acest instrument a fost creat pentru
folosite în cercetare. a detecta tulburările psihiatrice multiple în
Detectarea comorbidităţii este importantă mediile în care se oferă îngrijire medicală de
din punct de vedere clinic, deoarece prezintă bază, iar, ulterior, a fost studiat într‑un mediu
implicaţii legate de prognostic; pacienţii cu clinic ambulatoriu specific sănătăţii mentale. În
diagnostice multiple tind să obţină mai puţine urma acestei cercetări anterioare, unii itemi ai
progrese (Coryell şi colab., 1988; Coryell şi Noyes, testului de screening au fost reformulaţi şi s‑a
1988; Grunhaus, 1988; Keller şi colab., 1984; renunţat la subscala referitoare la tulburarea
Noyes şi colab., 1990). Aşadar, nevoia presantă dismorfică corporală, datorită frecvenţei scăzute
de a utiliza un instrument de screening care să a acestei tulburări printre pacienţii psihiatrici
identifice prezenţa unor tulburări multiple, care trataţi ambulatoriu (Zimmerman şi Mattia, 1998).
se manifestă simultan a întărit pozitiv scopul de Instrumentul includea, de asemenea, o subscală
a crea un chestionar cu o arie largă de acoperire care evalua anorexia nervoasă; dar această
care să evalueze tulburările de pe Axa I. subscală a fost eliminată după ce studiile iniţiale
asupra pacienţilor din sistemul de îngrijire
medicală primară au arătat că aproximativ

41
jumătate dintre pacienţi, majoritatea dintre ambulatoriu. În plus, a existat o anumită doză
ei nefiind anorexici, au exprimat un nivel de de scepticism în ceea ce priveşte posibilitatea de
îngrijorare faţă de greutatea lor, care nu a putut a realiza un screening pentru aceste simptome
fi diferenţiat de cel manifestat de pacienţii cu într‑un chestionar auto‑administrat, deoarece
anorexie. Deşi întrebările legate de anorexie au aceste sindroame implică prin definiţie lipsa
fost reformulate, întrebările revizuite despre conştientizării, ceea ce distorsionează modul în
teama de îngrăşare nu au reuşit să reducă care simptomele sunt descrise. De asemenea, a
numărul de pacienţi identificaţi în mod eronat ca fost anticipat faptul că existenţa unei subscale
suferind de anorexie prin această metodă. pentru tulburarea distimică ar fi problematică,
deoarece ar fi prea dificil ca o scală atât de redusă
Subscalele PDSQ ca dimensiune să diferenţieze între distimie şi
tulburarea depresivă majoră cronică. Cercetările
În urma studiilor iniţiale, scalei SCREENER ulterioare asupra unor versiuni ale scalei, care
i‑au fost adăugate subscalele referitoare au inclus aceste subscale, au confirmat acest
la tulburări psihotice, manie/hipomanie şi scepticism iniţial, astfel că subscalele pentru
tulburarea distimică. Cei 102 itemi rezultaţi în manie/hipomanie şi distimie au fost eliminate
urma acestor modificări au devenit versiunea din varianta finală a scalei PDSQ. Pe de altă
iniţială a scalei PDSQ (Zimmerman şi Mattia, parte, subscala Tulburări psihotice a fost păstrată,
1999d). Aceşti itemi au fost concepuţi pentru a datorită importanţei clinice acordate identificării
evalua în mod direct criteriile DSM‑IV de bază, simptomelor psihotice. Chiar dacă respondenţii
necesare diagnosticării tulburărilor acoperite de care prezintă o tulburare psihotică au obţinut
scală şi au fost construiţi după modelul întrebărilor la această subscală scoruri de patru ori mai
din ghidul pentru realizarea interviului mari decît cei non‑psihotici, această subscală
diagnostic creat de Zimmerman (1994). Itemii au a prezentat cele mai neadecvate proprietăţi
fost creaţi pentru a evalua 14 tulburări, grupate psihometrice dintre cele 13 subscale ale PDSQ.
în cinci domenii: Tulburări ale comportamentului În stabilirea dimensiunilor subscalelor,
alimentar (bulimia şi alimentaţia compulsivă), o provocare continuă a fost reprezentată de
Tulburări afective (tulburarea depresivă majoră dorinţa de a menţine un echilibru între a păstra
şi tulburarea distimică), Tulburări de anxietate scala scurtă, astfel încât să poată fi încorporată
(tulburarea de panică, agorafobia, fobia socială, în practica clinică de rutină, şi dorinţa de a face
tulburarea de stres posttraumatic, tulburarea scala cât mai cuprinzătoare, astfel încât toate sau
obsesiv‑compulsivă şi tulburarea de anxietate majoritatea criteriilor diagnostice să fie evaluate.
generalizată), Tulburări în legătură cu o substanţă De asemenea, scalele de dimensiuni mai mari tind
(abuz/dependenţă de alcool, abuz/dependenţă să aibă proprietăţi psihometrice mai bune. Scala
de medicamente) şi Tulburări somatoforme Tulburare depresivă majoră a devenit cea mai lungă
(tulburarea de somatizare şi ipohondria). Aceste (21 itemi), pentru că evaluează fiecare dintre cele
tulburări au fost alese, pentru că s‑au dovedit a nouă simptome specificate de Criteriul A pentru
fi cele mai prevalente în studiile epidemiologice un episod depresiv major, acoperind criterii care
pe populaţia generală a Statelor Unite (Kessler au componente multiple (de exemplu, criteriul
şi colab., 1994; Robins şi colab., 1991) şi cel mai DSM‑IV referitor la perturbarea somnului se
frecvent raportate în eşantioanele clinice de referă atât la hipersomnie, cât şi la hiposomnie,
dimensiuni mari (Koenigsberg, Kaplan, Gilmore aşadar, există două întrebări despre pattern‑ul
şi Cooper, 1985; Mezzich, Fabrega şi Coffman, de somn în această subscală). Motivul pentru
1989; Zimmerman şi Mattia, 1999d). păstrarea acestui nivel de detaliere constă în
Încercările anterioare de a crea scala PDSQ nu semnificaţia potenţială pentru tratament a
au inclus evaluări ale tulburărilor psihotice, ale prezenţei simptomelor vegetative ale depresiei.
maniei sau ale tulburării distimice (Zimmerman,
Farber şi colab., 1994). Mania şi tulburările Durata simptomelor şi reperele temporale
psihotice nu au fost evaluate, deoarece aceste
tulburări sunt mai frecvente printre pacienţii Scala PDSQ conţine întrebări referitoare la
spitalizaţi, decât în cazul pacienţilor trataţi simptome curente şi recente. Deoarece cerinţele

42
DSM‑IV legate de durata simptomelor variază în subscalei Tulburare distimică se referă la ultimii
funcţie de tulburare (o săptămână pentru manie/ doi ani. Cu toate acestea, cercetările descrise
hipomanie; două săptămâni pentru tulburarea în secţiunea care urmează nu susţin validitatea
depresivă majoră; o lună pentru tulburarea de subscalei Distimie, astfel că această subscală nu a
panică şi tulburarea de stres posttraumatic; trei fost inclusă în varianta finală a scalei PDSQ.
luni pentru bulimia nervoasă; şase luni pentru
fobia socială, tulburarea de anxietate generalizată Inteligibilitatea itemilor
şi ipohondrie; doi ani pentru tulburarea
distimică; mai mulţi ani pentru tulburarea de Este extrem de important ca instrumentele
somatizare; durată minimă nespecificată pentru de măsură care urmează să fie completate acasă
agorafobie, tulburarea obsesiv‑compulsivă sau în sala de aşteptare a clinicianului să aibă
sau pentru abuzul/dependenţa de substanţe), un conţinut uşor de înţeles pentru pacienţi,
s‑a decis adoptarea unor intervale temporale astfel încât să ofere răspunsuri acurate. Metoda
multiple. Ar fi fost prea derutant şi ciudat să folosită de regulă pentru a analiza acest aspect
respectăm toate cerinţele DSM‑IV referitoare la este calcularea indexului de lizibilitate al
durata simptomelor, astfel că acest aspect a fost instrumentului de măsură (Beckman şi Lueger,
simplificat prin utilizarea a trei cadre temporale. 1997). Problema acestei abordări este faptul
Cu excepţia a două întrebări, toţi itemii primelor că lizibilitatea poate fi calculată cu ajutorul
şase subscale (Tulburare depresivă majoră, unor formule diferite, iar aceste calcule variate
Tulburare de stres posttraumatic, Bulimia, Tulburare pot duce la rezultate semnificativ diferite. De
obsesiv‑compulsivă, Tulburare de panică şi Tulburări exemplu, nivelul de lizibilitate al versiunii iniţiale
psihotice) se referă la un interval de timp de două a PDSQ a luat valori între 5,8, conform metodei
săptămâni înainte de data evaluării. Excepţiile Flesch‑Kincaid şi 9,2, potrivit formulei Bermuth.
sunt reprezentate de primele două întrebări ale Datorită acestor variaţii, s‑a decis analizarea
subscalei Tulburare de stres posttraumatic, care directă a măsurii în care toţi itemii sunt înţeleşi.
se referă la trăirea directă sau asistarea la un
eveniment traumatic în orice moment al vieţii. Participanţi
Intervalul temporal pentru celelalte şapte subscale
(Agorafobie, Fobie socială, Abuz/Dependenţă de Studiul iniţial. La studiul iniţial au
alcool, Abuz/Dependenţă de medicamente, Tulburare participat 497 de pacienţi cu tulburări psihiatrice
de anxietate generalizată, Somatizare şi Ipohondrie) trataţi ambulatoriu, care au completat scala
este de şase luni înainte de evaluare. Excepţiile PDSQ anonim (aşadar, informaţiile despre
sunt reprezentate de ultimele trei întrebări ale diagnosticele lor nu au fost disponibile). Prima
subscalei Somatizare, care cer informaţii despre pagină a formularului conţine întrebări despre
aspecte legate de sănătate sau alte diagnostice caracteristicile demografice ale respondenţilor.
pe tot parcursul vieţii. Un interval de timp Acest grup a inclus 137 (27,6%) bărbaţi şi 338
mai mare a fost ales pentru aceste domenii ale (68%) femei, cu vârste cuprinse între 18 şi 82
psihopatologiei, deoarece simptomele specifice ani (M=41,8; SD=13,0). Dintre respondenţii
unora dintre aceste tulburări sunt intermitente acestui studiu, 1,6% (n=8) au avut un nivel de
şi există posibilitatea ca acestea să nu se fi şcolarizare sub cel liceal; 3,4% (n=17) nivel liceal;
manifestat în perioada de două săptămâni 60,8% (n=302) au fost absolvenţi de liceu sau cu
dinaintea evaluării. De exemplu, problemele studii echivalente acestui nivel şi 32,8% (n=163)
asociate cu medicamentele sau alcoolul sunt au fost absolvenţi de universitate. Numărul
adesea sporadice, în contrast cu simptomele de chestionare date spre completare nu a fost
zilnice, caracteristice tulburării depresive monitorizat în mod sistematic. În consecinţă, nu
majore. În mod asemănător, situaţiile fobice s‑au putut compara caracteristicile demografice
pot fi întâlnite în mod neregulat. Simptomele ale respondenţilor care au participat cu cele ale
specifice tulburării de anxietate generalizată şi respondenţilor care nu au participat la studiu.
ipohondriei sunt evaluate raportat la ultimele
şase luni, deoarece DSM‑IV impune această Studiul replicativ. Replicarea studiului
durată pentru aceste diagnostice. Întrebările privind nivelul de inteligibilitate al itemilor a

43
inclus 404 pacienţi psihiatrici trataţi ambulatoriu. de persoanele care au declarat că au înţeles itemii
La fel ca în primul studiu, respondenţii au scalei, dar fără a fi analizat atent conţinutul lor.
completat scala în mod anonim, astfel că Persoanele care au indicat că au înţeles mai mult
informaţiile despre diagnosticele lor psihiatrice de jumătate dintre itemii fără sens au fost excluse
nu au putut fi obţinute. Grupul a inclus 109 (27%) din analiza inteligibilităţii scalei.
bărbaţi şi 283 (70%) femei, cu vârste cuprinse Instrucţiunea privind completarea
între 18 şi 91 de ani (M=42,0; AS=14,1). Dintre chestionarului pentru a stabili inteligibilitatea
respondenţii acestui studiu, 2,2% (n=9) au avut itemilor a fost următoarea: „Construim un
un nivel educaţional sub nivelul liceal; 9,4 % chestionar care să‑i ajute pe clinicieni la evaluarea
(n=38) au avut studii de nivel liceal; 63,1% (n=255) pacienţilor. Am dori să ne ajutaţi să stabilim dacă
au absolvit liceul sau o instituţie de învăţământ întrebările sunt uşor de înţeles. Pe următoarele
echivalentă, iar 23,3% au fost absolvenţi de studii patru pagini, vă rugăm să încercuiţi ÎNŢELEG
superioare. Compoziţia etnică a eşantionului a sau NU ÎNŢELEG, pentru a indica dacă aţi înţeles
fost următoarea: 83,7% (n=338) caucazieni; 4,7% semnificaţia întrebărilor. Nu vă cerem să evaluaţi
(n=19) afro‑americani; 3,5% (n=14) hispanici; măsura în care dumneavoastră aţi resimţit aceste
1,0% (n=4) asiatici; 3,0% (n=12) portughezi şi simptome”.
3% (n=8) alte etnii sau combinaţii între etniile Studiul replicativ. Cei 33 de itemi noi sau
anterior menţionate. Au existat informaţii lipsă modificaţi ai scalei PDSQ, stabiliţi în primul
doar pentru un număr mic de respondenţi (gen, studiu asupra inteligibilităţii itemilor, au fost
n=12; educaţie, n=8; vârstă, n=4; etnie, n=9). amestecaţi cu 6 dintre cei 10 itemi fără sens,
Respondenţii au fost rugaţi să completeze scala folosiţi în primul studiu, obţinându‑se un total
în sala de aşteptare, înainte de întâlnirea stabilită. de 39 de itemi. Instrucţiunile pentru completarea
formularului au fost identice cu cele utilizate în
primul studiu asupra inteligibilităţii itemilor.
Instrumente
Rezultate
Studiul iniţial. Versiunea scalei PDSQ care
a fost utilizată în studiul iniţial a cuprins 112 Studiul iniţial. Pentru a stabili claritatea
întrebări care evaluau 16 tulburări grupate în itemilor, în primul rând, au fost analizate
cinci domenii: tulburări ale comportamentului răspunsurile la itemii fără sens. Itemii fără sens,
alimentar (bulimia şi tulburarea de alimentaţie înţeleşi de mai mult de jumătate din eşantion, au
compulsivă), tulburări ale dispoziţiei (tulburarea fost excluşi din analize. Apoi, respondenţii care
depresivă majoră, mania/hipomania şi tulburarea au indicat că au înţeles mai mult de jumătate
distimică), tulburări de anxietate (tulburarea dintre itemii fără sens rămaşi au fost excluşi.
de panică, agorafobia, tulburarea de stres În cele din urmă, respondenţii care au rămas şi
posttraumatic, tulburarea obsesiv‑compulsivă, care au înţeles fiecare întrebare a scalei PDSQ
tulburarea de anxietate generalizată şi fobia au fost luaţi în calcul. În prealabil, s‑a stabilit că
socială), consum de substanţe (abuz/dependenţă itemii care nu sunt înţeleşi de mai mult de 5% din
de alcool, abuz/dependenţă de medicamente) şi eşantion vor fi reformulaţi.
tulburări somatoforme (tulburarea de somatizare După ce au fost culese date despre
şi ipohondria). În plus, au existat şase itemi inteligibilitatea itemilor de la 67 de respondenţi,
destinaţi să detecteze prezenţa unei tulburări a fost realizată o analiză preliminară. Trei
psihotice. De asemenea, zece întrebări fără sens dintre cei 10 itemi fără sens au fost înţeleşi de
au fost introduse printre cei 112 itemi iniţiali aproximativ 50% dintre respondenţi (70,1%
ai scalei. Aceste 10 întrebări fără sens au fost au înţeles întrebarea „Aţi manifestat izbucniri
formulate în mod similar celorlalte întrebări ale delirante puternice?”; 49,7% au înţeles întrebarea
scalei PDSQ, dar scopul lor este de a fi greu de „Aţi manifestat amnezie de regresie legată de
înţeles (de exemplu, „Aţi întâmpinat probleme un eveniment traumatic?”; şi 49,3% au înţeles
gândind moale aproape în fiecare zi în ultimele „Aţi manifestat izbucniri delirante puternice
două săptămâni?”). Itemii fără sens au fost după un episod de alimentaţie compulsivă?”).
introduşi, pentru a controla distorsiunea generată Aceşti trei itemi fără sens au fost, aşadar,

44
excluşi din analizele ulterioare, rezultând un Rezultatele acestui studiu iniţial asupra
număr de şapte itemi fără sens care au putut fi inteligibilităţii itemilor au sugerat faptul că itemii
utilizaţi. Optsprezece respondenţi (26,9%) au acestei versiuni a scalei PDSQ au fost formulaţi la
indicat faptul că au înţeles mai mult de jumătate un nivel pe care majoritatea indivizilor, cărora li
dintre cei şapte itemi fără sens rămaşi, fiind, s‑ar putea cere să completeze scala, l‑ar înţelege.
prin urmare, excluşi din analize. Nu au existat Desigur, aceste rezultate trebuie interpretate
diferenţe demografice între respondenţii care au în contextul caracteristicilor demografice ale
fost incluşi sau excluşi din analiza inteligibilităţii respondenţilor care au completat scala. Doar
itemilor. În cazul celor 49 de respondenţi rămaşi, 5% dintre pacienţi nu au obţinut o diplomă de
9 dintre cele 112 întrebări nu au fost înţelese bacalaureat, iar o treime reprezintă absolvenţi de
de mai mult de 5% din eşantion. Cei şase itemi colegiu. Cu toate acestea, nu a existat nici măcar
care nu au fost înţeleşi de mai mult de 6% dintre o tendinţă vagă care să indice că inteligibilitatea
respondenţi au fost modificaţi. Doi itemi care nu itemilor s‑a asociat cu nivelul educaţional al
au fost înţeleşi de 6,1% dintre respondenţi au fost respondenţilor.
reţinuţi fără modificări, datorită faptului că se Studiul replicativ. În studiul replicativ, doi
refereau la simptome de bază, iar modalităţile de dintre cei şase itemi fără sens au fost înţeleşi de mai
formulare a acestora au fost limitate. Un item a mult de 50% dintre respondenţi (52,3% au înţeles
fost eliminat. întrebarea „Aţi prezentat în mod exact păreri
Atât itemii modificaţi, cât şi cei rămaşi schimbătoare despre propria dumneavoastră
neschimbaţi au fost amestecaţi cu cei 10 itemi persoană în majoritatea zilelor în ultimii doi ani?”
fără sens şi au fost analizaţi, din perspectiva şi 54,0% au înţeles „Aţi avut revelaţii fantomă
inteligibilităţii lor, pe un eşantion de 430 de legate de un eveniment traumatic?”). Aceşti doi
respondenţi. (Datorită unei erori, doi dintre itemi fără sens au fost excluşi, rezultând un număr
itemii clinici nu au fost incluşi în formular). total de patru itemi fără sens utilizabili. Dintre cei
Înca o dată, trei dintre cei zece itemi fără sens 392 de respondenţi incluşi în acest studiu, cei 121
au fost înţeleşi de peste 50% dintre respondenţi (30,9%), care au indicat că au înţeles mai mult de
(70% au înţeles întrebarea „Aţi manifestat jumătate dintre cei patru itemi fără sens, au fost
izbucniri delirante puternice intermitente?”; excluşi din analizele ulterioare. Datele obţinute
50,8% au înţeles „Consumul dumneavoastră de de la cei 271 de respondenţi rămaşi au indicat
medicamente v‑a cauzat momente de luciditate că 31 dintre cei 33 de itemi noi sau modificaţi au
diminuată?” şi 50,6% au înţeles întrebarea „Aţi fost înţeleşi de mai mult de 95% din eşantion. Cei
consultat medicul frecvent datorită unor amintiri doi itemi nu au fost înţeleşi de 5,9% şi, respectiv,
fizice nereale?”). Aceşti trei itemi fără sens au 7,4% din eşantion. Deoarece nu a putut fi găsită
fost, în consecinţă, excluşi, rămânând şapte itemi o modalitate mai simplă de a formula itemii, au
fără sens utilizabili. În acest studiu, 128 dintre fost păstraţi în forma iniţială.
respondenţi (29,8%) au indicat că au înţeles mai La fel ca în studiul iniţial, a fost analizată
mult de jumătate dintre cei şapte itemi fără sens şi influenţa factorilor demografici asupra indexului
au fost, astfel, excluşi din analiză. Alţi 16 pacienţi total de inteligibilitate. Dintre cei 33 de itemi ai
au fost excluşi, pentru că nu au răspuns la unii scalei, numărul mediu de itemi înţeleşi a fost
itemi fără sens. Toţi itemii clinici au fost înţeleşi 32,6 (AS=1,4). Nu s‑a obţinut nicio asociere între
de cel puţin 95% dintre cei 286 de respondenţi inteligibilitate şi vârsta, sexul, statutul marital
rămaşi. sau rasa respondenţilor. O analiză de varianţă
Pentru a examina influenţa factorilor unifactorială asupra factorului educaţie a
demografici asupra inteligibilităţii, a fost calculat furnizat rezultate semnificative (F=2,9, df=5, 362,
un index total de inteligibilitate, care reprezintă p<0,05). Testele follow‑up Duncan Muliple‑Range
numărul total al itemilor PDSQ înţeleşi de către au arătat că respondenţii care au absolvit liceul
respondenţi. Dintre toţi cei 110 itemi, numărul au înţeles semnificativ mai puţini itemi decât cei
mediu de itemi înţeleşi a fost 109,2 (AS=1,8). Nu care au urmat un colegiu (32,2 ± 2,2 vs. 32,8 ± 0,8)
s‑au identificat asocieri statistice între acest index şi decât cei care au urmat cursuri postuniversitare
şi vârstă, sex, statut marital, educaţie sau rasă. (32,2 ± 2,2 vs. 32,8 ± 0,5). Diferenţa medie pentru
o jumătate de item nu a fost semnificativă

45
Tabelul 3
Caracteristici demografice şi clinice ale pacienţilor trataţi în unităţi psihiatrice ambulatorii
care au participat la studiile de fidelitate şi validitate ale scalei PDSQ

Studiu iniţiala Studiu replicativ b


Vârstă
Media 40,4 (14,8) 39,9 (14,4)
n % n %
Sex
Feminin 448 61,3 642 64,6
Masculin 283 38,7 352 35,4
Educaţie
<12 ani 59 8,2 112 11,4
Absolvenţi de liceu sau cu diplomă echivalentă 217 30,0 265 27,0
Studii superioare parţiale 280 38,7 327 33,4
Absolvenţi de studii superioare 167 23,1 277 28,2
Statut marital
Căsătorit 322 44,8 413 42,4
Cu partener stabil 21 2,9 49 5,0
Văduv 28 3,9 26 2,7
Separat 49 6,8 57 5,9
Divorţat 99 13,8 162 16,6
Necăsătorit 200 27,8 267 27,4
Rasă/etnie
Albă 640 89,1 836 87,3
Afro‑americană 29 4,0 38 4,0
Hispanică 11 1,5 30 3,1
Asiatică 3 0,4 10 1,0
Portugheză 21 2,9 29 3,o
Alta 14 2,1 15 1,6
Diagnostic conform DSM‑IVc
Tulburare depresivă majoră 373 51,0 535 53,8
Tulburare afectiv bipolară I 9 1,2 11 1,0
Tulburare afectiv bipolară II 21 2,9 10 1,1
Tulburare distimică 44 6,0 51 5,1
Tulburare de anxietate generalizată 56 7,7 123 12,4
Tulburare de panică fără agorafobie 33 4,5 32 3,2
Tulburare de panică cu agorafobie 91 12,4 129 13,0
Fobie socială 152 20,8 146 14,7
Fobie specifică 53 7,2 77 7.7
Tulburare obsesiv‑compulsivă 55 7,5 50 5,0
Tulburare de stres posttaumatic 87 11,9 92 9,3
Tulburare de adaptare 50 6,8 78 7,8
Schizofrenie 2 0,3 6 0,6
Tulburare schizoafectivă 6 0,8 4 0,4
Bulimie nervoasă 6 0,8 8 0,8
Alimentaţie compulsivă 13 1,8 12 1,0
Dependenţă/Abuz de alcool 36 4,9 65 6,5
Consum/Dependenţă de medicamente 27 3,7 38 3,9
Tulburare de somatizare 3 0,4 4 0,4
Tulburare somatoformă nediferenţiată 11 1,5 18 1,8
Ipohondrie 5 0,7 12 1,2
N=732. Date lipsă: sex (n=1), educaţie (n=9), statut marital (n=13), rasă/etnie (n=2). bN=994. Date lipsă: educaţie (n=13), statut
a

marital (n=20), rasă/etnie (n=36) şi vârstă (n=9). cParticipanţii ar fi putut primi mai mult de un singur diagnostic.

46
din punct de vedere clinic, nici toate celelalte aceştia, 500 au fost, de asemenea, intervievaţi cu
comparaţii follow‑up nu au fost semnificative. ajutorul interviului SCID. Diagnosticele pentru
Rezultatele au indicat faptul că atât itemii noi, cât respondenţii rămaşi s‑au bazat pe un interviu
şi cei modificaţi au fost bine înţeleşi. clinic nestructurat. Majoritatea respondenţilor
au fost caucazieni, de gen feminin, căsătoriţi sau
Fidelitatea şi validitatea scalei necăsătoriţi, cu studii superioare. Vârsta medie a
eşantionului a fost de 40,4 ani (AS=14,8). Cele mai
Fidelitatea şi validitatea scalei PDSQ au fost frecvente diagnostice conform DSM‑IV au fost:
analizate, în primă instanţă, utilizând itemii tulburare depresivă majoră (51,0%), fobie socială
care au fost reformulaţi în studiul iniţial asupra (20,8%), tulburare de panică (16,9%) şi tulburare
inteligibilităţii itemilor. S‑a stabilit apriori că de stres posttraumatic (11,9%).
scala va fi rafinată pe baza rezultatelor obţinute Studiul replicativ. În studiul replicativ,
în primul studiu de fidelitate şi validitate şi că va 994 de pacienţi trataţi în secţiile ambulatorii
fi realizat un studiu replicativ, utilizând setul de de psihiatrie au completat scala PDSQ cu 139
itemi astfel modificaţi. O trăsătură importantă a de itemi, înaintea şedinţei de evaluare iniţială.
procesului de construire a scalei a fost faptul că, La fel ca în studiul iniţial, toţi respondenţii au
înaintea examinării caracteristicilor psihometrice fost diagnosticaţi conform criteriilor DSM‑IV.
ale scalei, au fost stabilite criterii cantitative Pentru 517 respondenţi evaluarea diagnostică
pentru modificarea itemilor şi a subscalelor. a cuprins interviul SCID; diagnosticele pentru
ceilalţi respondenţi au avut la bază evaluări
Criteriile pentru modificarea subscalelor şi a clinice nestructurate. Toate diagnosticele au fost
itemilor stabilite fără a cunoaşte rezultatele la scala PDSQ.
Tabelul 3 prezintă caracteristicile demografice şi
Criteriile folosite pentru modificarea itemilor diagnostice ale eşantionului. La fel ca în primul
sunt enumerate în Anexa C. Deoarece nu există studiu, majoritatea respondenţilor au fost
un consens referitor la ce înseamnă un coeficient caucazieni, de gen feminin, căsătoriţi sau nu, cu
de fidelitate sau de validitate acceptabil, orice studii superioare. Cele mai frecvente diagnostice
punct de secţiune folosit pentru a orienta DSM‑IV au fost: tulburare depresivă majoră
procesul de revizuire este într‑o anumită măsură (53,8%), fobie socială (14,7%), tulburare de panică
arbitrar. Pragurile de modificare alese au fost (16,2%), tulburare de anxietate generalizată
influenţate de lucrările experţilor în domeniul (12,4%) şi tulburare de stres posttraumatic (9,3%).
construcţiei de scale (Cohen, 1988; Cortina, 1993;
Nunnaly şi Bernstein, 1994). Au existat situaţii Instrumente
în care anumite subscale sau itemi nu au trecut
un criteriu de modificare. După mai multe Studiul iniţial. Persoanele care s‑au prezentat
analize, unii dintre aceşti itemi nu au fost excluşi, pentru o evaluare iniţială la Serviciul ambulatoriu
deoarece măsurau criterii diagnostice de bază, de sănătate comportamentală din cadrul Spitalului
conform DSM‑IV, iar alternativele de formulare Rhode Island au fost rugate să completeze scala
au fost limitate. PDSQ ca parte a documentaţiei iniţiale. Atunci
când şi‑au programat şedinţa, pacienţilor li s‑a
Participanţi spus să sosească mai devreme, pentru a completa
nişte formulare standard. Completarea scalei
Studiul iniţial. Pentru cel dintâi studiu de PDSQ a durat 15‑20 minute, iar administrarea sa
fidelitate şi validitate, 732 de pacienţi psihiatrici nu a întrerupt practica clinică obişnuită. Testul
trataţi ambulatoriu au completat scala PDSQ a fost aplicat pentru a evalua validitatea scalei
formată din 112 itemi, înaintea şedinţei de PDSQ, prin analizarea relaţiei dintre scorurile
evaluare. Caracteristicile demografice şi la subscale şi diagnosticele psihiatrice, astfel
diagnostice ale eşantionului sunt prezentate în încât clinicienii nu au fost informaţi cu privire la
tabelul 3. Toţi respondenţii au fost diagnosticaţi răspunsurile pacienţilor la întrebările scalei.
conform DSM‑IV, iar diagnosticele au fost realizate Pentru a examina validitatea concurentă
fără a cunoaşte rezultatele la scala PDSQ. Dintre a subscalelor PDSQ, 237 dintre cei 732 de

47
respondenţi au completat acasă o baterie de 11. Consum de alcool: Testul Michigan de
teste la aproximativ patru zile (AS=13,7) după screening pentru alcool (Michigan Alcohol
completarea scalei PDSQ. Broşura a inclus Screening Test, MAST; Selzer, 1971);
următoarele instrumente: 12. Consum de droguri: Testul de screening
1. Bulimie: subscala Bulimie a Inventarului pentru abuzul de droguri (Drug Abuse
tulburărilor de comportament alimentar Screening Test, DAST; Skinner, 1982);
(Eating Disorder Inventory, EDI; Garner, 13. Ipohondrie: Indexul Whitely (Pilowsky,
Olmstead şi Polivy, 1983); 1967);
2. Depresie: Inventarul de depresie Beck (Beck 14. Somatizare: Chestionarul de screening
Depression Inventory, BDI; Beck, Rush, pentru tulburarea de somatizare (Somatization
Shaw şi Emery, 1979); Disorder screening questionnaire; Othmer
3. Manie: Inventarul de autoevaluare a maniei şi DeSouza, 1985; Swartz şi colab., 1986).
(Self‑Rated Mania Inventory, SRMI;
Shugar, Schertzer, Toner şi DiGasbarro, Aceste scale au fost folosite frecvent în
1992); cercetare, iar fidelitatea şi validitatea lor au fost
4. Fobie socială: Scala de evaluare a fricii de dovedite. Trei indici de validitate (Fobie socială,
evaluare negativă (Brief Fear of Negative Agorafobie şi Somatizare) au fost construiţi prin
Evaluation Scale, Leary, 1983) şi subscala combinarea scorurilor celor două instrumente
Fobie socială a Chestionarului de evaluare de dimensiuni reduse, folosite pentru fiecare
a fricii (Fear Questionnaire, FQ; Marks şi construct. Respondenţii şi‑au dat consimţământul
Mathews, 1979); pentru a completa chestionarele, în cunoştinţă de
5. Teamă agorafobică: subscala Agorafobie cauză.
a Chestionarului de evaluare a fricii (Fear Deoarece scala PDSQ măsoară starea
Questionnaire, FQ; Marks şi Mathews, emoţională, răspunsurile pot suferi modificări
1979) şi subscala Agorafobie a Inventarului pe parcursul tratamentului activ. Aşadar,
de fobie socială şi anxietate (Social Phobia and fidelitatea test‑retest a fost analizată cu ajutorul
Anxiety Inventory, SPAI; Turner, Beidel, pacienţilor, care au completat scala la mai puţin
Dancu şi Stanley, 1989); de o săptămână după prima administrare. Aceşti
6. Tulburarea de stres posttraumatic: respondenţi au completat scala înainte şi după
Scala Tulburarea de stres posttraumatic o şedinţă de tratament. După şedinţă, au fost
(Posttraumatic Stress Disorder Scale; Foa şi rugaţi să ia scala acasă, să o completeze încă o
colab., 1993); dată şi să o trimită înapoi prin poştă, într‑un plic
7. Tulburare obsesiv‑compulsivă: Chestio- plătit autoadresat. Li s‑a spus că scopul celei de‑a
narul Maudsley de evaluare a obsesiei şi doua administrări este de a testa performanţa
compulsiei (Maudsley Obssesion‑Compulsion scalei, nu de a le pune la îndoială sinceritatea sau
Questionnaire, MOCQ; Hodgson şi veridicitatea răspunsurilor lor.
Rachman, 1977); Studiul replicativ. Cei 33 de itemi modificaţi
8. Cogniţii tipice în anxietatea generalizată: au fost alăturaţi itemilor din primul studiu
Scala Penn State de evaluare a îngrijorării rămaşi neschimbaţi, obţinându‑se o formă
(Penn Sates Worry Scale; Meyer, Miller, a scalei identică celei actuale, cu excepţia
Metzger şi Borkovec, 1990); faptului că includea un item în plus pe subscala
9. Simptome de anxietate comune în Tulburare obsesiv‑compulsivă. Numărul de itemi
atacurile de panică: Inventarul de anxietate ai celor 15 subscale PDSQ au fost: Agorafobie
Beck (Beck Anxiety Inventory; Beck, Brown, (11), Abuz/Dependenţă de alcool (6), Bulimie (10),
Epstein şi Steer, 1988); Abuz/Dependenţă de medicamente (6), Tulburare
10. Tulburări psihotice: subscalele Psihoză distimică (7), Tulburare de anxietate generalizată
şi Paranoia ale Testului de evaluare a (10), Ipohondrie (5), Tulburare depresivă majoră (21),
simptomelor (Symptom‑Rating Scale, SRT; Manie/Hipomanie (6), Tulburare obsesiv‑compulsivă
Kellner, 1985); (8), Tulburare de panică (8), Tulburare de stres
posttraumatic (15), Tulburări psihotice (6), Fobie
socială (15) şi Somatizare (5). Instrumentele,

48
metodele şi analiza datelor aplicate în primul Consistenţa internă şi fidelitatea test‑retest
studiu, pentru a stabili fidelitatea şi validitatea
scalei, au fost repetate în studiul replicativ, Pentru fiecare subscală PDSQ legată de un
cu o singură excepţie. În studiul de replicare, anumit diagnostic, au fost analizate două tipuri
scala PDSQ a fost administrată pentru prima de fidelitate: consistenţa internă şi fidelitatea
dată în biroul medicului, înainte de evaluarea test‑retest. Valorile acestor măsurători observate
diagnostică, iar retestul a fost completat după în cazul participanţilor la studiul iniţial, precum
întâlnirea în care s‑a realizat evaluarea iniţială. În şi cele observate în studiul replicativ, sunt
studiul iniţial, care investiga fidelitatea test‑retest, prezentate în tabelul 4. Consistenţa internă,
pacienţii se aflau în cursul tratamentului. Astfel, care este o estimare a omogenităţii scalei, a fost
studiul replicativ a furnizat o reprezentare mai evaluată pentru fiecare subscală, cu ajutorul
acurată a performanţelor scalei PDSQ, atunci indicelui alpha Cronbach. În calcularea valorii
când este aplicată la momentul primei prezentări alpha, o parte a numitorului din cadrul ecuaţiei
a pacientului la clinică. reprezintă varianţa totală a tuturor itemilor care
contribuie la scală şi se calculează doar atunci
când există răspunsuri la toţi itemii scalei.

Tabelul 4
Fidelitatea scorurilor la subscalele PDSQ obţinute de pacienţii psihiatrici trataţi ambulatoriu

Studiu iniţial Studiu replicativ

Consistenţă Corelaţie Consistenţă Corelaţie


internăª test‑retestb internăc test‑retestd
Subscala PDSQ
Tulburare depresivă majoră 0,87 0,94 0,88 0,92
Tulburare distimică 0,88 0,89 0,88 0,77
Tulburare de stres posttraumatic 0,86 0,93 0,94 0,81
Bulimie/Alimentaţie compulsivă 0,81 0,66 0,91 0,78
Tulburare obsesiv‑compulsivă 0,84 0,93 0,83 0,85
Tulburare de panică 0,84 0,94 0,91 0,86
Manie/Hipomanie 0,80 0,73 0,76 0,61
Tulburări psihotice 0,89 0,90 0,66 0,73
Agorafobie 0,90 0,85 0,90 0,85
Fobie socială 0,90 0,95 0,93 0,86
Abuz/Dependenţă de alcool 0,92 0,96 0,87 0,89
Abuz/Dependenţă de medicamente 0,95 0,98 0,89 0,93
Tulburare de anxietate generalizată 0,84 0,81 0,89 0,79
Tulburare de somatizare 0,73 0,97 0,66 0,82
Ipohondrie 0,88 0,86 0,85 0,72

Notă: Scala PDSQ utilizată în studiul replicativ este identică versiunii curente a scalei, cu excepţia faptului că include subscalele
Tulburare distimică şi Manie/ Hipomanie, plus un item adiţional în subscala Tulburare obsesiv‑compulsivă. Toate corelaţiile test‑retest
sunt semnificative la p<0,001.
ªDatorită datelor lipsă, mărimea eşantioanelor folosite pentru calcularea coeficientului alpha Cronbach a variat între 613 şi
701. b63 de pacienţi au completat scala PDSQ la o săptămână de la prima administrare. Datorită itemilor lipsă din unele dintre
subscale la unul dintre momentele completării scalei, dimensiunile eşantioanelor au variat între 61 şi 63. cDatorită datelor
lipsă, mărimea eşantioanelor folosite pentru calcularea coeficientului alpha Cronbach a variat între 803 şi 923. d185 pacienţi au
completat scala PDSQ la o săptămână de la prima administrare. Datorită itemilor lipsă din unele dintre subscale la unul dintre
momentele completării scalei, dimensiunile eşantioanelor au variat între 164 şi 171.

49
Tabelul 5
Fidelitatea şi validitatea scorurilor la itemii scalei PDSQ obţinute
de pacienţii psihiatrici trataţi ambulatoriu

Media corelaţiilor
Studiu iniţial Studiu replicativ

Cu Cu
Cu alte Cu alte
Test‑rest ª propria Test‑rest ª propria
scalec scalec
scalăb scalăb
Tulburare depresivă majoră 0,75 0,46 0,15 0,75 0,45 0,15
Tulburare distimică 0,71 0,65 0,20 0,59 0,65 0,21
Tulburare de stres posttraumatic 0,78 0,65 0,25 0,61 0,67 0,19
Bulimie/Alimentaţie compulsivă 0,67 0,61 0,27 0,65 0,68 0,12
Tulburare obsesiv‑compulsivă 0,80 0,55 0,31 0,67 0,55 0,21
Tulburare de panică 0,79 0,63 0,22 0,66 0,69 0,23
Manie/Hipomanie 0,67 0,56 0,24 0,50 0,51 0,10
Tulburări psihotice 0,88 0,70 0,35 0,56 0,41 0,16
Agorafobie 0,75 0,63 0,31 0,66 0,64 0,20
Fobie socială 0,76 0,64 0,29 0,68 0,64 0,21
Abuz/Dependenţă de alcool 0,83 0,77 0,26 0,71 0,67 0,03
Abuz/Dependenţă de medicamente d
‑ 0,85 0,32 0,83 0,72 0,07
Tulburare de anxietate generalizată 0,71 0,63 0,18 0,58 0,62 0,23
Tulburare de somatizare 0,92 0,48 0,25 0,70 0,42 0,18
Ipohondrie 0,72 0,72 0,31 0,61 0,67 0,20

Notă: Scala PDSQ utilizată în studiul replicativ este identică versiunii curente a scalei, cu excepţia faptului că include subscalele
Tulburare distimică şi Manie/Hipomanie, plus un item adiţional pe subscala Tulburare obsesiv‑compulsivă.
a
Media coeficienţilor de fidelitate test‑retest (kappa) pentru itemii subscalelor. bMedia corelaţiilor ajustate dintre item şi
scală. cMedia corelaţiilor item/scală dintre fiecare item al subscalei şi toate celelalte subscale. De exemplu, subscala Bulimie/
Alimentaţie compulsivă este formată din 10 itemi. S‑au calculat corelaţiile dintre fiecare item şi celelalte 14 subscale. Media celor
140 de corelaţii obţinute în cadrul studiului replicativ a fost de 0,12. dÎn studiul iniţial asupra fidelităţii test‑retest, toţi itemii
acestei subscale au avut o frecvenţă relativă sub 5%.

Aşadar, toate cazurile în care lipseau unul sau o valoare de 0,80 sau mai mare pentru toate
mai multe răspunsuri la itemi au fost excluse din subscalele, mai puţin Manie/Hipomanie şi Bulimie/
analiză (Cronbach, 1990). Alimentaţie compulsivă. Media coeficienţilor de
Studiul iniţial. După cum se poate vedea corelaţie test‑retest a fost de 0,89 (mediana=0,90;
în tabelul 4, subscalele PDSQ sunt caracterizate interval=0,66‑0,98).
de un nivel bun spre excelent al consistenţei Informaţiile relevante pentru fidelitatea
interne. Coeficientul alpha Cronbach a fost mai test‑retest a scorurilor la itemii individuali ai
mare de 0,80 pentru toate subscalele, cu excepţia scalei PDSQ sunt prezentaţi în tabelul 5, atât
subscalei Somatizare. Media coeficienţilor alpha pentru studiul iniţial, cât şi pentru cel replicativ.
a fost de 0,86 (mediana=0,88; intervalul=între Dintre cei 112 itemi ai scalei utilizaţi în studiul
0,73 şi 0,95). În studiul iniţial, 63 de pacienţi au iniţial, 27 nu au obţinut o frecvenţă minimă a
completat scala la mai puţin de o săptămână răspunsurilor pozitive de 5% şi, în consecinţă,
după prima administrare. Intervalul mediu nu au fost supuşi analizei fidelităţii test‑retest
între completarea celor două scale PDSQ a fost a itemilor. Aproape toţi (n=83 sau 97,6%) dintre
de 4,8 zile (AS=9,4). După cum indică tabelul cei 85 de itemi rămaşi au obţinut un coeficient
4, coeficienţii de corelaţie test‑retest au avut test‑retest kappa peste 0,50 (criteriul 3 de

50
modificare a itemilor), iar media coeficienţilor Două sute cincisprezece pacienţi au
kappa a fost 0,76 (mediana=0,76, interval=între completat scala PDSQ pentru a doua oară,
0,67 şi 0,92). Pentru fiecare subscală, media după o medie de 1,6 zile (AS=5,3) de la prima
coeficienţilor kappa ai itemilor a fost peste 0,65. administrare a instrumentului. Fidelitatea a fost
Studiul replicativ. La fel ca în studiul iniţial, analizată în cazul a 185 de respondenţi, care au
în studiul replicativ majoritatea subscalelor completat a doua oară scala la mai puţin de o
PDSQ au demonstrat o consistenţă internă bună săptămână faţă de prima administrare (adică la
şi excelentă (vezi tabelul 4). Subscala Somatizare a mai puţin de o săptămână după ce au început
înregistrat din nou valori scăzute ale coeficientului tratamentul). Coeficienţii de fidelitate test‑retest
de consistenţă internă (alpha Cronbach=0,66), de au fost mai mari de 0,80 pentru nouă subscale
data aceasta alături de subscala Manie/Hipomanie şi sub 0,80 pentru subscalele Bulimie/Alimentaţie
(0,76) şi Tulburări psihotice (0,66). Media compulsivă, Tulburare distimică, Tulburare de
coeficienţilor alpha pentru toate cele 15 subscale anxietate generalizată, Ipohondrie, Manie/Hipomanie
a fost de 0,85 (mediana=0,88; interval=între 0,66 şi Tulburări psihotice (vezi tabelul 4). Media
şi 0,94).

Tabelul 6
Corelaţiile dintre scorurile la subscalele PDSQ şi măsurători ale altor sindroame

Corelaţia
Studiul iniţialª Studiul replicativb

Cu un Cu Cu un Cu
instrument instrumente instrument instrumente de
de măsură al de măsură de măsura a măsură a altor
unui sindrom a altor unui sindrom sindroame d
similarc sindroamed similar c

Tulburare depresivă majoră 0,71 0,35 0,77 0,32


Tulburare distimică 0,44 0,27 0,45 0,30
Tulburare de stres posttraumatic 0,56 0,26 0,70 0,32
Bulimie/Alimentaţie compulsivă 0,35 0,09 0,74 0,17
Tulburare obsesiv‑compulsivă 0,48 0,24 0,64 0,28
Tulburare de panică 0,53 0,26 0,68 0,33
Manie/Hipomanie 0,13 0,05 0,51 0,09
Tulburări psihotice 0,25 0,13 0,58 0,27
Agorafobie 0,44 0,22 0,73 0,34
Fobie socială 0,48 0,22 0,72 0,32
Abuz/Dependenţă de alcool 0,30 0,03 0,61 0,00
Abuz/Dependenţă de medicamente 0,15 0,02 0,53 0,08
Tulburare de anxietate generalizată 0,51 0,24 0,67 0,35
Tulburare de somatizare 0,48 0,17 0,57 0,29
Ipohondrie 0,48 0,16 0,69 0,24

Notă. Toţi coeficienţii de corelaţie dintre măsurători ale unor sindroame similare sunt semnificativi din punct de vedere statistic
la p < 0,001. Scala PDSQ utilizată în studiul replicativ este identică versiunii curente a scalei, cu excepţia faptului că include
subscalele Tulburare distimică şi Manie/Hipomanie, plus un item adiţional pe subscala Tulburare obsesiv‑compulsivă.
a
Un număr de 204 pacienţi au completat broşura care conţine scalele de validare, la un interval de o săptămână de la
administrarea scalei PDSQ. Datorită datelor lipsă, dimensiunea eşantionului în cadrul matricii de corelaţie 15 x15 a variat între
170 şi 201. bUn număr de 361 de pacienţi au completat broşura care conţine scalele de validare, la un interval de o săptămână
de la administrarea scalei PDSQ. Datorită datelor lipsă, dimensiunea eşantionului în cadrul matricii de corelaţie 15 x15 a variat
între 318 şi 355. cInstrumentul folosit pentru validare în cazul fiecărui sindrom este notat în text. dValoarea reprezintă media
celor 14 corelaţii dintre subscala x din cadrul PDSQ şi scalele folosite pentru a valida celelalte 14 subscale.

51
coeficienţilor de corelaţie test‑retest a fost de 0,81 parte a fost mai mare decât fiecare dintre cele 14
(mediana=0,82; interval=între 0,61 şi 0,93). corelaţii dintre itemi şi celelalte subscale. Pentru
Doi dintre itemii PDSQ au primit răspunsuri fiecare subscală, media corelaţiilor dintre itemi
afirmative sub rata minimă de 5%; aşadar, aceşti şi subscalele de provenienţă (pentru toţi itemii
itemi nu au fost incluşi în analiza fidelităţii subscalei) a fost de două până la patru ori mai
test‑retest a itemilor. Pentru ceilalţi itemi, mare decât corelaţiile dintre itemi şi celelalte
coeficientul kappa mediu a avut o valoare de 0,66. subscale (vezi tabelul 5). În cazul tuturor itemilor
Tabelul 5 prezintă, de asemenea, faptul că pentru şi subscalelor, media corelaţiei item/subscala
14 dintre cele 15 subscale ale PDSQ (toate cu din care provine itemul a fost de 0,65, iar media
excepţia Maniei/Hipomaniei), media coeficienţilor corelaţiei item/celelalte subscale a fost de 0,28.
kappa ai itemilor a depăşit valoarea de 0,55. Într‑o accepţiune mai tradiţională (Campbell
Majoritatea itemilor au obţinut un coeficient şi Fiske, 1959), validitatea convergentă şi cea
kappa peste 0,50 (n=131 sau 95,6%). discriminativă au fost analizate prin compararea
corelaţiilor dintre fiecare subscală PDSQ cu alte
Validitatea discriminativă şi validitatea măsurători ale aceluiaşi construct şi, respectiv,
convergentă cu măsurători ale unor constructe diferite. De
exemplu, subscala Bulimie/Alimentaţie compulsivă
O scală multidimensională care evaluează ar trebui să coreleze mai puternic cu subscala
dimensiuni distincte trebuie să prezinte Bulimie din cadrul Inventarului tulburărilor de
o validitate discriminativă şi convergentă comportament alimentar (EDI), decât cu măsurători
adecvată, atât la nivelul itemilor, cât şi la ale alcoolismului (MAST), depresiei (BDI) sau ale
nivelul subscalelor. La nivelul itemilor, acest fobiilor (FQ). Pentru a reduce impactul asupra
lucru înseamnă că valoarea corelaţiei dintre un schimbărilor stării psihice, analizele validităţii
item şi subscala din care provine trebuie să fie convergente şi discriminative s‑au limitat la cei
mai mare decât corelaţia dintre acel item şi alte 204 respondenţi care au completat chestionarele
subscale. De exemplu, fiecare item din subscala de evaluare a validităţii la mai puţin de o
Tulburare obsesiv‑compulsivă ar trebui să coreleze săptămână după completarea scalei PDSQ. După
mai bine cu scorul total la subscala Tulburare cum se poate observa în tabelul 6, toate scorurile
obsesiv‑compulsivă decât cu scorul total al unei alte la subscalele PDSQ au corelat semnificativ cu alte
subscale, cum ar fi Abuz/Dependenţă de alcool sau măsurători ale acelui grup de simptome şi fiecare
Tulburare depresivă majoră. La nivelul subscalelor, subscală PDSQ a corelat mai puternic cu scala
acest lucru înseamna că valoarea corelaţiei de validitate care a evaluat aceleaşi simptome
unei subscale cu o altă măsurătoare a aceluiaşi decât cu scalele care au evaluat alte grupuri de
construct este mai mare decât corelaţia subscalei simptome. De exemplu, subscala Fobie socială a
cu măsurători ale unor constructe diferite. corelat mai puternic cu Scala de evaluare a fricii de
Studiul iniţial. Pentru a stabili validitatea evaluări negative decât cu Inventarul de depresie Beck
discriminativă şi cea convergentă, au fost calculaţi sau cu subscala Bulimie din cadrul Inventarului
toţi coeficienţii de corelaţie dintre fiecare item tulburărilor de comportament alimentar. Cu toate
şi fiecare subscală PDSQ. S‑au calculat media că majoritatea subscalelor PDSQ nu au obţinut o
corelaţiilor ajustate dintre itemi şi subscalele corelaţie de 0,50 cu scala de validitate concordantă
din care provin şi media corelaţiilor dintre itemi (criteriul 3 de modificare a subscalei), diferenţa
şi alte subscale. De exemplu, media celor nouă dintre coeficienţii de validitate convergentă
corelaţii dintre fiecare item al subscalei Tulburare şi discriminativă a fost mai mare de 0,20 în
obsesiv‑compulsivă şi scorul total la subscala cazul tuturor subscalelor, cu excepţia celor care
Tulburare obsesiv‑compulsivă a fost comparată evaluează Tulburarea distimică, Mania/Hipomania,
cu cele 126 de corelaţii dintre fiecare item al Psihoza şi Abuz/Dependenţă de medicamente.
acestei subscale şi celelalte 14 scoruri totale ale Studiul replicativ. Ca în primul studiu,
celorlalte subscale. Rezultatele acestei proceduri aproape toţi itemii (97,1%) au înregistrat o
sunt prezentate în tabelul 5. Pentru majoritatea corelaţie mai crescută cu subscala din care provin
itemilor din studiul iniţial (n=101 sau 90,2%), (după înlăturarea varianţei explicate de fiecare
corelaţia dintre itemi şi subscalele din care fac item pentru subscala de provenienţă) decât cu

52
toate celelalte subscale. Pentru fiecare subscală, de respondenţi, care au completat chestionarele
media corelaţiilor dintre item şi subscala din utilizate la validare la mai puţin de o săptămână
care provine itemul a fost de 2 până la 22 de ori după completarea scalei PDSQ.
mai mare decât media corelaţiilor dintre item şi Datele din tabelul 6 arată că subscalele PDSQ
celelalte subscale (vezi tabelul 5). Luând în calcul au corelat semnificativ cu alte măsurători ale
toate cele 15 subscale, media corelaţiilor dintre aceluiaşi domeniu de simptome. Fiecare subscală
item şi subscala din care provine itemul respectiv PDSQ a corelat mai puternic cu scala de validare
a fost de 0,59, iar media corelaţiei dintre itemi şi corespunzătoare care evalua acelaşi domeniu
celelalte subscale a fost de 0,17. de simptome, decât cu scalele care evaluau alte
Trei sute nouăzeci şi patru de pacienţi au domenii de simptome. Cu excepţia subscalelor
completat acasă o baterie de chestionare la Tulburare distimică şi Somatizare, diferenţa dintre
o perioadă medie de 0,6 zile (AS=2,9) după coeficientul de corelaţie cu scalele care evaluează
evaluarea iniţială. Datorită motivului descris acelaşi grup de simptome şi media coeficienţilor
anterior, analizele s‑au limitat la un număr de 361 de corelaţie cu scale care măsoară alte arii de

Tabelul 7

Media scorurilor la subscalele PDSQ la pacienţii cu şi fără diagnostice asociate

Studiu iniţial Studiu replicativ

Nr. de Scorul Scorul Nr. de Scorul Scorul


pacienţi mediu la mediu al pacienţi mediu la mediu al
cu acest subscala pacienţilor cu acest subscala pacienţilor
Subscala PDSQ diagnostic PDSQ AS fără AS diagnostic PDSQ AS fără AS
diagnostic diagnostic
Tulburare depresivă 403 12,5 4,2 7,4 4,9 550 12,0 4,0 6,8 4,6
majorăa
Tulburare distimică 43 5,2 1,9 3,6 2,6 51 4,7 2,1 3,5 2,6
Tulburare de stres 87 4,1 1,9 1,9 2,1 89 10,6 4,1 4,5 4,7
posttraumatic
Bulimie/Alimentaţie 18 3,5 1,2 1,0 1,4 20 7,6 2,1 1,7 2,7
compulsivă
Tulburare 55 5,1 2,1 2,3 2,5 49 3,9 2,6 1,1 1,7
obsesiv‑compulsivă
Tulburare de panicăb 123 4,0 1,5 2,2 1,8 154 6,5 1,9 2,6 2,7
Manie/Hipomanie 6 2,2 1,3 1,1 1,6 14 2,3 2,2 0,6 1,2
Tulburări psihoticec 51 2,3 1,7 0,8 1,7 50 1,9 1,7 0,5 0,9
Agorafobied 95 5,2 2,6 2,3 2,9 127 6,0 3,1 2,1 2,7
Fobie socială 149 5,0 2,7 2,2 3,0 145 9,2 4,0 3,6 4,1
Abuz/Dependenţă de 31 3,9 2,0 0,9 1,8 43 3,6 2,0 0,5 1,3
alcool
Abuz/Dependenţă de 27 3,3 2,3 0,8 1,8 36 3,4 2,3 0,3 1,0
medicamente
Tulburare de anxietate 55 3,5 1,8 2,7 1,9 120 8,3 2,1 6,0 3,4
generalizată
Tulburare de somatizaree 13 2,8 1,2 1,8 1,6 22 2,9 1,4 1,5 1,4
Ipohondrie 5 4,2 0,8 1,3 1,8 12 3,8 1,5 1,0 1,5

Notă. Mărimile eşantioanelor din grupurile diagnostice pot avea valori mai scăzute decât cele menţionate în tabelul 3, din cauza
răspunsurilor care lipsesc la itemii scalei PDSQ. Pentru toate comparaţiile din studiul iniţial, p<0,001, cu excepţia următoarelor
subscale: Manie/Hipomanie (nesemnificativ); Tulburare de anxietate generalizată (p<0,005) şi Tulburare de somatizare (p<0,05). Pentru toate
comparaţiile din studiul replicativ, p<0,001, cu excepţia subscalei Manie/Hipomanie (p<0,02). Scala PDSQ folosită în studiul replicativ
este identică versiunii actuale a scalei, cu excepţia faptului că include subcalele Tulburare distimică şi Manie/Hipomanie, plus un item
suplimentar pe subscala Tulburare obsesiv‑compulsivă.
a
Include tulburarea depresivă majoră; tulburarea bipolară, tipul depresiv şi pacienţii cu sindrom depresiv major cu tulburare
depresivă majoră fără altă specificaţie, datorită faptului că aceştia au prezentat şi o tulburare psihotică fără altă specificaţie. bInclude
tulburarea de panică cu sau fără agorafobie. cInclude tulburare afectivă cu elemente psihotice, schizofrenia, tulburarea schizoafectivă,
tulburarea delirantă, tulburarea psihotică de scurtă durată şi tulburarea psihotică fără altă specificaţie. d Include agorafobia cu sau fără
tulburare de panică. e Include tulburarea de somatizare şi tulburarea somatoformă nediferenţiată.

53
simptome a fost mai mare de 0,30. Luând în calcul Alimentaţie compulsivă şi Tulburare de somatizare
toate subscalele, media corelaţiei dintre subscalele ‑ au inclus respondenţi cu diagnostice asociate.
PDSQ şi scalele de validare corespunzătoare Grupul Psihoze a inclus respondenţi diagnosticaţi
a fost de 0,64, în timp ce corelaţia medie dintre cu schizofrenie, tulburare schizoafectivă,
subscalele PDSQ şi măsurători ale altor grupuri tulburare psihotică fără altă specificaţie şi
de simptome a fost de 0,25. tulburare depresivă majoră cu elemente psihotice.
Grupul Bulimie a inclus respondenţi diagnosticaţi
Validitatea de criteriu cu alimentaţie compulsivă (un diagnostic
DSM‑IV auxiliar, care ar fi fost altfel considerat
Validitatea de criteriu a subscalelor PDSQ a ca parte a categoriei tulburării de comportament
fost analizată prin compararea scorurilor medii la alimentar fără altă specificaţie) şi cu bulimie
subscalele care evaluează un diagnostic specific nervoasă. Grupul Somatizare a inclus respondenţi
între respondenţii cu un anumit diagnostic diagnosticaţi cu tulburare de somatizare şi cu
conform DSM IV şi cei fără un astfel de diagnostic. tulburare somatoformă nediferenţiată.
De exemplu, s‑au comparat rezultatele obţinute Pentru scorurile la subscalele PDSQ,
la subscala Tulburare de stres posttraumatic între validitatea de criteriu a fost evaluată prin
respondenţii cu această tulburare şi cei fără analiza asocierilor dintre scorurile la PDSQ
tulburare. Pentru fiecare subscală PDSQ, numărul şi diagnosticele clinice. Au fost comparate
de pacienţi cu un diagnostic corespondent este scorurile medii la subscalele asociate unui
trecut în tabelul 7, împreună cu media scorurilor diagnostic specific ale respondenţilor cu şi fără
la subscala respectivă pentru fiecare grup. Trei acel diagnostic conform DSM‑IV. De exemplu,
arii de simptome ‑ Tulburări psihotice, Bulimie/ au fost comparate scorurile la subscala Tulburare

Tabelul 8
Performanţa subscalelor PDSQ raportată la criteriile de modificare

Criteriul de modificare a subscalelora


Studiul iniţial Studiul replicativ
Subscala PDSQ 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Tulburare depresivă majoră
Tulburare distimică f f f f f
Tulburare de stres
posttraumatic
Bulimie/Alimentaţie f f f
compulsivă
Tulburare obsesiv‑compulsivă f
Tulburare de panică
Manie/Hipomanie f f f f f f
Tulburări psihotice f f f f
Agorafobie f
Fobie socială f
Abuz/Dependenţă de alcool f
Abuz/Dependenţă de f f
medicamente
Tulburare de anxietate f
generalizată
Tulburare de somatizare f f f
Ipohondrie f f
Notă. S‑a notat f în dreptul unui criteriu, dacă subscala nu a îndeplinit acel criteriu de modificare, necesitând, prin urmare,
revizuiri. Spaţiile libere indică faptul că subscala a trecut de acel criteriu. Scala PDSQ folosită în studiul replicativ este identică
versiunii actuale a scalei, cu excepţia faptului că include subscalele Tulburare distimică şi Manie/Hipomanie, plus un item
suplimentar pe subscala Tulburare obsesiv‑compulsivă.
Cele cinci criterii sunt prezentate în Anexa C.
a

54
Tabelul 9
Performanţa itemilor PDSQ raportată la criteriile de modificare

Studiul iniţial Studiul replicativ


Criteriul de modificare a Criteriul de modificare a
itemuluia itemuluia
Subscala PDSQ Nr. de itemi 1 2 3 4 Nr. de itemi 1 2 3 4
Tulburare depresivă majoră 21 4 6 1 2 21 3 4 0 0
Tulburare distimică 7 0 0 0 1 7 0 0 1 1
Tulburare de stres posttraumatic 6 0 0 0 0 15 0 0 0 0
Bulimie/Alimentaţie compulsivă 5 0 0 0 0 10 0 0 0 0
Tulburare obsesiv‑compulsivă 9 0 2 0 0 8 0 1 1 0
Tulburare de panică 5 0 0 0 0 8 0 0 1 0
Manie/Hipomanie 6 0 1 1 5 6 0 0 1 1
Tulburări psihotice 6 0 0 0 0 6 0 1 2 1
Agorafobie 10 0 1 0 0 11 0 0 0 0
Fobie socială 10 0 1 0 0 15 0 0 0 0
Abuz/Dependenţă de alcool 6 0 0 0 0 6 0 0 0 0
Abuz/Dependenţă de medicamente 6 0 0 0 0 6 0 0 0 0
Tulburare de anxietate generalizată 5 0 0 0 1 10 0 0 0 0
Tulburare de somatizare 5 0 2 0 2 5 0 2 0 1
Ipohondrie 5 0 0 0 1 5 0 0 0 0

Notă. În coloanele corespunzătoare fiecărui criteriu este trecut numărul de itemi ai scalei PDSQ care nu au îndeplinit criteriul
de modificare, necesitând, astfel, revizuiri. Scala PDSQ folosită în studiul replicativ este identică versiunii actuale a scalei, cu
excepţia faptului că include subcalele Tulburare distimică şi Manie/Hipomanie, plus un item suplimentar pe subscala Tulburare
obsesiv‑compulsivă.
a
Cele patru criterii sunt prezentate în Anexa C.

depresivă majoră ale respondenţilor care au fost decât cei care nu au primit acest diagnostic.
diagnosticaţi cu această tulburare cu scorurile la Dintre cei 112 itemi utilizaţi în studiul iniţial, la
această subscală a respondenţilor care nu au fost 100 (89,3%) au răspuns afirmativ mai frecvent
diagnosticaţi cu tulburare depresivă majoră. respondenţii diagnosticaţi cu tulburarea
Studiul iniţial. Tabelul 7 arată că respondenţii evaluată de acel item, decât cei care nu au fost
cu un anumit diagnostic au obţinut scoruri diagnosticaţi.
mai mari la subcala PDSQ, care corespunde Cei 12 itemi (10,7%) care nu au fost
acelui diagnostic, decât respondenţii fără acel semnificativ mai frecvenţi la respondenţii
diagnostic. Diferenţa a fost semnificativă din cu acea tulburare au fost distribuiţi în şase
punct de vedere statistic pentru toate subscalele, subscale ‑ Tulburare depresivă majoră (2 itemi),
mai puţin pentru subscala Manie/Hipomanie. Tulburare distimică (1 item), Manie/Hipomanie (5
Validitatea de criteriu la nivel de item a itemi), Tulburare de anxietate generalizată (1 item),
fost analizată prin compararea frecvenţelor Ipohondrie (1 item) şi Tulburare de somatizare (2
răspunsurilor afirmative la acel item ale itemi).
respondenţilor care prezintă şi ale celor Studiul replicativ. Pentru fiecare dintre
care nu prezintă diagnosticul respectiv. De tulburările evaluate de PDSQ, a fost comparată
exemplu, pentru fiecare item al subscalei media scorurilor la subscalele care evaluează
Tulburare obsesiv‑compulsivă ar trebui să fie mai un diagnostic specific între respondenţi cu
frecvent simptomul descris de el în rândul acel diagnostic DSM‑IV şi cei fără diagnosticul
celor diagnosticaţi cu această tulburare în respectiv. Asemenea studiului iniţial, grupurile
comparaţie cu cei care nu prezintă tulburare Bulimie/Alimentaţie compulsivă, Tulburări psihotice
obsesiv‑compulsivă. La toţi itemii PDSQ au şi Tulburare de somatizare au inclus respondenţi
răspuns afirmativ mai frecvent respondenţii cu diagnostice asociate. Pentru fiecare subscală
diagnosticaţi cu tulburarea descrisă de acel item, PDSQ, scorurile au fost semnificativ mai

55
mari pentru respondenţii cu diagnosticul stres posttraumatic, Tulburare obsesiv‑compulsivă,
corespunzător, comparativ cu cei fără acel Tulburare de panică, Agorafobie, Fobie socială şi
diagnostic (vezi tabelul 7). Dependenţă/Abuz de alcool şi medicamente) au
Frecvenţa răspunsurilor afirmative la fiecare respectat toate cele cinci criterii stabilite a
item PDSQ a fost comparată, la respondenţii priori (vezi tabelul 8). Patru dintre subscale au
diagnosticaţi cu tulburarea evaluată de acel respectat patru din cinci criterii. Consistenţa
item, cu frecvenţa celor care nu prezintă această internă a subscalei Manie/Hipomanie (alpha=0,76)
tulburare. Aproape toţi itemii (97,1%) au fost în şi coeficienţii de fidelitate test‑retest ai subscalei
mod semnificativ mai frecvent confirmaţi de către Bulimie/Alimentaţie compulsivă (r=0,78), Tulburare
respondenţii cu tulburarea relevantă evaluată distimică (r=0,77) şi Tulburare de anxietate
prin acel item decât cei fără tulburarea respectivă. generalizată (r=0,79) au înregistrat valori sub
La cei patru itemi rămaşi au răspuns afirmativ, pragul de 0,80. Corelaţia test‑retest în cazul
de asemenea, respondenţii diagnosticaţi cu subscalei Ipohondrie (r=0,72) şi consistenţa internă
tulburarea respectivă. a subscalei Tulburare de somatizare (alpha=0,66)
au fost acceptabile. Trei subscale nu au respectat
Rafinarea scalei PDSQ pe baza rezultatelor mai mult de un criteriu de modificare (Tulburare
studiilor de validitate şi fidelitate distimică, Manie/Hipomanie şi Tulburări psihotice).
Numărul de itemi al fiecărei subscale PDSQ, care
Anexa B cuprinde o descriere detaliată a nu au respectat criteriul de modificare al itemilor,
modificărilor efectuate pe baza datelor legate de este prezentat în tabelul 9. Majoritatea itemilor
fidelitate şi validitate discutate în acest capitol. (89,2%) au respectat toate cele patru criterii de
O sumarizare a acestor rezultate este prezentată modificare. Neajunsurile specifice sunt descrise
în tabelele 8 şi 9. În tabelul 8, rezultatele sunt în Anexa B.
prezentate în termenii celor cinci criterii de
modificare a subscalelor, iar în tabelul 9, Rezumat
rezultatele sunt prezentate în termenii celor patru
criterii necesare pentru modificarea itemilor (vezi Rezultatele studiilor care au analizat
Anexa C pentru o listă detaliată a acestor criterii). inteligibilitatea itemilor PDSQ pentru 901 pacienţi
Studiul iniţial. În primul studiu, trei dintre au arătat că itemii scalei au fost înţeleşi de către
subscalele PDSQ au trecut toate criteriile de respondenţi. Rezultatele unor studii suplimen-
modificare (Tulburare depresivă majoră, Tulburare tare, în care au fost implicaţi peste 1700 de
de panică şi Tulburare de stres posttraumatic). Cinci pacienţi cu tulburări psihiatrice nespitalizaţi, au
subscale nu au respectat unul dintre criterii demonstrat fidelitatea şi validitatea scalei PDSQ,
(Tulburare obsesiv‑compulsivă, Agorafobie, Fobie precum şi fezabilitatea aplicării instrumentului
socială, Dependenţă/Abuz de alcool şi Ipohondrie) în practica clinică de rutină. Subscalele PDSQ
şi şase subscale nu au respectat două sau mai s‑au dovedit a avea niveluri crescute ale
multe criterii (Bulimie/Alimentaţie compulsivă, consistenţei interne şi ale fidelităţii test‑retest.
Tulburare distimică, Manie/Hipomanie, Tulburări Scorurile la subscale s‑au asociat semnificativ cu
psihotice, Dependenţă/Abuz de medicamente şi diagnosticele realizate de clinicieni, fără ca aceştia
Tulburare de somatizare). În total, au fost respectate să deţină informaţii despre PDSQ, iar itemii au
56 dintre cele 75 (74,7%) de criterii de modificare corelat mult mai puternic cu subscala din care
a subscalelor. În plus, 93 (83,0%) dintre cei 112 au provenit decât cu alte subscale. Subscalele
itemi ai scalei PDSQ, au trecut toate criteriile de PDSQ corespunzătoare unui diagnostic specific
modificare. Neajunsurile specifice şi modificările s‑au dovedit a avea o validitate convergentă
efectuate sunt descrise în Anexa B. şi discriminativă excelente, corelând mult
Studiul replicativ. Caracteristicile psiho- mai puternic cu aceleaşi constructe, decât cu
metrice ale celor şapte subscale care au suferit măsurători ale altor tipuri de psihopatologie.
modificări în urma studiului iniţial au fost
îmbunătăţite. În total, 64 dintre cele 75 (85,3%)
de criterii de modificare au fost respectate. Opt
subscale (Tulburare depresivă majoră, Tulburare de

56
5
Performanţa scalei la screening‑ul
în scop diagnostic

Studiile descrise în capitolul 4 au stabilit (Zimmerman). În cursul desfăşurării studiului,


fidelitatea şi validitatea scalei PDSQ, precum şi au fost culese informaţii despre fidelitatea
fezabilitatea administrării scalei în cabinetele interviului comun pentru 26 de pacienţi. În cazul
clinicienilor, înainte de evaluarea iniţială a tulburărilor diagnosticate de cel puţin două ori
pacientului. Acest capitol pune în discuţie pentru acelaşi pacient, coeficienţii kappa au fost
ultimii paşi în pregătirea instrumentului, pentru următorii: tulburare depresivă majoră (k=1,0),
a fi utilizat la scală largă: verificarea eficacităţii tulburare distimică (k=1,0), tulburare bipolară
instrumentului în identificarea prezenţei (k=1,0), tulburare depresivă fără altă specificaţie
tulburărilor clinice şi stabilirea punctelor de (k=0,45), tulburare de panică (k=1,0), fobie
secţiune ale subscalelor pentru identificarea socială (k=0,87), tulburare obsesiv‑compulsivă
cazurilor. (k=1,0), fobie specifică (k=1,0), tulburare de
anxietate generalizată (k=0,64), tulburare de stres
Caracteristicile clinice ale posttraumatic (k=1,0), tulburare de anxietate fără
participanţilor la studiul de screening altă specificaţie (k= 0,19).
Componenta de bază a evaluării diagnostice
Pentru a evalua eficacitatea scalei PDSQ în a fost reprezentată de versiunea pentru pacienţi
identificarea tulburărilor clinice, 630 de pacienţi a SCID din ianuarie 1997, DSM‑IV. Versiunea
cu tulburări psihiatrice trataţi ambulatoriu au fost pentru Axa I din SCID acoperă şapte secţiuni ale
intervievaţi de o persoană formată în domeniul DSM‑IV:
evaluării diagnostice, care a administrat SCID.
Tabelul 10 prezintă datele demografice şi 1. Tulburări afective (tulburarea depresivă
caracteristicile diagnostice ale eşantionului. majoră, tulburarea bipolară, tulburarea
Majoritatea respondenţilor au fost caucazieni, distimică, tulburarea depresivă fără
de gen feminin, căsătoriţi sau necăsătoriţi, cu o altă specificaţie, tulburarea depresivă
pregătire la nivel de facultate. Vârsta medie a datorată unei condiţii medicale
eşantionului a fost de 37,8 ani (AS=11,9). Cele generale, tulburarea afectivă indusă de o
mai frecvente diagnostice DSM‑IV realizate substanţă);
cu ajutorul SCID au fost: tulburare depresivă 2. Tulburări psihotice (schizofrenia,
majoră (47,9%), fobie socială (26,5%), tulburare tulburarea schizofreniformă, tulburarea
de anxietate generalizată (17,5%) şi tulburare de delirantă, tulburarea schizoafectivă,
panică (17,0%). tulburarea psihotică de scurtă durată,
Detaliile legate de formarea şi supervizarea tulburarea psihotică fără altă specificaţie);
intervievatorului sunt prezentate în cadrul altor 3. Tulburările în legătură cu o substanţă
rapoarte ale proiectului MIDAS (Zimmerman (abuz şi dependenţă de alcool,
şi Mattia, 1998; Zimmerman şi Mattia 1999a, sedative‑hipnotice, canabis, stimulente,
1999b, 1999c, 1999d). Pe parcursul studiului, opioide, cocaină, halucinogene, inhalante,
supervizarea continuă a evaluatorilor a constat fenilciclidină, amestec de substanţe);
în întâlniri săptămânale ale membrilor echipei, 4. Tulburările de anxietate (tulburarea de
pentru dezbaterea cazurilor. Mai mult decât atât, panică cu sau fără agorafobie, agorafobie
fiecare caz a fost analizat de directorul programului cu sau fără tulburare de panică, fobia

57
Tabelul 10
socială, fobia specifică, tulburarea
Caracteristici demografice şi clinice ale pacienţilor
psihiatrici trataţi ambulatoriu, care au participat la obsesiv‑compulsivă, tulburarea de stres
studiul care examinează performanţa posttraumatic, tulburarea de stres acut,
scalei PDSQ în screening tulburarea de anxietate generalizată,
Vârstă
tulburarea de anixetate fără altă
Media (AS) 37,8 (11,9) specificaţie);
n % 5. Tulburările somatoforme (tulburarea de
Sex somatizare, tulburarea algică, tulburarea
Feminin 398 63,2 somatoformă nediferenţiată, ipohondria,
Masculin 232 36,8 tulburarea dismorfică corporală);
Educaţie 6. Tulburarea de adaptare;
<12 ani 63 10,0
7. Tulburările comportamentului alimentar
Absolvenţi de liceu sau cu diplomă
153 24,2 (anorexia nervoasă, bulimia nervoasă,
echivalentă
Studii superioare parţiale 245 38,9 alimentaţia compulsivă).
Absolvenţi de studii superioare 169 26,8
Statut marital Interviul structurat SCID nu acoperă unele
Căsătorit 268 42,5 condiţii care pot reprezenta centrul atenţiei
Cu partener stabil 33 5,2 clinice, cum ar fi tulburări cognitive, factice,
Văduv 8 1,3
disociative, sexuale, de identitate sexuală, de
Separat 36 5,7
somn şi de control al impulsului. Cu toate
Divorţat 99 15,7
acestea, informaţiile obţinute din rezumatul de
Necăsătorit 186 29,5
Rasă/etnie la începutul interviului pot fi folosite pentru a
Albă 561 89,0 diagnostica aceste tulburări suplimentare.
Afro‑americană 20 3,2 Diagnosticarea unor tulburări ar fi putut
Hispanică 12 1,9 fi influenţată de unele modificări la nivelul
Asiatică 5 0,8 interviului structurat SCID. De exemplu, în SCID,
Portugheză 22 3,5 întrebarea de screening pentru fobia socială a
Alta 10 1,6 fost suplimentată cu întrebări despre 12 situaţii
Diagnostic conform DSM‑IVc sociale specifice. Indiferent de cum au răspuns
Tulburare depresivă majoră 301 47,9 la întrebările de screening din SCID, referitoare
Tulburare bipolară I 7 1,1
la anxietatea legată de vorbitul sau mâncatul în
Tulburare bipolară II 17 2,6
public, în văzul sau în faţa altora, li s‑a cerut să
Tulburare distimică 46 7,3
spună dacă se simt mai temători şi mai anxioşi sau
Tulburare de anxietate generalizată 110 17,5
nervoşi decât majoritatea oamenilor, atunci când
Tulburare de panică fără agorafobie 21 3,3
spun ceva în faţa unui grup de oameni, în cadrul
Tulburare de panică cu agorafobie 86 13,7
unei întâlniri de afaceri sau în conversaţii unu la
Fobie socială 167 26,5
unu. După cum a fost descris şi în altă lucrare
Fobie specifică 79 12,5
(Zimmerman şi Mattia, 1999d), unii pacienţi,
Tulburare obsesiv‑compulsivă 53 8,4
Tulburare de stres postttaumatic 66 10,5
care au răspuns „nu” la întrebarea de screening
Tulburare de adaptare 37 6,0 din SCID, au îndeplinit ulterior criteriile pentru
Schizofrenie 4 0,6 fobie socială curentă. Fiecărui pacient i s‑au pus
Tulburare schizoafectivă 4 0,6 întrebări despre 13 tipuri de deliruri (referinţă,
Bulimie nervoasă 8 1,3 persecuţie, grandoare, somatic, religios, legat de
Alimentaţie compulsivă 16 2,5 vină, legat de gelozie, erotoman, legat de control,
Dependenţă/Abuz de alcool 52 8,3 legat de inserţia gândurilor, legat de retragerea
Dependenţă/Abuz de medicamente 28 4,4 gândurilor, legat de difuzarea gândurilor şi
Tulburare de somatizare 4 0,6 de citirea gândurilor) şi 5 tipuri de halucinaţii
Tulburare somatoformă nediferenţiată 19 3,0 (auditive, vizuale, tactile, gustative şi olfactive).
Ipohondrie 11 1,7 În cazul a trei grupe de simptome ‑ tulburări
Notă. N=630. psihotice, bulimie şi somatizare, grupurile
a
Persoanele pot fi diagnosticate cu mai multe tulburări. de pacienţi cu diagnostice asociate au fost

58
combinate. Grupul Tulburări psihotice a inclus psihotică fără altă specificaţie şi tulburare
pacienţi diagnosticaţi cu schizofrenie, tulburare depresivă fără altă specificaţie.
schizoafectivă, tulburare psihotică fără altă
specificaţie, tulburare depresivă majoră cu Date statistice care descriu
elemente psihotice şi depresie bipolară cu performanţa unui test
elemente psihotice. Grupul Bulimie a inclus
pacienţi diagnosticaţi cu alimentaţie compulsivă Există mai multe articole foarte bune care
(un diagnostic DSM‑IV auxiliar, care, de descriu statisticile descriptive ale performanţei
regulă, ar fi inclus în categoria tulburare de unui test (Baldessarini, Finklestein şi Arana,
comportament alimentar fără altă specificaţie) 1983; R. Fletcher, S. Fletcher şi Wagner, 1988;
şi pacienţi diagnosticaţi cu bulimie nervoasă. Griner şi colab., 1981; Mausner şi Kramer, 1985;
Grupul Somatizare a inclus pacienţi diagnosticaţi Sackett, 1992). În ciuda acestora, nu este ieşit
cu tulburare de somatizare şi tulburare din comun ca, în lucrările despre performanţa
somatoformă nediferenţiată. În cele din urmă, unor teste de screening de tip autoevaluare, să se
grupul Tulburare depresivă majoră a inclus pacienţi descopere definiţii incorecte sau erori de calcul
al căror diagnostic, în urma aplicării SCID‑ului, al acestor date statistice (Kessel şi Zimmerman,
a fost de Tulburare depresivă majoră, Tulburare 1993). Aşadar, în această secţiune, este prezentat
bipolară de tip I şi Tulburare Bipolară de tip II. un scurt sumar al acestui domeniu.
Grupul a inclus, de asemenea, şi patru pacienţi Sensibilitatea se referă la abilitatea testului
care au îndeplinit toate criteriile pentru tulburare de a identifica în mod corect indivizii cu o
depresivă majoră, dar au manifestat deliruri anumită tulburare, iar specificitatea se referă la
nonbizare în afara episodului depresiv. Conform abilitatea testului de a identifica în mod corect
criteriilor DSM‑IV, aceşti patru pacienţi au primit indivizii care nu suferă de tulburarea respectivă.
următoarele diagnostice pe baza SCID: tulburare Sensibilitatea şi specificitatea furnizează
informaţii psihometrice utile despre un anumit

Tabelul 11
Sensibilitatea şi specificitatea subscalelor PDSQ la diferite valori ale punctelor de secţiune

Senzitivitatea/Specificitateb (%)
Abuz/
Bulimie/ Abuz/ dependenţă Tulburare
Alimentaţie Tulburare Agora‑ Fobie dependenţă de de Tulburări
Scor TDM TSPT compulsivă TOC de panică fobie socială de alcool medicamente TAG somatizare Ipohondrie psihotice
1 100/5 97/35 96/56 89/70 99/38 95/51 96/40 85/80 85/87 99/08 95/33 91/65 75/74
2 100/10 97/47 96/72 76/83 97/50 95/61 96/50 79/85 80/91 99/13 86/53 91/74 59/90
3 100/18 97/54 96/77 64/92 95/61 94/69 93/58 69/92 60/95 99/19 59/74 91/81 34/96
4 100/25 95/57 96/80 58/95 91/69 88/75 91/63 60/96 50/97 99/23 36/89 55/89 16/99
5 99/34 92/62 96/83 43/97 85/77 82/83 85/69 42/98 45/98 97/32 18/98 55/96 0/99
6 99/42 86/64 92/85 24/98 79/84 71/88 82/76 23/99 30/99 95/41 0/99
7 98/52 84/69 88/89 11/100 67/90 54/94 77/80 90/50
8 95/63 80/72 67/93 45/95 41/97 73/84 82/58
9 90/67 77/76 29/97 29/98 65/86 67/71
10 81/73 70/81 8/99 19/99 57/90 44/83
11 70/78 58/86 6/100 49/92
12 63/84 55/90 34/96
13 53/89 44/94 18/98
14 43/92 31/96 10/99
15 31/94 14/99 4/100
16 22/97
17 13/99
18 8/99
19 2/100
20 0/100
21 0/100

Notă. aAdevăraţii pozitivi sau procentul din cazurile reale care au fost corect identificate. bAdevăraţii negativi sau procentul din toate cazurile care
nu prezintă tulburarea respectivă, care au fost corect identificate ca neavând acel diagnostic.

59
Tabelul 12
Valorile predictive pozitive şi negative ale subscalelor PDSQ la diferite valori
ale punctelor de secţiune

Valoare predictivă pozitivăa/negativăb (%)


Abuz/ TAG
Bulimie/ Abuz/ Tulburare
Tulburare Agora‑ Fobie dependenţă Tulburări
Scor TDM TSPT Alimentaţie TOC dependenţă de Ipohondrie
de panică fobie socială de psihotice
compulsivă de alcool somatizare
medicamente
1 52/100 15/99 8/100 22/98 25/98 24/99 38/97 27/98 18/99 18/99 5/99 4/100 14/98
2 54/100 18/99 13/100 29/97 28/99 28/99 42/97 32/98 24/99 19/99 6/99 6/100 26/98
3 56/100 19/99 14/100 42/96 34/98 32/99 45/96 41/97 30/99 20/99 8/98 8/100 33/96
4 58/99 20/99 17/100 52/96 38/97 36/98 48/95 55/97 36/98 21/99 11/97 8/99 42/95
5 61/98 22/99 18/100 55/95 43/96 43/97 51/93 59/95 45/98 23/98 22/97 18/99 0/95
6 64/97 22/98 20/100 56/93 50/95 48/95 56/92 65/94 55/98 25/98 0/95
7 68/96 24/97 25/99 75/92 57/93 58/93 59/90 27/96
8 73/92 25/97 29/99 66/89 65/91 63/89 29/94
9 74/86 27/97 29/97 75/90 63/87 32/91
10 76/78 30/96 33/96 76/89 68/85 35/88
11 77/72 32/95 83/87 70/83
12 81/69 38/94 76/79
13 83/64 44/94 75/76
14 85/61 48/92 85/75
15 85/57 53/91 78/74
16 90/55
17 91/52
18 93/51
19 86/49
20 100/4
21 ‑/0c
a
Procentul persoanelor care îndeplinesc criteriile pentru un anumit diagnostic, dintre toate cazurile identificate de testul de screening.
b
Procentul persoanelor care nu îndeplinesc criteriile pentru un anumit diagnostic, dintre toate non‑cazurile identificate de testul de screening.
c
Valoarea predictivă pozitivă nu a putut fi calculată, deoarece niciun pacient nu a obţinut scorul de 21 la subscala Tulburare depresivă majoră.

instrument; cu toate acestea, probabilităţile 1. Scăderea valorii punctului de secţiune al


condiţionale mai semnificative din punct de unui test pentru identificarea cazurilor
vedere clinic sunt valorile predictive pozitive şi cele creşte sensibilitatea testului şi îi descreşte
negative. Valoarea predictivă pozitivă reprezintă specificitatea.
procentul indivizilor care sunt cu adevărat 2. Creşterea pragului unui test pentru
bolnavi, dintre cei categorizaţi/clasificaţi de test identificarea cazurilor scade sensibilitatea
ca fiind bolnavi, iar valoarea predictivă negativă testului şi îi creşte specificitatea.
reprezintă procentul indivizilor care nu sunt 3. La o sensibilitate şi o specificitate
bolnavi dintre cei categorizaţi/clasificaţi de test constante, valoarea predictivă pozitivă a
ca nefiind bolnavi. Astfel, aceste valori indică unui test este mai mare în eşantioanele în
probabilitatea ca un individ să fie cu adevărat care prevalenţa bolii este mai mare.
bolnav, respectiv să nu fie în realitate bolnav, 4. La o sensibilitate şi o specificitate
ştiind că el a fost indicat de test ca fiind bolnav, constante, valoarea predictivă negativă a
respectiv ca nefiind bolnav. unui test este mai mare în eşantioanele în
Este foarte important de reţinut faptul că care prevalenţa bolii este scăzută.
sensibilitatea, specificitatea şi valorile predictive
pozitivă şi negativă nu sunt proprietăţi invariabile În funcţie de scopul instrumentului, valoarea
ale unui test ‑ ele sunt (a) dependente de punctele punctelor de secţiune poate fi astfel selectată încât
de secţiune folosite pentru a distinge între cazuri să optimizeze sensibilitatea sau specificitatea
şi non‑cazuri; (b) influenţate de prevalenţa scalei (Hsiao, Bartko şi Potter, 1989; Mossman şi
tulburării şi (c) relaţionate între ele. Aceste relaţii Somoza, 1989). În capitolul de faţă, performanţa
sunt caracterizate de patru axiome: diagnostică a subscalelor PDSQ este descrisă
pentru un interval de puncte de secţiune. S‑a
calculat specificitatea medie şi valorile predictive

60
Tulburare de stres Bulimie/Alimentaţie Tulburare
Tulburare depresivă
posttraumatic compulsivă obsesiv‑compulsivă
majoră
AUC = 0,84 AUC = 0,92 AUC = 0,86
AUC = 0,85

Tulburări psihotice Agorafobie Fobie socială


Tulburare de panică
AUC = 0,79 AUC = 0,89 AUC = 0,86
AUC = 0,86
Specificitate

Abuz/Dependenţă de Tulburare de
Abuz/Dependenţă Tulburare de
medicamente anxietate generalizată
de alcool somatizare
AUC = 0,89 AUC = 0,76
AUC = 0,87 AUC = 0,76

Notă: N=630 pacienţi trataţi în regim ambulatoriu. Toate


curbele au fost semnificative la p<0,001. AUC=aria de
sub curbă (area under the curve)
Ipohondrie
AUC = 0,87

1 - Specificitate

Figura 5. Funcţiile ROC pentru subscalele PDSQ

pozitive şi negative pentru subscalele PDSQ, corectă a diagnosticelor. De exemplu, subscala


atunci când sensibilitatea a fost de 80%, 85% şi Agorafobie nu a avut niciun punct de secţiune
90%. Când sensibilitatea nu a avut valori exacte corespondent valorii sensibilităţii de 85%. S‑a
de 80%, 85% sau 90%, s‑au extrapolat valorile realizat extrapolarea de la sensibilitatea de 82%
adiacente ale performanţei testului la identificarea la cea de 88% (specificitatea de 83% şi 75%),

61
astfel încât s‑a estimat că, la o sensibilitate de ROC pentru fiecare subscală, iar toate valorile
85%, această subscală ar avea o specificitate de AUC s‑au dovedit a fi semnificative (vezi figura
79%. S‑au utilizat analizele bazate pe funcţiile 5). AUC poate fi interpretat ca probabilitatea cu
ROC (Receiver Operating Characteristic), pentru a care un individ ales la întâmplare dintre cei cu
determina în mod complet abilitatea testului de o anumită tulburare va avea un scor mai mare
a identifica diagnosticele psihiatrice în intervalul la subscala PDSQ corespunzătoare, decât un
de puncte de secţiune şi pentru a putea evalua individ ales dintr‑un grup de pacienţi care nu
performanţa subscalelor în identificarea corectă a prezintă tulburarea respectivă. Toate valorile
diagnosticelor prin analizarea ariei de sub curba AUC reprezentate în figura 5 s‑au situat peste
ROC (area under the curve) pentru fiecare subscală 0,75, variind între 0,76 şi 0,92 (mult peste valoarea
(AUC; Hsiao şi colab, 1989; Murphy şi colab., corespunzătoare şansei de 0,50).
1987).
Consideraţii generale legate de
Date statistice legate de performanţa screening‑ul în scop diagnostic
scalei PDSQ

Datele din tabelele 11 şi 12 arată că Punctele de secţiune


proprietăţile diagnostice ale subscalelor PDSQ
au variat într‑o modalitate previzibilă, în funcţie La fel ca în cazul oricărui instrument de
de valoarea punctului de secţiune utilizat – cu cât screening, pragul selectat pentru identificarea
pragul a fost mai mare, sensibilitatea a scăzut, iar cazurilor cu ajutorul scalei PDSQ va varia în funcţie
specificitatea a crescut. Când s‑au folosit puncte de scopul în care este folosită măsurătoarea.
de secţiune care au condus la o sensibilitate de Dacă identificarea tuturor cazurilor este extrem
80%, specificitatea subscalelor a variat între de importantă, atunci pragul sau punctul de
un maxim de 96% pentru subscalele Bulimie/ secţiune trebuie fixat cât mai jos, pentru a creşte
Alimentaţie compulsivă şi Abuz/Dependenţă de sensibilitatea instrumentului la identificarea
medicamente şi un minim de 53% pentru subscala diagnosticelor. Acest lucru înseamnă că un
Tulburare de somatizare. Media specificităţii tuturor număr mare de identificări pozitive va fi exclus, în
subscalelor a fost de 78%, când sensibilitatea urma realizării unor evaluări mai detaliate (falşi
subscalelor a fost de 80%. Media specificităţii pozitivi), scăzând, astfel, atât specificitatea, cât şi
a fost de 73% şi 66%, când sensibilitatea a fost valoarea predictivă pozitivă a instrumentului şi
de 85%, respectiv de 90%. Trebuie menţionat mărind valoarea predictivă negativă. Pe de altă
faptul că subscala Tulburări psihotice nu a parte, dacă scopul este de a identifica un grup
reuşit să obţină o sensibilitate de 80%. Pentru relativ omogen, cu cât mai puţini falşi pozitivi,
această subscală, analiza a inclus calculele atunci utlizatorul instrumentului trebuie să
statistice corespunzătoare sensibilităţii maxime aleagă o valoare mai mare a punctului de secţiune,
a subscalei, care a fost de 75%. În cadrul altor îmbunătăţind, în consecinţă, specificitatea scalei
analize, dacă subscala nu a obţinut o sensibilitate (având o sensibilitate şi o valoare predictivă
de 85% sau de 90%, aceasta nu a fost inclusă negativă mai scăzute, dar o valoare predictivă
în calcularea mediei specificităţii şi a mediei pozitivă mai mare).
valorilor predictive pentru toate subscalele. Scala PDSQ a fost concepută iniţial ca
Atunci când sensibilitatea subscalei a avut un instrument care să ajute la procesul de
valori de 90%, 85% şi 80%, valoarea predictivă diagnosticare, un instrument care să fie folosit în
pozitivă medie a fost de 32%, 31% şi 30%, iar practica clinică pentru a facilita eficienţa realizării
valoarea predictivă negativă de 95%, 96%, unei evaluări iniţiale cu scop diagnostic. Prin
respectiv 97%. Cu alte cuvinte, la o valoare a urmare, este recomandat ca, atunci când scala
punctului de secţiune, care identifică în mod este utilizată în practica clinică, să fie ales un
corect 90% dintre cei care prezintă o tulburare, punct de secţiune, care duce la o sensibilitate
68% (100%‑ 32%) dintre cei identificaţi iniţial, la o diagnostică de 90%. În capitolul 3 (tabelul 2), a
evaluare suplimentară, s‑ar dovedi că nu prezintă fost deja prezentată o listă care conţine valorile
acea tulburare. Au fost determinate funcţiile punctelor de secţiune asociate cu acest nivel al

62
sensibilităţii. Din perspectiva screening‑ului care au îndeplinit toate criteriile diagnostice.
clinic, cel mai important lucru este ca instrumentul Aşadar, unii dintre pacienţii falşi pozitivi au
care sprijină procesul de diagnostic să aibă o manifestat simptome clinice semnificative
sensibilitate bună, căreia să‑i corespundă o specifice tulburării evaluate şi necesită atenţie
valoare predictivă negativă mare. Având o clinică, chiar dacă nu au îndeplinit toate criteriile
valoare predictivă negativă mare, clinicianul diagnostice pentru tulburarea respectivă.
poate avea încredere că, atunci când testul indică Suprapunerea dintre tulburările psihice
faptul că o tulburare nu este prezentă, este puţin conform DSM‑IV va avea efecte asupra falşilor
probabil să fie necesară o evaluare suplimentară pozitivi, în cazul oricărei scale care utilizează
a simptomelor acelei tulburări. Falşii pozitivi nu criteriile de diagnostic prevăzute în DSM‑IV. Aşa
reprezintă o problemă prea mare în acest context cum s‑a mai discutat şi cu alte prilejuri, ratele
de screening, deoarece marele lor dezavantaj este crescute ale comorbidităţilor între tulburări, aşa
timpul necesar clinicianului pentru a stabili dacă cum apar în DSM‑IV, pot fi datorate, în parte,
tulburarea nu este prezentă. Cu toate acestea, dificultăţii de a trage o linie de demarcaţie clară
durata nu este mai mare decât cea de care ar avea între diferitele sindroame (Barlow, Bach şi Tracey,
nevoie clinicianul în acest scop, dacă nu ar putea 1998; Livesley, 1998; Moras şi Barlow, 1992) şi
utiliza cu încredere rezultatele testului, pentru faptului că unele simptome reprezintă criterii de
a exclude cel puţin unele cazuri de la evaluările includere pentru mai mult de o tulburare. Poate
suplimentare. Pe baza punctelor de secţiune care că cel mai mare grad de suprapunere dintre
duc la o sensibilitate de 90%, valoarea predictivă criterii se regăseşte între tulburarea de anxietate
negativă medie a subscalelor PDSQ a fost de 97%, generalizată şi tulburarea depresivă majoră. Patru
iar frecvenţa falşilor pozitivi de 34%. dintre cele şase simptome cu valoare de criteriu
diagnostic specifice anxietăţii generalizate
Falşii pozitivi în mediul psihiatric clinic reprezintă, de asemenea, criterii pentru
tulburarea depresivă majoră (insomnie, oboseală,
De asemenea, este foarte important să dificultăţi de concentrare şi agitaţie). Pentru a
se înţeleagă ce anume contribuie la aceste reduce frecvenţa comorbidităţii artificiale dintre
rezultate legate de falşii pozitivi. În analizele tulburarea de anxietate generalizată şi tulburarea
de faţă, pacienţii diagnosticaţi cu tulburări depresivă majoră, rezultată în urma suprapunerii
subclinice (adică în remisie parţială sau fără simptomelor, DSM‑IV impune o ierarhie
altă specificaţie) nu au fost cuantificate ca şi diagnostică, prin care anxietatea generalizată nu
cazuri au fost cuantificaţi/consideraţi cazuri. este diagnosticată, dacă simptomele apar numai
Cazurile care au obţinut scoruri sub pragul unui în cursul unei tulburări afective. Acest lucru este
diagnostic complet nu au fost rare. Un raport din similar relaţiei ierarhice, care a existat în DSM‑III,
cadrul proiectului MIDAS a analizat frecvenţa între tulburarea de panică şi tulburarea depresivă
tulburărilor de anxietate la pacienţii depresivi majoră, înainte ca cercetările să demonstreze
nespitalizaţi, iar rezultatele lor au arătat că validitatea punerii unui diagnostic adiţional
10,7% dintre pacienţi au prezentat tulburare de tulburare de panică la pacienţii cu tulburare
de anxietate în remisie parţială la momentul depresivă majoră (Coryell şi colab., 1988). În
evaluării, iar 15,3% au manifestat tulburare de cadrul proiectului MIDAS, a fost examinată
anxietate fără altă specificaţie (Zimmerman şi şi validitatea regulii privind ierarhia în relaţia
colab., 2000). Dintre toate tulburările, în acest dintre tulburarea de anxietate generalizată şi
eşantion, cea mai frecventă tulburare situată sub tulburările afective. Rezultatele au arătat că
pragul de diagnosticare a fost depresia ‑ 8,8% 14,4% dintre respondenţii cu tulburare depresivă
dintre pacienţi au fost diagnosticaţi cu tulburare majoră ar fi fost diagnosticaţi cu tulburare
depresivă majoră în remisie parţială şi alţi 8,4% au de anxietate generalizată, dacă criteriul de
avut diagnosticul de tulburare depresivă majoră excludere ar fi suspendat. Cu toate acestea, în
fără altă specificaţie. Nu este surprinzător faptul analizele asupra proprietăţilor diagnostice ale
că pacienţii cu tulburări subclinice au obţinut scalei PDSQ, au fost urmate criteriile DSM‑IV,
scoruri semnificativ mai mari decât pacienţii fără iar aceşti pacienţi nu au fost diagnosticaţi cu
tulburarea respectivă, dar mai mici decât pacienţii tulburare de anxietate generalizată. Majoritatea

63
acestor pacienţi au obţinut scoruri mari la test‑retest, se repetă aceeaşi măsurătoare. În
subscala Tulburare de anxietate generalizată, ceea mod firesc, coeficientul de acord dintre o singură
ce a contribuit, fără îndoială, la specificitatea măsurătoare aplicată de două ori va fi mai mare
scăzută a acestei subscale. decât coeficientul obţinut în urma administrării
Un alt aspect legat de evaluare care ar succesive a două măsurători diferite. Într‑un
putea conduce la rezultate distorsionate în studiu de dimensiuni mari asupra fidelităţii
privinţa falşilor pozitivi în cadrul unor subscale test‑retest a interviului structurat SCID, Williams
PDSQ constă în diferenţa legată de reperele şi colaboratorii (1992) au obţinut o valoare totală
temporale folosite în SCID şi în PDSQ. Regula ponderată a coeficientului kappa de 0,61 pentru
adoptată în cadrul SCID, pentru a distinge diagnosticele curente. În capitolul anterior, s‑a
între episoade curente şi episoade trecute este arătat că fidelitatea test‑retest medie a scorurilor
aceeaşi pentru toate tulburările – după două la dimensiunile evaluate de PDSQ a fost de 0,81.
luni de la remiterea simptomelor, tulburarea este Aceste date au fost reanalizate dintr‑o perspectivă
considerată un diagnostic anterior. Acest lucru categorială, utilizând punctul de secţiune asociat
a respectat sugestia DSM‑IV, privind definirea unei sensibilităţi de 80%, iar rezultatele au arătat
remiterii unui episod depresiv. Cu toate acestea, că media coeficienţilor kappa test‑retest a fost de
în cadrul PDSQ, întrebările care evaluează 0,67.
unele tulburări, cum ar fi Abuzul/Dependenţa de Scala PDSQ a fost construită pentru a ajuta
alcool şi medicamente, se referă la ultimele şase clinicienii în stabilirea diagnosticelor psihiatrice.
luni. Aşadar, unii respondenţi care au încetat să În mod obişnuit, în practica medicală, se poate
consume alcool sau medicamente, cu mai mult cere pacienţilor să completeze unele documente
de două luni, dar mai puţin de 6 luni înainte care sunt analizate înainte de prima întâlnire.
de evaluare, pot fi falşi pozitivi pe scala PDSQ, Recomandăm ca scala PDSQ să fie folosită într‑un
deoarece sunt diagnosticaţi ca având o problemă mod similar. Cu alte cuvinte, răspunsurile la
anterioară legată de consumul de substanţe, nu întrebările scalei ar trebui analizate înainte de
o problemă curentă. De fapt, rezultatele obţinute întâlnirea faţă în faţă, iar informaţiile obţinute ar
pe eşantionul implicat în studiul de validitate, trebui să scadă probabilitatea ca unele domenii
au arătat că unii dintre indivizii care au încetat ale psihopatologiei să fie omise, în special în
să facă abuz de substanţe cu mai mult de şase cazurile în care există diagnostice multiple.
luni înainte de evaluare au răspuns pozitiv la Desigur, interviul detaliat în scop diagnostic
întrebările din scala PDSQ. În acord cu acest reprezintă standardul pentru tulburările
lucru, pacienţii cu un diagnostic anterior de mintale. În cadrul scalei PDSQ, nu există
dependenţă/abuz de alcool sau medicamente întrebări speciale care să permită identificarea
au obţinut scoruri semnificativ mai mari decât psihopatologiei, care ar trece nedetectată într‑o
pacienţii fără istoric de consum abuziv de alcool evaluare clinică. Cu toate acestea, clinicienii nu
sau medicamente. au suficient timp pentru a realiza evaluări atât de
Aceste analize post hoc indică faptul că mulţi comprehensive pe cât şi‑ar dori. Sperăm ca scala
dintre falşii pozitivi sunt rezultatul detectării PDSQ să îmbunătăţească eficienţa evaluării în
simptomatologiei semnificative din punct de scop diagnostic prin ghidarea clinicienilor înspre
vedere clinic. Desigur, neconcordanţele dintre ariile din cadrul simptomatologiei care necesită
SCID şi scala PDSQ se datorează şi fidelităţii evaluări suplimentare. Acest lucru este ilustrat
imperfecte a ambelor instrumente. Compararea de studiul tulburării de stres posttraumatic în
celor două măsurători este analoagă unui design practica clinică, din cadrul proiectului MIDAS,
prin care este examinată fidelitatea test‑retest, în studiu care descrie modul în care subscala
care o testare îi succedă alteia. Limita superioară Tulburare de stres posttraumatic a detectat în mod
a acordului dintre cele două instrumente de valid pacienţii care nu fuseseră diagnosticaţi
măsură reprezintă fidelitatea test‑retest a fiecărui cu această tulburare de către medicii curanţi
instrument. Într‑un studiu asupra fidelităţii (Zimmerman şi Mattia, 1999b).

64
ANEXA A
Itemii critici ai scalei PDSQ

Tulburare depresivă majoră


În ultimele două săptămâni...
16. ...v‑aţi gândit în mod frecvent la ideea de a muri fără să faceţi dumneavoastră ceva, cum ar fi să muriţi în timpul
17. somnului?
18. ...v‑aţi dorit să fi murit?
19. ...v‑aţi gândit că v‑ar fi mai bine să fi murit?
20. ...aţi avut gânduri de sinucidere, chiar dacă nu aţi face cu adevărat acest lucru?
21. ...v‑aţi gândit în mod serios să vă luaţi viaţa?
...v‑aţi gândit la un mod anume în care să vă luaţi viaţa?

Tulburare de stres posttraumatic


22. Aţi trăit vreodată un eveniment traumatic cum ar fi: război, viol, atac fizic, abuz sexual sau orice alt eveniment extrem
de supărător?
23. Aţi fost vreodată martor la un eveniment traumatic cum ar fi un viol, atac fizic, accident soldat cu deces sau orice alt
eveniment extrem de supărător?

Bulimie/Alimentaţie compulsivă
În ultimele două săptămâni...
37. ...s‑a întâmplat adesea să mâncaţi compulsiv (să mâncaţi foarte repede, o cantitate foarte mare de alimente, într‑un timp
foarte scurt)?
45. ...aţi luat laxative, diuretice sau v‑aţi provocat voma, pentru a nu lua în greutate ca urmare a alimentaţiei compulsive?
46. ...greutatea sau forma corpului dumneavostră au fost unele dintre cele mai importante lucruri care au infuenţat felul
în care gândiţi despre dumneavoastră?

Tulburare obsesiv‑compulsivă [toţi itemii]


În ultimele două săptămâni...
47. ...v‑aţi îngrijorat în mod obsesiv în legătură cu mizeria, microbii sau produsele chimice?
48. ...v‑aţi îngrijorat în mod obsesiv că s‑ar putea întâmpla ceva rău, pentru că aţi uitat să faceţi ceva important ‑ cum ar fi:
să încuiaţi uşa, să opriţi gazul, să scoateţi aparatele electrice din priză?
49. ...au fost lucruri pe care v‑aţi simţit constrâns(ă) să le faceţi în mod repetat (pentru cel puţin o jumătate de oră pe zi),
fără a vă putea opri atunci când v‑aţi propus acest lucru?
50. ...au fost lucruri pe care v‑aţi simţit constrâns(ă) să le faceţi în mod repetat, în ciuda faptului că acestea vă împiedicau
să fnalizaţi alte lucruri pe care le aveaţi de făcut?
51. ...aţi spălat sau aţi curăţat în mod obsesiv şi excesiv lucrurile din jurul dumneavoastră ?
52. ...aţi verifcat anumite lucruri sau aţi repetat diferite acţiuni la nesfârşit, în mod obsesiv şi excesiv?
53. ...aţi numărat lucruri în mod obsesiv şi excesiv?

Tulburare de panică
În ultimele două săptămâni...
57. ...aţi avut stări de teamă intensă sau de disconfort puternic (atacuri de panică), care au apărut pe neaşteptate, fără
niciun motiv?
61. ...aţi avut atacuri de panică din cauza cărora aţi evitat anumite situaţii sau v‑aţi modificat comportamentul sau
activităţile zilnice?

65
Tulburări psihotice [toţi itemii]
În ultimele două săptămâni...
62. ... s‑au întâmplat lucruri despre care ştiaţi că sunt adevărate, dar despre care ceilalţi v‑au spus că există doar în
imaginaţia dumneavoastră?
63. ... s‑a întâmplat să fiţi convins că ceilalţi se uită la dumneavoastră, vorbesc despre dumneavoastră sau vă spionează?
64. ... v‑aţi gândit că sunteţi în pericol, deoarece cineva plănuieşte să vă facă rău?
65. ... aţi considerat că aveţi puteri speciale, pe care alţi oameni nu le au?
66. ... v‑aţi gândit că o forţă exterioară vă controlează corpul sau mintea?
67. ... aţi auzit voci pe care ceilalţi nu le aud sau aţi văzut lucruri pe care ceilalţi nu le văd?

Agorafobie
68. ... aţi evitat în mod regulat anumite situaţii, deoarece v‑a fost teamă că acestea vă vor provoca un atac de panică?

Fobie socială
76. ... aţi evitat cu regularitate anumite situaţii, deoarece v‑a fost teamă că aţi putea face sau spune ceva prin care să vă
faceţi de râs?

Abuz/Dependenţă de alcool [toţi itemii]


În ultimele şase luni...
80. ... aţi considerat că aţi consumat prea mult alcool?
81. ... cineva din familia dumneavoastră a considerat sau a susţinut că aţi consumat prea mult alcool sau că aveţi o
problemă cu alcoolul?
82. ... prietenii, un medic sau orice altă persoană a considerat sau a susţinut că aţi consumat prea mult alcool?
83. ... v‑aţi gândit să renunţaţi sau să reduceţi cantitatea de alcool pe care o consumaţi?
84. ... v‑aţi gândit că aveţi o problemă cu alcoolul?
85. ... consumul de alcool v‑a cauzat probleme în căsnicie, la locul de muncă, cu prietenii sau în familie, în îndeplinirea
sarcinilor casnice sau în alt domeniu important al vieţii dumneavoastră?

Abuz/Dependenţă de medicamente [toţi itemii]


În ultimele şase luni...
86. ... aţi considerat că aţi luat prea multe medicamente?
87. ... cineva din familia dumneavoastră a considerat sau a susţinut că aţi luat prea multe medicamente sau că aveţi o
problemă cu acestea?
88. ... prietenii, un medic, sau oricine altcineva a considerat sau a susţinut că aţi luat prea multe medicamente?
89. ... v‑aţi gândit să renunţaţi sau să reduceţi consumul de medicamente?
90. ... v‑aţi gândit că aveţi o problemă cu medicamentele?
91. ... din cauza consumului de medicamente aţi avut probleme în căsnicie, la locul de muncă, cu prietenii sau în familie,
în îndeplinirea sarcinilor casnice sau în orice alt segment important al vieţii dumneavoastră?

Tulburare de anxietate generalizată


În ultimele şase luni...
92. ... aţi fost o persoană agitată în majoritatea zilelor?
101. ... v‑a fost greu să vă controlaţi grijile sau să nu vă mai îngrijoraţi deloc, în majoritatea zilelor?

Tulburare de somatizare
105. Aţi avut o sănătate fizică precară aproape toată viaţa?
106. De obicei, medicii nu reuşesc să identifice o cauză fizică pentru simptomele dumneavoastră?

Ipohondrie
107. În ultimele şase luni v‑aţi făcut adesea griji că s‑ar putea să suferiţi de o boală fizică gravă?

66
ANEXA B
Modificarea scalei PDSQ

Această anexă furnizează detalii despre a acestor criterii DSM‑IV pentru tulburarea
performanţa fiecărei subscale şi a itemilor depresivă majoră.
raportat la criteriile de modificare prezentate în
Anexa C şi descrie schimbările efectuate asupra Studiul replicativ
instrumentului în procesul de construire a
acestuia. Subscala Tulburare depresivă majoră nu a fost
modificată faţă de studiul iniţial, în consecinţă
Tulburarea depresivă majoră performanţa acesteia a rămas aceeaşi. Subscala a
trecut de toate cele patru criterii de modificare.
Studiul iniţial Itemii care au obţinut performanţe slabe în
studiul iniţial au continuat să prezinte aceleaşi
Subscala Tulburare depresivă majoră, formată caracteristici. Cei doi itemi care au măsurat
din 21 de itemi, a trecut de toate cele cinci criterii creşterea apetitului şi hipersomnia au prezentat
de modificare a subscalelor. Cu toate că, la nivel corelaţii neglijabile cu scorul total al subscalei
de subscală, testul a fost bun din punct de vedere (0,05 fiecare). La fel, itemii care au evaluat
psihometric, mai mulţi itemi au părut a fi mai scăderea apetitului şi hiposomnia au obţinut
puţin performanţi. Astfel, s‑a ridicat problema corelaţii scăzute cu scorul total al subscalei (0,26,
modificării unei subscale care arată bine la nivel respectiv 0,35). Performanţa psihometrică totală
macroscopic, dar care întâmpină unele dificultăţi a subscalei ar fi fost îmbunătăţită prin eliminarea
la nivel microscopic. Patru dintre itemii cu acestor itemi problematici, dar s‑a decis din nou
performanţe slabe evaluau tulburările de somn şi ca aceşti itemi să fie păstraţi, deoarece măsoară
de apetit (scăderea apetitului, creşterea apetitului, simptome care este important să fie luate în
hiposomnie, hipersomnie), iar aceşti itemi au considerare la pacienţii depresivi.
corelat în mică măsură cu scorul la subscala
Tulburare depresivă majoră (nerespectând, astfel, Tulburarea distimică
criteriile de modificare 1 şi 2). De asemenea,
itemul care evalua agitaţia a corelat mai slab Studiul iniţial
cu scorul total la această subscală, cu toate că a
fost semnificativ mai frecvent la respondenţii Subscala Tulburare distimică a prezentat o
depresivi decât la cei care nu prezentau depresie. fidelitate excelentă, dar a obţinut corelaţii relativ
Aceşti itemi au fost reţinuţi, deoarece reprezintă scăzute cu Inventarul Beck al depresiei (BDI; 0,44),
criterii de bază ale DSM‑IV pentru diagnosticarea nerespecând, astfel, criteriul de modificare
tulburării depresive majore. Mai mult, aceşti numărul trei. Acest rezultat nu a fost foarte
itemi problemă ai scalei PDSQ au demonstrat descurajator, deoarece scala BDI este o măsură
că au o validitate de aspect crescută şi că au fost a stării depresive recente, în timp ce subscala
înţeleşi cu uşurinţă de respondenţi, rămânând, Tulburare distimică evaluează depresia cronică.
prin urmare, nemodificaţi. Este posibil ca Din motive legate de redundanţa întrebărilor
asocierile scăzute dintre itemi şi subscala din despre dispoziţie şi de lungimea bateriei de teste,
care au provenit să reflecte specificitatea scăzută nu a fost inclus un instrument care să evalueze
în mod specific depresia cronică, aşa cum este

67
General Behavior Inventory (Depue, Krauss, Spoont dintre participanţii cu tulburare distimică,
şi Arbisi, 1989). atât cei din studiul iniţial, cât şi participanţii la
Şase dintre cei şapte itemi ai subscalei au studiul replicativ, au obţinut scoruri peste medie
trecut de toate cele patru criterii de modificare. la subcala Tulburare depresivă majoră, astfel că
Respondenţii cu tulburare distimică nu au depresia acestora era detectată pe o altă subscală.
răspuns afirmativ la itemul care evaluează Cu toate că ar fi putut fi de dorit ca scala PDSQ
schimbarea apetitului semnificativ mai frecvent să includă un indicator al cronicităţii depresiei, în
decât alţii. Astfel, itemul nu a respectat criteriul beneficiul dimensiunilor reduse a intrumentului,
de modificare numărul patru. După cum s‑a s‑a decis eliminarea subscalei Tulburare distimică.
sugerat în discuţiile despre subscala Tulburare Scopul scalei PDSQ este de a ajuta clinicienii să
depresivă majoră, acest lucru poate fi asociat detecteze tulburările pe care le‑ar putea omite.
specificităţii scăzute a acestui criteriu DSM‑IV. Pentru că scala PDSQ deja include o subscală
care evaluează tulburarea depresivă majoră,
Studiul replicativ s‑a hotărât că o subscală care măsoară depresia
cronică nu ar contribui cu informaţii relevante
Cu toate că subscala Tulburare distimică nu a pentru diagnostic care să nu fie deja furnizate de
fost modificată, performanţa acesteia a scăzut. subscala Tulburare depresivă majoră.
Subscala nu a îndeplinit trei dintre cele cinci
criterii de modificare. Unul dintre cei şapte itemi
s‑a dovedit a avea o fidelitate scăzută, iar la un Tulburarea de stres posttraumatic
altul nu s‑a răspuns afirmativ semnificativ mai
frecvent de către respondenţii diagnosticaţi cu Studiul iniţial
tulburare distimică, faţă de cei care nu au prezentat
această tulburare. Deşi media scorurilor la această Subscala Tulburare de stres posttraumatic
subscală obţinută de persoanele cu distimie a fost alcătuită din şase itemi a trecut de toate cele nouă
mai mare decât cea a persoanelor fără această criterii de modificare.
tulburare, diferenţa dintre medii a avut o valoare
mai mică decât o abatere standard. Motivul care Studiul replicativ
stă în spatele acestei diferenţe relativ mici este
acela că mulţi respondenţi care nu au prezentat Cu toate că subscala utilizată în studiul
tulburare distimică au răspuns afirmativ la aceşti iniţial a trecut de toate criteriile de modificare,
itemi. Probabil că subscala Tulburare distimică acesteia i‑au fost adăugaţi nouă itemi în scopul
a evaluat atât simptomele tulburării distimice, evaluării unor criterii DSM‑IV adiţionale. Acest
cât şi ale tulburării depresive majore cronice. A lucru a fost făcut fiind conştienţi că ar fi necesar
fost realizată o analiză post hoc în care au fost un studiu de validitate, în care proprietăţile
comparate scorurile la subscala Tulburare distimică diagnostice (sensibilitate, specificitate şi valoare
obţinute de trei grupuri distincte de participanţi: predictivă negativă şi pozitivă) să fie analizate.
(a) persoane cu tulburare distimică, (b) persoane Această subscală formată din 15 itemi a trecut de
cu tulburare depresivă majoră cu o durată de toate cele nouă criterii de modificare. Subscala
cel puţin un an, dar fără tulburare distimică şi nu a suferit alte modificări.
(c) persoane care nu au îndeplinit criteriile nici
pentru (a), nici pentru (b). După cum s‑a prezis,
atât grupul persoanelor distimice, cât şi cel al Bulimia/Alimentaţia compulsivă
celor cu depresie cronică au obţinut scoruri
semnificativ mai mari decât cel de‑al treilea grup. Studiul iniţial
Analiza a fost repetată pe datele din studiul
iniţial, obţinându‑se rezultate similare. Aşadar, Subscala Bulimie/Alimentaţie compulsivă are
a reieşit că subscala Tulburare distimică era, în o consistenţă internă bună; itemii au corelat mai
realitate, o subscală a depresiei cronice, care puternic cu subscala din care au provenit decât cu
evalua atât tulburarea distimică, cât şi tulburarea celelalte subscale PDSQ, iar pacienţii cu bulimie
depresivă majoră cronică. În plus, peste 80% sau alimentaţie compulsivă au obţinut scoruri

68
de până la trei ori mai mari decât cei fără aceste Tulburarea obsesiv‑compulsivă
tulburări. Corelaţia cu subscala Bulimie din cadrul
Inventarului tulburărilor de comportament alimentar Studiul iniţial
(0,35) a avut o valoare modestă (astfel, subscala
nu a îndeplinit criteriul trei, privind modificarea Subscala Tulburare obsesiv‑compulsivă,
subscalelor), deşi această asociere a fost mai alcătuită din nouă itemi, a îndeplinit patru
puternică decât cu măsurătorile altor grupe de dintre cele cinci criterii de modificare; subscala a
simptome. Fidelitatea test‑retest a subscalei a fost corelat doar modest cu Chestionarul Maudsley de
doar acceptabilă (0,66). evaluare a obsesiei‑compulsiei (r=0,48) şi, astfel, nu a
Corelaţia item/scală a unui item – „În ultimele îndeplinit al treilea criteriu de modificare. Totuşi,
două săptămâni, greutatea sau forma corpului subscala Tulburare obsesiv‑compulsivă s‑a dovedit
dumneavoastră a avut un efect puternic asupra felului a avea o fidelitate bună, iar respondenţii cu
în care gândiţi despre dumneavoastră?” (r=0,39) ‑ a tulburare obsesiv‑compulsivă au obţinut scoruri
fost mult mai scăzută decât corelaţiile dintre de două ori mai mari decât cei care nu prezentau
ceilalţi patru itemi şi scală (M=0,66). Aşadar, itemul această tulburare.
a fost reformulat în felul următor: „Greutatea sau La nivelul itemilor, unele întrebări au avut
forma corpului dumneavostră a fost unul dintre cele performanţe relativ slabe. Doi dintre itemi au fost
mai importante lucruri care au influenţat felul în care caracterizaţi de o specificitate relativ redusă („Aţi
gândiţi despre dumneavoastră?”. avut în mod frecvent gânduri sau imagini deranjante
sau oribile, pe care aţi încercat din răsputeri să
Studiul replicativ le ignoraţi şi să vi le scoateţi din minte, dar nu aţi
reuşit?” şi „V‑aţi simţit deranjat de gânduri obsesive,
Pentru a‑i îmbunătăţi proprietăţile care se tot repetau şi pe care nu le puteaţi împiedica
psihometrice, s‑a luat decizia de a extinde să vă vină în minte?”. Ambii itemi au corelat
scopul subscalei Bulimie/Alimentaţie compulsivă, la fel de puternic cu subscalele care evaluau
fiind astfel adăugaţi la scala folosită în studiul tulburarea depresivă majoră şi tulburarea de
iniţial cinci itemi care evaluează aspecte legate anxietate generalizată ca şi cu subscala Tulburare
de alimentaţia compulsivă. Subscala Bulimie/ obsesiv‑compulsivă.
Alimentaţie compulsivă revizuită a trecut de
toate cele cinci criterii de modificare. Fidelitatea Studiul replicativ
test‑retest a subscalei (0,78) s‑a îmbunătăţit
faţă de studiul iniţial, deşi s‑a încadrat chiar Cei doi itemi din studiul iniţial care au avut o
sub pragul necesar modificării (0,80). În rest, specificitate scăzută au fost eliminaţi din subscala
proprietăţile psihometrice ale scalei au fost Tulburare obsesiv‑compulsivă şi a fost adăugat un
foarte bune. Consistenţa internă a subscalei a fost item nou, care evaluează deteriorarea funcţionării
crescută (0,91), iar itemii au corelat aproape de datorată simptomelor („Au fost lucruri pe care
cinci ori mai puternic cu propria subscală decât v‑aţi simţit constrâns(ă) să le faceţi în mod repetat,
cu celelalte subscale PDSQ (0,68 versus 0,12). Toţi în ciuda faptului că acestea interferau cu finalizarea
itemii subscalei Bulimie/Alimentaţie compulsivă altor lucruri pe care le aveaţi de făcut?”). Subscala
au trecut de cele patru criterii de modificare formată din opt itemi folosită în studiul replicativ
a itemilor. Această subscală a corelat de patru conţine, de asemenea, doi itemi care au fost uşor
ori mai puternic cu subscala Bulimie din cadrul reformulaţi în urma studiului iniţial. La nivel de
scalei EDI decât cu măsurători ale altor grupe subscală, subscala revizuită a îndeplinit toate
de simptome (0,74 versus 0,17), iar respondenţii cele cinci criterii de modificare. Astfel, această
cu bulimie şi alimentaţie compulsivă au obţinut subscală a prezentat un nivel bun al consistenţei
scoruri de patru ori mai mari la această subscală interne, al fidelităţii test‑retest, al validităţii
decât cei fără această tulburare. Această subscală discriminative şi convergente şi o bună validitate
a fost păstrată fără modificări. concurentă. Cu toate acestea, la nivelul itemilor,
aşa cum s‑a întâmplat şi în studiul iniţial, un item
(„V‑aţi îngrijorat în mod obsesiv că vă veţi comporta
sau veţi vorbi violent atunci când chiar nu doriţi acest

69
lucru?” a prezentat cea mai scăzută corelaţie cu Inventarul de autoevaluare a maniei (SRMI; 0,13)
subscala din care a provenit (0,40). Mai mult decât ar putea reflecta probleme ale instrumentului
atât, acest item a fost caracterizuat de o fidelitate anterior menţionat. Mai mulţi itemi ai scalei
test‑retest scăzută (k=0,43). În consecinţă, itemul SRMI par a măsura alte constructe decât cele
a fost eliminat din versiunea finală a scalei PDSQ. specifice maniei (de exemplu, „Ştiam că mă
îmbolnăvesc.”, „Am auzit voci atunci când ştiam că
Tulburarea de panică alţi oameni nu sunt prezenţi.”, „Am mâncat mai puţin
decât de obicei.”, „Am dormit mai puţine ore decât
Studiul iniţial de obicei.”). Subscala Manie/Hipomanie a obţinut
corelaţii reduse cu măsurători ale altor grupe de
Atât la nivel de itemi, cât şi la nivel de simptome. Fidelitatea test‑retest a subscalei s‑a
subscală, subscala Tulburare de panică, formată situat doar puţin sub pragul modificabilităţii (0,73
din cinci itemi, a îndeplinit toate criteriile de şi nu 0,80). Deoarece foarte puţini respondenţi
modificare. au prezentat manie sau hipomanie, comparaţia
scorurilor la subscale între respondenţii cu şi
Studiul replicativ cei fără această tulburare a fost interpretată cu
prudenţă.
Similar scalei de evaluare a tulburării de stres
posttraumatic, ştiind că ar fi necesar un studiu Studiul replicativ
de examinare a sensibilităţii, a specificităţii şi a
valorilor diagnostice predictive ale subscalelor, Analizele la nivel de itemi au furnizat puţine
au fost adăugaţi trei itemi la subscala utilizată în indicaţii despre modul în care subscala Manie/
studiul iniţial. Această subscală, formată din opt Hipomanie trebuie modificată pentru studiul
itemi, reprezintă o extindere a versiunii originale replicativ. Cu toate acestea, unii dintre itemii
de cinci itemi. Subscala Tulburare de panică a subscalei iniţiale, formate din şase itemi, au
trecut de toate cele cinci criterii de modificare. fost reformulaţi, dar scala a continuat să ridice
La nivelul itemilor, fidelitatea test‑retest a probleme atât la nivel de subscală, cât şi la nivel
itemului care măsoară evitarea sau modificarea de itemi. Fidelitatea test‑retest (0,61) este cea
comportamentală indusă de panică (0,49) s‑a mai scăzută fidelitate înregistrată de subscalele
încadrat sub pragul de modificare. Deoarece PDSQ, iar consistenţa internă (0,76) a fost a treia
aceasta reprezintă una dintre trăsăturile de cea mai scăzută. Itemul care evaluează dispoziţia
bază, folosită pentru a diferenţia persoanele cu euforică a prezentat o fidelitate test‑retest scăzută
tulburare de panică de persoanele cu atacuri de (0,24). Corelaţia între această subscală şi o altă
panică, s‑a decis ca acest item să fie păstrat. În măsură a maniei a fost modestă (0,51), deşi mai
consecinţă, subscala Tulburare de panică a fost puternică decât corelaţia cu evaluările altor grupe
păstrată fără modificări. de simptome. Nu s‑a putut stabili cu precizie dacă
era nevoie ca acestă subscală să fie inclusă într‑un
Mania/Hipomania instrument care se dorea a fi utilizat în principal
în medii clinice ambulatorii, deoarece această
Studiul iniţial subscală a obţinut performanţe relativ slabe în
două studii ample şi pentru că respondenţii care
La nivel de subscală, scala Manie/Hipomanie, prezintă această tulburare nu se prezintă, în mod
formată din şase itemi, a avut performanţe slabe, frecvent, la tratament ambulatoriu. Mai puţin de
îndeplinind doar unul dintre cele cinci criterii de 2% din eşantionul actual au fost diagnosticaţi
modificare. Există două posibile explicaţii pentru cu manie sau hipomanie (persoanele care suferă
performanţa scăzută a acestei subscale. Fie acest de manie se prezintă, de regulă, în spitale, iar
construct nu poate fi măsurat în mod valid şi persoanele cu hipomanie caută tratament, de
fidel prin autoevaluare, fie constructul poate fi obicei atunci când sunt depresivi, nu când sunt
măsurat, dar subscala PDSQ nu a reuşit să facă în fază hipomaniacală). S‑a hotărât eliminarea
acest lucru. Corelaţia scăzută dintre subscala subscalei Manie/Hipomanie din versiunea finală a
PDSQ, care evaluează mania/hipomania, şi scalei PDSQ.

70
Tulburările psihotice Agorafobia

Studiul iniţial Studiul iniţial

Subscala Tulburări psihotice, alcătuită din şase Subscala Agorafobie, formată din zece itemi,
itemi, a îndeplinit trei dintre cele cinci criterii de a îndeplinit patru dintre cele cinci criterii de
modificare. Această subscală s‑a dovedit a avea o modificare; subscala a înregistrat corelaţii
consistenţă internă (0,89) şi o fidelitate test‑retest modeste (0,44) cu suma scorurilor la subscalele
(0,90) foarte bune, iar respondenţii cu tulburări corespunzătoare agorafobiei din cadrul
psihotice au obţinut scoruri semnificativ mai mari Chestionarului de evaluare a fricii (Fear Questionnaire)
decât cei care nu au manifestat aceste tulburări. şi din cadrul Inventarului de evaluare a fobiei sociale
Cu toate acestea, subscala Tulburări psihotice a şi a anxietăţii (neîndeplinind, astfel, criteriul trei
înregistrat corelaţii scăzute cu scala Tulburări de modificare a subscalelor).
psihotice din cadrul SRT (0,25) şi nu a îndeplinit al La nivelul itemilor, corelaţia dintre scala
treilea şi al patrulea criteriu de modificare. Agorafobie şi itemul care evaluează teama de
Cei şase itemi ai subscalei au obţinut a fi singur acasă (0,46) a fost mai scăzută decât
performanţe bune. Toţi itemii au corelat puternic corelaţiile dintre subscala de provenienţă şi
cu scorul total al subscalei, iar respondenţii cu ceilalţi nouă itemi ai subscalei (M=0,65). Acest
tulburări psihotice au răspuns afirmativ la fiecare item nu a fost modificat, deoarece a fost un item
item semnificativ mai des decât cei fără tulburări. uşor de înţeles, cu o validitate de aspect crescută
şi care descrie o situaţie agorafobică tipică.
Studiul replicativ Ceilalţi nouă itemi au trecut de fiecare dintre cele
patru criterii de modificare a itemilor.
Deoarece proprietăţile psihometrice ale
itemilor utilizaţi în studiul iniţial asupra subscalei
Tulburări psihotice au fost bune (iar analizele nu Studiul replicativ
au furnizat nicio indicaţie despre itemii care
trebuie modificaţi pentru a îmbunătăţi corelaţia Singura modificare adusă subscalei Agorafobie
subscalei cu scala SRT), subscala a fost păstrată faţă de studiul iniţial a constat în adăugarea unui
fără a i se aduce modificări. La nivel de subscală, item general care evaluează răspunsul agorafobic
subscala Tulburări psihotice a îndeplinit trei dintre („Aţi evitat în mod regulat anumite situaţii, deoarece
cele cinci criterii de modificare ‑ consistenţa v‑a fost teamă că acestea vă vor provoca un atac de
internă a subscalei (0,66) şi fidelitatea test‑retest panică?”). Atât la nivel de subscală, cât şi la
(0,73) s‑au încadrat sub pragul de modificare nivel de itemi, toate criteriile au fost îndeplinite.
(0,80). Totuşi, cel mai important rezultat a fost Subscala Agorafobie a fost păstrată fără modificări.
acela că respondenţii care manifestau elemente
psihotice au obţinut scoruri de aproape patru ori
mai mari la această subscală decât respondenţii Fobia socială
fără caracteristici psihotice. Acest rezultat a fost
obţinut şi în primul studiu. La nivel de itemi, Studiul iniţial
doar trei dintre cei şase itemi ai subscalei au
trecut de toate cele patru criterii de modificare. Subscala Fobie socială compusă din 10 itemi şi
Aşadar, proprietăţile psihometrice ale scalei utilizată în studiul iniţial a trecut de patru dintre
nu sunt foarte bune. Cu toate acestea, datorită cele cinci criterii de modificare. Similar subscalei
faptului că identificarea elementelor psihotice Agorafobie, această subscală a corelat modest
prezintă importanţă clinică, s‑a decis păstrarea (0,48) cu celelalte două măsurători ale fobiei
subscalei. sociale şi, astfel, nu a îndeplinit cel de‑al treilea
criteriu de modificare a subscalelor.
Nouă dintre itemii subscalei au trecut de
toate cele patru criterii de modificare a itemilor.
La fel ca în cazul agorafobiei, corelaţia subscalei

71
de provenienţă cu un item (teama de a folosi nivel de subscală, cât şi la nivel de itemi. Această
toaletele publice) a fost mult mai scăzută subscală a fost păstrată fără modificări.
(0,48) decât media corelaţiilor dintre scala de
provenienţă şi ceilalţi nouă itemi ai subscalei Abuz/Dependenţă de medicamente
(M=0,66). Cu toate acestea, acest item nu a fost
modificat, întrucât a fost uşor de înţeles, a fost Studiul iniţial
caracterizat de o validitate de aspect bună şi a
evaluat o situaţie tipică fobiei sociale. În cadrul studiului iniţial, subscala Abuz/
Dependenţă de medicamente a obţinut cea mai
Studiul replicativ mare valoare a consistenţei interne (0,95) şi
a fidelităţii test‑retest (0,98) dintre subscalele
Singura modificare adusă subscalei folosite PDSQ. Respondenţii cu un diagnostic de
în studiul iniţial a constat în adăugarea a patru abuz sau dependenţă de substanţe au obţinut
itemi care evaluează teama generală de evaluare scoruri de mai mult de patru ori mai mari decât
negativă. Atât la nivel de subscală, cât şi la nivel persoanele care nu prezentau acest diagnostic.
de itemi, toate criteriile de modificare au fost Cu toate acestea, corelaţia cu Testul de screening
respectate. Subscala Fobie socială a fost păstrată al abuzului de medicamente a fost foarte scăzută
fără modificări. (0,15). Motivul pentru care această corelaţie este
scăzută este neclar. Toţi itemii acestei subscale au
trecut de toate cele patru criterii de modificare.
Abuzul/Dependenţa de alcool
Studiul replicativ
Studiul iniţial
Deoarece analizele privind validitatea
Subscala Abuz/Dependenţă de alcool, formată concurentă a subscalei şi a itemilor acesteia au
din şase itemi, care a fost folosită în studiul indicat existenţa unor proprietăţi psihometrice
iniţial, a trecut de patru dintre cele cinci criterii foarte bune, subscala Abuz/Dependenţă de
de modificare. Corelaţia cu Testul Michigan de medicamente utilizată în studiul iniţial a fost
screening pentru consumul de alcool a fost scăzută păstrată, fără a i se aduce modificări. În studiul
(0,30); astfel, subscala nu a îndeplinit al treilea replicativ, această subscală a trecut de toate cele
criteriu de modificare. În afara acestui neajuns, nouă criterii legate de modificarea subscalelor şi
subscala a prezentat proprietăţi psihometrice a itemilor. Această subscală a fost păstrată fără
bune. Consistenţa internă (0,92) şi fidelitatea modificări.
test‑retest (0,96) ale acestei subscale au fost printre
cele mai crescute dintre toate subscalele PDSQ.
Respondenţii care prezintă tulburări legate de Tulburarea de anxietate generalizată
consumul de alcool au obţinut scoruri de peste
patru ori mai mari decât cei fără probleme legate Studiul iniţial
de consumul de alcool, indicând faptul că această
subscală diferenţiază în mod clar între persoanele Subscala Tulburare de anxietate generalizată,
cu şi cele fără probleme legate de consumul de compusă din cinci itemi, care a fost utilizată în
alcool. Toţi itemii subscalei au trecut de toate cele studiul iniţial, a trecut de toate cele cinci criterii de
patru criterii de modificare. modificare. Totuşi, la nivel de itemi, respondenţii
care prezentau tulburare de anxietate genera-
Studiul replicativ lizată nu au răspuns afirmativ semnificativ mai
frecvent la unul dintre itemii subscalei decât
Datorită performanţelor psihometrice persoanele fără această tulburare (neîndeplinind,
generale foarte bune dovedite în studiul iniţial, astfel, cel de‑al patrulea criteriu de modificare).
subscala Abuz/Dependenţă de alcool nu a fost Itemul a fost păstrat, deoarece a corelat puternic
modificată. În studiul replicativ, scala a trecut cu scorul total la subscala Tulburare de anxietate
de toate cele nouă criterii de modificare ‑ atât la generalizată (0,58) şi pentru că a prezentat cea mai

72
crescută fidelitate test‑retest (0,80). Ceilalţi itemi niciuna dintre aceste corelaţii nu a depăşit
ai subscalei Tulburare de anxietate generalizată au valoarea de 0,50. Unul dintre cei cinci itemi nu
trecut de toate cele patru criterii de modificare. a diferenţiat semnificativ între indivizii cu şi cei
Studiul replicativ fără tulburare de somatizare. Cu toate că această
subscală obţine performanţe slabe pentru a doua
Toţi itemii subscalei Tulburare de anxietate oară, subscala a fost păstrată pentru a putea
generalizată folosiţi în studiul iniţial au fost aborda aspecte legate de tulburările psihiatrice
păstraţi şi în studiul replicativ şi au fost adăugaţi care apar în mediile clinice, în care se oferă
alţi cinci itemi pentru a evalua hiperactivarea îngrijire de bază şi unde tulburarea de somatizare
şi simptomele somatice asociate îngrijorărilor poate fi mai răspândită.
excesive (Criteriul C din cadrul definiţiei DSM‑IV,
dată tulburării de anxietate generalizată). La
nivel de itemi, toţi cei 10 itemi au trecut de cel Ipohondria
de‑al patrulea criteriu de modificae. Astfel că
această subscală a fost păstrată fără modificări Studiul iniţial

Subscala Ipohondrie, alcătuită din cinci itemi,


Tulburarea de somatizare care a fost utilizată în studiul iniţial, a trecut de
patru dintre cele cinci criterii privind modificarea
Studiul iniţial subscalelor. Subscala nu a îndeplinit cel de‑al
treilea criteriu, deoarece a înregistrat o corelaţie
Subscala Tulburare de somatizare, alcătuită modestă cu scala Whitely. În rest, proprietăţile
din cinci itemi, care a fost folosită în studiul acestei subscale s‑au dovedit a fi bune. La nivel
iniţial, a trecut de trei dintre cele cinci criterii de de itemi, a existat un item la care nu au răspuns
modificare a subscalelor. Consistenţa internă a afirmativ, semnificativ mai frecvent, respondenţii
subscalei (0,73) s‑a situat sub pragul specificat de cu ipohondrie decât cei care nu prezentau această
criteriul de modificare (0,80), astfel că subscala tulburare (p=0,05).
nu a îndeplinit acest criteriu. Subscala Tulburare
de somatizare a înregistrat o corelaţie de 0,48 cu Studiul replicativ
celelalte instrumente de evaluare a somatizării
(neîndeplinind cel de‑al treilea criteriu privind Itemul menţionat anterior, aparţinând
modificarea subscalelor). De asemenea, la itemii subscalei Ipohondrie folosită în studiul iniţial, nu
ei nu au răspuns afirmativ, semnificativ mai a fost modificat, deoarece doar cinci respondenţi
frecvent, persoanele cu tulburare de somatizare, au fost diagnosticaţi cu această tulburare, iar
în comparaţie cu cele care nu au prezentat puterea de a identifica diferenţe semnificative a
această tulburare (neîndeplinind, astfel, cel de‑al fost limitată. Această subscală a fost păstrată fără
patrulea criteriu). modificări. În cadrul studiului replicativ, scala
Ipohondrie a trecut de patru dintre cele cinci criterii
Studiul replicativ privind modificarea subscalelor. Fidelitatea
test‑retest a subscalei (0,72) s‑a situat sub pragul
Subscala Tulburare de somatizare utilizată în specificat de criteriul de modificare (0,80); cu
studiul replicativ este formată tot din cinci iemi, toate acestea, la nivel de itemi, toţi itemii subscalei
dar cei doi itemi, care au ridicat probleme în au prezentat o fidelitate test‑retest acceptabilă
cadrului studiului iniţial, au fost reformulaţi. În (kappa>0,50). Subscala s‑a dovedit a avea o
această nouă formă, subscala a trecut de patru bună validitate discriminativă, convergentă şi
dintre cele cinci criterii de modificare. Împreună concurentă, atât la nivel de subscală, cât şi la
cu subscala Tulburări psihotice, a înregistrat cele nivel de itemi. Subscala Ipohondrie a fost păstrată
mai scăzute valori ale consistenţei interne (0,66), fără modificări.
dintre toate subscalele PDSQ. Media corelaţiilor
dintre subscală şi itemii săi a fost, de asemenea,
a doua cea mai scăzută dintre subscalele PDSQ,

73
Rezumatul modificărilor DSM‑IV. După modificările aduse scalei PDSQ,
a fost repetat atât studiul asupra inteligibilităţii
Studiul iniţial itemilor, cât şi studiul de investigare a fidelităţii
şi a validităţii.
În cadrul studiului iniţial, majoritatea
subscalelor PDSQ şi itemii acestora au obţinut Studiul replicativ
performanţe bune. Analizele psihometrice au
arătat că unele subscale şi unii itemi nu au obţinut Rezultatele studiului replicativ (care a fost
performanţe optime, necesitând, astfel, revizuiri. mai extins decât studiul iniţial) au indicat din
În aceste cazuri, a fost important să fie găsit un nou faptul că scala PDSQ este un instrument fidel
echilibru între cerinţele empirice şi consideraţiile şi valid care poate fi încorporat în practica clinică
teoretice. De obicei, au fost respectate reperele de rutină din unităţile ambulatorii. Mai mult
iniţiale, iar scala PDSQ a fost modificată în virtutea decât atât, este evident faptul că modificările
proprietăţilor psihometrice ale subscalelor şi ale care au fost făcute în baza rezultatelor studiului
itemilor. Cu toate acestea, uneori, rezultatele au iniţial au îmbunătăţit proprietăţile psihometrice
sugerat că sunt necesare modificări, dar acestea ale scalei. Toate cele 15 subscale au trecut de
nu au fost efectuate cu scopul de a respecta criteriile de modificare în procent de 74,7% în
criteriile DSM. Anticipând realizarea unor studiul iniţial, iar acest procent a crescut la 85,3%
studii viitoare care să investigheze performanţa în studiul replicativ. La nivel de itemi, procentul
instrumentului în a identifica diagnosticele, au itemilor care au trecut de toate cele patru criterii
fost adăugaţi itemi noi care să evalueze criteriile de modificare a crescut de la 83,0% la 89,2%.

74
ANEXA C
Criteriile privind modificarea scalei PDSQ

Criteriile de modificare a subscalelor


Scala necesită modificare (i.e. nu trece de criteriu), dacă:
1. Alpha Cronbach <0,80.
2. Coeficientul de fidelitate test‑retest <0,80.
3. Corelaţia dintre subscala PDSQ şi o altă măsurătoare a aceluiaşi construct <0,50.
4. Corelaţia dintre subscala PDSQ şi o altă măsurătoare a aceluiaşi construct nu este cu cel puţin 0,20 mai
mare decât media corelaţiilor dintre acea subscală PDSQ şi scale care măsoară constructe diferite.
5. Media scorurilor subscalei nu este semnificativ mai mare la pacienţii diagnosticaţi cu acea tulburare
conform DSM‑IV decât la pacienţii fără acel diagnostic.

Criteriile de modificare a itemilor


Itemul necesită modificare (i.e. nu trece de criteriu), dacă:
1. Corelaţia itemului cu scorul total al subscalei din care provine acel item <0,30.
2. Corelaţia ajustată dintre item şi subscala din care provine nu este cu cel puţin 0,20 mai mare decât media
corelaţiilor dintre acel item şi alte subscale.
3. Itemul are o frecvenţă relativă a răspunsurilor pozitive de cel puţin 5% şi nu obţine o fidelitate test‑retest
(kappa) ≥0,50.
4. Itemul nu primeşte, semnificativ mai frecvent, răspunsuri afirmative din partea pacienţilor diagnosticaţi
cu tulburarea respectivă decât din partea pacienţilor fără acel diagnostic conform DSM‑IV.

75
Referinţe bibliografice

American Psychiatric Association. (1987). Diagnostic Cohen, J. (1988). Statistical power analysis for the
and statistical manual of mental disorders (Rev. 3rd behavioral sciences (2nd ed.). Mahwah, NJ:
ed.). Washington, DC: Author. Erlbaum.
American Psychiatric Association. (1994). Diagnostic Cortina, J. M. (1993). What is coefficient alpha? An
and statistical manual of mental disorders (4th ed.). examination of theory and applications. Journal of
Washington, DC: Author. Applied Psychology, 78, 98‑104.
Baldessarini, R. J., Finklestein, S., & Arana, G. W. Coryell, W., Endicott, J., Andreasen, N. C., Keller, M.
(1983). The predictive power of diagnostic tests B., Clayton, P. J., Hirschfeld, R. M., et al (1988).
and the effect of prevalence of illness. Archives of Depression and panic attacks: The significance of
General Psychiatry, 40, 569‑573. overlap as reflect in follow‑up and family study
Barlow, D. H., Bach, A. K. & Tracey, S. A. (1998). data. American Journal of Psychiatry, 145, 293‑300.
The nature and development of anxiety and Coryell, W., & Noyes, R. (1988). Placebo response in
depression: Back to the future. In D. K. Routh & R. panic disorder. American Journal of Psychiatry, 145,
J. DeRubeis (Eds.), The science of clinical psychology: 1138‑1140.
Accomplishments and future directions (pp. 95‑120). Cronbach, L. J. (1990). Essentials of Psychological Testing.
Washington, DC: American Psychological New York: Harper Collins.
Association. Depue, R. A., Krauss, S., Spoont, M. R., & Arbisi, P.
Barlow, D. H., DiNardo, P. A., Vermilyea, J., & (1989). General Behavior Inventory identification
Blanchard, E. B. (1986). Co‑morbidity and of unipolar and bipolar affective conditions in
depression among the anxiety disorders: Issues a nonclinical university population. Journal of
in diagnosis and classification. Journal of Nervous Abnormal Psychology, 98, 117‑126.
and Mental Disease, 174, 63‑72. DeRuitter, C., Rijken, H., Garssen, B., VanSchaik, A.,
Beck, A. T., Brown, G., Epstein, N., & Steer, R. (1988). & Kraaimaat, F. (1989). Comorbidity amoung the
An inventory for measuring clinical anxiety: anxiety disorders. Journal of Anxiety Disorders, 3,
Psychometric properties. Journal of Consulting and 57‑68.
Clinical Psychology, 56, 893‑897. First, M. B., Spitzer, R. L. Gibbon, M., & Williams,
Beck, A. T., Rush, A. J., Shaw, B. F., & Emery, G. (1979). J. B. W. (1997). Structured Clinical Interview for
Cognitive therapy of depression. New York: Guilford DSM‑IV Axis I Disorders (SCID). Washington, DC:
Press. American Psychiatric Association.
Beckman, H. T., & Lueger, R. J. (1997). Readability of Flecher, R., Fletcher, S., & Wagner, E. (1988). Clinical
self‑report clinical outcome measures. Journal of epidemiology. New York: Williams & Wilkins.
Clinical Psychology, 53, 785‑789. Foa, E. B., Riggs, D. S., Dancu, C. V., & Rothbaum,
Brown, T. A., & Barlow, D. H. (1992). Comorbidity B. O. (1993). Reliability and validity of a brief
among anxiety disorders: Implications for instrument for assessing post‑traumatic stress
treatment and DSM‑IV. Journal of Consulting and disorder. Journal of Traumatic Stress, 6, 459‑473.
Clinical Psychology, 60, 835‑844. Garner, D. M., Olmstead, M. P., & Polivy, J.
Butcher, J. N., Graham, J. R., Williams, C. L. & (1983). Development and validation of a
Ben‑Porah, Y. S. (1990). Development and use of the multidimensional eating disorder inventory
MMPI‑2 Content Scales. Minneapolis: University for anorexia nervosa and bulimia. International
of Minnesota Press. Journal of Eating Disorders, 2, 15‑34.
Campbell, D. T., & Fiske, D. W. (1959). Convergent Goisman, R. M., Goldenberg, I., Vasile, R. G., & Keller,
and discriminant validation by the multitrait M. B. (1995). Comorbidity of anxiety disorders
multi‑method matrix. Psychological Bulletin, 56, in multicenter anxiety study. Comprehensive
81‑105. Psychiatry, 36, 303‑311.
Cassano, G. B., Perugi, G., & Musetti, L. (1990). Goldston, D. B., O’Hara, M. W., & Schartz, H. A. (1990).
Comorbidity in panic disorder. Psychiatric Annals, Reliability, validity, and preliminary normative
20, 517‑521. data for the Inventory to Diagnose Depression in
a college population. Psychological Assessment, 2,
212‑215.

77
Green, B. L., Lindy, J. D., Grace, M. C., & Gleser, G. Markowitz, J. C., Moran, M. E., Kocsis, J. H., &
D. (1989). Multiple diagnoses in posttraumatic Frances, A. J. (1989). Prevalence and comorbidity
stress disorder. The role of war stressors. Journal of dysthymic disorder among psychiatric
of Nervous and Mental Disease, 177, 329‑335. outpatients. Journal of Affective Disorders, 24, 63‑71.
Griner, P. F., Mayewski, R. J., Mushlin, A. I., & Marks, I. M., & Mathews, A. M. (1979). Brief standard
Greenland, P. (1981). Selection and interpretation self‑rating for phobic patients. Behaviour Research
of diagnostic tests and procedures: Principles and Therapy, 17, 263‑267.
and applications. Annals of Internal Medicine, 94, Maser, J. D., & Cloninger, C. R. (1990). Comorbidity
553‑600. of mood and anxiety disorders. Washington, DC:
Grunhaus, L. (1988). Clinical and psychobiological American Psychiatric Association.
characteristics of simultaneous panic disorder Mausner, J., & Kramer, S. (1985). Epydemiology: An
and major depression. American Journal of introductory text. Philadelphia: W.B. Saunders.
Psychiatry, 145, 1214‑1221. Meyer, T. J., Miller, M. L., Metzger, R. L., & Borkovec,
Hsiao, J. K., Bartko, J. J., & Potter, W. Z. (1989). T. D. (1990). Development and validation of
Diagnosing diagnoses: Receiver operating the Penn State Worry Questionnaire. Behaviour
characteristic methods and psychiatry. Archives of Research and Therapy, 28, 487‑495.
General Psychiatry, 46, 664‑667. Mezzich, J.E., Fabrega, H., & Coffman, G.A. (1987).
Keller, M. B., Klerman, G. L, Lavori, P. W., Coryell, Multiaxial characterization of depressive patients.
W., Endicott, J., & Taylor, J. (1984). Long‑term Journal of Nervous and Mental Disease, 175, 339‑346.
outcomes of episodes of major depression. Journal Mezzich, J. E., Fabrega, H., & Coffman, G. A., & Haley,
of American Medical Association, 252, 788‑792. R. (1989). DSM‑III disorders in a large sample of
Kellner, R. (1985). Symptom‑Rating Test. In N. psychiatric patients: Frequency and specificity
Sartorius & T. A. Ban (Eds). Assessment of of diagnoses. American Journal of Psychiatry, 146,
depression. New York: Springer‑Verlag. 212‑219.
Kessel, J. B., & Zimmerman, M. (1993). Reporting Millon, T. (1994). Manual for the Millon Clinical
errors in studies of the diagnostic performance Multiaxial Inventory‑III (MCMI‑III). Minneapolis,
of self‑administered questionnaires: Extent of MN: National Computer Systems.
the problem, recommendations for standardized Moras, K., & Barlow, D. (1992). Definition of secondary
presentation of results, and implications for the depression: Effects on Comorbidity and outcome
peer review process. Psychological Assessment, 5, in anxiety disorders. Psychopharmacology Bulletin,
395‑399. 28, 27‑33.
Kessler, R. C., McGonagle, K. A., Zhao, S., Nelson, Mossman, D. & Somoza, E. (1989). Maximizing
C.B., Hughes, M., Eshelman, S., et al. (1994). diagnostic information from the dexamethasone
Lifetime and 12‑month prevalence of DSM‑III‑R suppression test. Archives of General Psychiatry, 46,
psychiatric disorders in the United States. 653‑660.
Archives of General Psychiatry, 51, 8‑19. Murphy, J. M., Berwick, D. M. Weinstein, M. C., Borus,
Koenigsberg, H. W., Kaplan, R. D., Gilmore, M. M., J. F., Budman, S. H., & Klerman, G. L. (1987).
& Cooper, A. M. (1985). The relationship between Performance of screening and diagnostic tests.
syndrome and personality disorder in DSM‑III: Archives of General Psychiatry, 44, 550‑555.
Experience with 2462 patiens. American Journal of Noyes, R., Reich, J., Christiansen, J., Suelzer, M.,
Psychiatry, 142, 207‑212. Pfohl, B., & Coryell, W.A. (1990). Outcome of
Kuhner, C., & Veiel, H. O. (1993). Psychometrische panic disorder. Archives of General Psychiatry, 47,
und diagnostiche Eigenschaften einer 809‑818.
deutchsprachigen Version des Inventory to Nunnally, J. C., & Bernstein, I. H. (1994). Psychometric
Diagnose Depression (IDD). [Psychometric and theory (3rd ed.). New York: McGraw‑Hill.
diagnostic characteristics of a German‑language Othmer, E., & DeSouza, C. (1985). A screening test for
version of the IDD]. Diagnostica, 39, 229‑321. somatization disorder (hysteria). American Journal
Leary, M. R. (1983). A brief version of the Fear of of Psychiatry, 1142, 1146‑1149.
Negative Evaluation Scale. Personality and Social Pilowsky, I. (1967). Dimensions of hypochondriasis.
Psychology Bulletin, 9, 371‑375. British Journal of Psychiatry, 113, 89‑93.
Lesser, I. M., Rubin, R. T., Pecknold, J. C., Rifkin, Robins, L. N., Helzer, J. E., Croughan, J., & Ratcliff,
A., Swinson, R. P., Lydiard, R. B., et al. (1988). K. S. (1981). National Institute of Mental Health
Secondary depression in panic disorder and Diagnostic Interview Schedule: Its history,
agoraphobia. Archives of General Psychiatry, 45. characteristics, and validity. Archives of General
437‑ 443. Psychiatry, 38, 381‑389.
Livesley, W. J. (1998). Suggestions for a framework for Robins, L. N., Locke, B. Z., & Regier, D. A. (1990). An
an empirically based classification of personality overview of psychiatric disordes in America. In
disorder. Canadian Journal of Psychiatry, 43, L. N. Robins & D. A. Regier (Eds.), Psychiatric
137‑147. disorders in America: The Epidemiologic Catchment
Loranger, A. W. (1990). The impact of DSM‑III on Study. New York: Free Press.
diagnostic practice in a university hospital.
Archives Of General Psychiatry, 47, 672‑675.

78
Sabshin, M. (1991). Comorbidity: A central concern of Williams, J. B. W., Gibbon, M., First, M. B., Spitzer, R. L.,
psychiatry in the 1990s. Hospital and Community Davis, M., Borus, J., et. al. (1992). The Structured
Psychiatry, 42, 345. Clinical Interview for DSM‑III‑R (SCID). Archives
Sackett, D. (1992). A primer on the precision and of General Psychiatry, 49, 630‑636.
accuracy of the clinical examination. Journal of the Zimmerman, M. (1983). Self‑report depression scale
American Medical Association, 267, 2638‑2644. (letter). Archives of General Psychiatry, 40, 1035.
Sanderson, W. C., DiNardo, P. A., Rapee, R. M., & Zimmerman, M. (1994). Interview guide for evaluating
Barlow, D. H. (1990). Syndrome comorbidity DSM‑IV psychiatric disorders and mental status
in patients diagnosed with a DSM‑III‑R anxiety examination. East Greenwich, RI: Psych Products
disorder. Journal of Abnormal Psychology, 99, Press.
308‑312. Zimmerman, M., & Coryell, W. (1987). Inventory to
Sanderson, W. C, Moran, M. E. Kocsis, J. H., & Frances, Diagnose Depression (IDD): A self‑report scale
A. J. (1990). Syndrome comorbidity in patients to diagnose major depressive disorder. Journal of
with major depression or dysthymia: Prevalence Consulting and Clinical Psychology, 55, 55‑59.
and temporal relationships. American Journal of Zimmerman, M., & Coryell, W. (1988). The validity
Psychiatry, 147, 1025‑1028. of self‑report questionnaire for diagnosing major
Schwalberg, M. D., Barlow, D. H., Alger, S. A., & depressive disorder. Archives of General Psychiatry,
Howard, L. J. (1992). Comparison of bulimics, 45, 738‑740.
obese binge eaters, social phobics, and individuals Zimmerman, M., & Coryell, W. (1994). Screening for
with panic disorder on comorbidity across major depressive disorder in the community: A
DSM‑III‑R anxiety disorders. Journal of Abnormal comparison of measures. Psychological Assessment,
Psychology, 101, 675‑681. 6, 71‑74.
Selzer, M. L. (1971). Michigan Alcoholism Screening Zimmerman, M., & Coryell, W., Corenthal, C., &
Test: The quest for a new diagnostic instrument. Wilson, S. (1986). A self‑report scale to diagnose
American Journal of Psychiatry, 127, 1653‑1658. major depression disorder. Archives of General
Shugar, G., Schertzer, S., Toner, B. B., & DiGasbarro, Psychiatry, 43, 1076‑1081.
I. (1992). Development, use, and factor analysis Zimmerman, M., Farber, N. J., Hartung, J., Lush, D. T.,
of self‑report inventory for mania. Comprehensive & Kuzman, M. A. (1994). Screening for psychiatric
Psychiatry, 33, 325‑331. disorders in medical patients: A feasibility and
Sierles, F. S., Chen, J. J., McFarland, R. E., & Taylor, patient acceptance study. Medical care, 32, 603‑608.
M. A. (1983). Posttraumatic stress and concurrent Zimmerman, M., & Lish, J. D. (1995). The SCREENER:
psychiatric illness: A preliminary report. American a broadbased self‑report screening questionnaire.
Journal of Psychiatry, 140, 1177‑1179. Primary Psychiatry, 2, 21‑26.
Skinner, H. A. (1982). The drug abuse Screening Test. Zimmerman, M., Lish., J. D., Farber, N. J., Hartung,
Addictive Behaviors, 7, 363‑371. J., Lush, D., Kuzman, M. A., & Plescia, G. (1994).
Spitzer, R. L., Endicott, J., & Robins, E. (1978). Research Screening for depression in medical patients: is
Diagnostic Criteria: Rationale and reliability. the focus too narrow? General Hospital Psychiatry,
Archives of General Psychiatry, 35, 773‑782. 16, 388‑396.
Spitzer, R. L., Kroenke, K., & Williams, J. B. (1999). Zimmerman, M., & Mattia, J. I. (1998). Body dysmorphic
Validation and utility of a self–report version disorder in psychiatric outpatients: Recognition,
of PRIME MD: The PHQ primary care study. prevalence, comorbidity, demographic, and
Primary Care Evaluation of Mental Disorders. clinical correlates. Comprehensive Psychiatry, 39,
Patient Health Questionnaire. Journal of the 265‑270.
American Medical Association, 282, 1737‑1744. Zimmerman, M., & Mattia, J. I (1999a). Axis diagnostic
Stangler, R. S., & Printz, A. M. (1979). DSM‑III: comorbidity and borderline personality disorder.
Psychiatric diagnosis in a university population. Comprehensive Psychiatry, 40, 245‑252.
American Journal of Psychiatry, 137, 937‑940. Zimmerman, M., & Mattia, J. I (1999b). Is posttraumatic
Swartz, M., Hughes, D., George, L., Blazer, D., stress disorder underdiagnosed in routine clinical
Landerman, R., & Bucholz, K. (1986). Developing settings? Journal of Nervous and Mental Disease,
a screening index for community studies of 187, 420‑428.
somatization disorder. Journal of Psychiatric Zimmerman, M., & Mattia, J. I (1999c). Psychiatric
Research, 20, 335‑343. diagnosis in clinical practice: Is comorbidity being
Thelan, M. H., Farmer, J., Wonderlich, S., & Smith, missed? Comprehensive Psychiatry, 40, 182‑191.
M. (1991). A revision of the Bulimia Test: The Zimmerman, M., & Mattia, J. I (1999d). The reliability
BULIT‑R. Psychological Assessment: Journal of and validity of a screening questionnaire for
Consulting and Clinical Psychology, 3, 119‑124. 13 DSM‑IV Axis I disorders (The Psychiatric
Turner, S. M., Beidel, D. C., Dancu, C. V., & Stanley, Diagnostic Screening Questionnaire). Journal of
M. A. (1989). An empirically derived inventory Clinical Psychiatry, 60, 677‑683.
to measure social fears and anxiety: The Social Zimmerman, M., McDermut, W., & Mattia, J. (2000).
Phobia and Anxiety Inventory. Psychological The frequency of anxiety disorders in psychiatric
Assessment: Journal of Consulting and Clinical outpatients with major depressive disorder.
Psychology, 1, 35‑40. American Journal Of Psychiatry, 157, 1337‑1400.

79
Adaptarea şi standardizarea pdsq

pe populaţia din românia

Amalia Maria CIUCA (coordonator)

Monica ALBU
Adaptarea şi standardizarea PDSQ
pe populaţia din România

1. Obiectivul studiului 3. Procedura

Studiul de faţă are ca obiectiv principal Procedura de adaptare şi standardizare a


adaptarea, validarea şi crearea de etaloane chestionarului PDSQ a constat în patru faze: (1)
pentru versiunea românească a Chestionarului de traducerea scalelor din limba engleză în limba
screening şi diagnostic psihiatric (PDSQ). PDSQ este română şi retroversiunea (retraducerea variantei
primul chestionar de autoevaluare creat în mod obţinute în limba română în limba engleză); (2) un
explicit pentru a evalua simptomele specifice mai studiu pilot, cu scopul de a verifica itemii traduşi;
multor tulburări de pe Axa I conform DSM-IV, la (3) determinarea caracteristicilor psihometrice
pacienţii cu probleme psihiatrice. În consecinţă, (fidelitate şi validitate) ale versiunii în limba
au fost întreprinse o serie de studii de fidelitate română; şi (4) stabilirea punctelor de secţiune
şi validitate, pe diverse categorii de participanţi, şi construirea etaloanelor pentru populaţia din
aparţinând unor diferite grupuri de vârstă şi cu România. Primele două faze ale procesului de
diverse probleme de sănătate mentală. adaptare a chestionarului PDSQ în limba română
sunt descrise în Figura 1. Ele au fost conforme
recomandărilor generale privind procedeele de
2. Participanţi traducere şi de adaptare a scalelor.
Prima fază, aceea a traducerii din limba
La studiu au participat două grupuri, unul engleză în limba română şi retroversiunea, a fost
clinic şi unul non-clinic, în total 1655 de persoane. finalizată în două săptămâni. Prima traducere a
Din totalul de 1655 de chestionare completate, 74 fost efectuată de către un traducător care vorbeşte
au fost excluse din analiza statistică finală, datorită fluent limba engleză, având însă limba română
nerespectării instrucţiunilor de completare a ca limbă maternă. Traducerea a vizat găsirea
protocolului sau din cauza datelor lipsă. În final, în limba română a echivalenţelor conceptuale
au fost analizate 1581 de protocoale, dintre care ale cuvintelor sau ale frazelor, nu traducerea
356 au aparţinut persoanelor cu probleme de cuvânt cu cuvânt (ad litteram). S-a evitat utilizarea
sănătate mentală specifice axei I, conform DSM- termenilor tehnici sau prea ştiinţifici, precum şi
IV (lotul clinic), iar 1225 au constituit răspunsurile formulările academice. Având în vedere faptul
lotului non-clinic. Participanţii au provenit din că PDSQ se administrează tuturor categoriilor de
mai multe judeţe ale ţării: Cluj, Bihor, Satu-Mare, persoane, s-a folosit un limbaj uzual, colocvial.
Maramureş, Iaşi, Hunedoara, Vâlcea. Datele au Prima formă tradusă a chestionarului PDSQ
fost strânse din universităţi, cabinete psihologice a fost supusă analizei, în cadrul unei discuţii
de practică privată, clinici de psihiatrie, centre panel, care a inclus traducătorul şi alţi cinci
de sănătate mentală şi diverse locuri de muncă. psihologi atestaţi. S-au sugerat alternative pentru
În tabelul 1 sunt prezentate datele demografice unele formulări neadecvate şi au fost operate
şi caracteristicile clinice ale participanţilor la modificările necesare. În urma discuţiilor şi a
studiu. analizei traducerilor, s-a convenit asupra primei
versiuni a chestionarului PDSQ în limba română.

83
Tabelul 1
Caracteristicile demografice şi clinice

Caracteristici Lot clinic Lot non-clinic,


Nr. şi (%) Nr. şi (%)
Sex
Femei 201 (56,5) 778 (63,7)
Bărbaţi 155 (43,5) 447 (36,3)
Educaţie
<=8 ani 162 (46,2) 25 (2)
10 ani 17 (4,8) 89 (7,3)
12 ani 108 (30,3) 434 (35,4)
16 ani 61 (17,1) 448 (36,6)
> 16 ani 3 (0,8) 183 (14,9)

Statut marital
Căsătorit/cu partener 175 (49,2) 663 (54,1)
Divorţat/ Despărţit 56 (15,7) 125 (10,2)
Văduv 37 (10,4) 106 (8,7)
Necăsătorit 88 (24,7) 331 (27)

Etnie
Română 252 (70,8) 1084 (88,4)
Maghiară 102 (28,6) 132 (10,8)
Romă 2 (0,6) 9 (0,7)

Media de vârstă, în ani 42 39

Diagnosticul DSM-IV curenta


Tulburare depresivă majoră b 132 (37,1) -
Tulburare de anxietate generalizată 75 (21,1) -
Tulburare de panică cu sau fără agorafobie 73 (20,5) -
Agorafobie cu sau fără panică 61 (17,1) -
Fobie socială 66 (18,5) -
Tulburare obsesiv-compulsivă 32 (9) -
Tulburare de stres posttraumatic 31 (8,7) -
Tulburări psihotice c 61 (17,1) -
Bulimie nervoasă 13 (3,7) -
Abuz/dependenţă de alcool 81 (22,8) -
Abuz/dependenţă de medicamente 40 (11,2) -
Tulburare de somatizare d 32 (9) -
Ipohondrie 24 (6,7) -

a
Participanţii au putut primi mai mult de un singur diagnostic.
b
Include tulburarea depresivă majoră, tulburarea bipolară, tipul depresiv, tulburare mixtă anxios-depresivă.
c
Include tulburarea afectivă cu elemente psihotice, schizofrenia, tulburarea schizoafectivă, tulburarea delirantă,
tulburarea psihotică de scurtă durată şi tulburarea psihotică fără altă specificaţie.
d
Include tulburarea de somatizare şi tulburarea somatoformă nediferenţiată.

Această versiune iniţială a făcut subiectul Aceasta a fost testată în cadrul studiului pilot, în
retroversiunii (traducerea din limba română în faza a doua a procesului de adaptare.
limba engleză) de către un alt traducător, care Subscala „Drug Abuse/Dependence” a fost
nu cunoştea chestionarul PDSQ original. Similar tradusă ca „Abuz/Dependenţă de medicamente”, iar
cu traducerea iniţială, accentul a căzut asupra termenul „drugs”, utilizat la formularea itemilor
echivalenţelor culturale şi conceptuale în limba cuprinşi în această subscală, a fost tradus
română. Rezultatul retroversiunii a fost analizat „medicamente”. Precizăm însă că subscala face
de către experţii implicaţi în studiu şi s-a stabilit referire la o arie mai largă de simptome, cele
versiunea preliminară a chestionarului PDSQ. corespunzătoare abuzului sau dependenţei de
substanţe. Clarificări suplimentare sunt urmărite

84
Traducerea în limba română (1 traducător, familiar cu
terminologia psihologică)

Expresii neadecvate
Discuţie panel (5 psihologi atestaţi) ale traducerii

Retraducerea expresiilor
Expresii adecvate
ale traducerii neadecvate

Versiunea tradusă, completă

Retroversiunea (1 traducător care nu a participat la


traducerea în limba română) cu accent pe echivalenţa
conceptuală şi culturală a termenilor)

Studiu pilot (143 persoane cu şi fără probleme de


sănătate mentală, 8 psihologi atestaţi)
Reformularea itemilor
problematici

Forma finală a versiunii PDSQ în limba română

Figura 1. Procesul de traducere şi adaptare a chestionarului PDSQ

şi realizate prin aplicarea ghidului suplimentar participant dându-şi consimţământul verbal


de evaluare, unde există întrebări specifice. înaintea completării chestionarelor.
Studiul pilot a inclus 143 de participanţi, Toţi operatorii (persoanele care au
dintre care 33 au fost persoane cu diverse probleme administrat chestionarul PDSQ) au fost instruiţi
de sănătate mentală şi 8 psihologi. S-a urmărit în legătură cu modalitatea de administrare
testarea gradului de înţelegere a instrucţiunilor, a testelor, pentru ca eventualele influenţe în
a itemilor şi modalitatea de administrare. Au fost completarea răspunsurilor de către participanţi
efectuate câteva mici modificări, privitoare, cu să fie diminuate substanţial sau eliminate. Au
precădere, la formularea instrucţiunilor şi a unor fost respectate instrucţiunile de administrare din
expresii într-un limbaj cât mai simplu şi mai clar, manualul original PDSQ (Zimmerman, 2002).
congruent cu limba vorbită. În secţiunile următoare sunt prezentate
În urma analizării tuturor problemelor rezultatele studiilor de fidelitate şi validitate,
apărute în cadrul studiului pilot şi după punctele de secţiune şi etaloanele pentru
introducerea tuturor modificărilor necesare, a populaţia românească.
rezultat versiunea finală a chestionarului PDSQ.
Aceasta a fost utilizată pentru studiile de validare 4. Date despre eşantionul folosit la
şi standardizare în limba română. normare/etalonare
Administrarea chestionarului PDSQ s-a făcut
în universităţi, spitale de psihiatrie, cabinete de Rezultatele sunt prezentate în funcţie de sex şi
practică psihologică private, centre de sănătate apartenenţa la lotul clinic sau non-clinic, întrucât
mentală, la domiciliul sau la locul de muncă s-au înregistrat diferenţe semnificative ale
al participanţilor, atât în zone urbane, cât şi în mediile variabilelor studiate. Pentru a investiga
zone rurale. În funcţie de situaţie, administrarea diferenţele dintre sexe, s-au efectuat comparaţii
s-a realizat individual sau în grup, fiecare ale mediilor scorurilor înregistrate prin

85
Tabelul 2
Compararea mediilor scorurilor între sexe în lotul clinic

Subscala Bărbaţi Femei


t p
N m σ N m σ
Tulburare depresivă majoră 150 7,98 4,54 198 8,87 4,57 -1,810 0,071
Tulburare de stres posttraumatic 146 4,38 4,61 189 4,87 5,3 -0,886 0,376
Bulimie/Alimentaţie compulsivă 151 1,56 2,38 197 1,90 2,75 -1,238 0,216
Tulburare obsesiv-compulsivă 150 2,22 2,10 197 2,16 2,22 0,266 0,790
Tulburare de panică 151 3,02 2,92 196 3,35 2,87 -1,061 0,289
Tulburări psihotice 151 1,44 1,66 196 1,19 1,53 1,453 0,147
Agorafobie 150 1,40 1,57 195 1,68 1,68 -1,589 0,113
Fobie socială 148 2,97 2,93 195 3,38 2,96 -1,286 0,199
Abuz/dependenţă de alcool 148 2,68 2,43 196 0,78 1,63 8,658 0,000
Abuz/dependenţă de medicamente 151 1,09 1,61 197 1,74 2,01 -3,185 0,002
Tulburare de anxietate generalizată 150 5,45 3,52 196 6,24 3,51 -2,062 0,040
Tulburare de somatizare 150 1,83 1,58 194 2,01 1,56 -1,066 0,287
Ipohondrie 151 1,50 1,84 195 1,54 1,84 -0,202 0,840
Total 137 37,28 20,79 175 39,64 20,63 -1,000 0,318

Legendă: m = media, σ = abaterea standard; p = pragul de semnificaţie.


Notă. Datorită datelor lipsă, mărimea eşantioanelor folosite pentru efectuarea comparaţiilor a fluctuat în funcţie de subscală.

Tabelul 3
Compararea mediilor scorurilor între sexe în lotul non-clinic

Subscala Bărbaţi Femei


t p
N m σ N m σ
Tulburare depresivă majoră 440 2,28 2,83 785 3,42 3.,56 -5,775 0,000
Tulburare de stres posttraumatic 440 1,13 2,06 785 1,83 2,92 -4,457 0,000
Bulimie/Alimentaţie compulsivă 440 0,82 1,59 785 1,27 2,04 -3,939 0,000
Tulburare obsesiv-compulsivă 440 0,63 1,17 785 1,03 1,53 -4,471 0,000
Tulburare de panică 440 0,35 1,05 785 0,85 1,69 -5,660 0,000
Tulburări psihotice 440 0,34 0,74 785 0,54 0,99 -3,656 0,000
Agorafobie 440 0,19 0,61 785 0,41 0,91 -4,479 0,000
Fobie socială 440 0,65 1,50 785 1,49 2,28 -6,937 0,000
Abuz/dependenţă de alcool 440 0,47 1,10 785 0,18 0,65 5,800 0,000
Abuz/dependenţă de medicamente 440 0,19 0,68 785 0,28 0,90 -1,864 0,063
Tulburare de anxietate generalizată 440 1,68 2,51 785 3,06 3,18 -7,779 0,000
Tulburare de somatizare 440 0,46 0,90 785 0,77 1,12 -4,967 0,000
Ipohondrie 440 0,22 0,67 785 0,39 0,99 -3,090 0,002
Total PDSQ 440 9,41 10,84 785 15,53 15,14 -7,441 0,000

Legendă: m = media, σ = abaterea standard; p = pragul de semnificaţie.

administrarea PDSQ. Rezultatele comparaţiilor între sexe există în cazul anxietăţii generalizate,
sunt prezentate în tabelele 2 şi 3. a abuzului/dependenţei de medicamente şi a
Aşa cum se poate observa, în lotul clinic, abuzului/dependenţei de alcool (tabel 2), femeile
pentru majoritatea subscalelor din PDSQ nu s-au manifestând un nivel mai ridicat al anxietăţii
înregistrat diferenţe semnificative între femei generalizate şi al abuzului de medicamente, iar
şi bărbaţi. Singurele diferenţe semnificative bărbaţii prezentând un nivel mai ridicat în ceea ce

86
Tabelul 4
Consistenţa internă şi fidelitatea test-retest a subscalelor PDSQ (lot clinic)

Corelaţia
α
PDSQ Subscale Test-Retest
N=356
N=43
Tulburare depresivă majoră 0,84 0,83
Tulburare de stres posttraumatic 0,94 0,92
Bulimie/Alimentaţie compulsivă 0,88 0,67
Tulburare obsesiv-compulsivă 0,80 0,91
Tulburare de panică 0,88 0,91
Tulburări psihotice 0,74 0,76
Agorafobie 0,86 0,87
Fobie socială 0,90 0,90
Abuz/dependenţă de alcool 0,92 0,91
Abuz/dependenţă de medicamente 0,83 0,93
Tulburare de anxietate generalizată 0,90 0,88
Tulburare de somatizare 0,68 0,77
Ipohondrie 0,86 0,85

priveşte abuzul de alcool. De asemenea, per total, Deoarece scala PDSQ măsoară starea
nivelul psihopatologiei nu diferă semnificativ emoţională, răspunsurile pot suferi modificări pe
între cele două sexe. parcursul tratamentului activ. Aşadar, fidelitatea
Lucrurile stau total diferit în ceea ce priveşte test-retest a fost analizată cu ajutorul celor 43 de
diferenţele între sexe, în cazul eşantionului non- pacienţi care au completat scala la mai puţin de o
clinic. Aşa cum era de aşteptat, femeile prezintă săptămână după prima administrare. Intervalul
în mod semnificativ mai multe simptome mediu între completarea celor două scale PDSQ
specifice axei I din DSM-IV, în raport cu bărbaţii. a fost de 4,2 zile (σ=8,8). După cum indică
Singurele excepţii se constată în cazul subscalei Tabelul 4, coeficienţii de corelaţie test-retest
de Abuz/Dependenţă de alcool, unde, tot conform au avut o valoare de 0,80 sau mai mare pentru
aşteptărilor, bărbaţii au în mod semnificativ toate subscalele, mai puţin Bulimie/Alimentaţie
mai multe simptome şi în cazul subscalei Abuz/ compulsivă, Tulburarea de somatizare şi Tulburări
Dependenţă de medicamente, unde diferenţele nu psihotice. Media coeficienţilor de corelaţie test-
sunt semnificative, dar sunt în direcţia în care retest a fost de 0,85.
femeile ar avea mai multe simptome specifice Consistenţa internă, care este o estimare a
acestui gen de tulburare. omogenităţii scalei, a fost evaluată pentru fiecare
De asemenea, per total, scorul psihopatologiei subscală cu ajutorul indicelui alpha Cronbach. În
generale este semnificativ mai mare în cazul calcularea valorii alpha, o parte a numărătorului
femeilor. din cadrul ecuaţiei reprezintă varianţa totală
a tuturor itemilor care contribuie la scală şi se
5. Caracteristici psihometrice calculează doar atunci când există răspunsuri la
toţi itemii scalei. Aşadar, toate cazurile în care
5.1. Fidelitatea lipseau unul sau mai multe răspunsuri la itemi
au fost excluse din analiză (Cronbach, 1990 apud
Pentru a evalua fidelitatea chestionarului Zimmerman, 2002).
PDSQ şi a subscalelor sale, au fost realizate mai După cum se poate vedea în Tabelul 4,
multe studii care au vizat atât stabilitatea în subscalele PDSQ sunt caracterizate de un
timp a rezultatelor (fidelitatea test-retest), cât şi nivel bun spre excelent al consistenţei interne.
consistenţa internă a acestora. Aceste studii au Coeficientul alpha Cronbach a fost mai mare
luat în calcul indicii de fidelitate, atât la nivel de de 0,80 pentru toate subscalele, cu excepţia
subscale, pe tulburări, dar şi la nivel de itemi. subscalelor Tulburare de somatizare şi Tulburări

87
Tabelul 5
Fidelitatea şi validitatea scorurilor la itemii scalei PDSQ

Media corelaţiilor
PDSQ Subscale Cu propria
Test-rest ª Cu alte scalec
scalăb
Tulburare depresivă majoră 0,73 0,41 0,16
Tulburare de stres posttraumatic 0,77 0,68 0,22
Bulimie/Alimentaţie compulsivă 0,63 0,61 0,10
Tulburare obsesiv-compulsivă 0,79 0,54 0,21
Tulburare de panică 0,78 0,65 0,29d
Tulburări psihotice 0,77 0,49 0,16
Agorafobie 0,73 0,71 0,28e
Fobie socială 0,72 0,68 0,22
Abuz/dependenţă de alcool 0,80 0,77 0,06
Abuz/dependenţă de medicamente 0,78 0,61 0,19
Tulburare de anxietate generalizată 0,75 0,65 0,23
Tulburare de somatizare 0,88 0,44 0,20
Ipohondrie 0,72 0,69 0,26
a
Media coeficienţilor de fidelitate test-retest (kappa) pentru itemii subscalelor.
b
Media corelaţiilor ajustate dintre item şi subscală (media corelaţiilor dintre fiecare item al subscalei şi
subscala obţinută după eliminarea itemului din subscală.)
c
Media corelaţiilor item/scală dintre fiecare item al subscalei şi toate celelalte subscale. De exemplu,
subscala Bulimie/Alimentaţie compulsivă este formată din 10 itemi. S-au calculat corelaţiile dintre fiecare
item şi celelalte 12 subscale. Media celor 120 de corelaţii obţinute a fost de .10.
d,e
A fost înregistrată o corelaţie puternică (r=0,44, p<0,05) între itemii specifici subscalei Tulburare de panică
şi cei corespunzători subscalei Agorafobie.

psihotice. Media coeficienţilor alpha a fost de 0,85 De exemplu, fiecare item din subscala Tulburare
(mediana =0,88; intervalul =între 0,68 şi 0,94). obsesiv-compulsivă ar trebui să coreleze mai bine
Dintre cei 125 itemi ai scalei, 10 nu au obţinut cu scorul total la subscala Tulburare obsesiv-
o frecvenţă minimă a răspunsurilor pozitive de compulsivă decât cu scorul total al unei alte
5% şi, în consecinţă, nu au fost supuşi analizei subscale, cum ar fi Abuz/Dependenţă de alcool sau
fidelităţii test-retest a itemilor. Toţi cei 115 itemi Tulburare depresivă majoră. La nivelul subscalelor,
rămaşi au obţinut un coeficient test-retest kappa acest lucru înseamnă că valoarea corelaţiei
peste 0,50 (criteriul 3 de modificare a itemilor), iar unei subscale cu o altă măsurătoare a aceluiaşi
media coeficienţilor kappa a fost 0,74 (intervalul construct este mai mare decât corelaţia subscalei
coeficienţilor kappa =între 0,63 şi 0,88). Pentru cu măsurători ale unor constructe diferite.
fiecare subscală, media coeficienţilor kappa ai Pentru a stabili validitatea discriminativă şi
itemilor a fost peste 0,63. cea convergentă la nivel de itemi, au fost calculaţi
toţi coeficienţii de corelaţie dintre fiecare item şi
5.2. Validitatea fiecare subscală PDSQ. Concret, pentru fiecare
subscală s-au calculat media corelaţiilor dintre
5.2.1. Validitatea convergentă şi discriminativă fiecare item al subscalei şi scorul subscalei după
omiterea itemului respectiv şi media corelaţiilor
O scală multidimensională care evaluează dintre toţi itemii subscalei şi toate celelalte
dimensiuni distincte trebuie să prezinte o subscale. De exemplu, media celor nouă corelaţii
validitate discriminativă şi validitate convergentă dintre fiecare item al subscalei Tulburare obsesiv-
adecvate, atât la nivelul itemilor, cât şi la nivelul compulsivă şi scorul total la subscala Tulburare
subscalelor. La nivelul itemilor, acest lucru obsesiv-compulsivă fără itemul respectiv (0,54) a
înseamnă că valoarea corelaţiei dintre un item şi fost comparată cu cele 108 corelaţii dintre fiecare
subscala din care provine trebuie să fie mai mare item al acestei subscale şi celelalte 12 scoruri
decât corelaţia dintre acel item şi alte subscale. totale ale celorlalte subscale (0,21). Rezultatele

88
Tabelul 6
Corelaţiile dintre scorurile la subscalele PDSQ şi măsurători ale altor tulburări (N=183)

Corelaţia
PDSQ Subscales Cu instrumente de măsură Cu instrumente de măsură
ale aceleiaşi tulburăric ale altor tulburărig
Tulburare depresivă majoră 0,64a; 0,55b 0,33
Tulburare de stres posttraumatic - 0,27
Bulimie/Alimentaţie compulsivă 0,61c 0,19
Tulburare obsesiv-compulsivă - 0,23
Tulburare de panică - 0,24
Tulburări psihotice - 0,18
Agorafobie - 0,22
Fobie socială 0,71 d
0,28
Abuz/dependenţă de alcool - 0,04
Abuz/dependenţă de medicamente - 0,02
Tulburare de anxietate generalizată 0,51 ; 0,43
e f
0,28
Tulburare de somatizare - 0,19
Ipohondrie - 0,17

a
cu BDI; b cu DASS, subscala de depresie; c cu subscala Bulimie din EDI-3; dcu EMAS-T-ES; ecu DASS, subscala de
anxietate; f cu EMAS-T-RZ.
g
Valoarea reprezintă media celor 18 corelaţii dintre subscala x din cadrul PDSQ şi scalele folosite pentru validare, cele
care măsoară constructe diferite decât subscala x.
Datele reprezintă coeficienţii de corelaţie liniară r.

pentru toate subscalele sunt prezentate în 2. Inventarul de depresie Beck (Beck Depression
Tabelul 5. Pentru majoritatea itemilor (n=119 sau Inventory, BDI; Beck, Rush, Shaw şi
95,2%), corelaţia dintre itemi şi subscalele din Emery, 1979) şi subscala de depresie
care fac parte a fost mai mare decât fiecare dintre din cadrul scalei DASS (Lovibond şi
cele 12 corelaţii dintre itemi şi celelalte subscale. Lovibond, 1995).
Pentru fiecare subscală, media corelaţiilor dintre 3. Subscala EMAS-T-ES (anxietatea ca
itemii săi şi subscala formată din ceilalţi itemi ai trăsătură în situaţii de evaluare socială)
subscalei a fost de două până la patru ori mai din cadrul scalelor EMAS (Endler, Flett,
mare decât media corelaţiilor dintre itemii săi 2002; Miclea, Albu, Ciuca, 2009).
şi celelalte subscale (vezi Tabelul 5). În cazul 4. Subscala EMAS-T-RZ (anxietatea ca
tuturor itemilor şi subscalelor, media corelaţiei trăsătură în situaţii de rutină zilnică
item/subscala din care provine itemul a fost de – anxietatea generalizată) din cadrul
0,61, iar media corelaţiei item/celelalte subscale scalelor EMAS (Endler şi colab. 1991;
a fost de 0,20. Miclea şi colab. 2009) şi subscala de
Pentru a examina validitatea concurentă anxietate din cadrul scalei DASS
a subscalelor PDSQ, 183 dintre cei 356 de (Lovibond şi Lovibond, 1995).
respondenţi au completat o baterie de teste la mai 5. Inventarul de personalitate OMNI-
puţin de o săptămână după completarea scalei IV (Loranger, 2001). Evaluează cele 10
PDSQ. Broşura a inclus următoarele instrumente: tulburări de personalitate de pe axa II a
DSM-IV.
1. Subscala Bulimie a Inventarului tulbu- 6. Chestionarele de evaluare a copingului:
rărilor de comportament alimentar (Eating CERQ - coping cognitiv-emoţional (Gar‑
Disorder Inventory, EDI-3; Garner, 2004). nefsky şi colab., 2005) şi SACS – coping

89
comportamental (Monnier, Hobfoll, Duna‑ convergentă şi discriminativă a fost mai mare de
haoo, Hulsizer, Johnson, 1998). 0,20 în cazul tuturor subscalelor.
După cum se poate observa în Tabelul După cum se poate observa însă şi din tabelul
6, scorurile la subscalele PDSQ au corelat 6, nu s-a reuşit cercetarea validităţii convergente
semnificativ cu alte măsurători ale aceluiaşi grup pentru toate subscalele din PDSQ, asta datorită
de simptome şi fiecare subscală PDSQ a corelat mai faptului că, în prezent, nu există măsurători
puternic cu scala care a evaluat aceeaşi tulburare validate pe populaţia românească pentru toate
decât cu scalele care au evaluat alte tulburări. tulburările de pe axa I. Ne propunem însă să
De exemplu, subscala Bulimie/Alimentaţie completăm acest aspect al validităţii convergente
compulsivă a corelat mai puternic cu subscala şi discriminative utilizând ca instrument de
Bulimie din cadrul Inventarului tulburărilor de comparaţie SCID-ul (First, Spitzer, Gibbon şi
comportament alimentar (r=0,61, p<0,001) decât Williams, 1997; versiunea în limba română –
cu alte scale care măsoară constructe diferite, David şi colab., 2007), mai precis SCID-RV,
cum ar fi BDI (depresie, r=0,18) sau EMAS-T-ES versiunea pentru pacienţi.
(anxietatea ca trăsătură în situaţii de evaluare
socială, r=0,21). Toate corelaţiile subscalelor 5.2.2. Validitatea de criteriu
PDSQ cu scalele de validitate convergentă au
fost peste 0,50, cu o singură excepţie, şi anume Validitatea de criteriu a subscalelor PDSQ a
subscala Anxietate generalizată, a cărei corelaţie fost realizată prin:
cu EMAS-T-RZ (anxietatea ca trăsătură în situaţii a. verificarea capacităţii subscalelor de a
de rutină zilnică), a fost de r=0,43. În mod clar diferenţia între populaţia clinică şi cea
însă, diferenţa dintre coeficienţii de validitate non-clinică;

Tabelul 7
Compararea mediilor scorurilor la subscalele PDSQ între pacienţii cu şi fără diagnostice asociate

Lot clinic (N=356)


Pacienţi cu acel Pacienţi fără
Comparaţia inter-grupuri
diagnostic acel diagnostic
Nr. celor
Subscala PDSQ cu m σ m σ t p
diagnostic
Tulburare depresivă majoră 132 11,80 3,06 6,6 4,27 12,31 0,000
Tulburare de stres
31 12,20 4,29 3,9 4,44 9.,95 0,000
posttraumatic
Bulimie/Alimentaţie
13 8,10 253 1,5 2,26 10,23 0,000
compulsivă
Tulburare obsesiv-
32 5,10 2,02 1,7 1,76 12,23 0,000
compulsivă
Tulburare de panică 73 6,40 1,86 2,3 2,43 13,42 0,000
Tulburări psihotice 61 2,50 1,94 0,9 1,09 9,10 0,000
Agorafobie 61 5,50 1,49 1,8 2,04 13,32 0,000
Fobie socială 66 7,50 2,11 2,2 2,35 16,67 0,000
Abuz/dependenţă de alcool 81 4,20 2,31 0,8 1,51 16,51 0,000
Abuz/dependenţă de
40 4,70 1,65 0,9 1,31 16,88 0,000
medicamente
Tulburare de anxietate
75 9,20 1,72 4,8 3,29 11,20 0,000
generalizată
Tulburare de somatizare 32 3,50 1,54 1,6 1,35 7,46 0,000
Ipohondrie 24 4,40 1,53 1,3 1,67 8,70 0,000

Legendă: m = media, σ = abaterea standard; p = pragul de semnificaţie.

90
b. verificarea capacităţii subscalelor de (p<0,000). Diferenţe semnificative se pot constata
a discrimina între cei cu un anumit şi între lotul clinic şi lotul non-clinic, cei dintâi
diagnostic şi cei fără acel diagnostic. Acest obţinînd scoruri semnificativ mai mari la fiecare
lucru a fost analizat prin compararea subscală PDSQ (vezi Tabelul 8).
scorurilor medii la subscalele care Se poate concluziona aşadar că subscalele
evaluează un diagnostic specific între PDSQ reuşesc să discrimineze foarte bine atât
respondenţii cu acel diagnostic conform între lotul clinic şi cel non-clinic, cât şi în cadrul
DSM IV şi cei fără un astfel de diagnostic. lotului clinic, între cei cu un anumit diagnostic şi
De exemplu, s-au comparat rezultatele cei fără acel diagnostic.
obţinute la subscala Tulburare de stres Validitatea de criteriu la nivel de item
posttraumatic între respondenţii cu această a fost analizată prin compararea frecvenţei
tulburare şi cei fără tulburare. Pentru răspunsurilor afirmative la acel item ale
fiecare subscală PDSQ, numărul de respondenţilor care prezintă şi ale celor care nu
pacienţi cu un diagnostic corespondent prezintă diagnosticul respectiv. De exemplu,
este trecut în Tabelul 7, împreună cu pentru fiecare item al subscalei Tulburare obsesiv-
media scorurilor la subscala respectivă compulsivă ar trebui să fie mai frecvent simptomul
pentru fiecare grup. descris de el în rândul celor diagnosticaţi cu
această tulburare în comparaţie cu cei care nu
În tabelul 8 avem media scorurilor la fiecare prezintă tulburare obsesiv-compulsivă. La toţi
subscală, pentru fiecare lot, clinic şi non-clinic. itemii PDSQ au răspuns afirmativ mai frecvent
După cum se poate observa în Tabelul 7, respondenţii diagnosticaţi cu tulburarea descrisă
pacienţii cu un anumit diagnostic au obţinut de subscala din care face parte acel item, decât
scoruri mai mari la subcala PDSQ care cei care nu au primit acest diagnostic. Dintre
corespunde acelui diagnostic decât pacienţii fără cei 125 itemi ai scalei, la 123 (98,4%) au răspuns
acel diagnostic. Diferenţa a fost semnificativă din afirmativ mai frecvent respondenţii diagnosticaţi
punct de vedere statistic pentru toate subscalele cu tulburarea la care se referă acel item, decât

Tabelul 8
Compararea mediilor scorurilor la subscalele PDSQ între populaţia clinică şi cea non-clinică

Lot clinic Lot nonclinic Comparaţia inter-grupuri


N
Subscala PDSQ m σ m σ t p
lot clinic
Tulburare depresivă majoră 351 8,50 4,60 3,03 3,36 20,77 0,000
Tulburare de stres posttraumatic 338 4,67 5,03 1,58 2,67 10,86 0,000
Bulimie/Alimentaţie compulsivă 351 1,75 2,59 1,11 1,91 4,29 0,000
Tulburare obsesiv-compulsivă 350 2,19 2,18 0,89 1,43 10,51 0,000
Tulburare de panică 350 3,21 2,89 0,67 1,51 15,81 0,000
Tulburări psihotice 350 1,30 1,59 0,47 0,92 9,36 0,000
Agorafobie 348 1,55 1,63 0,33 0,86 13,45 0,000
Fobie socială 346 3,18 2,95 1,20 2,08 11,74 0,000
Abuz/dependenţă de alcool 347 1,61 2,22 0,28 0,85 10,85 0,000
Abuz/dependenţă de 0,000
351 1,45 1,87 0,25 0,83 11,74
medicamente
Tulburare de anxietate 0,000
349 5,87 3,55 2,58 3,03 15,77
generalizată
Tulburare de somatizare 347 1,93 1,57 0,66 1,06 14,20 0,000
Ipohondrie 349 1,52 1,83 0,33 0,89 11,71 0,000

Legendă: m = media, σ = abaterea standard; p = pragul de semnificaţie.


Notă. Datorită datelor lipsă, mărimea eşantioanelor clinice folosite pentru efectuarea comparaţiilor a fluctuat în funcţie de
subscală.

91
Tabelul 9
Procentajele itemilor bifaţi de pacienţii cu şi fără diagnostice asociate fiecărui item

Nr. % celor care % celor care au Nr. % celor care % celor care au Nr. % celor care % celor care au
item au bifat bifat itemul, item au bifat bifat itemul, item au bifat bifat itemul,
itemul şi au dar nu au itemul şi au dar nu au itemul şi au dar nu au
diagnostic diagnostic diagnostic diagnostic diagnostic diagnostic
Tulburare depresivă majoră Tulburare obsesiv-compulsivă Abuz/Dependenţă de alcool
1. 97 73 47. 94 30 80. 64 10
2. 84 45 48. 84 26 81. 79 19
3. 82 57 49. 97 26 82. 75 16
4. 76 38 50. 94 38 83. 74 14
5. 68 39 51. 84 26 84. 73 8
6. 17 22 52. 91 17 85. 59 12
7. 73 39 53. 81 13 Abuz/Dependenţă de medicamente
8. 23 23 Tulburare de panică 86. 90 27
9. 82 50 54. 81 30 87. 83 17
10. 87 54 55. 85 22 88. 75 8
11. 50 25 56. 89 31 89. 80 27
12. 55 27 57. 80 22 90. 78 14
13. 49 13 58. 85 19 91. 68 7
14. 67 38 59. 85 19 Tulburare de anxietate generalizată
15. 63 23 60. 75 19 92. 91 55
16. 46 15 61. 64 12 93. 95 58
17. 44 15 Tulburări psihotice 94. 93 44
18. 39 14 62. 39 14 95. 92 45
19. 33 11 63. 33 11 96. 92 51
20. 23 7 64. 23 7 97. 95 57
21. 23 8 65. 23 8 98. 92 43
Stres posttraumatic 66. 87 37 99. 91 49
22. 87 37 67. 74 30 100. 92 43
23. 74 30 Agorafobie 101. 92 39
24. 84 25 68. 97 31 Tulburare de somatizare
25. 87 28 69. 102. 81 45
26. 84 27 a 61 12 103. 75 53
27. 84 27 b. 63 15 104. 75 28
28. 81 32 c. 13 0 105. 60 25
29. 81 31 d. 38 3 106. 56 26
30. 81 22 e. 45 15 Ipohondrie
31. 87 25 f. 35 2 107. 88 39
32. 87 18 g. 55 18 108. 83 26
33. 74 22 h. 22 8 109. 92 24
34. 74 17 70. 98 25 110. 88 19
35. 77 26 71. 93 30 111. 88 23
36. 77 24 Fobie socială
Bulimie 72. 88 38
37. 85 26 73. 91 37
38. 77 18 74. 96 35
39. 77 22 75. 88 23
40. 85 18 76. 88 30
41. 92 7 77.
42. 77 11 a. 70 21
43. 92 15 b. 33 10
44. 85 10 c. 26 10
45. 54 7 d. 25 8
46. 85 17 e. 63 22
f. 51 22
g. 39 10
h. 61 16
78. 85 21
Notă. Numerele îngroşate indică itemii critici. 79. 92 28

92
cei care nu au fost diagnosticaţi. Cei 2 itemi reprezintă procentajul indivizilor care nu sunt
(1,6%) pentru care răspunsurile afirmative nu au bolnavi dintre cei categorizaţi/clasificaţi de test
fost semnificativ mai frecvente la respondenţii ca nefiind bolnavi. Astfel, aceste valori indică
cu acea tulburare aparţin subscalei - Tulburare probabilitatea ca un individ să fie cu adevărat
depresivă majoră (itemii nr.6 şi nr.8). Datele sunt bolnav, respectiv să nu fie în realitate bolnav,
prezentate în tabelul 9. ştiind că el a fost indicat de test ca fiind bolnav,
respectiv ca nefiind bolnav (Zimmerman, 2002).
Datele din Tabelele 10 şi 11 arată că
6. Date statistice legate de performanţa proprietăţile diagnostice ale subscalelor PDSQ
scalei PDSQ au variat într-o modalitate previzibilă în funcţie
de valoarea punctului de secţiune utilizat – cu cât
Un scop important al cercetării l-a constituit punctul de secţiune a fost mai mare, sensibilitatea
verificarea eficacităţii instrumentului în a scăzut, iar specificitatea a crescut. Când s-au
identificarea prezenţei tulburărilor clinice şi folosit puncte de secţiune care au condus la o
stabilirea punctelor de secţiune ale subscalelor sensibilitate de 80%, specificitatea subscalelor a
pentru identificarea cazurilor. variat între un maxim de 96% pentru subscala
În funcţie de scopul instrumentului, valoarea Abuz/Dependenţă de medicamente şi un minim de
punctelor de secţiune poate fi astfel selectată, încât 51% pentru subscala Tulburări psihotice. Media
să optimizeze sensibilitatea sau specificitatea specificităţii tuturor subscalelor a fost de 83%,
scalei (Hsiao, Bartko şi Potter, 1989; Mossman când sensibilitatea subscalelor a fost de 80%.
şi Somoza, 1989 apud Zimmerman, 2002). S-au Media specificităţii a fost de 80% şi 73%, când
utilizat analizele bazate pe funcţiile ROC (Receiver sensibilitatea a fost de 85%, respectiv de 90%.
Operating Characteristic) pentru a determina în Trebuie menţionat faptul că subscala Tulburări
mod complet abilitatea fiecărei subscale de a psihotice nu a reuşit să obţină o sensibilitate de
identifica diagnosticele psihiatrice pentru fiecare 85%. Pentru această subscală, analiza a inclus
valoare posibilă din cadrul intervalului de puncte calculele statistice corespunzătoare sensibilităţii
de secţiune posibile şi pentru a putea evalua maxime a subscalei, care a fost de 80%. În
performanţa subscalelor în identificarea corectă a cadrul altor analize, dacă subscala nu a obţinut
diagnosticelor prin analizarea ariei de sub curba o sensibilitate de 85% sau de 90%, aceasta nu a
ROC (area under the curve) pentru fiecare subscală fost inclusă în calcularea mediei specificităţii
(AUC; Hsiao şi colab, 1989; Murphy şi colab., şi a mediei valorilor predictive pentru toate
1987 apud Zimmerman, 2002). subscalele.
În tabelele 10 şi 11 sunt descrise sensibilitatea, Atunci când sensibilitatea subscalei a avut
specificitatea şi, respectiv, valoarea predictivă valori de 90%, 85% şi 80%, valoarea predictivă
pozitivă şi valoarea predictivă negativă a pozitivă medie a fost de 43%, 51% şi 56%, iar
subscalelor PDSQ la diferite puncte de secţiune valoarea predictivă negativă de 97%, 96%,
posibile. respectiv 95%. Cu alte cuvinte, la o valoare a
Sensibilitatea se referă la abilitatea testului punctului de secţiune care identifică în mod
de a identifica în mod corect indivizii cu o corect 90% dintre cei care prezintă o tulburare,
anumită tulburare, iar specificitatea se referă la 57% (100%-43%) dintre cei identificaţi pe baza
abilitatea testului de a identifica în mod corect subscalei, la o evaluare suplimentară s-ar dovedi
indivizii care nu suferă de tulburarea respectivă. că nu prezintă acea tulburare.
Sensibilitatea şi specificitatea furnizează Au fost determinate şi funcţiile ROC pentru
informaţii psihometrice utile despre un anumit fiecare subscală, iar toate valorile AUC s-au
instrument; cu toate acestea, probabilităţile dovedit a fi semnificative (vezi figura 2). AUC
condiţionale mai semnificative din punct de poate fi interpretat ca probabilitatea cu care un
vedere clinic sunt valorile predictive pozitive şi cele individ ales la întâmplare dintre cei cu o anumită
negative. Valoarea predictivă pozitivă reprezintă tulburare va avea un scor mai mare la subscala
procentajul indivizilor care sunt cu adevărat PDSQ corespunzătoare, decât un individ ales
bolnavi dintre cei categorizaţi/clasificaţi de test dintr-un grup de pacienţi care nu prezintă
ca fiind bolnavi, iar valoarea predictivă negativă tulburarea respectivă. Toate valorile AUC

93
94
Tabelul 10
Sensibilitatea şi specificitatea subscalelor PDSQ
la diferite valori ale punctelor de secţiune

Sensibilitate a/Specificitate b (%)


Punct de Agora- Fobia Abuz Abuz
TDM TSPT Bulimie TOC Panică TAG Somatizare Ipohondr. Psihotice
secţiune fobia socială alcool medic.
1 100/6 97/35 100/49 97/32 100/34 100/39 98/38 90/72 97/58 99/17 97/25 92/50 80/51
2 100/8 93/45 92/68 91/53 96/46 100/55 98/48 84/80 92/73 99/23 87/47 92/66 62/74
3 100/13 90/56 92/80 87/71 93/60 100/63 97/58 78/88 90/86 97/29 72/77 88/76 46/91
4 100/21 90/60 92/84 81/83 90/72 95/85 95/76 70/92 80/96 97/38 56/91 83/85 33/98
5 100/36 90/66 92/88 69/91 88/83 72/91 91/83 62/94 62/98 97/44 41/96 83/91 21/100
6 99/47 87/68 85/92 50/97 74/88 43/93 86/88 41/97 50/99 95/52 7/100
7 97/59 87/71 85/95 34/98 64/92 21/95 76/92 95/62
8 94/68 81/74 85/97 36/93 11/98 58/96 93/75
9 89/75 77/81 54/98 5/99 26/100 84/84
10 76/82 74/85 31/98 0/100 15/100 68/93
11 64/84 68/88 0/100 6/100
12 49/86 58/92 0/100
13 37/87 52/95 0/100
14 26/91 45/97 0/100
15 20/92 26/98 0/100
16 13/94
17 9/96
18 4/99
19 3/99
20 1/100
21 0/100
a
„Adevăraţii pozitivi” sau procentul din cazurile reale care au fost corect identificate.
b
„Adevăraţii negativi” sau procentul din cazurile care nu prezintă tulburarea respectivă, care au fost corect identificate ca neavând acel diagnostic.

Legendă: TDM – Tulburare depresivă majoră; TSPT – Tulburare de stres posttraumatic; TOC – Tulburare obsesiv-compulsivă; TAG – Tulburare de anxietate generalizată.
Tabelul 11
Valorile predictive pozitive şi negative ale subscalelor PDSQ
la diferite valori ale punctelor de secţiune

Valoare predictivă pozitivăa/negativăb (%)


Punct de Agora- Fobia Abuz Abuz
TDM TSPT Bulimie TOC Panică TAG Somatizare Ipohondr. Psihotice
secţiune fobia socială alcool medic.
1 39/100 13/99 7/100 13/99 33/100 26/100 27/99 49/96 23/99 30/98 12/98 12/99 25/92
2 40/100 15/98 10/100 16/980 37/98 32/100 31/99 56/94 31/99 32/98 14/97 17/99 33/90
3 41/100 17/98 15/100 23/98 46/97 37/100 35/98 66/93 46/98 34/97 24/96 21/99 51/88
4 44/100 19/98 18/100 33/97 58/97 56/98 48/98 74/91 71/97 37/98 39/95 29/99 76/87
5 49/100 21/98 23/100 43/96 78/97 63/93 55/97 77/89 81/95 40/98 48/94 42/99 92/85
6 53/99 22/98 30/99 62/95 92/93 57/88 63/96 80/84 83/94 44/98 75/83
7 59/97 23/98 42/99 65/93 94/90 50/85 69/94 51/98
8 64/95 24/97 52/99 96/84 54/83 79/90 63/98
9 68/92 29/97 47/98 60/83 100/85 74/95
10 73/86 33/97 33/97 -/82 100/83 96/91
11 71/79 36/96 -/82 100/81
12 68/74 42/95 - /81
13 64/69 50/95 -/81
14 65/67 64/95 -/81
15 60/65 53/93 -/81
16 59/64
17 60/63
18 63/63
19 67/63
20 100/62
21 -/62

a
Procentul persoanelor care îndeplinesc criteriile pentru un anumit diagnostic dintre toate cazurile identificate de subscală.
b
Procentul persoanelor care nu îndeplinesc criteriile pentru un anumit diagnostic dintre toate non-cazurile identificate de subscală.
Pentru scorul 21 al subscalei Tulburare depresivă majoră, valoarea predictivă pozitivă nu a putut fi calculată, deoarece niciun pacient nu a obţinut acest scor.
Pentru scorurile 10 şi 11 ale subscalei Agorafobie, valoarea predictivă pozitivă nu a putut fi calculată, deoarece niciun pacient nu a obţinut aceste scoruri.
Pentru scorurile 12, 13, 14 şi 15 ale subscalei Fobia socială, valoarea predictivă pozitivă nu a putut fi calculată, deoarece niciun pacient nu a obţinut aceste
scoruri.

95
Figura 2. Funcţiile ROC pentru subscalele PDSQ

reprezentate în Figura 2 s-au situat peste 0,75, cu că interpretarea scorului se realizează prin
o medie de 0,88 şi variind între 0,75 şi 0,95 (mult compararea simptomelor descrise de pacient
peste valoarea corespunzătoare şansei de 0,50). cu cele ale unui pacient tipic care se prezintă
într-o clinică psihiatrică ambulatorie. Aşadar,
7. Interpretarea scorurilor obţinute prin scorul total la scala PDSQ furnizează o măsură
aplicarea PDSQ estimativă a nivelului total al psihopatologiei şi
al disfuncţionalităţii asociate pe care pacientul le
raportează.
7.1. Scorul total la scala PDSQ – Lot clinic Scorul total la scala PDSQ este exprimat
sub forma unei cote standard T. Cotele T au
Scorul total la scala PDSQ se bazează media 50 şi abaterea standard 10. Aşadar,
pe numărul total de simptome psihiatrice scorurile totale cuprinse între 40T şi 60T se află
descrise de pacient. Este singurul scor al acestui în cadrul intervalului mediu. Pacienţii care
instrument care se raportează la etaloane. au obţinut scoruri cu cote T cuprinse în acest
În cazul acestei scale, acest lucru înseamna interval au raportat experienţierea unui număr

96
mediu de simptome psihiatrice în comparaţie ca fiind foarte deranjante, în timp ce, pentru alţi
cu alte persoane care au fost evaluate în cadrul pacienţi, acestea pot fi asociate cu un distres
procedurii de primire în clinicile psihiatrice puternic. Pe de altă parte, cei care raportează un
ambulatorii. număr relativ redus de simptome, pot resimţi,
Scorurile totale de 60T şi mai mari indică un cu toate acestea, un nivel crescut al distresului
nivel neobişnuit de ridicat al simptomelor faţă de tocmai din cauza acestor simptome.
alţi pacienţi trataţi în clinicile ambulatorii. Multe În tabelul 12 sunt prezentate cotele T
dintre aceste persoane prezintă diagnostice corespunzătoare diverselor cote brute posibile
psihiatrice multiple şi vor necesita, de regulă, un obţinute în urma aplicării PDSQ. Acest tabel
tratament cu o durată mai lungă, mai intensiv prezintă rezultatele pentru ambele sexe, lot clinic.
şi multinivelar decât alţi pacienţi. Consultaţiile
interdisciplinare, furnizarea integrată a serviciilor
medicale şi psihosociale par a fi componente 7.2. Scorul total la scala PDSQ – Lot non-clinic
importante ale tratamentului acestei categorii de
pacienţi. Ca şi în cazul pacienţilor din lotul clinic,
Scorurile totale de 70T şi cele peste această scorul total la scala PDSQ se bazează pe numărul
valoare sunt extrem de crescute. În absenţa altor total de simptome psihiatrice descrise de către
indicii ale unei disfuncţionalităţi crescute, aceste fiecare respondent. În cazul persoanelor din
scoruri semnalează posibilitatea ca pacientul să populaţia generală, interpretarea scorului total
îşi exagereze simptomele. Acest lucru se poate obţinut la PDSQ se realizează prin compararea
întâmpla în scopul influenţării unor proceduri simptomelor descrise de respondent cu cele ale
legale, pentru asigurarea unor servicii, pentru unei persoane alese la întâmplare din populaţia
obţinerea unor compensaţii sau pentru alt motiv generală.
care poate reieşi din discuţiile cu pacientul sau Scorul total la scala PDSQ este exprimat sub
din alte surse de informare disponibile. forma unei cote standard T. Cotele T au media
Scorurile totale la PDSQ sub 40T indică 50 şi abaterea standard 10. Aşadar, pentru că
faptul că pacientul a raportat un număr relativ discutăm despre o populaţie normală, scorurile
redus dintre simptomele prezentate în mod totale cuprinse între 40T şi 60T se află în cadrul
tipic de cei care accesează serviciile psihiatrice intervalului mediu. Persoanele care au obţinut
ambulatorii. Acest lucru sugerează că pacientul scoruri cu cote T cuprinse în acest interval au
ar beneficia mai degrabă de pe urma unui plan raportat experienţierea unui număr mediu
de tratament de scurtă durată, ţintit şi focalizat de simptome psihiatrice în comparaţie cu alte
pe simptom. Este foarte neobişnuit ca o persoană persoane din populaţia generală.
din mediul clinic să obţină un scor de 30T sau Scorurile totale cuprinse între 60T şi 70T
mai mic. Asemenea pacienţi se pot afla fie în faza indică un nivel uşor crescut al simptomelor faţă
de negare a simptomelor, fie s-au prezentat la de alte persoane evaluate din populaţia generală.
clinică pentru condiţii rare, care nu sunt acoperite Este posibil ca aceste persoane să aibă probleme
de PDSQ; astfel, este deosebit de important ca de sănătate mentală şi sunt recomandate
aceşti pacienţi să beneficieze de un interviu investigaţii suplimentare, pentru a se stabili dacă
suplimentar pentru a identifica motivul pentru este sau nu cazul unei probleme de sănătate
care s-au prezentat la evaluarea clinică. mentală diagnosticabile clinic.
Este important să ţinem cont de faptul că, Scorurile totale de 70T şi cele peste această
deşi numărul de simptome raportate cu ajutorul valoare sunt scoruri mari. În astfel de cazuri
scalei PDSQ reflectă, de obicei, în mod acurat se recomandă, în mod evident, investigaţii
nivelul psihopatologiei sau al disfuncţionalităţii suplimentare, deoarece prezenţa unor probleme
curente, această măsurătoare nu este foarte de sănătate mentală diagnosticabile clinic este
puternic relaţionată cu nivelul distresului pe care destul de probabilă.
un pacient îl resimte. Aşadar, nu ne putem baza În tabelul 13 sunt prezentate cotele T
doar pe scorul total la scala PDSQ ca un indictor corespunzătoare diverselor cote brute posibile
al distresului la nivel subiectiv. Unii pacienţi care obţinute în urma aplicării PDSQ. Acestea apar în
prezintă simptome multiple pot să nu le evalueze mod separat, pentru bărbaţi şi femei, deoarece au

97
Tabelul 12 Tabelul 13
Transformarea cotelor brute în cote T pentru Transformarea cotelor brute în cote T pentru
eşantionul clinic bărbaţi şi femei, lotul non-clinic

Scor brut Cota T Bărbaţi Femei


>91 > 75 Scor brut Cota T Scor brut Cota T
90-91 75 >64 >86 >78 >96
79-80 70 64 86 78 96
78 69 58 82 77 95
75-76 68 57 81 75 94
73-74 67 51 76 69 90
71-72 66 49 75 65 87
69-70 65 46 73 62-63 85
67-68 64 45 72 61 84
65-66 63 43 71 58-59 82
63-64 62 39 68 57 81
61-62 61 37 67 55-56 80
59-60 60 36 66 54 79
57-58 59 34 65 53 78
54-56 58 33 64 51-52 77
52-53 57 31-32 63 50 76
50-51 56 30 62 48-49 75
48-49 55 29 61 47 74
46-47 54 27-28 60 46 73
44-45 53 26 59 44-45 72
42-43 52 24-25 58 43 71
40-41 51 23 57 41-42 70
38-39 50 22 56 40 69
36-37 49 20-21 55 38-39 68
34-35 48 19 54 37 67
32-33 47 17-18 53 36 66
30-31 46 16 52 34-35 65
28-29 45 15 51 33 64
25-27 44 13-14 50 31-32 63
23-24 43 12 49 30 62
21-22 42 10-11 48 29 61
19-20 41 9 47 27-28 60
17-18 40 8 46 26 59
15-16 39 6-7 45 24-25 58
13-14 38 5 44 23 57
11-12 37 3-4 43 22 56
9-10 36 2 42 20-21 55
7-8 35 1 41 19 54
5-6 34 0 40 17-18 53
3 31 16 52
15 51
13-14 50
12 49
10-11 48
9 47
8 46
6-7 45
5 44
3-4 43
2 42
1 41
0 40

98
Tabelul 14
Valorile punctelor de secţiune recomandate pentru a fi utilizate în practica clinică
şi caracteristicile asociate

Punctul de Sensibilitate Specificitate Valoarea Valoarea Frecvenţa estimată Frecvenţa estimată a


secţiune (%) (%) predictivă predictivă a apariţiei la apariţiei în populaţia
recomandat pozitivă negativă pacienţii psihiatrici generală
(%) (%) (%)a (%)b
Tulburare depresivă 9 89 75 68 92 55 5
majoră
Tulburare de stres 5 90 66 21 98 10 8
posttraumatic
Bulimie/Alimentaţie 5 92 88 23 100 2 2
compulsivă
Tulburare obsesiv- 2 91 53 16 98 6 2
compulsivă
Tulburare de panică 4 90 72 58 97 16 2
Tulburări psihotice 1 80 51 25 92 6 <1
Agorafobie 4 95 85 56 98 13 1
Fobie socială 5 91 83 55 97 17 2
Abuz/dependenţă de 1 90 72 49 96 4 6
alcool
Abuz/dependenţă de 2 92 73 31 99 4 2
medicamente
Tulburare de anxietate 8 93 75 63 98 10 4
generalizată
Tulburare de somatizare 2 87 47 14 97 2 1
Ipohondrie 2 92 66 17 99 1 4
a
Deoarece doar 27 dintre pacienţi au avut diagnosticul pus pe baza aplicării complete a SCID-ului acestea sunt datele obţinute de Zimmerman în studiile sale. În
consecinţă, datele privind frecvenţa estimata la pacienţii psihiatrici trebuie interpretate cu multă precauţie şi au mai degrabă rol orientativ.
b
Rezultate obţinute pe baza estimărilor raportate la DSM-IV. Toate estimările se referă la prevalenţa la un moment dat, în afara tulburării de stres posttraumatic care este
o estimare a prevalenţei de-a lungul vieţii. Estimările prevalenţei de-a lungul vieţii tind să aibă o valoare dublă faţă de prevalenţa la un moment dat.

99
fost înregistrate diferenţe semnificative în funcţie Pacienţii care obţin scoruri mai mari sau egale
de sex (vezi tabelul 3). cu valoarea punctului de secţiune prezintă
o probabilitate mai mare de a se încadra în
7.3. Subscalele PDSQ diagnosticul respectiv decât cei care au obţinut
scoruri sub valoarea punctului de secţiune. De
Scorurile la subscalele PDSQ reprezintă regulă, prima categorie de pacienţi sunt acceptaţi
numărul de simptome pe care pacientul le-a pentru evaluări ulterioare mai comprehensive,
raportat pentru fiecare dintre cele 13 tulburări iar cei din urmă sunt implicaţi în alte activităţi
psihologice incluse în PDSQ. Spre deosebire ulterioare, precum tratament de scurtă durată
de scorul total la scala PDSQ, scorurile la focalizat pe simptom, trimiteri spre alte servicii
toate subscalele PDSQ sunt raportate la specializate, relevante pentru simptomele lor,
criteriile diagnostice. Acest lucru înseamnă că evaluări şi tratamente pentru sindroame care
interpretarea scorului este direcţionată înspre a nu sunt incluse în PDSQ sau reevaluări după un
stabili dacă este sau nu probabil ca pacientul să interval de timp corespunzător.
se încadreze într-un anumit diagnostic pe baza Punctele de secţiune ale subscalelor PDSQ
criteriilor specifice conform DSM-IV pentru recomandate pentru screening-ul clinic în
diagnosticul respectiv, şi nu pe baza diferenţelor mediu ambulatoriu sunt prezentate în Tabelul
semnificative ale răspunsurilor în comparaţie cu 14. Precizăm importanţa utilizării acestora cu
alţi respondenţi. Aşadar, scorurile la subscalele flexibilitate. Discuţii detaliate despre punctele
PDSQ sunt interpretate prin compararea valorii de secţiune şi depre modul în care acestea sunt
scorurilor brute ale fiecărui pacient cu punctele identificate sunt prezentate în capitolul 5 al
de secţiune selectate pentru fiecare subscală. manualului original.

100
Referinţe bibliografice

Beck, A.T., Rush, A.J., Shaw, B.F., & Emery, G. (1979). Loranger, A.W. (2001). OMNI Personality Inventories.
Cognitive therapy of depression. New York: Guilford Professional Manual. Odessa, FL: Psychological
Press. Assessment Resources.
First, M.B., Spitzer, R.L., Gibbon, M., and Williams, Lovibond, S. H., Lovibond, P. F. (1995). Manual for
J.B.W. (1997). Interviu Clinic Structurat pentru the Depression Anxiety Stress Scales. Sydney:
Tulburările Clinice de pe Axa I a DSM – Versiune Psychology Foundation.
Cercetare. Adaptare în limba română David, D. Miclea, Ş, Albu, M., Ciuca, A. (2009). The Romanian
(coordonator) (2007). Editura RTS, Cluj-Napoca. adaptation of Endler Multidimensional Anxiety
Endler, N.S., Edwards, J.M., Vitelli, R. (1991). Endler Scale (EMAS), Cognition, Brain, Behavior, XIII, 1,
Multidimensional Anxiety Scales (EMAS). 59-77.
Western Psychological Services, Los Angeles. Monnier, J., Hobfoll, S.E., Dunahaoo, C.L., Hulsizer,
USA. M.R., Johnson, R. (1998). There’s more than
Endler, N.S., Flett, G.L. (2002). EMAS Social Anxiey rugged individualism in coping. Part 2: Construct
Scales (EMAS-SAS). Western Psychological validity and further model testing. Anxiety,
Services, Los Angeles. USA. Stress, Coping: Am Int. J. 11 (3): 247-272.
Garnefski, N., Kraaij, V. & Spinhoven, Ph. (2002). Zimmerman, M. (2002). The Psychiatric Diagnostic
Manual for the use of the Cognitive Emotion Screening Questionnaire. Western Psychological
Regulation Questionnaire. Leiderdorp, The Services: Los Angeles.
Netherlands: DATEC.
Garner, D.M. (2002). EDI-3. Eating Disorder Inventory–3.
Professional Manual. Lutz, FL:Psychological
Assessment Resources.

101