Cîntec 1:
de Ştefan Octavian Iosif
Nu mai sunt pe luncă flori
Văile-s deşarte,-
Ţipă cîrduri de cocori
Pribegind departe!...
Şi văzduhul s-a-nnorat
Ninge sus la munte-
Trec pe vale la iernat,
Turmele mărunte...
Plîng tilingi, tălăngi răspund,
Soarele apune,-
Glas de bucium sună-n fund
Ca o rugăciune...
Cantec 2:
Un urs batran, posac si prost
Pe vulpe a-ntalnit
Si prins de pofta-n zi de post
El astfel i-a grait:
Cumatra, hai nu ma lasa
Caci, zau ma prapadesc
Un bors de peste as manca
Dar peste nu gasesc!Hei!
Ha,ha,ha,ha,ha,ha!
Vulpea: Ma mir de sfatul ce mi-l ceri
Flamand cum mi te stiu
Caci peste poti gasi cat vrei
Doar balta-i la doi pasi
Te duci la balta linistit
Si coada-n apa ti-o intinzi
Si-ai sa ramai nedumerit
Cat peste ai sa prinzi.
Ursul: O, iti multumesc cumatra vulpe!
Prezentatorul: Si ursul,prost plecand la
drum
La balta s-a oprit.
Ursul: Sa vezi cat peste am sa prind!
Prezentatorul: Gandea el fericit
Dar peste noapte-un ger cumplit
Ii dete mult necaz
In loc de peste coada lui
Sub gheata sta si azi.
Toti: Sub gheata sta si azi.
Ursul: Stiti, eu am avut o coada
Lunga, mare si stufoasa
Daca nu ma lacomeam
Sa prind peste mult din balta
Precum vulpea m-a-nvatat.
De-aia am un ciot de coada
Si sunt tare suparat.
Mor,mor,mor.
Vulpea: Vai,ce greu e sa fii vulpe!
Ca toti ma vorbesc de rau:
Spun ca-s hoata,ca-s vicleana
Ori ca mint…Si-mi pare rau
M-ati vazut,copii,vreodata
Cu-o gaina de furat?
Uite, sacu-i gol acum…
De trei zile n-am mancat.