Sunteți pe pagina 1din 2

Ecosistemul Deltei Dunarii

Delta Dunarii este cel mai nou pamant romanesc format prin depunerea
aluviunilor (nisip, mâl) aduse de Dunăre. Este darul suprem pe care „frumoasa Dunăre
albastră îl face uscatului înainte de a-şi contopi apele sale, cu acelea ale Mării Negre”.
Delta Dunarii este cea mai reprezentativă delta din Europa şi una dintre cele mai
complexe din lume. În 1990 UNESCO a declarat Delta Dunării ca Rezervaţie a
Biosferei. Caleidoscop al unor peisaje mereu inedite, paradisul păsărilor şi trestiilor, al
puzderiilor de peşti - Delta Dunării este o regiune de mare frumuseţe turistică şi de un
real interes ştiinţific. Rezervaţia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5 între zonele
umede ale Terrei şi pe locul 2 în Europa, dar ca importanţă ecologică este a 3-a din
lume.
Un paradis natural se întinde la varsarea Dunarii în Marea Neagra, acolo unde
fluviul îsi încheie calatoria de 2 860 km.Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins
datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule
acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o
suprafata de aproape 5 640 km2, din care 3446 km2 se gasesc pe teritoriul Romaniei.
“Toată Delta e un ţinut pe care nu-l poţi numi nici uscat, nici apă…Suprafaţa
grindurilor e mult mai mică decât a apelor…şi totuşi ,când o străbaţi, nu vezi atât de
multă apă.”
În interiorul Deltei se găsesc peste 32 de tipuri de ecosisteme dintre care cele mai
importante sunt:
* ecosistemul apelor curgătoare: braţele Dunării, canale şi gârle;
* ecosistemul apelor stagnante: lacurile, canale împotmolite şi unele gârle;
* ecosistemul suprafeţelor mlăştinoase şi inundabile (al stufăriilor si plaurului);
* ecosistemul grindurilor: grinduri marine si grinduri fluviale
* incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatorii
piscicole
Stufărişurile înconjoară lacurile pe care cu timpul le invadează;
Un loc aparte în ecosistem îl ocupă formaţiunea de PLAUR, care este un amestec de
rădăcini, de stuf, ierburi, resturi organice şi sol, de obicei plutitor. Alãturi de stuf
întâlnim rogozul, menta, feriga de apã, cucuta de apã, troscotul, salcia piticã, precum si
plantele agăţătoare. Pe plaur trăiesc porcul mistret, câinele enot, bizamul, lutra, nurca,
vulpea.
“…Se pare că nu există în Europa un colţ mai cercetat de păsări .Aici e o răspântie
a păsărilor călătoare ,care se opresc la o gustare cât mai prelungită de peşte.” Delta
Dunarii supranumita si "Paradisul Pasarilor" este vizitata de peste 300 de specii de pasari,
dintre care 70 sunt din afara Europei (China, India, Egipt, etc). 176 de specii sunt
clocitoare, 103 neclocitoare; dintre clocitoare 44 sunt sedentare si 133 migratoare; cele
neclocitoare sunt oaspeti de iarna si de trecere primavara si toamna. 10 specii sunt
ocrotite de lege, unele fiind cunoscute ca "monumente ale naturii", deoarece sunt pe cale
de disparitie. Pasarile ocrotite se pot grupa in 2 clase dupa culoarea penajul: albe :
pelicanul comun si cret, lopatarul, egreta mare si mica, lebada muta si cantatoare;
policrome : piciorongul, ciocintors, califarul alb, califarul rosu, vulturul codalb.
Ştiaţi că...
 Delta Dunării este unica deltă din lume declarată rezervaţie a biosferei;
 Ca mărime, este a treia deltă din Europa;
 Delta Dunării este una dintre cele mai mari zone de ţinuturi umede din lume;
 În Rezervaţia Biosferei Delta Dunării trăiesc peste 350 de specii de păsări
protejate;
 În Delta Dunării trăieşte cea mai mare parte a populaţiei europene de pelicani;
 Delta Dunării reprezintă cea mai mare zonă de stufărişuri compacte de pe Pământ;
 Pădurea Letea este cea mai veche rezervaţie naturală declarată, din România;
 Peste jumătate dintre speciile de păsări din Rezervaţia Munţii Măcinului sunt
,,rare’’ sau pe cale de dispariţie. Printre acestea se numără: uliul cu picioare scurte,
uliul păsărar, şoimul dunărean, ciocănitoarea de munte, dumbrăveanca, şorecarul
comun, şorecarul mare;
 Marin Sorescu a scris o fabul hazlie despre delta si despre ispravile vietatilor de
acolo;
 Este numita “Paradisul pasarilor” si “tara apelor”
Nufarul galben, de o importanţă excepţională pentru depunerea icrelor animalelor
acvatice. Stomatele sunt pe suprafaţa lucie a frunzelor polenizarea o asigură insectele,
fructul se coace în adânc iar seminţele plutesc. Seminţele nuferilor sunt agreate de păsări.
Pădurile din Deltă (Letea şi Caraorman ) au o înfăţişare deosebită.Sunt formate
mai ales din plop alb ,frasin şi sunt bogate în liane :iedera ,curpenul ,viţa de vie
sălbatică...plante care contribuie la aspectul de pădure tropicală.
Pe braţele Dunării intră din mare scrumbiile şi sturionii ,de la care se obţin
vestitele icre negre.Aceşti peşti valoroşi se adaugă la cele 60 de specii care trăiesc în
apele Dunării,printre care se numără şi crapul , plătica ,linul ,somnul ,şalăul.