CUPRINS

EVOLUŢIA ŞI FORMELE
BANILOR…………………………………....………......2

Masa monetară sau bănească………………………………………….3

Puterea de cumpărare a
banilor …………………………………………..4

Cererea de bani………………………………………………………...5

Oferta de moneda…………………………………………......6-7

ECHILIBRUL PIETEI MONETARE……………………………….8

AGREGATE MONETARE…………………………………………………………………….9

BĂNCILE SI CREDITELE………………………………………10-11

POLITICA MONETARA IN REPUBLICA MOLDOVA……………12-14

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………...15

1
 „Banii sunt roţile care pun în mişcare roata lumii”
(Tudor Musatescu)

BANII ŞI PIAŢA MONETARĂ

Banii sau moneda reprezintă ansamblul mijloacelor de plată utilizate în tranzacţii,

sunt un intermediar în actele de schimb, etalon al valorii şi mijloc de păstrare a
valorii.

EVOLUŢIA ŞI FORMELE BANILOR

Au aparut cu peste doua mii de ani in urma si au suferit ample schimbari,
astazi prezentandu-se sub mai multe forme. In acceptiunea zilelor noastre, banii
desemneaza moneda metalica, bancnotele, moneda scripturala (banii aflati in
conturile de la institutiile financiar-bancare) si alte instrumente sau bunuri (metale
pretioase in special) avand denumiri si forme specificie diferite de la o tara la alta
tara, care sunt general acceptate ca mijlaoace pentru schimburi si plati.

1. Bunurile etalon – diferite obiecte folosite ca intermediar (piei de animale,

cereale, bucăţi de metal, chiar scoici). Dintre acestea s-au detaşat metalele
preţioase, aurul şi argintul (care au valoare mare într-un volum mic şi rezistenţă la
trecerea timpului, omogenitate)

2. Moneda (în Antichitate şi În Evul Mediu) - bucăţi standardizate de aur sau de

argint (cu aceeaşi greutate, mărime, formă şi valoare), marcate cu însemne speciale
pentru a fi recunoscute ca bani. Emisiunea monetară era un atribut al statului.

3. Bancnotele sau biletele de bancă (apar în sec. XVI-lea), reprezentând hârtii de

valoare la purtător emise de bănci. Băncile primeau în păstrare bani-aur şi, în
schimb, emiteau un înscris, bancnota, prin care confirmau depozitul. La cerere,
înscrisurile puteau fi preschimbate în monedă-aur (convertibilitate în aur sau
argint). Treptat, dreptul de a emite bancnotă, cu statut de monedă naţională, a
revenit unei singure bănci, numită bancă centrală sau bancă de emisiune. Banca
centrală emite şi moneda divizionară, adică piese de metal (din aliaje speciale)
reprezentând subdiviziuni ale bancnotelor.

4. Moneda de cont sau banii scripturali - bani aflaţi în conturile bancare şi care
pot fi transferaţi, la ordin, dintr-un cont în altul.

2
PIAŢA MONETARĂ - CEREREA ŞI OFERTA DE MONEDĂ
1.Masa monetară sau bănească
Suma de bani aflata in circulatie intr-o economie, adica suma diferitelor
forme sub care se prezinta banii detinuti de agentii economici la un moment dat
reprezinta masa baneasca sau masa monetara care permite derularea
tranzacţiilor.(si se noteaza cu M).

Aceasta se prezinta sub urmatoarele forme:

o M1 - bani in numerar (monede si bancnote);

 M2 – bani scripturali (aflati in conturi si posibili de utilizat fara

restrictii);
Banii scripturali sunt utilizaţi pe scară largă în tranzacţiile dintre
agenţii economici, plăţile făcânduse cu cecuri sau cu cărţi de credit.
Folosirea banilor de cont s-a extins foarte mult datorită
avantajelor pe care le prezintă: plăţile se efectuează rapid, în
condiţii de siguranţă şi cu costuri reduse, şi se transformă în
numerar.

o M3 – bani in conturi, de genul economiile populatiei la termen si altfel

conditionate, depozite in valuta ale rezidentilor;

 M4 – alte instrumente – actiuni, obligatiuni, bonuri de trezorerie etc.

Suma componentelor M constituie lichiditatea (totala) – totalitatea

mijloacelor mobilizabile pentru a asigura derularea activitatilor economice si
mersul normal al afacerilor intr-o tara.
Una din modalitatile de calcul a marimii M foarte raspandita este:
M = P . y/V
unde: M - masa monetara;
y - cantitatea bunurilor care fac obiectul tranzactiilor
V - viteza de rotatie a monedei (numarul de operatii de vanzare –
cumparare si plati realizate cu o unitate monetara intr-o perioada data).

3
2. Puterea de cumpărare a banilor

-reprezintă cantitatea de bunuri care poate fi cumpărată cu o

unitatemonetară sau cu o anumită sumă de bani.
Dacă ne referim la puterea de cumpărare pe plan intern,ea poate fi
interpretă sub trei forme.

• Puterea de cumpărare a unei unităţi monetare (leu, euro, dolar…)

reprezintă cantitatea dintr-un buncare poate fi cumpărată cu o
unitate monetară (leu, euro, dolar…), adică inversul
preţurilor: Pcum=1/P sau Pcum= Q/VM , ştiind că MV = PQ;

• Puterea de cumpărare a veniturilor menajelor, a salariilor în

special,care nu este altceva decâtsalariul real, aşa cum s-a văzut într-
un capitol precedent:SR = SN/P;

• Puterea de cumpărare a masei monetare exprimă cantitatea totală de

bunuri şi servicii (Q) care poatefi procurată cu întreaga masă
monetară existentă în circulaţie (M) la dispoziţia tuturor
agenţilor nonfinanciari; în fapt este masa monetară reală, adică
este masa monetară nominală corectată cu
evoluţia preţurilor (P): PcM = M/P.
În acest capitol, ca şi în cel despre inflaţie, prezintă un mai mare interes
această formă, masa monetară fiind o mărime macroeconomică.
Puterea de cumpărare externă este utilizată pentru determinarea
cursului valutar, care poate fi definit ca fiind preţul unei monede
naţionale exprimat într-o altă monedă (valută), cu care se compară
valoric
.

4
3. Cererea de bani
Banii sunt necesari si deci ceruti pentru ca folosesc drept instrument de
schimb (plata) si instrument de rezerva.

Cererea de moneda (bani) – este cantitatea de moneda pe care agentii

economici doresc (au nevoie) sa o detina in conditiile unei anumite dobanzi (rate a
dobanzii). Dobanda este costul optiunii pentru a pastra (avea) bani (moneda) in
numerar.

Cererea de moneda decurge din:

- volumul tranzactiilor din activitatile care trebuie finantate de unitatile economice

dintr-o tara (consum, productie, investitii etc.):

- necesitatea constituirii de rezerve – ca masura de prevedere intrucat banii reprezinta

o valoare care poate fi schimbata oricand pe alte bunuri si nu numai;

- mobiluri (scopuri) specualtive. Mai ales in tarile cu un mecanism bursier dezvoltat

aceasta cerere variaza in raport invers cu rata dobanzii. Cand dobanda creste cererea
de bani in acest scop scade si invers.

Purtatorii cererii de moneda sunt: intreprinderile pentru a-si finanta

activitatile, trezoreria statului pentru a finanta activitatile adminstratiilor publice (si
deficitul bugetului de stat), bancile si alte institutii financiare care au nevoie de
credite de la populatie pentru a finanta proiecte de diferite feluri.

Banii pastrati, indiferent din ce motiv, in numerar in afara sistemului bancar,

nu aduc nici un venit. Daca insa sunt depusi in sistemul bancar beneficiaza de
dobanda. In acest sens, dobanda este considerata pretul banilor.

Cererea de bani creste sau scade odata cu variatia nevoilor determinate de

cele trei cauze. O influenta deosebita asupra cererii de bani are si cresterea preturilor
sau diminuarea acestora.

5
4. Oferta de moneda

Evolueaza in foarte stransa legatura cu cererea de moneda, adica la impulsul cererii.

Ofertantii de moneda sunt:

- banca nationala – numita adesea si banca centrala sau de emisiune. Aceasta

ofera resursele banesti necesare statului. Mecanismul acestei operatii: la cererea de
credit a guvernului, banca centrala emite bonuri de tezaur (hartii de anumite valori
purtatoare de dobanzi „interesante”. Bancile comerciale si nu numai cu banii
disponibili pe care-i au cumpara (subscriu) asemenea bonuri pentru a beneficia de
dobanda. In aceasta relatie, bancile respective sunt in situatia de creditori, iar sumele
pe care banca nationala le plateste bancilor subscriptoare constituie de fapt oferta de
bani care prin intermediul lor se „difuzeaza” in economie. Bonurile de tezaur
subscrise bancilor pot fi revandute in anumite conditii bancii nationale.

Banca nationala ofera moneda si contribuie la cresterea masei monetare si prin

cumpararea de devize straine (bani si alte valori) necesare agentilor economici
nationali in relatiile lor cu exteriorul sau ca rezerva;

Tot banca centrala, in anumite conditii, la cererea bancilor comerciale pune la

dispozitia acestora sub forma de credit sume, pe care bancile respective le pot da la
randul lor sub forma de credit altor agenti economici;

- trezoreria statului – prin:

a) cheltuirea sumelor primite de la banca nationala, sume care s-au constituit

prin emisiunea de bonuri de tezaur ce au fost vandute bancilor comerciale sau, altfel
spus au fost subscrise de bancile comerciale;

b) utilizarea propriei monede intrucat are acest drept;

- bancile comerciale care ofera sau creeaza moneda scripturala acordand

credite celorlalte categorii de agenti economici. Mecanismul specific acestui gen de
oferta este denumit multiplicatorul creditului – multiplicatorul ofertei de bani
sau multiplicatorul monetar.

Capacitatea bancilor comerciale / de a oferi moneda prin creditarea celor ce

au nevoie de bani este limitata de banca centrala prin constituirea unor rezerve
obligatorii. Din disponibilitatile pe care le au si pe care le-ar putea oferi pe piata sub
forma de credite, bancile trebuie sa depuna la banca centrala o cota procentuala ca
rezerva obligatorie pe care n-o pot folosi ca oferta. Prin cresterea acestei rezerve se
restrange capacitatea de a se crea moneda si deci se diminueaza oferta si invers.

6
 In acest gen de operatii sunt implicati in primul rand deponentii / unitatile
economice (agentii) de orice fel si in primul rand populatia sau menajele care au
surplus de bani sau economii pe care ii pastreaza (depun) in bancile comerciale si-i
pot folosi cand au nevoie. In al doilea rand, sunt implicati cei ce au nevoie de bani
(oricine ar fi acestia) si pentru aceasta solicita credite bancilor comerciale.

Multiplicatorul monetar exprimă variaţia masei monetare ce rezultă din variaţia

unei u.m. introdusă în sistemul bancar sub formă de numerar (bază monetară).

Multiplicatorul monetar

Operatii Depozite Credite Rezerva

obligatorie (20%)

1 100 80 20

2 80 64 16

3 64 51,2 12,8

4 500 400 100

Mm = D/R = 100/20 = 5 ori

unde: D - depozitul; R - rezerva obligatorie

Numarul total al banilor retinuti in economie (H) este format din rezervele
bancare (R) si numeralul retinut de populatie (menaje sau gospodarii) (C).

R+C=H

Caracteristicile esentiale ale pietei monetare:

- are rolul de a regla cantitatea de moneda din economie si a compensa

excedentul de moneda cu deficitul diferitelor categorii de agenti economici;

- are un pret specific – dobanda;

- este extrem de fluida;

- are o mare capacitate de a influenta mersul economiei prin mixuri de politici

care pot fi grupate in doua mari categorii:

7
 a) politica banilor ieftini care are obiectul de a mari oferta de moneda in
scopul dezvoltarii economiei si in acest sens se diminueaza rata rezervei
obligatorii si se acorda diferite alte facilitati;

b) politica banilor scumpi prin care se restrictioneaza oferta de moneda sau

chiar se diminueaza pentru a evita inflatia in special prin masuri opuse
celor prevazute de politica banilor ieftini;

- echilibrul pe aceasta piata consta in mentinerea unui raport dinamic intre

cerere si oferta relativ apropiat astfel incat economia sa functioneze in conditii
normale;

- dezechilibrele pe aceasta piata au urmari complexe si caracter contagios

(determina dificultati in lant);

echilibrul este foarte greu de controlat data fiind interactiunea deosebit de activa a
acestei piete cu cea financiara si valutara.

5.ECHILIBRUL PIETEI MONETARE

Functionarea pietei monetare implica existenta unor raporturi de
proportionalitate intre masa monetara (oferta de moneda) existenta in economie si
cererea de moneda pe piata.

Conditia realizarii echilibrului pietei monetare

Echilibrul monetar de regula, este conceput, ca o stare a economiei,

caracterizata prin existenta unui raport de concordanta intre masa banilor in
circulatie si sumele de bani reclamate de efectuarea normala a operatiunilor
economice care se realizeaza prin intermediul monedei.

Conditiile de echilibru pe piata monetara se schimba continuu, ajungandu-se la

dezechilibru si apoi la un nou echilibru, printr-un mecanism concurential care
presupune schimbarea conditiilor de cerere sau oferta ce determina noi curbe ale
cererii si ofertei.

Cresterea cererii de moneda are ca efect sporirea atat a cantitatii de moneda pe

piata, cat si cresterea ratei dobanzii. Scaderea cererii de moneda are ca efect atat
scaderea cantitatii de moneda, cat si a ratei dobanzii.

8
6. AGREGATE MONETARE
În ultimele decenii, s-au produs modificări substanţiale în structura masei
monetare, crescând ponderea componentei semimonetare. Aşa se face că, în
limbajul de specialitate, termenul de masă monetară este înlocuit cu cel de
agregat monetar.
Un agregat monetar desemnează o structură distinctă a masei monetare şi
cvasimonetare, structură autonomizată prin funcţiile ei specifice, prin agenţii
specializaţi care emit anumite instrumente de plăţi, prin fluxurile economice reale
pe care le mijlocesc.
Agregatele monetare sunt clasificate în funcţie de gradul lor de lichiditate
crescândă şi se includ unele în altele în mod logic. În ţara noastră, masa
monetară în sens larg este formată din masa monetară în sens restrâns şi
cvasimonedă (economii ale populaţiei, depozite în lei la termen şi condiţionate,
depozite în valută ale rezidenţilor).
Agregatele şi indicatorii masei monetare. Structura masei monetare în R.
Moldova
Regruparea a c t i v e l o r s e r e a l i z e a z ă î n ma i mu l t e e t a p e , p r i n f i e c a r e
d e f i n i n d u - s e c â t e u n a g r e g a t , c a r e încorporează active cu grade de
lichiditate tot mai scăzute, desemnate cu iniţialele M1, M2, M3,M4,...Î n
ma j o r i t a t e a ţ ă r i l o r c u e c o n o mi e d e p i a ţ ă î n c a l i t a t e d e me c a n i s m
d e r e g l a r e a ma s e i monetare este utilizat agregatul monetar.Prin agregat
monetar se subînţelege un indicator ce caracterizează mărimea şi structura masei
monetare.
A g r e g a t e l e mo n e t a r e –
r e p r e z i n t ă u n a n sa mb l u d e a c t i v e mo n e t a r e , c u p r i nz â n d mijloacele
de plată (moneda efectivă, depunerile în conturi la vedere) deţinute de
agenţii ne-financiari rezidenţi, cât şi acele plasamente financiare care pot
fi transformate cu uşurinţă şirapiditate în instrumente de plată, fără riscul
pierderilor de capital.Particularitatea agregatelor monetare este de a se
îmbina una cu alta, precum păpuşileruseşti: agregatul mai mic este
conţinut în agregatul de talie imediat superioară şi tot aşa pânăcând
agregatul cel mai mare conţine pe toate celelalte.Criteriul după care sunt incluse
activele în agregatele monetare este cel al lichidităţii, al capacităţii de a se
transforma rapid în bani lichizi.

Structura masei monetare în Republica Moldova:Baza monetară:

M0-reprezintă banii în numerar emişi în circulaţie de către BNM,
exclusivnumerarul în casele băncilor şi în casa BNM.
M1 cuprinde M0+ depunerile la vedere ale persoanelor fizice şi juridice în băncile
comerciale;
M2 cuprinde M1+ depunerile la termen în băncile comerciale+ instrumente ale
pieţei monetare;
M3 cuprinde M2+ depunerile în valută străină
9
 7 .BĂNCILE SI CREDITELE

Băncile sunt instituţii financiare care:

 atrag banii disponibili de la populaţie şi de la diferiţi agenţi
economici  păstrează banii în depozite (funcţie pasivă) şi îi
restituie deponenţilor, la cerere;  acordă împrumuturi celor
care solicită credite (funcţie activă).
Băncile intermediază întâlnirea cererii cu oferta de moneda, colectează banii
disponibili existenţi la diferite persoane, cumulându-i şi acordându-i, sub formă de
credite, celor care au nevoie. Totodată, ele corelează scadenţele la depozite cu
cele la creditele acordate, astfel încât să efectueze plăţile solicitate de deponenţi.
Intermedierea financiară permite băncilor să obţină profit. Ele plătesc
deponenţilor dobândă şi, în acelaşi timp, percep dobândă pentru creditele
acordate. Dobânda percepută este mai mare decât cea plătită, astfel încât
banca să realizeze un câştig. Băncile obţin venituri şi din comisioanele şi tarifele
percepute pentru serviciile pe care le oferă clienţilor.
DOBÂNDA este suma de bani plătită pentru un credit solicitat, preţul
creditului. Este suma plătită de debitor creditorului pentru împrumut.
Rata dobânzii (d’) reprezintă suma plătită pentru un credit de 100 u.m. acordat
pentru 1 an, este o mărime procentuală anuală.
 Se modifică în funcţie de cererea şi oferta de credite, riscurile pe care le
presupune acordarea creditului, starea economiei. În general, rata dobânzii
este mare atunci când cererea de credite şi riscurile sunt mari, iar economia
parcurge perioade dificile.

Calculul dobânzii se face proporţional cu durata pentru care s-a acordat

creditul. Creditele se acordă pentru diferite perioade de timp:
- pentru o zi;
- între 2 şi 90 de zile;
- peste 90 de zile, de regulă până la un an.

Dobânda simplă este un procent din creditul

respectiv: D = C x d', D = dobânda pe 1 an; C =
creditul solicitat iar d' = rata dobânzii.

10
Dobânda compusă (pentru perioade de creditare mai mari de 1 an) se adaugă
creditului la anumite intervale de timp (se capitalizează) şi se calculează astfel:
D = Sn – C iar Sn = C(1+d’)n
Sn: suma datorată după n ani; C: creditul (suma împrumutată); d': rata dobânzii.
 Băncile pot acorda credite în limitele stabilite de banca centrală.

Rezervele obligatorii sunt cotă parte (procente) din valoarea sumelor depozitate
care nu pot fi oferite la creditare pentru siguranţa depozitelor bancare şi
menţinerea capacităţii de plată a băncilor.
 Constituirea de rezerve diminuează volumul creditelor acordate (dacă rezerva
obligatorie creşte, volumul creditelor acordate scade, şi invers, dacă rezerva
obligatorie scade, volumul creditelor acordate creşte).
 Mărimea rezervelor obligatorii este stabilită de banca centrală fiind
instrumentul prin care aceasta poate influenţa nivelul creditelor (creşterea
rezervei obligatorii limitează creditul şi, prin urmare, şi creşterea masei
monetare; invers, diminuarea rezervei determină creşterea masei monetare).

11
8. POLITICA MONETARA IN REPUBLICA MOLDOVA

Evoluţia indicatorilor monetari în luna

februarie 2018

În luna februarie 2018, baza monetară s-a micșorat cu 917.0 mil. lei (2.4 la sută)
față de luna precedentă și a constituit 37185.7 mil. lei. Scăderea bazei monetare a
fost determinată de micșorarea uneia dintre contrapartidele acesteia, și anume
a activelelor externe nete cu 947.3 mil. lei (2.2 la sută), în timp ce activele interne
nete au crescut cu 30.3 mil. lei (0.6 la sută).
Masa monetară M2 a crescut cu 405.0 mil. lei sau cu 0.8 la sută față de luna
ianuarie 2018 și a constituit 53224.5 mil. lei, cu 14.5 la sută mai mult față de
perioada similară a anului precedent.
Masa monetară M3 s-a majorat cu 513.1 mil. lei (0.7 la sută), fiind cu 9.8 la sută
superioară celei din luna februarie 2017.
Analiza componentelor masei monetare (M3) arată că majorarea acesteia pe
parcursul lunii februarie 2018 a fost generată de creșterea soldului total al
depozitelor cu 523.5 mil. lei, în timp ce agregatul monetar Bani în circulaţie
(M0) a scăzut cu 10.4 mil. lei (diagrama 1).
Diagrama 1. Agregatul monetar M3

12
De menționat că, agregatele monetare Bani în circulație (M0) și Masa monetară
(M1) au crescut față de luna februarie 2017 cu 12.2 și cu 20.5 la sută, respectiv.
Soldul depozitelor în moneda națională s-a majorat cu 415.4 mil. lei și a constituit
34823.8 mil. lei, reprezentând o pondere de 58.7 la sută din soldul total al
depozitelor, iar cel al depozitelor în valută (recalculat în lei) a crescut cu 108.1
mil. lei, până la nivelul de 24468.1 mil. lei, având o pondere de 41.3 la sută
(diagrama 2).

Diagrama 2. Dinamica depozitelor

Majorarea masei monetare M3, pe parcursul perioadei de referință, din perspectiva

contrapartidelor sale, a fost determinată de creșterea activelor externe nete ale
sistemului bancar cu 656.8 mil. lei (1.0 la sută), în timp ce activele interne nete au
scăzut cu 143.7 mil. lei (1.6 la sută).
Soldul cererilor față de economie în luna februarie 2018 a scăzut cu 1135.8
mil. lei (3.0 la sută) din contul micșorării cererilor față de economie în moneda
națională cu 371.2 mil. lei (1.8 la sută), precum și a cererilor în valută (exprimate
în MDL) cu 764.6 mil. lei (4.5 la sută) (diagrama 3).
Diagrama 3. Dinamica cererilor față de economie

13
De menționat că, cererile fată de economie în valută, exprimate în USD, au
scăzut pe parcursul perioadei de referință cu 44.3 mil. USD (4.3 la sută).

Evoluția soldului cererilor față de economie în moneda națională a fost influențată

de scăderea soldului cererilor față de sectorul societăților comerciale nefinanciare
cu capital majoritar public, a soldului cererilor față de sectorul societăților
comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat și a soldului cererilor față de
mediul financiar nebancar cu 8.2 mil. lei (1.0 la sută), cu 421.1 mil. lei (4.0 la
sută) și cu 17.3 mil. lei (2.3 la sută), respectiv. În același timp, soldul cererilor față
de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) a crescut cu 75.4 mil. lei (0.9
la sută).

Totodată, micșorarea soldului cererilor față de economie în valută (exprimate în

MDL) a fost determinată de scăderea tuturor componentelor, și anume: a soldului
cererilor față de sectorul societăților comerciale nefinanciare cu capital majoritar
public cu 20.4 mil. lei (4.3 la sută), a soldului cererilor față de sectorul societăților
comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 592.1 mil. lei (3.8 la sută), a
soldului cererilor față de mediul financiar nebancar și a soldului cererilor față de
alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 28.0 mil. lei (3.5 la sută) și cu
124.1 mil. lei (27.6 la sută), respectiv.

14
 BIBLIOGRAFIE

Acte normative naţionale

1. Legislaţia Băncii Naţionale a Moldovei// www.bnm.md.

Lucrări Ştiinţifice
2. Kiriţescu,C. Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui.- Bucureşti: Editura
Enciclopedică,1997.- p.406

Surse statistice şi de date

3. Despre Banca Naţională a Moldovei// www.bnm.md.

4. Biroul Naţional de statistică// Comunicate de presă// www.statistica.md.

http://ro.scribd.com/doc/24722085/Piata-monetara

15