Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII

BUCURESTI
FACULTATEA CAI FERATE DRUMURI SI PODURI

DISCIPLINA:
INVESTIGATII RUTIERE COMPLEXE
REFERAT:
Condiții tehnice de calitate
pentru stratul de fundatie

STUDENT:
Calin Mariana
Anul II,
Master: IIT

Pag. 1
CUPRINS

CAPITOLUL 1. Substraturi constructive . Condiții tehnice de calitate.


CAPITOLUL 2. Straturi de fundatie. Condiții tehnice de calitate.

Pag. 2
CAPITOLUL 1.

Conditii tehnice de calitate pentru substratul constructiv

Substratul constructiv, reprezintă, după caz, un strat drenat, anticapilar, izolator sau
antigeliv, care este așezat pe pământul din patul drumului in scopul de a feri ristemul rutier sau
pământul de fundare de efecte daunatoare. Stratul anticontaminant (izolator) se executa din
nisip sau din geotextile, atunci cand nu se realizeaza strat de forma sau atunci cand straturile
de fundatie, respectiv celelate straturi de protectie, nu indeplinesc si acest rol.

Stratul izolant se executa din nisip sau din geotextile dim materiale refolosibile cu
scopul impiedecarii contaminarii stratului de fundatie cu pamanturi din patul drumului.

Straturile de protectie sunt asezate pe pamantul din patul drumului, in scopul de a feri
structura rutiera de unele efecte daunatoare. Straturile de protectie pot avea rol drenant,
anticapilar, antigel si anticontaminant, in functie de conditiile locale si de necesitati.

Stratul drenant se executa din balast in scopul colectarii si evacuarii apelor din
precipitatii care patrund în straturile de fundatie in timpul executiei sau ulterior, prin
acostamente, fisuri, crapaturi, rosturi etc. In acest scop, se vor lua masuri in vederea evacuarii
apelor din acest strat rutier în afara corpului drumului. Grosimea stratului drenant este de min
10 cm dupa compactare. Acest strat rutier se ia in considerare la calculul de dimensionare a
structurilor rutiere si grosimea lui se include in grosimea totala a structurii rutiere pentru
verificarea acesteia la actiunea înghet-dezghetului.

Stratul anticapilar se executa din balast cu o grosime de min 15 cm dupa compactare


si mai mare decât înaltimea capilara maxima. Si acest strat de protectie se ia în considerare in
calculele de dimensionare si de verificare la înghet-dezghet a structurii rutiere.

Grosimea stratului anticontaminant din nisip este de 7 cm dupa compactare si


nu se ia în considerare la dimensionarea structurii rutiere si la verificarea acesteia la actiunea
înghet-dezghetului. Stratul izolator din geotextile poate îndeplini si rol drenant, cu conditia

Pag. 3
executarii sale pana la taluzurile santurilor, caz in care cota sa va fi cu min 15 cm mai mare
decat cota fundului dispozitivului de scurgere a apelor de suprafata.

MATERIALE UTILIZATE

Nisipul pentru stratul izolant trebuie sa îndeplinească conditiile:

• continut de fractiuni sub 0.1 mm , max 14%

• coeficient de permeabilitate, k (cm/s), min 6x10-3

• conditia de filtru invers

Balastul pentru substratul de fundatie poate îndeplini si rol de strat izolator si anticapilar daca
satisface conditiile:

• continutul de nisip 0-4, peste 50%

• continut de fractiuni sub 0.02 mm, max. 3%

• continut de fractiuni 0-8 mm, (40 – 80)%

• granulozitate continua

• coeficient de neuniformitate, Un=d60/d10, min. 15

• coeficient de permeabilitate, k (cm/s), min 3.5x10-3

• înălțimea capilara maxima, H (cm), maxim grosimea stratului

Geotextilele realizate din materiale refolosibile pentru stratul izolant trebuie sa


îndeplinească urmatoarele condiții de calitate:

• masa pe unitatea de suprafața, 600 ...800 g/cm2

• continut de fibre naturale, max. 10%

• rezistenta la intindere, min 400N/5cm

• alungirea specifica la intindere, max. 50%

• coeficient de permeabilitate longitudinala și transversala, min 10-2 cm/sec.

Pag. 4
CAPITOLUL 2.

Conditii tehnice de calitate pentru straturi de fundatie

Stratul (straturile) de fundatie este situat între stratul de baza sau imbracamintea rutiera
si terenul de fundare, avand urmatoarele roluri:
- rol de rezistenta: preia eforturile unitare verticale de la stratul rutier superior, le
repartizeaza pe suprafete mai mari si le transmite stratului imediat inferior sau terenului de
fundare in limita capacitatii portante a acestora. In acest scop, straturile de fundatie trebuie sa
fie alcatuite astfel incat sarcinile statice sau dinamice din trafic sa fie preluate în asa masura
incat terenul de fundare sa nu fie solicitat peste limitele admisibile.
- o rezistenta stabila si o grosime suficienta pentru a repartiza cat mai uniform eforturile
unitare verticale pe terenul de fundare.

- deformabilitatea acestor straturi trebuie sa fie cat mai mica, cu atat mai mult cu cat
straturile superioare sunt mai subtiri si cu capacitate portanta mai redusa. Din acest punct de
vedere, o compactare ridicata a stratului de fundatie este garantia unei bune comportari in
exploatare a structurii rutiere.

Daca stratul superior de fundatie indeplineste si rolul stratului de baza, proiectarea si


executia acestuia trebuie sa se faca din materiale mai rezistente, deoarece primeste si solicitarile
transmise prin imbracamintea rutiera (socuri, vibratii, o parte din eforturile unitare tangentiale
etc.). De aceea, se evita sa se foloseasca în stratul superior de fundatie materiale pietroase din
roca slaba (calcare moi, sisturi si roci alterabile etc.);

- rol drenant: asigura drenarea si evacuarea apelor infiltrate in structura rutiera,


impiedicand stagnarea acestora la nivelul patului drumului. Acest rol este esential pentru
mentinerea constanta a capacitatii portante a structurii rutiere. Prezenta apei este deosebit de
daunatoare, ea provocand o reactie in lant ce conduce in final la distrugerea structurii rutiere;

- rol anticapilar: rupe ascensiunea capilara a apelor subterane. Acest rol este indeplinit
de straturi rutiere alcatuite din materiale granulare avand o grosime mai mare decat inaltimea
ascensiunii capilare a apelor subterane, amplasate pe terenul de fundare;

- rol antigel: impiedica patrunderea inghetului pana la nivelul pamantului din patul
drumului, recomandandu-se, in acest caz, folosirea în straturile de fundatie a unor materiale
negelive, cu o conductibilitate termica redusa;

Pag. 5
- rol anticontaminant (izolator): opreste patrunderea argilei din terenul de fundare spre
straturile rutiere superioare de rezistenta ale structurii rutiere.

Cele mai frecvente cazuri de nereusita in exploatarea straturilor de fundatie se datoresc


sensibilitatii la actiunea apei a materialelor din care acestea sunt realizate si contaminarii
straturilor rutiere din materiale necoezive cu argila din patul drumului.

Daca se exclude contactul cu apa al materialelor din patul drumului si din straturile
rutiere de fundatie, conditiile de rezistenta sunt satisfacatoare si se mentin corespunzatoare in
majoritatea cazurilor, intrucat eforturile unitare ce apar in straturile inferioare sunt relativ
mici.

Daca straturile de fundatie nu pot realiza unul sau mai multe din rolurile: drenant,
anticapilar, antigel si anticontaminant, se impune realizarea intre patul drumului si primul
strat de fundatie al unui strat de protectie.

Straturile de fundatie pot fi alcatuite din urmatoarele materiale:


• agregate naturale (nisip, balast, impietruiri existente)
• balast 0/63, balast - amestec optimal 0/63
• piatra sparta mare 63/90
• piatra sparta, piatra sparta - amestec optimal 0/63
• pamant stabilizat mecanic
• agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici (ciment)
• agregate naturale stabilizate cu lianti puzzolanici (zgura granulata de
termocentrala, tuf vulcanic macinat)
• blocaj de piatra bruta
Se pot considera straturi de baza sau fundatie si urmatoarele imbracaminti existente alcatuite
din:
• macadam
• macadam penetrat si semipenetrat
• macadam elementar
• mixtura asfaltica
• beton de ciment

Pag. 6
• pavaje din pavele normale, abnorme si calupuri
• pavaje din piatra bruta sau bolovani
Stratul de fundatie alcatuit din balast sau din agregate naturale stabilizate mecanic
se recomanda sa aiba o grosime de cel mult 30 cm.
Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast 0/63 sau balast amestec-optimal,0/63 cu
granula maxima de 63 mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie
sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau
elemente alterate.
Balastul 0/63 pentru fundatii rutiere trebuie sa îndeplinească urmatoarele condiții
tehnice:
• continut de fractiuni sub 0.02 mm, max. 3%

• granulozitate continua

• coeficient de neuniformitate, Un=d60/d10, min. 15

• echivalent de nisip, EN , min. 30%

• rezistenta la fragmentare Los Angeles, LA, max. 50%

Balastul- amestec optimal 0/63 pentru fundatii rutiere trebuie sa îndeplinească urmatoarele
condiții tehnice:

• continut de fractiuni sub 0.02 mm, max. 3%

• granulozitate continua,

• echivalent de nisip, EN , min. 30%

• rezistenta la fragmentare Los Angeles, LA, max. 30%

Condiții tehnice de calitate a stratului de fundatie:

• grosimea stratului de fundatie din balast sau din balast amestec optimal este cea din proiect,
cu abaterea limita la grosime ce poate fi de maximum +/- 20 mm.

• lãatimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este cea prevazuta în
proiect, cu abaterile limita la latime ce pot fi +/- 5 cm.
• panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea prevãzutã în

Pag. 7
proiect, denivelarile admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru
imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta. Abaterea limita la panta este +/-
0,4% fata de valoarea pantei indicate in proiect.
• declivitãile în profil longitudinal sunt conform proiectului, cu abaterile limitã la cotele
fundatiei din balast, fata de cotele din proiect de +50 /- 10 mm. In
cazul unor abateri > +20 cm, punctele respective se vor marca în teren pentru a se urmari ca la
cota superioara a stratului acoperitor (strat de fundatie superior sau strat de baza), in zonele
respective abaterea de la cota proiectata sa nu depaeasca 2 cm.
CONDITII DE COMPACTARE

Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea
urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin
incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13
-
1. pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III

% în cel putin 95% din punctele de masurare;

8% în cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si în toate punctele de


masurare la drumurile de clasa tehnica II si III;
- ppe
pentru
2. pentru drumurile din clasele tehnice IV si V

8%, în cel putin 93% din punctele de masurare;


5%, în toate punctele de masurare.

Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considerã realizata dacã valoarile

deflexiunilor masurate nu depãasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate în tabelul 1


(conform CD 31).
Tabel 1, CD 31:2002

Grosimea Valorile deflexiunii admisibile – Dadm (1/100 mm)

stratului de Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:


fundatie din Strat de Pamanturi de tipul (conform SR EN ISO 14688-1/A1)

Pag. 8
balast sau forma
balast amestec Conform Nisip prafos, Praf nisipos, Argila prafoasa,
optimal STAS 12253 nisip argilos praf argilos argila nisipoasa,
h (cm) nisipos,
(P3) argila prafoasa
praf argilos (P4) nisipoasa (P5)

10 185 323 371 411

15 163 284 327 366

20 144 252 290 325

25 129 226 261 292

30 118 206 238 266

35 109 190 219 245

40 101 176 204 227

45 95 165 190 213

50 89 156 179 201

Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectuate în scopul calitatii


executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului
de fundatie, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate
de 115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (Cv).

Uniformitatea executiei stratului de fundatie se considera satisfacatoare daca, la nivelul


superior al stratului de fundatie, valoarea coeficientului de variatie a deflexiunii este sub 35%.
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m
lungime astfel:
-
• în profil longitudinal, masuratorile se efectueazã în axul fiecãrei benzi de circulatie si nu
pot fi
mai mari de + 2,0 cm;
-
• în profil transversal, verificarea se efectueaza în dreptul profilelor aratate in proiect si nu
pot fi mai mari de + 1,0 cm.

Pag. 9
• in cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute se va face corectarea
suprafetei fundatiei.

Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm se realizeaza într-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect.
Fundatia din piatra sparta 40-80 mm, se realizeaza în doua straturi, un strat inferior
de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de minimum 12 cm, conform
prevederilor STAS 6400.
Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de formã sau realizarea unor
masuri de îmbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamânturi coezive,
stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm se va realiza în mod obligatoriu
pe un substrat de fundatie care poate fi:
-substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare;
-substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare.
Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, acesta preia si functia
de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si
masurile de evacuare a apei.
Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeazã urmãtoarele agregate:
a) Pentru fundatie din piatra sparta mare, 40-80 mm:
-
balast 0-63 mm în stratul inferior;
-
piatra sparta 40-80 mm în stratul superior;
-
split 16-22,4 mm pentru împanarea stratului superior;
-
nisip grauntos sau savura 0-8 mm ca material de protectie.
b) Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm
-
nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, în cazul când pamantul din patul drumului este
coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0-63 mm, pentru substratul
drenant;
-
Pag. 10
piatra sparta amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaza cand stratul superior este de
macadam sau de beton de ciment.
Agregatele trebuie sã provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Piatra sparta – amestec optimal 0/63 trebuie sa îndeplinească urmatoarele condiții tehnice:

• continut de fractiuni sub 0.02 mm, max. 3%


• granulozitate continua

• echivalent de nisip, în cazul utilizarii nisipului natural, min 30%

• rezistenta la fragmentare Los Angeles, LA, max. 30%

• rezistenta la acțiunea repetata a sulfatului de magneziu, max. 6% pentru split și max. 3%


pentru piatra sparta 40/63

Piatra sparta mare 40/63, 63/80 trebuie sa îndeplinească conditiile:


• rest pe sita superioara, max 5%
• trecere pe sita inferioara, max. 10%
• coeficient de forma, max. 35%
• continut de agregate moi, friabile, vacuolar, poroase, max. 10%
• continut de corpuri străine, max. 1%
• rezistenta la fragmentare Los Angeles, LA, max. 30%

• rezistenta la acțiunea repetata a sulfatului de magneziu, max. 3%

Condiții tehnice de calitate a stratului de fundatie din piatra sparta:

• abaterea limita la grosimea stratului poate fi de maximum ±20 mm.


• abaterile limita la latimea stratului pot fi ±5 cm.
• panta transversala a stratului de fundatie este cea a îmbracamintii sub care se executã,
prevazuta în proiect.
• abaterea limita la panta este ±0,4%, în valoare absolută si va fi mãsuratata la fiecare 25 m.
Pag. 11
• abaterile limitã la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi ±10 mm
Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63-80 trebuie compactate pana la realizarea

inclestarii maxime a agregatelor, care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de
aceeași natura petrografica, ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea
de circa 40 mm, aruncata în fata utilajului cu care se executa compactarea.
Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa
sufere dislocari sau deformari.
Straturile de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea
urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea în stare uscata maxima determinata prin
incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13:

- pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III

• 00%, în cel putin 95% din punctele de masurare;

• 8%, în cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi și în toate punctele de


masurare la drumurile de clasa tehnicã II si III;
-
• pentru drumurile din clasele tehnice IV si V

• 8%, în cel putin 93% din punctele de masurare;

• 5%, în toate punctele de masurare.

Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie din piatra sparta se


considerã realizata dacã valorile deformatiilor elastice masurate corespunzatoare tehnicii de
masurare cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman nu depasesc valoarea deformatiilor elastice
admisibile din tabelul de mai jos:

Clasa de trafic Nc, m.o.s. d adm


perioada de perspectiva de 15 0.01 mm
ani

Foarte uor sub 0,03 170

Uor 0,03 – 0,10 160

Mediu 0,10 – 0,30 150

Greu 0,30 - 1,00 140

Pag. 12
Excepional 1,00 – 3,00 130

Excepional >3,00 120

CARACTERISTICILE SUPRAFEEI STRATULUI DE FUNDATIE


Verificarea denivelãrilor suprafetei fundatiei se efectueazã cu ajutorul dreptarului de 3,00 m
lungime astfel:
- I
• în profil longitudinal verificarea se efectueazã în axul fiecãrei benzi de circulatie si
denivelarile admise pot fi de maximum ± 2,0 cm, fata de cotele proiectate;
• în profil transversal, verificarea se efectueazã în dreptul profilelor arãtate în proiect si
denivelarile admise pot fi de maximum ± 1,0 cm, fata de cotele proiectate.
În cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute se va face corectarea suprafetei
fundatiei.

Pag. 13
Pag. 14