Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT


KINETOTERAPIE LA DOMICILIU

Program de recuperare
prin hidrokinetoterapie
pentru copii cu Sindrom
Down

Elaborat: Sarban Viorel


Verificat: Prof. Dragu Mircea
CUPRINS:

I. HIDROKINETOTERAPIA -NOTIUNI
GENERALE ……………………..3

II. OBIECTIVE DE BAZA IN HIDROKINETOTERAPIE ………………..


…3
III. SCOPUL HIDROKINETOTERAPIEI……………………………….4
IV. PROGRAMUL DE
HIDROKINETOTERAPIE ……………………….4

V. REZULTATE OBTINUTE PRIN


HIDROKINETOTERAPIE ……………..6

VI. CONTRAINDICATIILE HIDROKINETOTERAPIEI …………………


6
VII. CONCLUZII……………………………………………………...7

2
I. HIDROKINETOTERAPIA -NOTIUNI GENERALE

Hidrokinetoterapia, metoda exercitiilor kinetice in apa , a luat o mare amploare in


special in perioada epidemiilor de poliomielita.
Azi hidrokinetoterapia face parte din programele de recuperare functionala
destinata celor cu: boli neurologice centrale si periferice, boli reumatismale, sechele
posttraumatice, afectiuni cardio-respiratorii( stari post-infarct miocardic, astm bronsic de
efort)

Exista doua modalitati de aplicare a hidrokinetoterapiei

 partiala- imersia unui singur membru sau segment de membru


 generala- imersia intregului corp

Hidrokinetoterapia partiala este utilizata aproape exclusive pentru cresterea


mobilitatii prin miscari passive, pasivo-active sau active.Se executa in cadrul bailor
partiale de maini sau de picioare.Efectele se datoreaza proprietatilor apei calde: sedarea
durerilor, relaxare musculara.

Hidrokinetoterapia generala se caracterizeaza prin imersia totala a intregului corp


in bazine individuale, in bazine mari collective sau piscine.

Utilizarea hidrokinetoterapiei se bazeaza pe doua fenomene: plutirea corpului si


rezistenta opusa de masa lichida pe anumite directii de miscare.

Plutirea este consecinta principiului lui Arhimede:

“ Un corp scufundat total sau partial intr-un lichid in repaus este impins cu o forta
verticala , orientate de jos in sus si este egala cu greutatea volumului de lichid dezlocuit
de corp.”
Plutirea corpului in apa se datoreaza diferentei dintre densitatea apei si densitatea
corpului uman.datrita acestui fenomen , hidrokinetoterapia permite utilizarea unor forte
musculare reduse pentru mobilizarea ortostatica si mers( in cazul leziunilor musculare
sau articulare ale membrelor inferioare), scaderea durerii articulare prin diminuarea
presiunilor intraarticulare.

3
II. OBIECTIVE DE BAZA IN HIDROKINETOTERAPIE

a.) educarea si reeducarea, corectarea posturii si aliniamentului corpului si a


segmentelor sale
b.) obtinerea relaxarii generale si locale, a decontracturii musculare,
inhibarea spasticitatii
c.) obtinerea si pastrarea unui tonus muscular adecvat activitatilor cotidiene
d.) mentinerea si cresterea progresiva a fortei si rezistentei musculare in
vederea realizarii mobilitatii, stabilitatii si a controlului motor
e.) recastigarea si marirea treptata a amplitudinii miscarii articulare pana la
unghiul maxim
f.) obtinerea si cresterea flexibilitatii, elasticitatii, si supletei
g.) educarea si reeducarea indemanarii, coordonarii si controlului echilibrului
si a abilitatii
h.) prevenirea posturilor si atitudinilor incorecte, corectarea acestora
i.) educarea si reeducarea sensibilitatii
j.) educarea si reeducarea lateralitatii, locomotiei, mersului independent
k.) prevenirea instalarii atrofiei musculare, osteoporozei

III. SCOPUL HIDROKINETOTERAPIEI

 Imbunatatirea capacitatii motrice generale


 Imbunatatirea functiei segmentului sau a segmentelor afectate(functional, active si
independent)
 Stimularea psihica

IV. PROGRAMUL DE HIDROKINETOTERAPIE

Programele au caracter individual , ele cuprinzand exercitii adaptate evolutiei


probabile a copiilor.Exercitiile fizice sunt combinate cu exercitii respiratorii care
antreneaza intreg trenul superior,inspiratiile fin profunde iar expiratiile facandu-se cu
forta si zgomot.Exercitiile respiratorii au un rol de “repaus activ”.

Durata unei sedinte de hidrokinetoterapie este de 40-45 de minute din care:


o 5 minute cuprinde incalzirea
o 30-35 minute partea fundamental
o 5 minute incheierea.

Inainte de intrarea in bazin pacientul este obligat sa faca dus!

I.Incalzirea

-la marginea bazinului


-pozitia initiala: stand
-coloana cervicala: -flexii si extensii
-rasuciri stanga respective dreapta
-inclinari laterale

4
-rotiri
-membrele superioare: -flexii si extentsii
-extensii cu arcuiri
-rotiri simultane si alternative
-flotari si semiflotari

-coloana lombara: -fletii si extensii


-extensii si aplecari
-inclinari laterale
-circumductii
-membre inferioare: -fandari inainte, inapoi, lateral
-genuflexiuni
-ridicari pe varfuri, baretele sus, usoare arcuiri laterale
-sarituri ca mingea
-forfecari( din pozitia sezand)

II.Partea fundamentala

 Invatarea miscarilor pe uscat prin metode pasivo-active si active


 Invatarea miscarilor in apa

Exercitii

1. Plutirea

-pacientul este intins pe apa in decubit dorsal, capul in sprijin pe umerii


terapeututlui, aflat si el in apa.
-urmeaza o inspiratie fortata cu mentinerea aerului in piept cat mai mult timp.
-dupa inspiratie capul pacientului nu mai este sprijinit de catre kinetoterapeut
ci este lasat sa pluteasca usor pe apa impreuna cu corpul care trebuie sa fie cat
mai relaxat
-plutirea corpului pe apa se datoreaza diferentei dintre densitatea apei si
densitatea corpului uman
-utilizeaza forta musculara redusa pentru mobilizarea articulara
-creste capacitatea de relaxare musculara in postura ortostatica
-scade durerile articulare prin diminuarea presiunilor intraarticulare
-fenomenul de plutire poate fi accentuate cu ajutorul unor plute
-in bazinele cu apa sarata sau minerala se poate obtine un grad mai mare de
flotatie deoarece cu cat densitatea apei este mai mare cu atat flotatia este mai
usoara

2. –pacientul in decubit ventral


-cu pluta, priza pe partile laterale distale
-miscare de picioare bras
-12 lungimi de bazin

3. –pacientul in decubit dorsal


-bratele executa o miscare simultana sus-lateral-jos
-picioare bras

5
-6 lungimi de bazin

4. –pacientul in decubit dorsal


-bratele in prelungirea corpului
-picioare craul
-4 lungimi de bazin

5. -procedeu craul
-4 lungimi de bazin

III. Revenirea dupa efort

 Prin exercitii de revenire propriu zise


 Prin joc

Exercitii de revenire propriu zise:

1.serii de scufundari cu expiratie completa sub apa

2.impingere de la margine cu plutire pe spate si revenire prin pedalare usoara cu


brate si picioare

3.mers prin apa cu expiratie si inspiratie ampla

4.pedalare cu bratele si cu picioarele in decubit dorsal

Revenirea dupa efort prin jocuri

1.lovirea apei cu palma prin stropirea partenerului

3. “lupta cocosului” – se grupeaza doi cate doi, unul dintre ei se aseaza pe


umarul celuilalt, pierde perechea a carui partener de pe umeri cade in apa.

Programul de hidrokinetoterapie trebuie inclus in programa de reabilitare a


copiilor cu sindrom down de cel putin 2 ori pe saptamana.
Pe langa acesta se indica si o dieta adecvata.

V. REZULTATE OBTINUTE PRIN HIDROKINETOTERAPIE

 Plutirea
 Coordonarea miscarilor cu respiratia
 Inotul pe spate
 Procedeul bras
 Procedeul craul
 Socializare cu alti copii( autisti, diskinetici, spastici)

VI. CONTRAINDICATIILE HIDROKINETOTERAPIEI

6
Hidrokinetoterapia are putine contraindicatii absolute, amintim doar
afectiunile dermatologice si starea febrile.Contraindicatiile relative sunt date de
unele afectiuni cardiovasculare, varsta avansata, hipotensiune arteriala.

VII. CONCLUZII

Copii care sufera de Sindrom Down sunt totusi capabili sa invete, dar au
nevoie de mai mult timp din cauza retardului mintal.Au probleme in mentinerea
concentrarii atentiei mai mult timp, este aproape imposibil de a le mentine atentia
asupra unei miscari mai mult de cateva momente.

Invatatul este facilitat daca ei se afla intr-un mediu unde se simt iubiti si
unde nu se simt inferiori celor din jur deoarece sunt afectivi, sociabili,sensibili la
frumos Schimbarile bruste, inexplicabile care se petrec in jurul lor ii pot afecta.

Invatarea unor deprinderi si competente prioritare pot fi invatate prin:

 Jocuri de constructie
 Jocuri puzzle
 Jocuri educative(alfabetul)
 Betisoare, numaratoare
 Jetoane cu numere si cifre insotite de imagini
 Vizionare casete cu desene animate, filme educative
 Confectionare de materiale artistice
Dezvolta memoria vizuala

Educatia senzoriala: tactila


vizuala
auditiva

Educatia senzoriala tactila:

 Informatiitactile- formarea unor gesture utile( a lua, a pune, a


inchide, a deschide)
 Identificarea proprietatilor materialelor(moale-tare, usor-greu, fin-
dur)
 Identificarea formelor
 Identificarea temperaturii diferitelor obiecte

7
Educatia senzoriala vizuala:

 Perceperea vizuala:-culoare
-forma
-dimensiune
 Aprecierea globala a cantitatii
 Pozitia spatiala
 Preceptia miscarilor

 Atentia vizuala(“Care este deosebirea?”)


 Implicatia semantica a imaginii si raportul dintre imagine si cuvant

 Mobilizarea vizuala- 5 cuburi colorate se arunca pe rand oe jos i se


cere copilului sa spuna care a fost ultimul cub aruncat

Educatia senzoriala auditiva:

 Perceptia auditiva, perceptibilitatea fenomenelor sonore, reactii de


orientare la sursele sonore
 Sunet muzical, zgomot, fluier
 Discriminare: zgomot si absenta zgomotului(“tuna-liniste”)
 Identificarea auditiva:-intensitate
-variatia intensitatii
-directia sunetului
-inaltimea sunetului
(“vorbesti tare-vorbesti incet”)
 Achizitia ritmului:- lent
-rapid
-mers in ritmuri diferite si oprire la
semnal sonor

Activitati matematice

 Numara corect crescator din unu in unu in limitele 0-10


 Verbalizeaza compararea folosind expresiile:mai mare, mai mic,
egal

In concluzie atat specialistii cat si rudele trebuie sa fie atenti san u le acorde mai mult
ajutor decat au intradevar nevoie, deoarece pot sa ii stimuleze negative.