Sunteți pe pagina 1din 4

IMPORTANŢA ERGONOMIEI ÎN PROCESUL DE PROIECTARE

“Design-ul nu este numai cum arată un obiect,


design-ul este funcţionalul obiectului.”
Steve Jobs

IMPORTANŢA ERGONOMIEI
ÎN PROCESUL DE PROIECTARE

Lector superior Elena MADAN

Universitatea Tehnică a Moldovei, Chişinău, R. Moldova

REZUMAT. Scopul acestui articol este de a evidenţia necesitatea unui studiu ergonomic la toate specialităţile ce
presupun proiectarea unui produs. Însuşi proiectantul este necesar să fie familiarizat cu sfera de activitate a
ergonomiei şi în momentul proiectării să nu necesite obligatoriu o colaborare cu specialistul în ergonomie, ci
însăşi să aplice datele puse la dispoziţie de aceşti specialişti care sunt reflectate în lucrările de specialitate. La
fiecare loc de muncă se execută anumite operaţii de muncă la care participă forţa de muncă, mijloacele de
muncă şi obiectele muncii. În cadrul locului de muncă, omul acţionează asupra obiectelor muncii prin
intermediul mijloacelor de muncă, iar activitatea de măsură se desfăşoară într-un anumit cadru ambiental fizic şi
psihologic. În general cel mai efectiv este să examinezi condiţiile de lucru de la caz la caz aplicând principiile de
bază a ergonomiei pentru a soluţiona sau a preveni o problemă. Câteodată nişte schimbări ergonomice minore
în design-ul echipamentului, locului de muncă sau a instrumentelor, pot duce la sporirea confortului, sănătăţii,
siguranţii şi productivităţii lucrătorului.

Cuvinte cheie: ergonomie, proiectare, condiţii de lucru, sănătate și productivitate.

ABSTRACT. The purpose of this article is to highlight the need for all specialties who involving the design of a
product to studying ergonomics. Even the designer should be familiar with the scope of ergonomics in the design
and not necessarily require collaboration with specialists in ergonomics, but itself to apply data provided by these
specialists which are reflected in the literature. Every job is running with certain operations work involving
workforce, means of work and work items. In the workplace, man acts on objects work by means of work and
activity of measurement takes place in a certain physical and psychological ambient environment. It is generally
most effective to examine work conditions on a case-by-case basis when applying ergonomic principles to solve
or prevent problems. Sometimes even minor ergonomic changes in the design of equipment, workstations or job
tasks can make significant improvements in worker comfort, health, safety and poductivity.

Keywords: ergonomy, design, work conditions, safety and poductivity.

În lumea modernă design-ul devine indispensabil mai bun cu privire la comoditatea la locul de muncă
oricărui produs. Şi totodată, în timp design-ul devine şi nu numai.
nu numai o formă aplicată, dar şi implicată în produs. Scopul acestui articol este de a evidenţia necesi-
Aceasta presupune un studiu mai detaliat, incluzând tatea unui studiu ergonomic la toate specialităţile ce
mai multe aspecte, precum: funcţionalitatea, necesi- presupun proiectarea unui produs (de orice categorie).
tatea unui astfel de produs, materialul utilizat, studii Pe parcursul mai multor zeci de ani specialiştii în
sociologice şi de pronosticare, creaţia de formă şi, ergonomie au făcut numeroase studii care pun în
nu în ultimul rând, comoditatea în utilizare. Cu evidenţă omul – ca măsură a tuturor lucrurilor,
studiul productivităţii şi comodităţii la locul de analizând fiziologia şi psihologia acestuia, atât mediul
muncă se ocupă ergonomia. Iar ergonomia, la rîndul care-l înconjoară cât şi mijloacele de care el se
ei, cuprinde un spectru larg asupra studiului muncii. foloseşte, pentru a-i oferi confortul necesar în diferite
Deseori disciplina este confundată cu antropometria condiţii de muncă sau odihnă. Studiile s-au reflectat
care se ocupă de dimensiunile umane. Aceasta se în numeroase monografii care cuprind grafice, tabele,
întâmplă deoarece ergonomia, fiind un obiect multi- date, concluzii care vin în ajutorul specialiştilor pro-
disciplinar, cuprinde şi aspectul antropometric, dar iectanţi, micşorând şi uşurând sarcina la proiectare.
nu se reduce la el, ci cuprinde şi studii psihologice, Dar cu părere de rău, nu la toate specializările este
sociologice, inginereşti, biologice, de protecţie a atrasă o atenţie corespunzătoare asupra acestei
muncii, de design ş.a.. Toate aceste aspecte este discipline, ceea ce duce la unele greşeli în momentul
necesar să fie analizate în complex, pentru un efect proiectării, şi ca urmare reproiectarea poate să

Buletinul AGIR nr. 3/2015 ● iulie-septembrie 47


INGINERIA – PREZENT ŞI VIITOR

presupună cheltuieli în plus, iar cîteodată să fie mai sus arată necesitatea ca însuşi proiectantul să fie
imposibil de executat. familiarizat cu sfera de activitate a ergonomiei şi, în
Conştientizarea ştiinţifică a acestor probleme a momentul proiectării, să nu necesite obligatoriu o
avut loc nu cu mult timp în urmă, parcurgând câteva colaborare cu specialistul în ergonomie, ci el însuşi
etape. Termenul de ergonomie a fost folosit pentru să aplice datele puse la dispoziţie de aceşti specialişti,
prima dată în anul 1857 de biologul polonez Wojciech care sunt reflectate în lucrările de specialitate.
Zostryebowski în studiul său Perspectivele ergonomiei Multitudinea de obiecte care ne înconjoară astăzi
ca ştiinţă a muncii, dar în limbajul comun de specia- face ca cerinţele faţă de aceste obiecte să crească,
litate a fost lansat mult mai târziu, în anul 1949, de respectiv calitatea produselor este în continuă creştere.
psihologul englez K.F.H. Murrell (de la Universitatea Aceasta reprezintă un fapt pozitiv pentru consuma-
Bristol – Anglia). Dacă la început a circulat sub diferite tor, dar totodată şi o problemă pentru producător.
denumiri în diferite ţări: în SUA – „Cercetarea facto- Calitatea reprezintă modul în care o firmă poate
rului uman”, în Anglia – „Ergonomia”, în Germania – supravieţui în contextul contemporan, respectiv
„Antropotehnica”, în Uniunea Sovietică – „Ergologia” într-o lume a concurenţei crescute şi a cererii tot mai
(de asemenea ea s-a mai numit ştiinţa muncii, sofisticate. Ea poate fi obţinută numai printr-o
psihologia muncii, chiar şi psihologie inginerească), îmbunătăţire continuă a performanţelor firmei şi o
astăzi denumirea ergonomie este acceptată de majo- pregătire adecvată a lucrătorilor, care trebuie să per-
ritatea specialiştilor. Deşi sensul etimologic este mai ceapă calitatea ca pe un element de competitivitate.
larg, el s-a circumscris la început tot mai mult unei Dar această percepţie devine posibilă numai dacă se
sfere care cuprindea numai lumea muncii mecanice, iau în consideraţie elemente de ordin social, politic,
efectuată cu ajutorul maşinilor [1, p.8]. economic, psihologic şi de piaţă şi se plasează
Ergonomia a început să se dezvolte ca specia- obiectivul realizării calităţii la nivelul întregului sistem.
litate profesională în cel de-al doilea război mondial. Respectiv, dacă o firmă doreşte să îşi ridice pro-
În aceea perioadă cerinţele unor sisteme de echipa- ductivitatea şi să confere o calitate înaltă produselor
ment militar mai complexe şi mai avansate au oferite de ea, această firmă trebuie să ridice nivelul
dezvăluit necesitatea unei înţelegeri sporite a posi- condiţiilor de muncă pentru angajaţii săi. Design-ul
bilităţilor şi a limitărilor oamenilor repartizaţi în şi ergonomia obiectelor sunt câteva din mijloace ce
rolurile de operatori în aceste noi sisteme complicate stau la dispoziţia firmelor pentru a-şi personaliza
şi costisitoare. Aceste studii au fost utile prin con- oferta proprie.
tribuţia la standardizarea dispozitivelor din cabina Privită din punct de vedere al obiectului pre-
pilotului şi la reducerea numărului de accidente. ocupărilor, ergonomia poate căpăta în acest caz două
Succesul acestor programe a condus la organizarea forme: ergonomia aplicată la proiectarea produselor
unor laboratoare pentru cercetarea factorilor umani (mijloace de muncă şi bunuri de larg consum),
în cadrul diferitelor specialităţi militare [2, p.17]. cunoscută sub denumirea de ergonomia produsului
Celelalte ramuri industriale, puse în faţa acestei şi ergonomia aplicată la proiectarea proceselor de
noutăţi şi a interesului armatei pentru ingineria producţie, cunoscută sub denumirea de ergonomia
factorilor umani, au început să organizeze labora- producţiei.
toare proprii de factori umani pentru a se asigura că La fiecare loc de muncă se execută anumite
echipamentul pe care îl dezvoltă este în conformitate operaţii de muncă la care participă forţa de muncă,
cu abilităţile omului de a-l stăpâni.
mijloacele de muncă şi obiectele muncii. În cadrul
În timp ce o mare parte dintre ergonomişti mai
locului de muncă, omul acţionează asupra obiectelor
lucrează la proiectarea echipamentului militar, apli-
carea metodologiei factorilor umani s-a extins într-o muncii prin intermediul mijloacelor de muncă, iar
mare varietate de domenii, printre care vehiculele activitatea se desfăşoară într-un anumit cadru ambien-
spaţiale, echipamentele educaţionale, sistemele medi- tal fizic şi psihologic.
cale, proiectarea de automobile, echipamentul de Privite din punct de vedere ergonomic, cele trei
comunicare. Se pare că nu există limite dincolo de elemente menţionate se găsesc în interacţiune, co-
care această nouă şi ştiinţă să nu poată fi aplicată cu munică unele cu altele şi urmăresc un scop comun,
succes. Oriunde există cerinţa integrării cu succes a deci formează un sistem, denumit sistemul „om –
eforturilor omului cu uneltele sau echipamentul pe mijloc de muncă (obiect) – mediu”.
care acesta trebuie să le manipuleze, există un rol Elementul principal al sistemului este omul. Pentru
pentru specialistul în ergonomie [2, p.17]. realizarea obiectivelor pentru care a fost creat
Este de asemenea cel mai bine ca specialistul în sistemul „loc de muncă” omul intră în interacţiune
ergonomie să fie un membru al grupului de proiectare cu: mijloacele de muncă, mediul ambiant fizic şi
decât un consultant care se limitează să critice mediul ambiant psio-fiziologic [1, p.12].
eforturile colegilor săi în inginerie. Aceasta deoarece În general cel mai eficient este să examinezi con-
este mult mai simplu să proiectezi corect un sistem diţiile de lucru de la caz la caz, aplicând principiile
decât să-i convingi pe ingineri să modifice un proiect de bază a ergonomiei pentru a soluţiona sau a
care a fost deja definitivat [2, p.25-26]. Cele expuse preveni o problemă. Câteodată nişte schimbări ergo-

48 Buletinul AGIR nr. 3/2015 ● iulie-septembrie


IMPORTANŢA ERGONOMIEI ÎN PROCESUL DE PROIECTARE

nomice minore în design-ul echipamentului, locului figuraţii etc., iar în caz de necesitate a măririi
de muncă sau instrumentelor pot afecta confortul, informaţiei se recurge la prezentarea auditivă, unde
sănătatea, siguranţa şi productivitatea lucrătorului sunt utilizate dimensiunile sunetului – intensitatea,
[4]. Următoarele situaţii sunt câteva exemple ale frecvenţa, durata şi direcţia sunetului, sau în cazuri mai
schimbărilor ergonomice care, dacă ar fi implemen- rare se recurge la prezentarea senzorială a informaţiei
tate, ar putea aduce la îmbunătăţiri semnificative: (vibraţii) [1, p.40]. Un exemplu bun poate fi telefonul
– raţionalizarea metodei de muncă, astfel ca modern care include toate aceste trei componente.
omul să-şi desfăşoare majoritatea mişcărilor în Unul dintre cei mai importanți factori ale pro-
apropierea planului său de simetrie, cu antrenarea pe gresului tehnic şi al înnoirii în societatea noastră îl
cât posibil a unor mase musculare cât mai reduse şi constituie pătrunderea computerului în cele mai vari-
într-o poziţie normală, firească, a corpului, evitând ate domenii ale vieţii economice şi sociale, culturale
eforturile statice timp prelungit. şi manageriale.
– conceperea ergonomică a sculelor, dispozitive- Cea mai frecventă problemă cauzată de computer
lor şi verificatoarelor, astfel încât utilizarea acestora o reprezintă disconfortul vizual, care duce la reduce-
să asigure consumuri minime de energie umană şi rea productivităţii. Mediul de lucru cu computerul
eficacitate sporită; este determinat de o serie de factori fizici, cum ar fi:
– degrevarea mâinilor de operaţii care necesită iluminatul, poziţia utilizatorului, amplasarea com-
efort fizic însemnat prin realizarea de dispozitive puterului, zgomotul, calitatea aerului.
ajutătoare, mecanizarea operaţiilor etc.; Ergonomia vine cu câteva măsuri pentru diminu-
– economia de efort pentru munca fizică – se area stresului vizual: displayuri plate bidimensionale,
realizează atunci când metoda de muncă asigură că limitarea contrastului – o cameră fără diferenţe mari
muşchii şi ligamentele determină poziţia corectă a de luminozitate, caracterele negre pe fundal alb care
corpului în timpul efortului pentru a exercita forţa asigură confortul vizual maxim, înălţimea recoman-
solicitată (ex. la manipularea greutăţilor); dată pentru caractere fiind între 2,5 mm şi 3,00 mm,
– utilizarea frecventă a zonei normale de muncă tastaturile proiectate ergonomic, ochelarii speciali
pentru activităţile care necesită concentrare, îndemâna- pentru computer, distanţa de la care se priveşte
re deosebită, atenţie sau solicitare intensă a vederii;
ecranul monitorului (47-70 cm), computerul trebuind
– degajarea pe cât posibil a mâinilor executantu-
să fie aşezat pe un suport mobil care să permită
lui de activităţi neproductive (ex. ţinerile) prin
reglarea poziţiei etc. [5]
conceperea de dispozitive speciale;
Ergonomia are o importanţă foarte mare la locul
– ori de câte ori este posibil trebuie utilizată gra-
vitaţia; de muncă. Un scaun ergonomic care să respecte
– orice metodă de muncă trebuie să ţină seama curburile fiziologice ale coloanei vertebrale, care să
obligatoriu de asigurarea securităţii muncii. fie reglabil, stabil, ușor manevrabil şi un loc de
Aplicarea principiilor şi regulilor practice ale muncă amenajat corect, ţinând cont de funcțio-
economiei de mişcări constituie o cerinţă ergono- nalitate şi confort sunt importante pentru sănătatea
mică a organizării muncii, un mijloc de eficientizare angajatului. O postură sănătoasă şi obiceiuri corecte
a muncii în condiţiile unor consumuri energetice vor avea efecte benefice în timp.
umane optime [1, p.18]. În concluzie, aş vrea să menţionez, încă o dată,
Un fenomen specific pentru etapa actuală – auto- necesitatea studiului ergonomic în toate sferele de
matizarea tot mai completă a proceselor tehnologice proiectare, deoarece ergonomia presupune soluţii la
şi mărirea continuă a capacităţii instalaţiilor industri- întrebările care apar în timpul proiectării şi, respectiv,
ale – ridică pentru ergonomie o serie de probleme o îmbunătăţire a locului de muncă ce duce la o
teoretice şi practice noi, printre care şi cele legate de productivitate mai înaltă şi la progres în toate sferele
recepţia şi prelucrarea adecvată a informaţiei. Una de activitate a omului.
din probleme este strâns legată de tendinţa spre
miniaturizarea aparatelor de măsură şi control, ten-
dinţa impusă de necesitatea încadrării unui număr REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
mare de surse informative într-un spaţiu limitat al
tabloului şi pupitrului de comandă pentru a se evita [1] Madan Elena, Poborschi Valeriu, Ergonomia şi estetica
industrială: Note de curs, Editura UTM, Chişinău, 2011.
mărirea excesivă a acestuia. Miniaturizarea surselor
[2] Joseph L. Seminara, Ergonomia în SUA şi în România, în
informative presupune nu numai o micşorare a di- Colecţia Progrese. Direcţii. Tendinţe. Ergonomie, Editura
mensiunilor acestora, ci şi găsirea unor noi forme de CIDSP, România, 1972.
prezentare a datelor [3, p.87]. [3] Elena Popescu-Neveanu, Studii de perfecţionare a
Informaţia recepţionată de către om trebuie să aibă prezentării informaţiei, în Colecţia Progrese. Direcţii.
o anumită semnificaţie, realizată prin codificare. Tendinţe. Ergonomie, Editura CIDSP, România, 1972.
[4] http://training.itcilo.it/actrav_cdrom2/en/osh/ergo/
Codificarea se realizează utilizând dimensiunile stimu- ergonomi.htm
lilor: prezentarea vizuală a informaţiei se realizează [5] http://www.protectia-muncii-euramis.ro/componenete-it-
prin formă, mărime, poziţie, culoare, lumină, con- pentru-ergonomia-muncii-la-birouri/

Buletinul AGIR nr. 3/2015 ● iulie-septembrie 49


INGINERIA – PREZENT ŞI VIITOR

Despre autor

Lector superior Elena MADAN


Universitatea Tehnică a Moldovei, Chişinău, R. Moldova
Designer, Magistru în design, absolventă a doctoranturii AŞM, lector superior, autor a 14 publicaţii ştiinţifice. Este
absolventă a Universităţii Tehnice din Moldova, specialitatea „Design Industrial”. Participantă la concursuri, la
expoziţii de specialitate naţionale şi la conferinţe ştiinţifice din ţară şi din străinătate. Titular al cursurilor
„Machetarea”, „Ergonomia şi estetica industrială”, „Designul ambalajului” şi „Designul mobilierului şi produse
finite din lemn”. Note de curs la disciplina „Ergonomia şi estetica industrială”, publicaţii metodice, „Designul
mobilierului şi produse finite din lemn”.

50 Buletinul AGIR nr. 3/2015 ● iulie-septembrie