PELETELEDINLEMN SI BIOMASAAGRICOLA

o forma de energie ecologica si regenerabila'

Material sintetic de prezentare drept argumentatie, la adresa inaintata

catre AFM de catre Patronatul Producatorilor de Peleti din Romania

V I Z I UN E
O politicaenergeticapoatedevenieficientape termen lung,doar daca este
bazatape surse sustenabilede caldurasi energie.
Biomasa,in specialpeletiidin lemn,SeVa impunesi in Romania,ca o Sursa
de bazain anii ce vor veni.Solutiilede producerea energieibazatepe
biomasasunt mai eficientedecat cele rezultatedin exploatareaenergiei
eolinesau solare,si nu au practiclimitarigeografice.Potentialul energetical
biomaseidepasestede pesteopt ori necesarul global al Terrei.
In Comunitatea Europeana,politicilesi practicileenergeticeale unortari ca
Austria,Germania,Suedia,Danemarca,Franta,ltaliasunt o dovadain sensul
celorde mai sus. Cifrelede maijos demonstreaza tendinteleenergeticede
viitorin Europa.

in UE in anul 2010
Energiaelectricaprodusadin resurseregenerabile

primara
Eneroia Enerqiaelectrica(TWh)

Eoliana BO
Hidrode mare 300
putere
H i d r od e mi ca 55
putere
Fotovoltaica 3
Biomasa 230
Geotermala 7
Sursa:CarteaAlba:energiepentruviitor

In plus,o politicaenergeticacoerentatrebuiesa promoveze solutiilecaretin

seamade factorulecologic,pentrua generao diminuare a efectuluide serasi
o imbunatire a mediului natural.
Piatapeletelor, legatede depozitare
datoritaavantajelor si manipulare, s-a
nascutin 1980si a ajunsin prezentsa fie o solutieaplicatasi promovata la
nivelmondial, catsi la nivelindustial,
individuale
atatla nivelullocuintelor cu o
eficienta de neegalat.
si aplicabilitate

DESCRIERE SI CARACTERISTICI TEHNICE

Peletelesuntobtinute fie dindeseurilemnoase fie dindeseuride biomasa
agricola,deshidratatesi comprimate pana la circa initialea
dubluldensitatii
biomasei verde.In plus,prindensitateamarita,peletulare o puterecalorifica
maimare,costuri mai mici de o logisticaimbunatatita
transport, de stocaresi
automatizata.
utilizare
Principalelecaracteristici sunt :
fizico-energetice

Diametrul 4-10mm.
L u n g ime <5 0 mm
Greutatein vrac -650 kg/mc
Densitatevolumetrica >1204 kg/mc
Umiditate <Bo
C e n u sa <1.50/o
Puterecalorica 16,9- 19,5MJ/kgsau -4500 kcal/kg

AVANTAJELE PELETILOR DE LEMN

Argumentele de ordinecologicsuntcelelegatede faptulca industria de resort
foloseste deseurile provenite din industria lemnului reciclandu-leintr-un
combustibil solid,careardecu o emisiede carbonneutrasi are o compozitie
100%naturala. Cenusarezultata in urmacombustiei nu estedaunatoare
mediului iarfumulesteaproape inexistent. Nu existariscul
contaminarii in
timpultransportului.
Dinpunctde vedereeconomic,potfi enumerate mai multeaspecte:
1. Peletiiprodusiin Romania contribuie la independenta energetica a tarii.
2. Potentialul energetical biomaseidin Romaniaesteaproapeegalcu cel
al energiei hidro.
3. Creazalocuride muncain industria de profilprecumsi in industriile
adiacente.
4. Fiindun combustibil standardizatla niveleuropean, beneficiaza de
sistemede ardere moderne, cu randamente comparabile cu cele ale
gazuluinatural.
5. Pretulpeletilorestemultmaistabildecatcel mereucrescatoral
combustibili lorfosili.
6. Esteo sursdde energiemoderne, curatd,ieftinddar mai laes
regenerabila.

ConformStrategieienergeticea Romanieipentruperioada2007-2024,
potentialul
energetical biomaseo, cu celelaltesurse
in comparatie
este
regenerabile, prezentatin tabelulde maijos:

Sursa Perioada2003- 2010 Perioada2011-2015

Capacitate Productiein Capacitate Productie
noua 2010(MWh) noua 2015(MWh)
S o l a r- 7,34tep 1 6m t l tep
termala
Solar- 1 , 5M W 1800 9.5MW 11.600
electric
E o l i an a 120MW 314.000 280 MW 1.001.000
H i d r omi ca 120MW 1. 1 0 0 . 0 0 0 120MW 1.600.000
putere
Biomasa- 3 ,2 5 mi l i o a ne 3,49 milioane
termal tep tep
Biomasa- 1 9 0M W 1 . 1 3 4 . 0 0 0 379,5MW 3.654.000
electric
Energie 17,5miitep 23,9miitep
qeotermala
Total 4 3 1 . 5M W 19.650.000 789 MW 23.357.000

Se remarcao cresterede 357,5MW in capacitatinoi de productie,din

care 189,5MW obtinutidin biomasa.Se poatevedeacu usurintaca biomasa
reprezintaun elementimportantin strategiaenergetica a Romanieipentru
perioadaurmatoare.
In lucrarea"Energiein asteptare"editatacu sprijinulAutoritatii
NationalepentruCercetareStiintifica, biomasaocupaprimulloc in cadrul
capitoluluienergiein asteptare.Se estimeazao masaglobalade biomasade
1,841x 10 la puterea11,tone care ar trebuisa ramanaaproximativ
constanta.La potentialulestimatde biomasase poateadaugasi potentialul
plantatiilor,
culturilorvegetale,echivalentula 10 - 12 miliardetep. Conform
aceleiasilucrari,"biomasanu este un combustibil de tranzitiesau
conjunctural, ci va continuasa fie o sursaprincipalade energie,in viitorul
previzibil".Se estimeazaca in anul2030 mai mult de jumatatedin consumul
energeticrezidentialva fi sustinutde catrebiomasa.Toate acestecifre pot fi
mariteintr-unprocent importantsi in Romania,princolectareadeseurilorde
lemn rezultatein timpulprelucrarii (rumegus,aschii),precumsi prin
introducereaculturilorenergeticesi prin prelucrareaulterioaraa acestora,in
vedereatransformariibiomaseibruteintr-oforma standardizatade energie-
peleti,bricheti.

de energiein Romania
nationalal resurselorregenerabile
Potentialul

Sursa Potential Aplicatie Grad de valorificarein

annual 2006 o/o
solara
Energia 6OPJ Energ
electrica/termica
Enerqieeoliana 23TWh Enerqieelectrica
Enerqiehidro 36TW Eneroie
electrica
d i n ca resu b 3,6TW 48(57,8)
lOMW
Biomasasi 318PJ Energie 36,5
bioqaz termica/electrica
Energie 7PJ Energietermica
oeotermala

a Romanieipentruperioda2007-2020
energetica
Sursa:Strategia

PELETELOR
CUISE ADRESEAZAUTILIZAREA

Consumatorului casnic
Peletisuntfolositipentruproducerea calduriisi apeicaldemenajerein sobesi
centralecu putericuprinse intre7 si 500KW.Suediaa consumat140.000
tonepeleti in anul 2001.lnultimiiani,trecerea la consumulde pelelipentru
incdlzirea a crescutvertiginos
locuinlelor, la nivelmondial. Numaiin Suedia
cregtereain anul 2007a fostde 42%. Consumul a
Suediei crescutde peste8
 pleacade la locuinte
ori intreanii2001si 2007.Arealulde aplicabilitate
individuale panala gradinite,
hoteluri,cladiriadministrative.
Probabil ceamaieficientasolutiede incalzireindividualadindomeniul
energiilor regenerabile
estecombinarea centralelorcu functionarepe peleti
dinlemncu folosirea panourilor
solare.

Consumatorului industrial
Dacase are in vedereexemplulSuediei,careutilizeaza peletiide lemndrept
in
combustibil termocentrale prin
de district, inlocuirea
arzatoarelor cu gratare
mobile,(inanul2001Suediaa consumat 460.000tonepeleti),se poate
a peletelor
realizao trecererapidala utilizareindustriala de biomasa
lemnoasa si agricola.

O altaaplicatieindustriala
o reprezinta peletelorcu carbune,
si co-combustia
In acestcaz,proportiabiomasei,nu
directla marilecentraletermoelectrice.
depaseste 20o/o,solutiaavando largaaplicarein UE.Toatecentralele de
puteremaredin Romaniace utilizeazalignitpulverizat,pot trececu usurinta
la co-combustia cu pelete.

Universitate
Politehnica
Bucuresti
Catedrade EchipamentTermomecanic
Clasicsi Nuclear

Sef Catedra.

ProfesorDr. lng MihaescuLucian

4
d,
"ll^6