MODULUL 1 Prelucrarea i îmbinarea evilor în instala ii

6. Arm turi pentru conducte

6.1. Clasificarea arm turilor

Arm turile sunt dispozitive montate pe conducte sau pe elemente, echipamente

de instala ii, destinate transportului, depozit rii i distribuirii fluidelor.
Arm turile se folosesc pentru reglarea debitului i a presiunii, pentru dirijarea
deplas rii fluidelor, pentru men inerea presiunii i a temperaturii în instala ii sub o
anumit valoare, pentru evacuarea aerului din instala ii i pentru re inerea impurit ilor.
Arm turile trebuie s asigure o folosire comod i conform destina iei pentru
care au fost executate. Ele trebuie s aib o rezisten mecanic corespunz toare
solicit rilor la care sunt supuse în timpul exploat rii, s fie rezistente la ac iunea de
coroziune a fluidului, s fie etan e, s aib un aspect atr g tor când se monteaz aparent
pe obiecte sau aparate i s permit o u oar înlocuire a pieselor uzate.
Dup func ia pe care o au, arm turile pot fi:
- arm turi de trecere (închidere), care închid sau deschid trecerea fluidului prin
conduct , aparat sau echipament
- arm turi de reglaj, care regleaz parametrii fluidului (debit, presiune)
- arm turi de re inere, care permit circula ia fluidului numai într-un singur sens
- arm turi de siguran , care servesc pentru men inerea presiunii fluidului în
limitele presiunii de regim
- arm turi de dezaerisire, care se folosesc pentru evacuarea aerului din instala iile
în care prezen a acestuia perturb buna func ionare (de exemplu, instala iile de
înc lzire)
- re in toare de impurit i, care servesc pentru separarea i evacuarea
impurit ilor antrenate de fluid
Dup modul în care sunt ac ionate, arm turile pot fi:
- cu ac ionare manual (de exemplu, arm turile pentru obiectele sanitare)

1
 - cu ac ionare mecanic , care sunt ac ionate de presiunea unui fluid (ap , aer, etc.)
sau cu ajutorul energiei electrice
In cazul în care o arm tur este ac ionat mecanic, f r interven ia omului, în
func ie de valoarea unui parametru al fluidului din instala ie sau al mediului ambiant,
func ionarea se nume te automat (de exemplu, regulatoare de presiune, de temperatur ,
etc.).
Dup natura fluidului care circul prin instala ie, arm turile pot fi: pentru ap ,
abur, gaze, aer comprimat, etc.

6.2. Arm turi de închidere

Dup forma organului de închidere i deschidere a sec iunii de trecere a fluidului,
se deosebesc urm toarele tipuri de arm turi de închidere (robinete de trecere): robinete cu
ventil, robinete cu sertar, robinete cu cep i robinete sfer (la aceste robinete organul de
închidere este sferic).
La robinetele cu ventil i cele cu sertar organul de închidere – deschidere se
deplaseaz printr-o mi care de transla ie, în timp ce la robinetele cu cep organul de
închidere – deschidere se deplaseaz printr-o mi care de rota ie.

a) Robinete de trecere cu ventil:

Robinetul de trecere cu ventil este format din urm toarele elemente principale
(fig. 6.1): corpul robinetului 8, capacul robinetului 7, ventilul sau supapa 1, tija de
ac ionare 5, roata de manevr 6, presgarnitura 10, garniturile de etan are 2 i 9, scaunul
ventilului 4, prev zut cu orificiul 3.

Fig. 6.1 Robinet de trecere cu ventil

2
 Corpul i capacul robinetului se execut din font , o el, bronz, etc. Pe corpul
robinetului se marcheaz de regul diametrul nominal, presiunea de regim, materialul (Fc,
OT, etc.), marca fabricii i o s geat care indic direc ia de curgere a fluidului.
Ventilul unui robinet poate avea forme diferite, în func ie de presiunea fluidului i
natura instala iei, dup cum se indic mai jos:
- ventil plat cu garnitur sau cu inele de etan are, care deschide dintr-o dat toat
sec iunea de trecere, folosit la presiuni obi nuite
- ventil conic cu inel de etan are, care deschide progresiv sec iunea de trecere,
folosit ca robinet de reglaj
- ventil lung i conic, care deschide progresiv sec iunea de trecere, folosit la
presiuni foarte mari
Ventilul se execut din font , alam , bronz, o el, etc.
Tija de ac ionare a ventilului are partea filetat în interiorul capacului robinetului,
când temperatura fluidului este sub 150°C, sau în exterior, când temperatura fluidului este
mai mare de 150°C. Tija se execut din o el sau alam .
Roata sau elementul de manevr se execut din font , o el sau mase plastice.
Robinetele cu ventil pot fi racordate la conducte prin flan e (de regul pentru
diametre foarte mari), prin filet (cu mufe filetate), prin sudur (prin capete de sudare) sau
la un cap t prin filet i la cel lalt cap t prin lipire, în care caz intervine racordul cu piuli
olandez .
Principalele tipuri de robinete cu ventil sunt:
- robinete cu mufe de îmbinare pentru evi de o el (fig. 6.1); se folosesc în mod
curent pe conductele de alimentare cu ap ; se execut cu dimensiunile de 3/8”
pân la 4”.
- robinet cu muf i racord olandez, se folose te de exemplu în instala iile
sanitare, ca robinet de închidere i ca pies de leg tur între o conduct din o el
i o conduct din PVC sau alte materiale plastice; se fabric cu diametrele de
3/8”, 1/2" i 3/4" (fig. 6.2)
- robinetul pentru montaj îngropat, folosit în instala iile sanitare, ca robinet de
închidere i reglaj pe apartament
- robinetul de col , utilizat de regul la racordurile de ap rece i cald ale
lavoarelor i pentru alimentarea rezervorului de sp lare al vasului de WC; se
execut cu diametre de 3/8” i 1/2" (fig. 6.3).

3
 Fig. 6.2 Robinet de trecere cu mufe i racord de lipit cu piuli olandez
1 – racord de lipit; 2 – piuli olandez

- hidrantul de gr din , folosit pentru stropit; se fabric de regul cu diametre de

1/2", 3/4" i 1"; hidrantul este prev zut cu un racord pentru furtun, ata at printr-
o piuli fluture (fig. 6.4).

Fig. 6.3 Robinet de trecere de col

- robinet cu dublu reglaj, folosit în instala iile de înc lzire central pentru
închiderea i reglajul debitului de agent înc lzitor, la corpurile de înc lzire.
Acest tip de robinet este prev zut cu o pies de reglare 2 (fig. 6.5), cu ajutorul
c reia se regleaz debitul de agent termic la darea în func iune a instala iei. Cu
ajutorul ventilului 13 se poate regla debitul în timpul exploat rii instala iei.
Închiderea i deschiderea ventilului se face cu ajutorul ro ii de manevr 7.
Robinetele de trecere cu dublu reglaj se fabric având corpul drept sau de col ,
cu diametrul de la 3/8” la 1/4".

4
 Fig. 6.4 Hidrant de gr din
1 – racord; 2 – piuli fluture

Fig. 6.5 Robinetele de trecere cu dublu reglaj drept (din font )

b) Robinete de trecere cu sertar:

Robinetele cu sertar sau vanele (fig. 6.6), sunt arm turi de trecere la care organul
de închidere – deschidere este sertarul în form de plac sau de pan care se deplaseaz în
lungul s u printr-o mi care de transla ie. Corpul robinetului este în form plan , oval sau
rotund , iar tija de comand poate fi cu filet interior sau exterior.
La trecerea prin vanele cu sertar fluidul p streaz aproximativ aceea i direc ie de
scurgere, rezultând o rezisten hidraulic mic .

5
 P r ile componente ale robinetului cu sertar sunt (fig. 6.6): corpul robinetului 1,
capacul robinetului 5, sertarul sau vana 2, tija 3, garnitura 7, roata de manevr 6 i
sec iunea de trecere 4 care permite trecerea fluidului.

Fig. 6.6 Robinet cu sertar

Robinetele cu sertar permit circula ia fluidului în ambele sensuri, iar etan area se
ob ine prin presiunea exercitat de sertar pe corpul robinetului. Garniturile sunt
confec ionate din cauciuc, material plastic, clingherit, etc.
Robinetele cu sertar se fabric pentru diametre nominale cuprinse între 40 i 200
mm, cu presiunea nominal între 1 i 25 bar.
Modurile de racordare ale robinetelor cu sertar la conducte sunt asem n toare cu
cele specificate la robinetele cu ventil.

c) Robinete de trecere cu cep:

La robinetele cu cep (fig. 6.7) închiderea i deschiderea sec iunii de trecere se
realizeaz cu o pies având forma unui trunchi de con, numit cep. Acesta, prin rotire în
corpul robinetului, permite trecerea fluidului prin orificiul practicat transversal în cep, ce
va elibera mai mult sau mai pu in sec iunea pe care o obtureaz , în func ie de pozi ia în
care se afl . Cursa de rotire a cepului este limitat de un opritor.

6
 Fig. 6.7 Robinet cu cep cu strângerea piuli ei
1 – corp; 2 – cep; 3 – rondel ; 4 – piuli hexagonal

Cepul se rote te în corpul robinetului cu ajutorul unei chei de manevr

demontabil sau a unui dispozitiv de manevr legat rigid de cep (fluture sau manet de
ac ionare).
Tipurile uzuale de robinete cu cep sunt: cu strângere, cu cutie de etan are, cu
autoetan are cu arc, cu ungere.
Robinetele cu cep prezint unele avantaje, ca: elemente pu ine, de construc ie
simpl i robust , siguran în exploatare i între inere u oar . Au îns dezavantajul c
necesit suprafa foarte mare de etan are, ce impune o prelucrare atent i oarecum
dificil a formei conice.
In fig. 6.7 este reprezentat robinetul cu cep cu strângerea piuli ei 4. Rondela 3
constituie siguran a contra de urub rii piuli ei. La baza mare (superioar ) a cepului 2 este
prev zut capul p trat pe care se fixeaz cheia de manevr , deta abil . Pe capul p trat este
crestat o linie care indic sensul închis sau deschis, în func ie de pozi ia ei fa de axul
longitudinal al conductei.
In instala ii, robinetele cu cep se utilizeaz cu prec dere pentru gaze naturale.
Tipurile principale de robinete cu cep sunt urm toarele:
- robinete cu cep de închidere cu mufe (fig. 6.7), se utilizeaz în instala ii de gaze
ca arm turi de trecere; se fabric cu diametre de la 3/8” la 2”.

7
 - robinete simple cu cep pentru furtun; se folosesc la instala ii de gaze naturale de
joas presiune; se fabric cu diametre de 3/8”, 1/4” i1/2”
- robinete cu cep din font i bronz drepte cu flan e i cutie de etan are (fig. 6.8),
se utilizeaz ca arm turi de închidere pentru diverse fluide, a c ror presiune este
pân la 10 bar; se fabric cu diametre de la 10 la 50 mm.

Fig. 6.8 Robinet cu cep drept, cu cutie de etan are

Robinetele cu cep pot fi cu dou , trei sau patru c i de circula ie ale fluidului. In
fig. 6.9 este reprezentat robinetul cu cep cu trei c i, prev zut cu flan e.

Fig. 6.9 Robinet cu cep cu trei c i

a – sec iune; b – vedere lateral ; c – vedere din fa
1 – corp; 2 – cep;

d) Robinete cu sfer :
Caracteristica esen ial a acestui tip de robinet o constituie organul de închidere
de form sferic , ce reazem i etan eaz pe dou scaune inelare (fig. 6.10).

8
 Fig. 6.10 Robinet cu sfer

Orificiul de trecere este de obicei de acela i diametru cu orificiul conductei

principale, astfel încât în pozi ia deschis, robinetul cu sfer ofer o rezisten hidraulic
practic nul la curgerea fluidului, acesta fiind unul din avantajele acestui tip de robinet.
Manevrarea acestui robinet se face similar robinetelor cu cep, printr-o rotire cu
90° a sferei, oferind o închidere rapid i simpl .
Ca materiale, pentru organul de închidere sferic se folose te o elul inoxidabil
( lefuit sferic) iar pentru scaunele-garnituri, teflonul care este un material elastic i,
totodat cu un coeficient de frecare foarte mic (material antifric iune), rezistent la uzur i
la presiuni mecanice.
Domenii de folosire: conducte de diametre foarte variate (între 1/2”…36”),
presiuni de lucru pân la 350 bar, temperaturi între -50…+200°C, medii de lucru:
omogene sau cu impurit i, neutre sau corozive, lichide, gaze, etc.
In fig. 6.11 sunt prezentate diferite tipuri de robinete cu organ de închidere sferic:
- fig. 6.11-a: robinete cu flan e din font (diametre: 25, 32, 40, 50, 65, 80, 100,
125, 150, 200 i 250 mm); sunt utiliza i în instala iile de înc lzire, climatizare,

9
 aliment ri cu ap ,etc. Temperatura maxim de lucru: 100°C. Se pot executa i
cu corpul din bronz sau inox
- fig. 6.11-b: robinete de trecere pentru ap cu ac ionare fluture; se pot adapta la
orice tip de eav . Se folosesc pentru a reduce debitul de ap sau pentru
închidere (diametre uzuale între 3/8” i 1”)
- fig. 6.11-c: robinete de trecere pentru gaz cu fluture de manevr ; diametre
uzuale:1/2", 3/4" i 1".

a b c

Fig. 6.11 Robinete cu sfer

6.3. Arm turi de reglare

Arm turile de reglare servesc la reglarea i men inerea parametrilor func ionali
(debit, presiune) ai fluidului de lucru. Aceste arm turi pot fi independente sau integrate în
instala ia de automatizare pentru reglarea parametrului respectiv (presiune, temperatur ,
etc.).
Cele mai simple arm turi de reglare folosite în instala ii sunt:
- clapetele de reglare (fig. 6.12), care pot reduce sec iunea de trecere a fluidului
prin rotirea clapetei cu ajutorul unui mâner, realizând reglarea debitului

Fig. 6.12 Clapete de reglare

a – cu mufe filetate; b – cu flan e; c – pentru prins între flan e

10
 - reductoare de presiune (fig. 6.13), acestea servesc la men inerea unei presiuni
constante i mai mic fa de presiunea de intrare a fluidului, prin mic orarea
sec iunii de trecere a fluidului; pot fi prev zute cu doi olandezi pentru a fi u or
demontate (fig. 6.13-a), presiunile maxime în amonte pot ajunge la 10, chiar 25
bar, domeniul de reglare (presiunea în aval) fiind între 1…6 bar, respectiv
1…10 bar; pot fi prev zute cu manometru (fig. 6.13-b, reductor de presiune cu
cartu monobloc extractabil, cu posibilitate de prereglare), sau cu manometru i
filtru (fig. 6.13-c, reductor de presiune cu cartu monobloc extractabil i cu
cartu filtrant cu capac protector transparent).
- regulatoare de presiune, de uz casnic sau industriale, care se folosesc pentru
distribu ia i transportul gazelor naturale, în scopul de a reduce i a men ine
presiunea constant , fie la consumatori, fie la re ea.

a b c

Fig. 6.13 Reductoare de presiune

6.4. Arm turi de re inere

Arm turile de re inere servesc la asigurarea curgerii fluidului într-un singur sens
de circula ie. O eventual inversare de sens este împiedicat de organul de re inere al
robinetului, care se mai nume te i clapet sau ventil de re inere. Arm turile de re inere
sunt în general cu ventil, cu clapet , cu bil , cu fluture. Se folosesc pentru ap , vapori, aer
comprimat, gaze, etc.
Principalele tipuri de arm turi de re inere sunt prezentate mai jos (fig. 6.14).

11
 a b c

d e f g

Fig. 6.14 Arm turi de re inere

In fig. 6.14-a este prezentat o supap de sens cu clapet i arc, utilizat la
instala iile de înc lzire si alimentare cu ap . Diametrele sunt de regul cuprinse între
1/2"…4". Se monteaz orizontal sau vertical si permite circula ia apei într-un singur sens.
Etan area se face pe baz de garnitur de cauciuc.
Arm tura de re inere din fig. 6.14-b este o supap de sens cu arc care se utilizeaz
pe circuite de înc lzire. Diametrele sunt între 1/2"…4". Se poate monta în orice pozi ie.
Etan area este pe baz de teflon.
In fig. 6.14-c este prezentat o supap de sens cu dubl func ie: supap de sens i
supap de siguran . Se monteaz pe boilerul electric pe alimentarea cu ap rece.
Dimensiunea constructiv este de 1/2". Ac ionarea la suprapresiune are loc la o presiune
de 6 bar.
In fig. 6.14-d este prezentat o supap de re inere cu clapet pentru diametre mai
mari (80, 100, 125, 150 i 200 mm). Domeniul de utilizare: presiune 0-25 bar (pentru
ap ). Temperatura maxim a fluidului: 100°C.
Arm tura de re inere din fig. 6.14-e este o supap de re inere cu arc care se
utilizeaz pentru diametre de 50, 65, 80 i 100mm. Domeniul de utilizare: presiune 0-16
bar (pentru ap ). Temperatura maxim a fluidului: 100°C.
In fig. 6.14-f este reprezentat un robinet cu supap de sens, prev zut cu manet de
ac ionare (poate s fie i cu manet tip fluture). Principalele diametre comercializate :
11/4’’; 11/2’’ i 2’’. Acest robinet are încorporat clapeta de sens, folosindu-se astfel un
singur robinet în loc de 2.

12
 Arm tura de re inere din fig. 6.14-g este o supap de re inere cu flan e, pentru
diametre de 50, 65, 80, 100, 125, 150, 200 i 250 mm. Au corpul din font , arcul este din
o el inox, obturatorul din font pentru diametre de la 100 mm în sus si alam cromat la
diametrele 50, 65 si 80 mm. Presiunea maxim de lucru: 16 bar. Temperatura maxim
100ºC. Se utilizeaz la instala ii de înc lzire, condi ionare, instala ii de aer comprimat,
alimentare cu ap , etc.

6.5. Arm turi de siguran

Arm turile de siguran asigur men inerea unor parametri tehnologici în limitele
admise. Acestea pot fi simple, ac ionate direct de presiunea fluidului (supapele de
siguran ), sau complexe, ac ionate prin impuls, de c tre o surs de energie auxiliar
(supapele de siguran cu impuls).
Arm turile de siguran simple pot fi: cu ventil i contragreutate (fig. 6.15), cu
arc, etc. In cazul în care organul de închidere este un ventil (fig. 6.15), acesta este presat
pe scaunul s u de un arc sau de o tij ac ionat de o contragreutate. Presiunea la care este
supus ventilul corespunde presiunii maxime admise în instala ie i se poate regla fie prin
strângerea arcului, fie prin deplasarea contragreut ii pe pârghia arm turii.

Fig. 6.15 Ventil de siguran cu contragreutate

In instala ii se utilizeaz în mod curent, arm turi de siguran pentru recipiente de

hidrofor, boilere, cazane, etc. Supapele de siguran pun instala ia în leg tur cu
atmosfera atunci când presiunea cre te peste valoarea stabilit , men inând-o astfel pân
când se revine la valoarea normal , când arm tura realizeaz o închidere sigur .

13
 Supapele de siguran pot fi:
- supape cu reglaj fix, fig. 6.16-a (supape de 3 sau 6 bar); diametre 1/2", 3/4", 1".
Corpul este din alam , aceste supape se folosesc pentru instala iile de înc lzire.
- supape reglabile, fig. 6.16-b (presiune între 3…10 bar); diametre 1 1/4", 1 1/2",
2". Corpul este de asemenea din alam .

a b

Fig. 6.16 Supape de siguran

6.6. Arm turi pentru re inerea impurit ilor

Fluidele antreneaz în instala ie impurit i care pot perturba buna func ionare a
unor echipamente. Din acest motiv este necesar s se prevad în instala ii elemente
speciale pentru re inerea impurit ilor.
Principalele tipuri de arm turi pentru re inerea impurit ilor sunt:
- filtrele de tip Y, fig. 6.17-a (filtru Y cu flan e); diametrele comercializate 50,
65, 80, 100, 125, 150 i 200 mm. Au corpul din font (filtrul fiind din o el) i o
cale de acces pentru îndep rtarea impurit ilor, prev zut cu robinet de
desc rcare. Presiunea maxim de lucru: 16 bar, temperatura maxim : 100°C.
Exist de asemenea varianta de filtru pentru impurit i de tip Y cu filet (FI – FI),
fig. 6.17-b. Diametrele uzuale în acest caz sunt între 1/2"…2". Acest filtru este
accesibil pentru cur are ; se poate monta la ap si la gaz.
- filtrele de gaze naturale tip FIS (cu sit ), fig. 6.17-c; acestea se utilizeaz în
toate domeniile unde gazele trebuie filtrate (sta iile de reglare - m surare gaze,
sta iile de uscare gaze, sta iile de predare gaze), având rolul de a re ine
particulele solide si par ial pe cele lichide antrenate de curentul de gaze; filtrul
de impurit i cu sit pentru gaze naturale este un dispozitiv care nu permite

14
 trecerea particulelor solide cu dimensiuni mai mari de 800 µm în cazul filtrelor
prev zute cu cartu filtrant grosier sau a particulelor solide cu dimensiuni mai
mari de 160 µm în cazul filtrelor prev zute cu cartu filtrant fin. Filtrele sunt
prev zute cu elemente de legatura standard (flanse). Cartu ul filtrant grosier este
executat din plas din sârm de inox de 800 µm. Cartu ul filtrant fin este
executat din plas din sârm de inox de 160 µm. C derea maxim de presiune
atunci când cartu ul este îmbâcsit este de 0,5 bar. In aceast situa ie cartu ul
filtrant trebuie cur at sau schimbat.

- sorburile, fig. 6.17-d; aceste elemente sunt folosite în instala iile de pompare a
apei, montându-se la cap tul conductei de aspira ie; rolul acestor arm turi este
de a re ine impurit ile din ap i de a men ine conducta de aspira ie plin cu
ap ; pentru re inerea impurit ilor, sorburile sunt prev zute cu separatoare de
impurit i (site) executate din font sau din tabl de alam , o el zincat, mase
plastice, etc.; pentru men inerea apei în conducta de aspira ie a pompei,
sorburile pot fi prev zute cu dispozitive speciale de tip ventil sau clapet de
re inere. Sorbul din fig. 6.17-d are corpul executat din alam , având un clapet
care nu permite golirea evii de aspira ie a pompei; se poate racorda la orice tip
de eav : o el, cupru, polietilen , pexal, folosind piese intermediare.

a b

c d
Fig. 6.17 Arm turi pentru re inerea impurit ilor

15
 6.7. Instrumente de m sur i control

La executarea diferitelor instala ii i în exploatarea lor este necesar s se cunoasc

valoarea m rimilor fizice care condi ioneaz buna func ionare a instala iilor sau s se
înregistreze cantit ile de fluide sau de energie vehiculate prin conductele de instala ii la
diferi i consumatori.
Principalele caracteristici ale aparatelor de m surat i control sunt:
- clasa de precizie (care se înscrie pe cadranul aparatului); aceasta reprezint
eroarea maxim tolerat , exprimat în procente din indica ia maxim a
aparatului (de exemplu, la un ampermetru pentru 100 A, clasa de precizie 1,5%
arat c eroarea maxim la indica ia de 100 A poate fi de ±1,5 A).
- domeniul de m surare, acesta este delimitat prin limitele inferioare i superioare
ale valorilor m rimilor de m surat, pentru care poate fi folosit aparatul, în clasa
de precizie respectiv i f r s se deterioreze.
Dup modul în care indic m rimea m surat , aparatele pot fi:
- cu indica ii de moment, pentru acestea este necesar observarea lor permanent ,
deoarece valorile indicate variaz de la un moment la altul
- înregistratoare, la acest tip de aparate, varia iile m rimii m surate sunt
înregistrate pe anumite perioade bine determinate (1 or , 24 de ore, 1
s pt mân , etc.)
Dup natura m rimilor m surate, se deosebesc aparate pentru m surarea
m rimilor neelectrice i aparate pentru m surarea m rimilor electrice.
Aparatele de m sur i control au o construc ie complex , alc tuit din piese
delicate. Buna func ionare a acestor aparate i exactitatea indica iilor lor depind de modul
în care acestea sunt p strate i manipulate; exigen ele de manipulare i între inere trebuie
s fie cu atât mai mari, având în vedere c aparatele de m surat i control au un cost
ridicat.
Principalele aparate pentru m surat m rimi neelectrice utilizate în instala ii sunt:
- aparate pentru m surat temperatura
- aparate pentru m surat presiunea
- aparate pentru m surat debitele fluidelor
- aparate pentru m surat umiditatea

16
 6.7.1. Aparate pentru m surat temperatura

Pentru m surarea temperaturii se folosesc: termometre cu lichid, cu bimetal,

termoelectrice, cu rezisten electric , etc.
- termometrele cu lichid: se bazeaz pe proprietatea lichidelor de a se dilata atunci
când sunt înc lzite; pentru m surarea temperaturilor joase pân la -200°C se
utilizeaz eterul; pentru temperaturi între -80…+70°C se utilizeaz alcoolul sau
toluenul, iar pentru temperaturi între -35…+350°C se utilizeaz mercurul
- termometrele cu bimetal se bazeaz pe proprietatea dispozitivelor bimetalice de
a se deforma sub efectul dilat rii lineare; acestea sunt alc tuite din dou lamele,
fiecare fiind confec ionat dintr-un metal (sau aliaj) cu coeficient de dilatare
diferit; se folosesc la temperaturi între -50…+600°C
- termometrele manometrice pot fi: cu varia ie de volum sau cu varia ie de
presiune. Cele cu varia ie de volum sunt prev zute cu un tub (element sensibil)
care con ine un lichid cu coeficient de dilatare volumetric ridicat; la
termometrele cu varia ie de presiune, elementul sensibil con ine un lichid cu
punct de fierbere mai coborât decât temperatura de m surat; sub ac iunea
acesteia, presiunea vaporilor rezulta i provoac deformarea tubului elastic i,
respectiv deplasarea acului indicator. In fig. 6.18 se prezint un termometru
manometric cu varia ie de presiune, cu citire la distan .

Fig. 6.18 Termometru manometric cu varia ie de presiune, cu citire la distan

1 – element sensibil; 2 – tub de racordare; 3 – aparat indicator

- termometrele termoelectrice (cu cuplu termoelectric) se bazeaz pe proprietatea

pe care o au anumite cupluri de metale diferite, sudate împreun la un cap t, de

17
 a produce o diferen de poten ial între capetele libere, atunci când exist o
diferen de temperatur între partea sudat i partea liber ; cu ajutorul
termometrelor cu cuplu termoelectric se pot m sura temperaturi cuprinse în
intervalul -200…2600°C
- termometrele cu rezisten electric func ioneaz pe baza propriet ii metalelor
de a- i modifica valoarea rezistivit ii electrice o dat cu varia ia temperaturii;
rezisten ele electrice pentru acest tip de termometre se execut din platin ,
nichel, cupru sau o el; se folosesc pentru temperaturi cuprinse într-o plaj larg
(-200…2600°C).
Pentru controlul temperaturii se folosesc dispozitive speciale (componente ale
sistemului de automatizare denumite termostate). Se prezint în fig. 6.19 principalele
tipuri de instrumente ce pot fi utilizate pentru controlul i reglarea temperaturii.

a b c

d e

Fig. 6.19 Diferite tipuri de termostate

a) termostat de ambian electronic, se utilizeaz la instala iile de înc lzire i aer

condi ionat (alimentare electric 230 V/ 50 Hz)
b) termostat de contact cu bimetal unipolar (contacte în comuta ie), se monteaz
pe conducte (cu ajutorul unor br ri elastice), curent maxim contacte: 16(4) A
la 230 V i 6(1) A la 400 V

18
 c) termostat de imersie, cu contacte unipolare în comuta ie, destinat pentru
reglarea automat a temperaturii cazanelor, pentru comanda pompelor de
circula ie, etc.; se echipeaz cu sond de temperatur montat direct pe
termostat
d) termostat cu dilatare de lichid, cu tub capilar i bulb, cu contacte unipolare în
comuta ie, este destinat pentru a regla automat temperatura de lucru la cazane,
radiatoare electrice, cuptoare, ma ini de sp lat rufe sau vase, aparate de aer
condi ionat, etc.
e) cronotermostat, poate servi la comandarea microcentralelor, cazanelor,
pompelor, vanelor motorizate, etc.; func ionare cu baterii, tensiune de
alimentare maxim 230 V, curent maxim 5(2) A

6.7.2. Aparate pentru m surat presiunea

Presiunile se m soar cu aparate numite manometre i sunt evaluate în atmosfere,

bar sau prin în l imea coloanei de mercur (exprimat în mm), respectiv de ap (exprimat
în m), a c rei greutate echilibreaz presiunea m surat , raportat la suprafa a pe care se
exercit .
Manometrele pot fi: pentru presiuni mici (pân la 100 mm Hg - micromanometre),
i pentru presiuni mari (pân la câteva sute de atmosfere).
- manometrele cu tub elastic închis (fig. 6.20-a) ac ioneaz prin deformarea
tubului, ca urmare a dezechilibrului dintre presiunea interioar (din tub) i cea
exercitat de mediul gazos a c rui presiune se m soar
- manometrele cu membran elastic ac ioneaz prin deformarea elastic a
membranei (fig. 6.20-b)
- manometrele cu tub înclinat au un tub în form de U cu lichid în ambele ramuri,
acestea fiind situate în plan vertical; la diferen e de presiune între capetele
tubului se produce denivelarea lichidului, valoarea acestei denivel ri indicând
diferen a de presiune m surat ; prin modificarea unghiului de înclinare se pot
varia limitele de m surare i sensibilitatea aparatului.
În fig. 6.21 sunt prezentate manometre standard (domeniu de presiune 0…10 bar)
cu racordul din aliaj de cupru i carcas din plastic. Racordarea este radial (racord la
partea inferioar , fig. 6.21-a) sau axial (racord spate, fig. 6.21-b).

19
 a b

Fig. 6.20 Manometre

a b

Fig. 6.21 Manometre standard

Exist i dispozitive ce pot afi a simultan valori de temperatur i presiune:

termomanometre (fig. 6.22)

Fig. 6.22 Termomanometru cu soclu de imersie

6.7.3. Aparate pentru m surat debitele fluidelor

Contoarele de ap sau apometrele se clasific , dup principiul de func ionare în:

- apometre de vitez , care înregistreaz consumul de ap , fie prin ac ionarea unei
ro i cu palete sau elice (apometre cu turbin ) pe care scurgerea apei le pune în mi care de

20
rota ie i care transmit aceast mi care printr-un angrenaj unui dispozitiv de înregistrare
gradat, de obicei, în litri sau metri cubi, fie prin m surarea diferen ei de presiune la
trecerea apei printr-o diafragm (apometru diferen ial)
- apometre volumetrice, care înregistreaz cantitatea de ap prin umplerea i
golirea succesiv a unor compartimente cu volum determinat
Dup modul de admisie a apei, apometrele cu turbin pot fi:
- cu admisie tangen ial , direc ia de curgere a apei fiind perpendicular pe axul
turbinei
- cu admisie axial , direc ia de curgere a apei fiind paralel cu axul turbinei
- combinate, având montate, în serie sau paralel, ambele turbine men ionate;
aceste apometre se folosesc în instala ii cu diferen e mari între consumul maxim
i cel minim de ap
Dup modul de montare a cadranului pentru citirea consumului se disting
apometre cu cadranul:
- uscat, montat într-o caset separat de corpul apometrului
- înecat, cadranul fiind în contact cu apa i protejat de un geam care rezist la
presiunea apei
Corpul apometrelor se execut din font , bronz sau o el turnat, iar turbina din
materiale plastice pentru ap rece (cu temperaturi pân la +30°C).
Principalele caracteristici ale apometrelor, de care trebuie inut seama, la alegerea
i montarea lor în instala ie, sunt urm toarele:
- diametrul nominal
- debitul nominal, c ruia îi corespunde o pierdere de sarcin nominal
- debitele maxime, tranzitorii i minime
- debitul minim, numit i sensibilitatea apometrului, reprezint debitul minim pe
care aparatul îl înregistreaz la presiunea maxim de lucru (de regul 16 bar)
- pierderea de sarcin la trecerea apei prin aparat
- eroarea maxim admis (între debitele minime i cele tranzitorii, respectiv între
cele tranzitorii i cele maxime)
- puritatea i temperatura apei ce trece prin apometru

21