Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Exemplu: 245678349123
245 678 349 123
miliarde milioane mii unit i
Citim: dou sute patruzeci si cinci miliarde ase sute aptezeci si opt milioane trei
sute patruzeci si nou mii o sut dou zeci si trei.
1
b) Compararea numerelor naturale:
Pentru a compara dou numere naturale cu un num r egal de cifre, se compar
cifr cu cifr , începând de la stânga, pân când dou cifre cu acela i ordin sunt diferite.
Este mai mare num rul cu cifra respectiv mai mare.
Exemple: 128>127; 1285>1275; 128543>128541
Dac numerele nu au acela i num r de cifre este mai mare num rul cu un num r
mai mare de cifre.
Exemplu: 128<12845
2
Pentru a sc dea o sum dintr-un num r, sc dem fiecare termen al sumei din
num rul dat: a-(b+c+d)=a-b-c-d
Exemplu: 40 - (3+14+5) = 40-3-14-5 = 37-14-5 = 23-5 = 18
3
atunci opera iile se efectueaz în ordinea în care sunt scrise. Egalitatea si inegalitatea
numerelor naturale se p streaz daca se împart exact membrii acestora cu acela i num r
natural diferit de 0.
h) Ridicarea la putere:
Ridicarea la putere este o înmul ire repetat .
a1 = a
a0 = 1
0n = 0
1n = 1
Exponentul arat de câte ori se repet baza în produsul prin care se calculeaz
puterea. Ridicarea la putere este o opera ie de ordinul al treilea, adic în lipsa
parantezelor, se efectueaz înaintea celorlalte opera ii.
i) a m ⋅ a n = a m+n
ii) (a )
m n
= a m⋅n
iii) a m : a n = a m−n cu m>n
iv) (a ⋅ b )n = a n ⋅ b n
Puterea a 2-a a unui num r natural se mai nume te si p tratul acelui num r.
4
Compararea puterilor.
1.Puteri cu aceea i baz :
5 22 ; 2 55 = 2 5⋅11 = (2 5 ) = 3211
11
Exemplu: 2 55
5 22 = 5 2⋅11 = 5 2 ( )
11
= 2511
Dar 3211 > 2511 2 55 > 5 22
a
O pereche de numere naturale a si b, în care b ≠ 0 , scris sub forma se
b
nume te frac ie. Orice frac ie reprezint un num r, numit num r frac ionar. Num rul care
este deasupra liniei de frac ie se nume te num r tor, iar num rul care este sub linia de
frac ie se nume te numitor.
Observa ii: Orice num r natural se poate scrie sub forma de frac ie la care
num r torul se divide cu numitorul. Linia de frac ie semnific o împ r ire.
4 6 18 100
Exemplu: = 1; = 2; = 9; =5
4 3 2 20
5
a
- frac ie echiunitar : = 1 ⇔ a = b, b ≠ 0
b
a c
Frac ii echivalente: Dou frac ii ; sunt echivalente dac :
b d
a ⋅ d = b ⋅ c; b , d ≠ 0
a c
Vom scrie: =
b d
1 2 4 8
Exemplu: = = =
2 4 8 16
6
Dac avem mai multe frac ii, numitorul comun al lor este cel mai mic multiplu
comun al numitorilor. Pentru a aduce la acela i numitor mai multe frac ii se amplific
fiecare frac ie cu câtul dintre c.m.m.m.c. al numitorilor si numitorul frac iei respective.
Dac este cazul, se vor simplifica întâi frac iile i abia dup aceea se vor aduce la acela i
numitor.
11 7 36 = 2 2 ⋅ 3 2
; → c.m.m.m.c.(36;45) = 3 2 ⋅ 2 2 ⋅ 5 = 180 { 5 ) 11 = 55
36 45 45 = 3 2 ⋅ 5 36 180
4) 7 28
=
45 180
Exemplu: 4 4
8 16
Se observ c dac avem dou frac ii cu acela i numarator, mai mare este cea cu
numitorul mai mic.
a a
⇔b c
b c
Daca avem dou frac ii oarecare:
a c a c
; ; ⇔ a ⋅d b⋅c
b d b d
Adunarea frac iilor:
Suma a doua sau mai multor frac ii cu acela i numitor este frac ia care are
numitorul egal cu numitorul frac iilor date, iar num r torul egal cu suma num r torilor
frac iilor date.
a c a+c
+ =
b b b
7
Exemplu: 3 + 7 = 3 + 7 = 11
4 4 4 4
Dac frac iile nu au acela i numitor, se aduc la acela i numitor si apoi se adun .
2)
Exemplu: 3 + 7 = 3 + 7 = 6 + 7 = 13
2 4 2 4 4 4 4
a c e a c e
- Asociativitatea: + + = + +
b d f b d f
a c c a
- Comutativitatea: + = +
b d d b
a a a
- Element neutru: +0=0+ =
b b b
Pentru a sc dea dou sau mai multe frac ii, se aduc la acela i numitor dac au
numitori diferi i, se pune la numitor numitorul comun, iar la num r tor diferen a
num r torilor.
a c a−c
− = ,a ≥ c
b b b
Pentru a înmul i dou sau mai multe frac ii, înmul im num r torii între ei i
numitorii între ei.
a c a⋅c
⋅ = ; b ≠ 0; d ≠ 0
b d b⋅d
5 2 10
Exemplu: 2 ⋅ 5 = 2 ⋅ 5 = 10 ; ⋅ =
3 7 3 ⋅ 7 21 3 9 27
a c c a
- Comutativitatea ⋅ = ⋅
b d d b
8
a c e a c e
- Asociativitatea: ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅
b d f b d f
a a
- Element neutru: ⋅1 = 1⋅
b b
a c e a c a e
-Distributivitatea f de adunare si fa de sc dere: ⋅ + = ⋅ + ⋅
b d f b d b f
Observa ii: Dup ce se face înmul irea frac iilor, se simplific produsul ob inut.
Simplificarea frac iilor se poate face înainte de a efectua produsul. Este indicat s se fac
simplificarea frac iilor înainte de efectuarea produsului, pentru a u ura efectuarea
calculelor.
1
a a
1. =
b b
9
0
a
2. =1
b
n
a an
3. =
b bn
n m n +m
a a a
4. ⋅ =
b b b
n m n −m
a a a
5. : = ;n ≥ m
b b b
n m n⋅m
a a
6. =
b b
n n n
a c a c
7. ⋅ = ⋅
b d b d
10
8.3. Opera ii cu transform ri în calcule. Ecua ii cu o necunoscut
x+a b x+a b
x−a b x−a b
Inegalit i de forma sau x + a ≥ b se numesc inecua ii.
x+a≤b
x−a ≤b x−a ≥b
In aceste expresii a si b sunt numere naturale date, iar x reprezint numere
naturale necunoscute pe care trebuie s le afl m.
A rezolva o ecua ie sau o inecua ie înseamn a determina valorile pe care le ia
necunoscuta pentru ca egalitatea, respectiv inegalitatea s fie adev rate. Aceste valori se
numesc solu ii.
Exercitii:
a) Ecua ii:
1. 2( x + 2 ) + 3x = 19
2 x + 4 + 3x = 19 2 x + 3x = 19 − 4 5 x = 15 x = 15 / 5 = 3
3. (7 + x ) / 3 = 21 7 + x = 21 ⋅ 3 7 + x = 63 x = 63 − 7 x = 56
1. (3 + x ) / 2 ≤ 4
3+ x ≤ 4⋅2 3+ x ≤ 8 x ≤8−3 x≤5 S = {0,1,2,3,4,5}
2. 4(2 x − 5) ≥ 12
11
2 x − 5 ≥ 12 / 4 2x − 5 ≥ 3 2x ≥ 3 + 5 2x ≥ 8 x≥4 S = {4,5,6,7,........}
Exemplu: 2 = 1
4 2
a c
In general = cu b, d ≠ 0
b d
Orice propor ie are 4 termeni. Termenii a si d se numesc extremi, iar b si c mezi.
Poprietatea fundamental a propor iei: a d=b c
In orice propor ie, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor.
Exemplu:
x 4
= x 16=10 4 x=40:16=2,5. Se observ c putem scoate x direct
10 16
10 ⋅ 4 5
scriind: x= =
16 2
a c b⋅c
In general avem = →a=
b d d
Putem face o schem pentru aflarea unui termen necunoscut: se înmul esc
termenii afla i pe aceea i s geat i se împarte totul la ceea ce are termenul necunoscut pe
sageata lui (fig. 8.2)
a c
b d
Fig. 8.2 Propor ionalitate (mezi i extremi)
Exemple:
4 18 4 ⋅ 12 4 ⋅ 2 8
= x= = =
x 12 18 3 3
2x 4 9⋅4 2
= x= =
9 27 2 ⋅ 27 3
12
Procentele (%) permit exprimarea unei propor ii în raport cu 100. Procentele pot
fi considerate ca frac ii având numitorul egal cu 100. (de exemplu 1% înseamn 1/100).
A calcula x % dintr-o anumit valoare, înseamn a înmul i num rul respectiv cu x
i a împ r i rezultatul la 100.
Exemplu:
12% din 345 = 345 x 12 / 100 = 41,4
Pentru a înmul i un num r oarecare cu x%, se înmul e te
O valoare m rit cu x% înseamn s se înmul easc valoarea respectiv cu
(1+x%).
Exemplu:
345 + 12% = 345 (1 + 12/100) = 345 + 41,4 = 386,4
Pentru a afla cât la sut reprezint o valoare din alt valoare, se împart cele dou
valori i se înmul e te cu 100.
Exemplu:
Cât reprezint la sut 25,4 din 98,2 ? 25,4/98,2 x 100 = 25,86%
Lungimi:
Unitatea de m sur pentru lungimi (în sistem interna ional, SI) este metrul (m). Exist
multiplii ai metrului (kilometru, km; hectometru, hm; decametru, dam) i submultiplii
(decimetru, dm; centimetru, cm; milimetru, mm).
Lungimile se pot exprima i în sistemul anglo-saxon: inch, in; foot, ft; yard, yd;
mil , mi, etc.
Unghiuri:
13
- atunci când not m unghiul prin trei litere, litera din mijloc semnific vârful
unghiului.
A
latur
vârf
B
latur
C
Fig. 8.4 Elemente caracteristice pentru unghiuri
Clasificarea unghiurilor:
- unghi nul – fig.8.5
- unghi cu laturi în prelungire (alungit) – fig. 8.6
- unghi propriu (ascu it, obtuz sau drept)
M sura unui unghi este dat de deschiderea dintre laturile sale. Unitatea de m sur
pentru unghi este gradul. Se scrie 1° i se cite te un grad.
14
M sura unui unghi alungit este de 180° ( AOB = 180 - fig. 8.6)
180
A O B
T V
15
Intr-un triunghi dreptunghic, p tratul lungimii ipotenuzei este egal cu suma
p tratelor lungimilor catetelor: BC 2 =AB 2 +AC 2 (fig. 8.7)
A C
Pe baza teoremei lui Pytagora se poate determina panta unei conducte atunci când
se cunoa te lungimea traseului acesteia i diferen a de nivel între punctul de plecare al
conductei i punctul final al acesteia.
16