Sunteți pe pagina 1din 16

MODULUL 1 Prelucrarea i îmbinarea evilor în instala ii

8. No iuni matematice de baz

8.1. Opera ii matematice, opera ii cu frac ii

a) Scrierea i citirea numerelor naturale:


Pentru a scrie un num r oarecare trebuie s combin m între ele unele dintre cele
10 simboluri: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9. Aceste simboluri se numesc cifre. Ele sunt de
origine arab . Sistemul de scriere care folose te aceste 10 simboluri este sistemul de
numera ie zecimal. Sistemul se nume te zecimal pentru c :
- zece unit i formeaz o zece;
- zece zeci formeaz o suta;
- zece sute formeaz o mie;
Pentru a citi un num r separ m cifrele sale în grupe de câte trei de la dreapta spre
stânga. Grupele se numesc clase: clasa unit ilor, clasa sutelor, clasa miilor, etc.

Exemplu: 245678349123
245 678 349 123
miliarde milioane mii unit i
Citim: dou sute patruzeci si cinci miliarde ase sute aptezeci si opt milioane trei
sute patruzeci si nou mii o sut dou zeci si trei.

Observ m c valoarea indicat de o cifr depinde de pozi ia sa in num r. Din


aceasta cauz scrierea utilizat se nume te pozi ional .
Exist si alte sisteme de numera ie pozi ionale: în m surarea timpului, sistemul
sexagesimal, iar la calculatoarele numerice sistemul binar.
Mai putem întâlni i scrierea adi ional cu cifre romane:
I V X L C D M
1 5 10 50 100 500 1000

1
b) Compararea numerelor naturale:
Pentru a compara dou numere naturale cu un num r egal de cifre, se compar
cifr cu cifr , începând de la stânga, pân când dou cifre cu acela i ordin sunt diferite.
Este mai mare num rul cu cifra respectiv mai mare.
Exemple: 128>127; 1285>1275; 128543>128541
Dac numerele nu au acela i num r de cifre este mai mare num rul cu un num r
mai mare de cifre.
Exemplu: 128<12845

c) Aproximarea numerelor naturale:


Când avem un num r pe care nu trebuie s -l exprim m cu exactitate, putem
aproxima (rotunji) num rul.
Exemple:
Num rul 52 este mai apropiat de 50 decât de 60, deci îl putem aproxima cu 50.
Aproximarea se face prin lips .
Num rul 58 este mai apropiat de 60, deci îl putem aproxima cu 60. Aproximarea
se face prin adaos.
Num rul 120 este mai apropiat de 100 decât de 200, deci îl putem aproxima la
100.
Num rul 1260 îl putem aproxima la 1300.

d) Adunarea numerelor naturale:


Adunarea este suma a dou sau mai multe numere naturale.
Exemplu: 45+36+15+20=116
termeni sum
Propriet ile adun rii:
1. Comutativ : a+b=b+a
2. Asociativ : (a+b)+c=a+(b+c)
3. Element neutru: a+0=a 0 este element neutru pentru opera ia de adunare.

e) Sc derea numerelor naturale:


Sc derea este diferen a a dou numere naturale.
Exemplu: 24 – 8 =16 (desc zut, sc z tor i rest sau diferen )
Sc derea este opera ia invers adun rii.

2
Pentru a sc dea o sum dintr-un num r, sc dem fiecare termen al sumei din
num rul dat: a-(b+c+d)=a-b-c-d
Exemplu: 40 - (3+14+5) = 40-3-14-5 = 37-14-5 = 23-5 = 18

f) Înmul irea (produsul) numerelor naturale:


Înmul irea înseamn adunarea repetat a aceluia i num r.
Exemplu: 15+15+15+15+15+15 = 15 × 6=15 • 6 = 90
15 • 6 = 90
factori produs
Propriet ile înmul irii:
1.Comutativ : a • b=b • a
2.Asociativ : (a • b) • c=a • (b • c)
3.Element neutru: a • 1=1 • a=a
4 Distributiv fa de adunare si sc dere: a • (b+c)=a • b+a • c; a • (b-c)=a • b-a • c;
(b+c) • a=b • a+c • a; (b-c) • a=b • a-c • a
Factor comun: a • b+a • c=a • (b+c); a • b-a • c=a • (b-c)
Deoarece factorul a apare în toate produsele spunem ca a este factor comun.
Egalit ile de mai sus exprim scoaterea factorului comun.
Observa ii: Egalitatea si inegalitatea numerelor naturale se p streaz dac se
înmul esc ambii membrii cu acela i num r natural, diferit de 0. Înmul irea este o opera ie
de ordinul II, se efectueaz înaintea adun rii si sc derii.

g) Împ r irea numerelor naturale:


Teorema împ r irii cu rest: d = i • c + r ; r i
- d este deîmp r itul
- i este împ r itorul
- c este câtul
- r este restul
Exemplu: 28 : 9 = 3(r = 1) → 28 = 9 • 3 + 1
Observa ii: Împ r irea la 0 nu are sens. Dac restul unei împ r iri este 0 atunci
împ r irea este exact . In acest caz avem: d = i • c . Împ r irea ca si înmul irea este o
opera ie de ordinul II. Intr-un exerci iu f r paranteze se efectueaz întâi opera iile de
ordinul II. Dac într-un exerci iu avem numai opera ii de ordinul II si nu avem paranteze,

3
atunci opera iile se efectueaz în ordinea în care sunt scrise. Egalitatea si inegalitatea
numerelor naturale se p streaz daca se împart exact membrii acestora cu acela i num r
natural diferit de 0.

h) Ridicarea la putere:
Ridicarea la putere este o înmul ire repetat .

Exemplu: 3 ⋅ 3 ⋅ 3 ⋅ 3 ⋅ 3 ⋅ 3 = 36 ; 3 se nume te baza iar 6 este exponent.


Dac avem în general baza a si exponentul n, puterea a n-a a num rului a este
produsul a n factori egali cu num rul a:

a ⋅ a ⋅ a ⋅ a ⋅ .......... ⋅ a = a n cu a si n numere naturale


Propriet i privind ridicarea la putere:

a1 = a
a0 = 1
0n = 0

1n = 1
Exponentul arat de câte ori se repet baza în produsul prin care se calculeaz
puterea. Ridicarea la putere este o opera ie de ordinul al treilea, adic în lipsa
parantezelor, se efectueaz înaintea celorlalte opera ii.

Reguli de calcul cu puteri:

i) a m ⋅ a n = a m+n

ii) (a )
m n
= a m⋅n
iii) a m : a n = a m−n cu m>n

iv) (a ⋅ b )n = a n ⋅ b n
Puterea a 2-a a unui num r natural se mai nume te si p tratul acelui num r.

Exemplu: 6 2 se cite te”6 la puterea a doua” sau “ 6 la p trat”.

4
Compararea puterilor.
1.Puteri cu aceea i baz :

Fie a, m, n numere naturale nenule, a ≠ 1 . Dac m<n, atunci am < an .


Exemplu: 52 < 54 (25<625)
2.Puteri cu acela i exponent:

Fie a,b,n, numere naturale nenule. Dac a<b, atunci an < bn .


3.Puteri cu baze diferite si exponen i diferi i.
Pentru a compara dou puteri cu baze diferite si exponen i diferi i, se aduc
puterile, dac se poate, fie la aceea i baz , fie la acela i exponent.

5 22 ; 2 55 = 2 5⋅11 = (2 5 ) = 3211
11
Exemplu: 2 55

5 22 = 5 2⋅11 = 5 2 ( )
11
= 2511
Dar 3211 > 2511 2 55 > 5 22

i) Frac ii, opera ii cu frac ii:

a
O pereche de numere naturale a si b, în care b ≠ 0 , scris sub forma se
b
nume te frac ie. Orice frac ie reprezint un num r, numit num r frac ionar. Num rul care
este deasupra liniei de frac ie se nume te num r tor, iar num rul care este sub linia de
frac ie se nume te numitor.
Observa ii: Orice num r natural se poate scrie sub forma de frac ie la care
num r torul se divide cu numitorul. Linia de frac ie semnific o împ r ire.
4 6 18 100
Exemplu: = 1; = 2; = 9; =5
4 3 2 20

Frac ii echiunitare, subunitare i supraunitare:


a
- frac ie subunitar : 1 ⇔ a b, b ≠ 0
b
a
- frac ie supraunitar : 1 ⇔ a b, b ≠ 0
b

5
a
- frac ie echiunitar : = 1 ⇔ a = b, b ≠ 0
b
a c
Frac ii echivalente: Dou frac ii ; sunt echivalente dac :
b d
a ⋅ d = b ⋅ c; b , d ≠ 0
a c
Vom scrie: =
b d
1 2 4 8
Exemplu: = = =
2 4 8 16

Amplificarea frac iilor:


A amplifica o frac ie cu un num r natural, diferit de zero, înseamn a înmul i atât
num r torul cât si numitorul, cu acel num r. Prin amplificarea unei frac ii se ob ine o
frac ie echivalent cu cea dat .
n )
a n⋅a
= ; b ≠ 0, n ≠ 0
b n ⋅b
Exemplu:
3)
5 3 ⋅ 5 15
= = → 5 ⋅ 21 = 7 ⋅ 15 → 105 = 105
7 3 ⋅ 7 21
2)
3 6
= → 24 = 24
4 8

Simplificarea frac iilor:


A simplifica o frac ie cu un num r natural diferit de zero, înseamn a împ r i atât
num r torul cât si numitorul cu acel num r. Prin simplificare se ob ine o frac ie
echivalent cu cea dat .
(n
a a:n
= ; b ≠ 0, n ≠ 0
b b:n
Exemplu:
(7
14 14 : 7 2
= = → 14 ⋅ 3 = 21 ⋅ 2 → 42 = 42
21 21 : 7 3
(5 (3
90 18 6
= =
75 15 5

Aducerea frac iilor la acela i numitor:

6
Dac avem mai multe frac ii, numitorul comun al lor este cel mai mic multiplu
comun al numitorilor. Pentru a aduce la acela i numitor mai multe frac ii se amplific
fiecare frac ie cu câtul dintre c.m.m.m.c. al numitorilor si numitorul frac iei respective.
Dac este cazul, se vor simplifica întâi frac iile i abia dup aceea se vor aduce la acela i
numitor.

11 7 36 = 2 2 ⋅ 3 2
; → c.m.m.m.c.(36;45) = 3 2 ⋅ 2 2 ⋅ 5 = 180 { 5 ) 11 = 55
36 45 45 = 3 2 ⋅ 5 36 180
4) 7 28
=
45 180

Compararea frac iilor:


Se observ c dac avem dou frac ii cu acela i numitor, dar cu num r tori
diferi i, mai mare este frac ia cu num r torul mai mare.
a c
⇔a c
b b

Exemplu: 4 4
8 16

Se observ c dac avem dou frac ii cu acela i numarator, mai mare este cea cu
numitorul mai mic.

a a
⇔b c
b c
Daca avem dou frac ii oarecare:

a c a c
; ; ⇔ a ⋅d b⋅c
b d b d
Adunarea frac iilor:
Suma a doua sau mai multor frac ii cu acela i numitor este frac ia care are
numitorul egal cu numitorul frac iilor date, iar num r torul egal cu suma num r torilor
frac iilor date.

a c a+c
+ =
b b b
7
Exemplu: 3 + 7 = 3 + 7 = 11
4 4 4 4
Dac frac iile nu au acela i numitor, se aduc la acela i numitor si apoi se adun .
2)
Exemplu: 3 + 7 = 3 + 7 = 6 + 7 = 13
2 4 2 4 4 4 4

Propriet ile adun rii:

a c e a c e
- Asociativitatea: + + = + +
b d f b d f
a c c a
- Comutativitatea: + = +
b d d b
a a a
- Element neutru: +0=0+ =
b b b

Sc derea frac iilor:

Pentru a sc dea dou sau mai multe frac ii, se aduc la acela i numitor dac au
numitori diferi i, se pune la numitor numitorul comun, iar la num r tor diferen a
num r torilor.
a c a−c
− = ,a ≥ c
b b b

Înmul irea frac iilor:

Pentru a înmul i dou sau mai multe frac ii, înmul im num r torii între ei i
numitorii între ei.
a c a⋅c
⋅ = ; b ≠ 0; d ≠ 0
b d b⋅d

5 2 10
Exemplu: 2 ⋅ 5 = 2 ⋅ 5 = 10 ; ⋅ =
3 7 3 ⋅ 7 21 3 9 27

Propriet ile înmul irii:

a c c a
- Comutativitatea ⋅ = ⋅
b d d b

8
a c e a c e
- Asociativitatea: ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅
b d f b d f
a a
- Element neutru: ⋅1 = 1⋅
b b
a c e a c a e
-Distributivitatea f de adunare si fa de sc dere: ⋅ + = ⋅ + ⋅
b d f b d b f
Observa ii: Dup ce se face înmul irea frac iilor, se simplific produsul ob inut.
Simplificarea frac iilor se poate face înainte de a efectua produsul. Este indicat s se fac
simplificarea frac iilor înainte de efectuarea produsului, pentru a u ura efectuarea
calculelor.

Împ r irea frac iilor:


Pentru a împ r i dou frac ii, înmul im prima frac ie cu inversa celei de a doua.
a c a d
: = ⋅
b d b c
Observa ie: Câtul a dou frac ii se poate scrie sub form de frac ie supraetajat .
a
a c b
: =
b d c
d
3 5 3 7 21 3 9 3 49 3 ⋅ 49 1 ⋅ 7 7 1
Exemplu: : = ⋅ = ; : = ⋅ = = = =1
4 7 4 5 20 14 49 14 9 14 ⋅ 9 2 ⋅ 3 6 6

Ridicarea la putere a frac iilor:


A ridica la puterea n o frac ie, înseamn a efectua un produs în care avem n
factori.
n
a a a a a
= ⋅ ⋅ ⋅ ..... ⋅ → nfactori
b b b b b

La ridicarea la putere a uni num r frac ionar se p streaz propriet ile de la


ridicarea la putere a unui num r natural.

1
a a
1. =
b b

9
0
a
2. =1
b
n
a an
3. =
b bn
n m n +m
a a a
4. ⋅ =
b b b
n m n −m
a a a
5. : = ;n ≥ m
b b b
n m n⋅m
a a
6. =
b b
n n n
a c a c
7. ⋅ = ⋅
b d b d

8.2. Folosirea tabelelor matematice, folosirea calculatorului de buzunar

Exemplu de utilizare a tabelelor matematice, cu ajutorul c r ii “Tabele i formule


matematice” (E. Rogai), Ed. Tehnic , Bucure ti, 1983.
Exemplu de utilizare a calculatorului de buzunar (fig. 8.1) – aplica ii.

Fig. 8.1 Calculator de buzunar

10
8.3. Opera ii cu transform ri în calcule. Ecua ii cu o necunoscut

Egalit i de forma x + a = b sau x − a = b se numesc ecua ii.

x+a b x+a b
x−a b x−a b
Inegalit i de forma sau x + a ≥ b se numesc inecua ii.
x+a≤b
x−a ≤b x−a ≥b
In aceste expresii a si b sunt numere naturale date, iar x reprezint numere
naturale necunoscute pe care trebuie s le afl m.
A rezolva o ecua ie sau o inecua ie înseamn a determina valorile pe care le ia
necunoscuta pentru ca egalitatea, respectiv inegalitatea s fie adev rate. Aceste valori se
numesc solu ii.

Exercitii:
a) Ecua ii:

1. 2( x + 2 ) + 3x = 19
2 x + 4 + 3x = 19 2 x + 3x = 19 − 4 5 x = 15 x = 15 / 5 = 3

2. 4( x − 5) = 16 x − 5 = 16 / 4 x−5 = 4 x = 4+5 x=9

3. (7 + x ) / 3 = 21 7 + x = 21 ⋅ 3 7 + x = 63 x = 63 − 7 x = 56

4. 6(4 x − 2) + 5(4 x − 2) = 18 + 2(4 x − 2)


11(4 x − 2) − 2(4 x − 2) = 18 9(4 x − 2) = 18 4 x − 2 = 18 / 9 4x − 2 = 2
4x = 2 + 2 4x = 4 x = 4/4 x =1
b) Inecua ii:

1. (3 + x ) / 2 ≤ 4
3+ x ≤ 4⋅2 3+ x ≤ 8 x ≤8−3 x≤5 S = {0,1,2,3,4,5}

2. 4(2 x − 5) ≥ 12

11
2 x − 5 ≥ 12 / 4 2x − 5 ≥ 3 2x ≥ 3 + 5 2x ≥ 8 x≥4 S = {4,5,6,7,........}

8.4. Propor ionalitate, procente

O pereche de rapoarte egale se numeste propor ie.

Exemplu: 2 = 1
4 2
a c
In general = cu b, d ≠ 0
b d
Orice propor ie are 4 termeni. Termenii a si d se numesc extremi, iar b si c mezi.
Poprietatea fundamental a propor iei: a d=b c
In orice propor ie, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor.
Exemplu:
x 4
= x 16=10 4 x=40:16=2,5. Se observ c putem scoate x direct
10 16
10 ⋅ 4 5
scriind: x= =
16 2
a c b⋅c
In general avem = →a=
b d d
Putem face o schem pentru aflarea unui termen necunoscut: se înmul esc
termenii afla i pe aceea i s geat i se împarte totul la ceea ce are termenul necunoscut pe
sageata lui (fig. 8.2)

a c
b d
Fig. 8.2 Propor ionalitate (mezi i extremi)
Exemple:

4 18 4 ⋅ 12 4 ⋅ 2 8
= x= = =
x 12 18 3 3
2x 4 9⋅4 2
= x= =
9 27 2 ⋅ 27 3

12
Procentele (%) permit exprimarea unei propor ii în raport cu 100. Procentele pot
fi considerate ca frac ii având numitorul egal cu 100. (de exemplu 1% înseamn 1/100).
A calcula x % dintr-o anumit valoare, înseamn a înmul i num rul respectiv cu x
i a împ r i rezultatul la 100.
Exemplu:
12% din 345 = 345 x 12 / 100 = 41,4
Pentru a înmul i un num r oarecare cu x%, se înmul e te
O valoare m rit cu x% înseamn s se înmul easc valoarea respectiv cu
(1+x%).
Exemplu:
345 + 12% = 345 (1 + 12/100) = 345 + 41,4 = 386,4
Pentru a afla cât la sut reprezint o valoare din alt valoare, se împart cele dou
valori i se înmul e te cu 100.
Exemplu:
Cât reprezint la sut 25,4 din 98,2 ? 25,4/98,2 x 100 = 25,86%

8.5. Lungimi i unghiuri.

Lungimi:
Unitatea de m sur pentru lungimi (în sistem interna ional, SI) este metrul (m). Exist
multiplii ai metrului (kilometru, km; hectometru, hm; decametru, dam) i submultiplii
(decimetru, dm; centimetru, cm; milimetru, mm).
Lungimile se pot exprima i în sistemul anglo-saxon: inch, in; foot, ft; yard, yd;
mil , mi, etc.

Unghiuri:

Figura geometric format din dou semidrepte care au originea comun se


numeste unghi (fig. 8.3).
Elemente i nota ii (fig. 8.4):
- cele dou semidrepte care formeaz unghiul, se numesc laturile unghiului.
- originea comun a semidreptelor este vârful unghiului.

- unghiul se noteaz : ABC sau B

13
- atunci când not m unghiul prin trei litere, litera din mijloc semnific vârful
unghiului.

Exteriorul unghiului (puncte exterioare)

Interiorul unghiului (puncte interioare)

Exteriorul unghiului( puncte exterioare)

Fig. 8.3 Reprezentarea unui unghi

A
latur

vârf
B

latur
C
Fig. 8.4 Elemente caracteristice pentru unghiuri

Clasificarea unghiurilor:
- unghi nul – fig.8.5
- unghi cu laturi în prelungire (alungit) – fig. 8.6
- unghi propriu (ascu it, obtuz sau drept)
M sura unui unghi este dat de deschiderea dintre laturile sale. Unitatea de m sur
pentru unghi este gradul. Se scrie 1° i se cite te un grad.

M sura unui unghi nul este de 0° ( LKM = 0 - fig. 8.5)


L
K
M
Fig. 8.5 Unghi nul

14
M sura unui unghi alungit este de 180° ( AOB = 180 - fig. 8.6)

180

A O B

Fig. 8.5 Unghi alungit

M sura unui unghi drept este de 90° ( STV = 90 - fig. 8.7)

T V

Fig. 8.6 Unghi drept

Submultiplii gradului sunt minutul i secunda. Se noteaz 1’ i se cite te “ un


minut”. Se noteaz 1” i se cite te “o secund ” (1°=60’=3600”)
Aceste unit i de m sur se numesc grade sexagesimale.
Observa ii:
- m sura unui unghi ascu it este mai mic de 90°
- m sura unui unghi obtuz este mai mare ca 90°
- m sura unui unghi drept este de 90°
Instrumentul cu care se m soar unghiurile se nume te raportor.
Se procedeaz astfel: se alege vârful unghiului i se noteaz ; se traseaz una din
semidreptele care formeaz unghiul; se fixeaz raportorul cu centrul în vârful ales i cu
una din laturi pe semidreapt (cu grada ia 0); se marcheaz pe hârtie un semn pentru
unghiul dorit; se traseaz a doua semidreapt , unind vârful unghiului cu semnul de pe
hârtie.

Panta conductelor în instala ii, teorema lui Pytagora

Teorema lui Pytagora:

15
Intr-un triunghi dreptunghic, p tratul lungimii ipotenuzei este egal cu suma
p tratelor lungimilor catetelor: BC 2 =AB 2 +AC 2 (fig. 8.7)

A C

Fig. 8.7 Triunghi dreptunghic. Teorema lui Pytagora

Pe baza teoremei lui Pytagora se poate determina panta unei conducte atunci când
se cunoa te lungimea traseului acesteia i diferen a de nivel între punctul de plecare al
conductei i punctul final al acesteia.

16

S-ar putea să vă placă și