Sunteți pe pagina 1din 32

ALTE SUBIECTE

1. Epilepsie-definitie
2. Epilepsie generalizata tonico-clonica
3. Ce epilepsie nu are nevoie de imagistica ?
4. Anencefalie
5. Paralizie cerebrala definitie
6. Pavor nocturn
7. Manifestari cutanate scleroza tuberoasa
8. Manifestari cutanate neurofibromatoza 1 NF1
9. Charcot marie tooth
10. Care sunt miscarile normale ?
11. Definitie distonie
12. Unde e zona pe aria centrala unde se localizeaza membrul inferior si trunchiul si cine o
vascularizeaza?
13. Relatia dintre stimuli vizuali si cei vestibulari la nivelul parietal posterior
14. Tratament sindromul neuroleptic
15. SLA clinic
16. Boli in care avem ROT abolite
17. De ce disectia de carotida da sindrom horner
18. Praxia-Definitie si clasificare
19. Diferenta clinica intre blefarospasm si miastenia ocular
20. Ce effect are nucleul luis asupra globului palid intern si prin ce transmitator se face
21. Tratament pt polineuropatia diabetic
22. Diferente dintre tulburarile neurocognitive majore si minore
23. Preventia secundara avc ischemic
24. Tratament vasospasm arterial
25. Miopatii clinic
26. Tremor parkinsonian
27. Localizarea leziunii pt hemianopsie homonima bitemporala
28. Tromboflebita de sinus cavernos
29. Coreea Sydenham tratament
30. Nivelul lexico-semantic
31. Cauze de pseudodemente
32. Tratament urgenta Guillain Barre
33. Cefaleea tensionala
Chestionar examen student anul 5
1. Care sunt miscarile oculocefalogire si acusticocefalogire si care sunt structurile
nevraxiale din trunchiul cerebreal si maduva spinarii care le mediaza?
2. Care sunt semnificatiile clinice ale diferitelor variante in care proba Romberg este
pozitiva ?
3. Care sunt efectele eliberarii de dopamine in circuitele nigrostriate asupra activitatii
neuronilor postsinaptici care exprima receptori de tip D1 si a celor care exprima
receptori de tip Ds?
4. Care este diferenta clinica si fiziopatologica intre delirium si ideile delirante ?
5. In sindromul vestibular periferic, care este direcctia secusei lente a nistagmusului
ocular?
6. Care este principalul rol fiziologic al complexului olivar superior , in perceptia auditiva ?
7. Enumerati caracteristicile clinice ale afaziei de tip Wernicke.
8. De ce un pacient cu afazie pentru limbajul rational , poate avea partial conservat
limbajul afectiv ?
9. Cum diferentiati o afazie de tip Broca de o apraxia oro-linguala ?
10. De ce o tumora de corp calos se poate manifesta clinic prin apraxia ?
11. Care este diferenta clinica definitorie dintre o diskinezie medicamentoasa acuta si
diskinezia tardiva ?
12. Cum scadeti temperatura corporala la un pacient cu febra determinata de sindrom
neuroleptic malign?De ce procedati astfel ?
13. Care sunt categoriile de boli care se pot manifesta clinic printr-o falsa dementa
(pseudodementa)?
14. Care este cea mai frecventa carenta vitaminica intr-o societate dezvoltata socio-
economic in epoca actuala , care poate determina deteriorare neurocognitive progresiva
pana la dementa , cu precadere la pacientii varstnici ?
15. Ce modalitati terapeutice avem la dispozitie pentru a preveni resangerarea la un pacient
cu hemoragie subarahnoidiana (HSA) de cauza anevrismala ?
16. Descrieti tabloul clinic al sindromului Claude Bernard-Horner si enumerate trei cause
posibile.
17. Care este tratamentul de preventive secundara , indicat la un pacient cu AVC ischemic
determinat de o stenoza de artera carotida interna de 85%?
18. Ce este hiperpatia talamica si care sunt manifestarile sale clinice ?
19. Care este intervalul de timp de la debutul unui AVC ischemic in teritoriul carotidian in
care putem face terapie de revascularizare cerebrala prin fibrinoliza i.v. cu rtPA? In cazul
in care fibrinoliza iv nu este eficienta, ce alta solutie de revascularizare exista si in ce
interval poate fi aplicata ?
20. Enumerati cinci cause posibile de AVC cardioembolic.
21. Ce fel de leziuni cerebrale apar in mod characteristic in encefalita herpetica ?
22. Enumerati cel putin 5 etiologii ale unui sindrom SLA , altele decat boala neuronului
motor.
23. Care sunt masurile terapeutice care se impugn la un pacient care face crizze epileptic
generalizate de tip tonico-clonic , subintrante ?
24. Care sunt masurile de ingrijiri terapeutice care trebuie luate de urgenta la un pacient cu
poliradiculonevrita acuta de tip Guillain-Barre ?
25. Enumerati caracteristicile definitorii ale nevralgiei esentiale de nerv trigemen
26. Enumerati principalele manifestari clinice ce pot surveni ca urmare a prezentei unei
tumori la nivelul emisferului cerebelos stang ?
27. Definiti pseudotumora cerebrala
28. Enumerati elementele sindromului de hipertensiune intracraniana
29. Cum se stabileste prioritatea pentru tratament in cazul unui politraumatism ?
30. Definiti dilacerarea cerebrala si enumerate tipurile de dilacerare
31. Enumerati 3 criterii majore pentru diagnosticul de scleroza tuberoasa Bourneville
32. Care sunt argumentele clinice si paraclinice pentru diagnosticul de sindrom West?
33. Descrieti tabloul clinic in encefalopatia hypoxic-ischemica (EHIP) -forma severa.
34. Descrieti tabloul clinic in pavorul nocturn
35. Definiti diplegia spastica
36. Descrieti tabloul clinic in amiotrofia spinala tip 1 werdnig Hoffman
37. Care sunt criteriile de diagnostic in convulsiile febrile simple ?
38. Descrieti comportamentul psiho-motor al sugarului in varsta de 6 luni.
39. Descrieti tabloul clinic in stadiul 2 (ambulatoriu incipient) din distrofia musculara
Duchenne
40. Enumerati manifestarile clinice ale hidrocefaliei la sugar

Subiecte net si serii trecute


1.descrieti caract clinice ale spasticitatii piramidale
2.aspect clinic pac cu sdr de paleocerebel
3.enumerati clase de medicamente utiliz in tratam bolii parkinson
4.care e defect genetic ce det coreea huntington
5. coreea la gravide
6.sindrom walemberg
7.cauza degenerescentei hepato lenticulare
8.reflexe patologice extensoare-enumerare
9.disociatia de tip tabetic
10.tratament poliradiculonevrita acuta'
11.mecanism fiziopatogenic in miastewnia gravis
12.abces cerebral
13.diferenta traseu neurogen de un traseu miopatic-elecrofiziologie
14.ganglioni bazali -schema cu arhistriat-
15.semne de parkinsonism
16.tulburari psihice in b.parkinson
17.schema aceea cu per de wearning off-perioada de on
18.tremor essential
19.b.wilson
20.distonii focale si segmentare
21.hemispasm facial
22.tulburari de sensibilitate
23.disociatie de tip siringo mielic
24.sindrom de hemi sectiune medulara...BROWN SEQUARD
25.DIFERENTA DINTRE EDEM PAPILAR SI PAPILITA
26.NERVUL CORDA TIMPANULUI
27.SINDROM FOVILLE
28.diferenta intre crize focale si crize primar generalizate( la epilepsie)
29.tratament epilepsii
pt sub 29 administrare in ordine de diazepam,fenitoina...ai grija la ordinea medicamentelor
30.afazii
31.scleroza multipla parca diagnostic pozitiv
32.sindroame de disconectie la cursul de apraxii
33.sindroame vestibulare ...nistagmus-tipuri
34.cursul de avc....profului ii place zona de penumbra ischemica
35.avc ischemic cu cele 2 categ de evenimente....ait si infarcte cerebrale
36.accident lacunar
37.neuro infectii-sindrom meningeal
38.sindrom encefalitic
39.sindrom mielitic
40.clasificarea mielitelor
41.exam LCR in meningite bacteriene,purulente
42.exam LCR in meningita virala
43.avc-manifestari date de infarct pe un ram arterial....e in curs facut frumos poligonul willis si
profu a luat pe zone ce se intampla dak un ram e afectat
44profilaxia secundara avc ischemic
45.avc hemoragic
46.tracturi nervoase medulare
47.mielopatii acute
48.mielopatii cornice
49.demente
50.scara glasgow ...e la come

1.functia principala a trunchi reticulospinal


2 miscari automate afectate in b. Parkinson
3 ce structuri sunt afect in Park.?
4 caracteristici tremor esential
5 semne clinice sd. Wallenberg
6 tratam in coreea Sydenham
7criterii clinice in coreea Huntington
8 Nevralgia secundara trigeminala
9 paralizia de n. oculomotor drept
10 sd. vestibular periferic drept
11 paralizie de n hipoglos
12 care este afectarea principala electrofiziologica in polineuropatii?
13 AVC de art. cerebrala medie
14 Alzheimer-criterii de diagn DLV4
15 progresia microorgan. pana la SNC
16 clinica tromboflebitei de sinus cavernos
17 diagn diferential intre edem papilar din HTic si papilita
18 afazia Wernicke- caractere clinice
19 asomatognozia
20 ce e dischinezia tardiva?
21 care e principala cauza de AVC la persoane> 70-80 ani? (vezi probabil amiloidoza sec)
22 diagn difer. intre paralizia de oculomotor si paralizia din miastenia oculara?
23 modificari tonus din sd. piramidal central?
24 coma- cum ne dam seama de o moarte cerebrala?
25 ce fibre sunt prinse in tabes dorsal? (vezi probabil sd. sensitiv)
26 hemoragia subarahnoidiana-clinica
27 dati 2 exemple de boli care au ca patogeneza leziuni difuze corticale (epilepsie, boala de vase
mici)
28 ggl. Bazali
29 come- cauze fara focar neurologic si fara iritatie meningeala
30 sd Barre- paraclinic (LCR primele zile normal, dupa prima saptam.=cresc proteinel fara
pleiocitoza, dupa 10 zile: hipoalbuminorahie, disociatie proteino-citologica)
31 coreea la gravide
32 bucla gamma

1. Tulb psihice in b parkinson


2. Caracteristicile bradi si hipokineziei in b parkinson
3. sdr. wallenberg – clinica
4. tratam crizei epileptice
5. profilaxia sec a unui boln cu HTA si AVC isch in
antecedente
6. profilaxia vasospasmului la pac cu HAS
7. LCR in memingite virale
8. deficitul cromoz in b. Wilson
9. Sdr de paleocerebel
10. Neuroborelioza – dg si trat
11. Pe ce pui dg in abcesul cerebral
12. cai de inf in abces cerebral
13. caracteristici clinice in sdr vestibular perif
14. tratam puseului de scleroza multipla
15. Zona de penumbra in AVC isch
16. afect de n. VI si ram [nush care] de V pe dreapta.. care
ar fi leziunea
17. clinica in AVC de a. cerebrala ant
18. tratam crizei miastenice
19. clinica in sdr NMP
20. tratam in poliradiculonevrita ac ascendenta
21. calea GABA
22. cauza cea mai frecventa de hemorag cerebrala la adult
23. 5 cauze cardiace cauzatoare de AVC
24. tratam tremorului esential
25. clinica in nevralgia de V
26.paralizia de n. XII
27. cauza comei in lez supratenctoriale
1. la ce nivel poate fii o leziune care se manifesta prin parapareza?
medular si cerebral
2. prin ce se diferentiaza hipertonia piramidala de hipertonia din boala parkinson?
Elastica, spasticitate piramidala <=> plastica, rigiditate estrapiramidala
3. cum de devine nucleul lui leys in boala parkinson?

4. principalele semne neurologice din boala parkinson.


-tremor
-rigiditate
-akinezie
-tulburări de postură
-reflectivitate normală (cu excepţia reflexelor de postură)
-sensibilitate normală
5. determinarea genetica din boala huntington?
Cz. 4q cu pepetitivitatea CAG>39
6. care pot fii cauze de coree la o femeie tinara?
- LES
- trat cu anticoncept,
- la prima sarcina, daca a avut in copilarie coreea ac Sy
7. tratamentul in coreea sydenham?
- Penicilina
- corticoterap = prednisone
- Valproat de Na
- Depekin
- Haloperidol
- Tetrabenazina
8. sindromul weber?
1. paralizie homolaterală de oculomotor comun (III)
2. hemiplegie contralaterală
3. paralizie contralaterală de facial de tip central
9. manifestari clinice si paraclinice in sdr de canal carpian?
1. Parestezii la nivelul palmei, policelui, indexului, cu caracter de arsură sau furnicături
penibile, cu accentuare nocturnă.
2. Hipoestezie în teritoriul de inervaţie senzitivă al nervului median.
3. Pensa police-indice se realizează dificil.
4. Flexia pasivă puternică a pumnului cauzează parestezii.
5. Amiotrofii ale eminenţei tenare, oponentului policelui, scurtului abductor, celor 2
lombricatori
6. cresterea latentelor distale
7. scaderea vitezei senzitive
8. tratament: atela, inj Hidrocortizon pe sub retinaculul flexorilor, operatie chirurgicala
10. LCR in sdr meningeal aspect ?
Examen LCR: funcţie de etiologie poate releva prezenţa sângelui,celulelor inflamatorii etc
11. cauze de meningite non infectioasa?

12, cele mai frecvente bacteri implicate in mielite acute?

13. forme de scleroza multipla?desen si enumerare.


1. forma recurent remisiva
2. forma secundar progresiva
3. forma secundar remisiva
4. forma primar progresiva
14. ce leziuni determina ataxie?la ce nivel?
Arhicerebel, paleocerebel, neocerebel

15. care este dif dintre aria senzitiva si aria vestibulara?

16. ce nervii cranieni sunt lezati intro leziune a unghiului pontocerebelos?


raspuns 5,7,8,9,10.
17. metode de preventie secundara a spasm difuz hemoragie subarahnoidiana?

18. tratamentul tromboflebitelor venoase.

19. semne neurologice in boala wilson.


Inele k-f

20. preventie secundara in avc ischemic?

21. pe ce artera este o leziune care sa dea hemianopsie binazala dreapta si hemianestezie?

22. enumeratii 5 cauze de sdr sla?


**tulburari biochimice ereditate:
- deficit de SOD1
- bo. Kennedy
- bo. pompe - deficit de alfa glucozidaza
**poliomielita
**neuropatia periferica
**amiotrofia mm. spinala
23. diagnosticul clinic si paraclinic de criza epileptica de absenta a copilului?

24. ce fel de afectare optica la niv chiasmei optica da un craniofaringom?

25. reactii adverse ale trat de lunga durata cu levo dopa?


- în timp apar efecte secundare: fluctuaţii sau variaţii în răspunsul farmacologic (de sfârşit de
doză,on-off,paradoxale,circadiene,paroxostice,”freezing”), mişcări involuntare (diskinezii,
distonii), halucinaţii
26. cauze de distonii localizate la nivelul mb si fetei?

27. definitia nistagmusului optokinetic?

28. sdr de paleocerebel?

UNIVERSITATEA de MEDICINA si FARMACIE “CAROL DAVILA” BUCURESTI


FACULTATEA de MEDICINA
DEPARTAMENTUL de NEUROLOGIE, NEUROCIRURGIE si PSIHIATRIE
SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI – CLINICA NEUROLOGIE

EXAMEN STUDENTI ANUL V

1. In ce teritoriu arterial s-a produs un infarct cerebral care se manifesta prin hemipareza
stanga predomininent crurala si proximal brahiala ?
2. Care sunt criteriile majore necesare diagnosticului de boala Parkinson, conform “UK
Parkinson’s Disease Society Brain Bank Clinical Diagnostic Criteria”, si prezenta caruia dintre
acestea este intotdeauna obligatorie pentru sustinerea acestui diagnostic, alaturi de minimum
cel putin un alt criteriu major sau alte 3 criterii minore ( de sustinere ) ?
3. Mentionati cel putin 3 categorii diferite de medicamente care pot induce parkinsonism, ca
efect secundar.
4. Enumerati cel putin 3 afectiuni diferite etio-patogenic, care intra in diagnosticul diferential al
unui hemispasm facial.
5. Care este tratamentul corect si complet al coreii acute Sydenham ?
6. Care este tratamentul de urgenta al sindromului neuroleptic malign ?
7. Cum se comporta un bolnav cu apraxie ideo-motorie comparativ cu unul cu apraxie ideatorie,
la solicitarea de a efectua gesturi tranzitive ?
8. Cum diferentiati o tulburare afazica de o anartrie, la un pacient fara deficit motor, cu un nivel
de scolarizare de cel putin al unei scoli primare ?
9. Care este teritoriul de vascularizatie al arterelor perforante ( centrale ) din a. cerebrala
medie, si ce tipuri de accidente vasculare cerebrale se pot produce in acest teritoriu ?
10. Care este cauza cea mai frecventa de producere a anui AVC ischemic la adultii tineri, sub 45
ani ? Dar cea mai frecventa cauza de hemoragie cerebrala, la aceeasi categorie de varsta ?
11. Enumerati complicatiile majore posibil sa apara in evolutia naturala a unei hemoragii
subarahnoidiene prin anevrism arterial intracranian rupt.
12. Ce ste sindromul demential ? Care sunt cele mai frecvente ( cel putin 3 ) cauze ale aparitiei
unei demente ?
13. Care sunt elementele neuropatologice care sustin diagnosticul de boala Alzheimer ? Ce
markeri biologici detectabili in vivo, corespund acestor modificari morfopatologice ?
14. Pe care parte a corpului se manifesta clinic tulburarea de coordonare la un pacient cu un
proces expansiv localizat la nivel cerebelos de partea dreapta?
15. Definiti durerea neuropatica si durerea nociceptiva. Care este diferenta esentiala intre cele
doua ?
16. Care este fereastra terapeutica maxima in care se poate administra tratament fibrinolitic i.v
cu rtPA conform ghidurilor terapeutice actuale?
17. Un pacient de sex masculin, in varsta de 49 de ani a prezentat in urma cu o luna un episod
de fibrilatie atriala paroxistica. Se prezinta la camera de garda pentru un episod de tulburare de
limbaj de tip afazic cu durata de sase ore. Care sunt investigatiile de prima linie pe care le
solicitati pentru acest pacient ?
18. In situatia in care toate investigatiile solicitate pentru pacientul mentionat anterior sunt in
limite normale, care este diagnosticul cel mai probabil si ce tratament recomandati pentru
prevenirea unui nou episod de tulburare de limbaj ?
19. Enumerati cinci categorii de afectiuni ce pot intra in discutie pentru diagnosticul diferential
al sclerozei multiple.
20. Care este tratamentul paraliziei faciale periferice " a frigore" ?
21. Ce tipuri de afectiuni pot conduce la instalarea unei stari de coma insotita de semne de
iritatie meningeala ?
22. Care sunt criteriile de diagnostic medical al mortii cerebrale ?
23. Ce aspecte clinice diferentiaza o criza epileptica generalizata de una focala?
24. Ce etilogii vom lua in considerare in fata unei polineuropatii asimetrice de tip
mononeuropatie multiplex?
25. Explicati de ce leziunile infratentoriale se asociaza frecvent cu cefalee iradiata frontal si
occipital ?
26. Care este cea mai frecventa cauza infectioasa a trombozei de sinus dural lateral transvers ?
27. Un pacient diagnosticat recent cu endocardita bacteriana , efectueaza un examen CT
cerebral indicat de medicul neurolog pentru aparitia brusca a unui sindrom cefalalgic acut,
examenul tomografic indicand prezenta unei densitati sanguine in spatiul subarahnoidian. Care
este mecanismul patogenic al producerii hemoragiei subarahnoidiene ?
28. Enumerati elementele clinice care sustin diadnosticul de sindrom de hipertensiune
intracraniana.
29. Precizati caracterele generale ale meningioamelor.
30. Definiti comotia cerebrala, dilacerarea cerebrala si enumerati tipurile de dilacerare.
U.M.F. “Carol Davila” Bucuresti – Facultatea de Medicina
Departamentul de Neurologie, Neurochirurgie si Psihiatrie
Clinica de Neurologie – Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti

EXAMEN STUDENTI ANUL V

1. Ce manifestare clinica apare in atacurile ischemice tranzitorii in teritoriul a. bazilare care


determina disfunctia tractului reticulo-spinal pontin ( superior )?
2. Pe ce grupe musculare predomina hipertonia din spasticitatea cauzata de leziunile cailor
cortico-spinale ?
3. Care este distributia topografica a deficitului motor care apare ca o consecinta a ocluziei
arterei cerebrale anterioare drepte, distal de jonctiunea cu a. comunicanta anterioara ?
4. Care este frecventa de descarcare ritmica spontana a neuronilor din globul palid intern,
si carei manifestari clinice ii corespunde aceasta frecventa in cazul unui pacient cu boala
Parkinson ?
5. Care este explicatia faptului ca terapia prin stimulare cerebrala profunda in cazul bolii
Parkinson, foloseste ca tinta preferentiala de stimulare nucleul subtalamic Luys, bilateral
?
6. Ce este fenomenul “wearing-off” si ce semnificatie fiziopatologica are ?
7. Ce sunt diskineziile tardive, si care este cauza lor ?
8. Enumerati cel putin 4 cauze de hemispasm facial.
9. Care este cea mai frecventa cauza a unui tremor ritmic al capului ?
10. Care sunt caracteristicile clinice tipice ale sindromului vestibular periferic, si ce valoare
localizatorie are intr-un astfel de caz faptul ca secusa rapida a nistagmusului bate spre
dreapta ?
11. Ce localizare lezionala sugereaza prezenta unei apraxii de imbracare ?
12. Descrieti tabloul clinic clasic al unei afazii de tip Wernicke; ce fel de tip de afazie este
aceasta varianta: fluenta sau nonfluenta ?
13. Care este teritoriul de irigatie din puntea lui Varolio, al arterelor paramediane din
sistemul vertebro-bazilar?
14. Ce semn clinic poate sa apara initial in cazul unei hemoragii subarahnoidiene prin
ruptura de anevrism sacular in teritoriul a. comunicante posterioare ?
15. Enumerati cel putin 5 afectiuni ale arterelor mari cervico-cerebrale care se pot complica
cu un accident vascular cerebral ischemic.
16. Care sunt principalele cauze de hemoragii cerebrale intraparenchimatoase, functie de
principalele 3 categorii de grupe de varsta ( sub 45-50 ani; intre 50 – 70 ani; peste 70 ani
)?
17. Care este aspectul clinic al unui pacient cu paralizie completa de nerv oculomotor
comun drept ?
18. Cum explicati aparitia midriazei ipsilaterale cu deficitul motor, in cazul unui sindrom de
hipertensiune intracraniana asociat unui infarct cerebral complet in teritoriul arterei
cerebrale medii ?
19. Care este diferenta esentiala intre durerea neuropatica si cea nociceptiva ?
20. Descrieti aspectul clinic al unui pacient cu disociatie de tip tabetic; enumerati trei cauze
care pot determina acest aspect.
21. Care este semnificatia imaginilor in hiposemnal T1 evidentiate la nivelul substantei albe
la un pacient cu scleroza multipla, la distanta de mai multe luni fata de o leziune acuta ?
22. Cum explicati posibilitatea aparitiei unor pareze de nervi cranieni la un pacient cu
scleroza multipla ?
23. Care este tratamentul pe care il indicati pentru profilaxia secundara a unui AVC ischemic
cerebral, la un pacient cu o stenoza de artera cartida interna stanga de 85%, care a
suferit in urma cu 10 zile, un AVC ischemic in teritoriul arterei cerebrale medii stangi, cu
hemipareza dreapta remisa ?
24. Un pacient in varsta de 64 ani, cunoscut cu hipertensiune arteriala, se prezinta la
camera de garda la o ora si jumatate de la instalarea brusca a unui deficit motor insotit
de hipoestezie superficiala si profunda pe hemicorpul drept. Examenul CT cerebral si
analizele biologice, efectuate in primele 30 minute de la prezentare, nu evidentiaza
modicicai patologice. Care este diagnosticul cel mai probabil si ce tratament
recomandati pentru acest pacient ?
25. Care sunt caracteristicile clinice majore ale cefaleei "de tensiune"?
26. Care este diagnosticul cel mai probabil etiologic al unei meningite cu lichid
cefalorahidian clar, cu glicorahie scăzută si proteinorahie crescuta?
27. Enumerati minimum alte 3 cauze de disociatie albumino-citologica, in afara de sdr.
Guillain - Barre.
28. Ce aspecte clinice diferentiaza o criza epileptica generalizata de una focala?
29. Care sunt criteriile pe care se bazeaza diagnosticul pozitiv al nevralgiei esentiale de
trigemen ?
30. Definiti pseudotumora cerebrala.
31. Tremorul in b. Parkinson
32. Nivelul de organizare lexicala-semantica a limbajului
33. B. Alzheimer
34. Trat. AVC ischemic
35. Miastenia oculara
36. Tipuri de afectiuni lezionale neurologice care se insotesc de abolirea ROT
37. Cefaleea tensionala
38. Trat. Sydenham
39. SLA
40. Scleroza tuberoasa
41. Pavor nocturn
42. Comotia cerebrala
43. Blefarospasm

Subiecte neuro Bajenaru tot semi-rezolvate


1.descrieti caract clinice ale spasticitatii piramidale
distributie preferential flexori pronatori mb sup si extensori re mb inf ,elastica si cedeaza in
lama de brici ,mersul cosit
2.aspect clinic pac cu sdr de paleocerebel
hipotonie ,cracter penulant ROT ,ataxia trunchiului ,astazo abazie mers nesigur cu tendinta de
cadere pe soate ,dimetrie ,tremor cerebelos ,nistagmus disdiadonokinezie macrografie
,dizartrie
3.enumerati clase de medicamente utiliz in tratam bolii parkinson
anticolinergice (Trihexifenidil ),amantadina
dopaminergi – levo dopa , si inhibitori periferici de decarboxilaza –carbidopa ,beserazida
agonisti dopaminergici ergolinic- bromocriptina , pramiprexol
inhibitori COMT entacapone
4.care e defect genetic ce det coreea Huntington
proteina huntigtina nu mai poate fi epurata se depune intranuclear si distruge cel
neuronala,defectul genetic consta in repetitia anormala a tripletului nucleotidic CAG care
codifica glutamina
5. coreea la gravide
gravide care au avut RAA sau au luat anticonceptionale orale , se pot determina boli ca les sau
sdr anti fosfolipide , miscari coreeice amplificate de emotii dispar la somn ,trec postpartum
6.sindrom walemberg
sdr bulbar lateral , in urma afectarii arterei circumflexe mediana :hipoestezie termoalgezica de
hemicorp contralateral ,hipoestezie termoalgezica faciala ipsilateral absenta reflexului cornean
si +nistagmus vertij greata varsaturi
7.cauza degenerescentei hepato lenticulare
Defect genetic
afecteaza gena de pe bratul lung al cz 13 ce poartainformatia necesara sintezei transportorului
cuprului. Anomalia ceafecteaza str acestui transportor si este nefunctional. In hepatocit
seacumuleaza Cu, ce devine toxic si det moarte hepatocitara. Este o boalaautosomal recesiva
(de la ambii parinti).↑ excretia urinara si ↑ cupremia, la nivelul ochiului det o lez caract:
inelKayser-Fisher = depunere de Cu la nivel mb. Cristalinului da cataracta,opacitatiile apar initial
in zona centrala si se extind apoi radiar spreperiferie. Rinichi Cu se elimina in cant mare, det
leziuni necrotice la nivtubilor renali, afectand reabsortia glucozei (glucozurie fara DZ) si a
AA(aminoacidurie). Cerebral Cu se depune in ggl bazali, subcortical in substalba, ncl cerebelosi,
secundar in tr cerebral

8.reflexe patologice extensoare-enumerare


babinki ,oppenheim ,gordon ,schaefter,chaddock-extensie haluce
9.disociatia de tip tabetic
sifilis tertial , tulburare de sensibilitate prounda ce termo algezica nue alterata ,pacientii au
senzatia de ingrosare a picioarelor
10.tratament poliradiculonevrita acuta'
guilain barre- reechilibrae balantei imunologice imunomodulator plasmafereza igg
11.mecanism fiziopatogenic in miastewnia gravis
ac antireceptori colinergici nicotinici-m. Striat
12.abces cerebral
Debuteaa ca o encefalita are o faza encefalica cu cefalee febra crize epilptice greata varzaturi
alt semne neurologice afectarea comportamentului ,dupa faza encefalica ajunge la abcesare
(regiune incapsulta de necroza purulenta cu edem perifocal )
Diseminarea se face local (mastoidita ,otita mdie ,sinuzita ,osteomielita ) ,insamantare la
distanta (endocrdita ,infectie dentara ,diverticulita ), inoculare directa (trauma chirurgical)
Dg mn , lcr –culturi
Tr atb ,chirurgical la cele unice si superficiale
!abces medular –parapareza la pacient cu focar infectios
13.diferenta traseu neurogen de un traseu miopatic-elecrofiziologie
traseu miopatic : raseu cu amplitudine si durata reduse ale PA, ca urmare a scaderiielementelor
contractile la fiecare unitate motorize (in NMP)
Traseu neurogen: potential de unitate motorie de amplitudine si duratacrescuta hipervoltat,
traseu simplu intermediar, traseu accelerat, viteza deconducere nu f mult scazuta.
Traseu miogen: recruteaza f repede o masa de celule, hipovoltat,interferential
14.ganglioni bazali -schema cu arhistriat-?
15.semne de parkinsonism
bradikinezie ,tul de mers ,rigiditate ,tremor de repaus (blocaj motor )
16.tulburari psihice in b.parkinson
depresie ,anxietate anhedonie, tulb psihotice halucinatii delir sdr. Confuzional ,tub cognitive
dementa , tulb de control al impulsurilor
17.schema aceea cu per de wearning off-perioada de on
fluctuatiimotorii la tratamentul levo dopa
18.tremor essential
miscari involuntare ritmice ,oscilante stereotipe ale uni segment al corpului ,apare peste 60 de
ani , postural si la miscari voluntare se accentuaza la emotii si efort si cedeaza la ingestia de
alcool
19.b.wilson
Defect genetic afecteaza gena de pe bratul lung al cz 13 ce poartainformatia necesara sintezei
transportorului cuprului. Anomalia ceafecteaza str acestui transportor si este nefunctional. In
hepatocit seacumuleaza Cu, ce devine toxic si det moarte hepatocitara. Este o boalaautosomal
recesiva (de la ambii parinti).↑ excretia urinara si ↑ cupremia, la nivelul ochiului det o lez
caract: inelKayser-Fisher = depunere de Cu la nivel mb. Cristalinului da cataracta,opacitatiile
apar initial in zona centrala si se extind apoi radiar spreperiferie. Rinichi Cu se elimina in cant
mare, det leziuni necrotice la nivtubilor renali, afectand reabsortia glucozei (glucozurie fara DZ)
si a AA(aminoacidurie). Cerebral Cu se depune in ggl bazali, subcortical in substalba, ncl
cerebelosi, secundar in tr cerebral
Dominante de suferinte ggl bazali: rigiditate severa (afecteaza toategrupele mm, inclusiv mm
faciala), perturbarea contractiilor mm N fazice,tulb de tonus, tulb in coordonarea mm, “miscare
de recul”, tremor wilsonian, tulb de vorbire, tremor constant, rigiditate, portura, tremor +tulb
mers, tulb psihice – in timp leziuni progresive (necroze neuronalenetratate) si leziuni progresive
in creier
Chelatori de Cu(D penicilinamina 250mg – 1 g, e alergizanta -corticoterapie), Trientina,
Tetratiomoligdatul de amoniu (faciliteazatransportul). Dc exista leziuni hepatice cu ciroza se
indica transplanthepatic. Tratati la timp duc o viata normala

20.distonii focale si segmentare


Def: contractii musculare involuntare, anomalii ale tonusului muscular,contractii tonice cu
caract functional, se accentueaza pe partea finala amiscarii.1. Generalizate: aproape toata
musculatura, distonii de hemicorp2. focale: afect unei sg grupe mm, legat de un sg tip de
miscare – det contr anormale distonice
21.hemispasm facial
ditonia fetei ,patologie tumorala
22.tulburari de sensibilitate
inatenti tactila ,asomatognozie ,asteriognozie ,ahilagnozie ,amorfognozie ,adermolezie
,atopognozie
23.disociatie de tip siringo mielic
largirea canalului ependidimar cu afctarea ses termoalgezice
24.sindrom de hemi sectiune medulara...BROWN SEQUARD
traumatism medular ,tumori ,clinic :deficit motor ipsilateral sub nivelul leziunii ,anestezie
ipsilaterala tactila ,vibratorie si miokinetica sub nivelul leziunii ,anestezie contralaterala
termoalgezica ub nivelul leziunii
25.DIFERENTA DINTRE EDEM PAPILAR SI PAPILITA
edem papilar AV normala ,usoara stergere a conturului papilei e staza si edem apar mici
hemoragii in jurul papilei apare atrofie de nerv optic in timp dvine bilateral .Papilita infectia n
optic AV scazuta in cateva h zile ,insotita de o tulburare de perceptie a culorilor
26.NERVUL CORDA TIMPANULUI
din facial Nervul coarda timpanului isi are originea cu cativa mm deasupra orificiului
stilomastoidian, strabate canaliculul osos omonim, apoi strabate casa timpanului, se alatura
nervului lingual si prin intermediul sau fibre parasimpatice ajung la ganglionul submandibular si
sublingual.
27.SINDROM FOVILLE
S. altern protuberential care traduce o leziune a calotei trunchiului cerebral, tn functie de sediul
leziunii, se disting; 1) s. F superior (peduncular), care asodaza paralizie homo-laterala a miscarii
laterale a ochilor, hemiplegie controlaterala cu paralizie centrala de facial; 2) s. F inferior
(protuberantial), Tn care se asodaza paralizia homolaterala a miscarii laterale a ochilor cu
paralizie periferica de facial si hemiplegie controlaterala. V. sindrom altern si sindrom
protuberantial.
28.diferenta intre crize focale si crize primar generalizate( la epilepsie)
crizele focale :isi pastreaza cel putin initial starea de constiinta sunt cu semne motorii senzitive
vegetative si psihiatrice ,se impart in simple si complex (afectarea contientei ) si pot fi clasificate
in de lob temporal si d lob frontal
crizele generalizate ,nu e avertizat nu isi aduce aminte nimic,semne motorii sunt tipice (traseu
electric var unda simetric ) si atipice
29.tratament epilepsii
pt sub 29 administrare in ordine de diazepam,fenitoina...ai grija la ordinea medicamentelor
monoterapie 1 pt crize generalizate :acid valproic ,pt focale carbamazepin
2lamotrigin(Na ,dermatita necrozanta ) , oxacarbazepina ,topiramat
asocier 1 si 2 nu functioneaza dupa un an epilepsie farmaco rezistenta –chirurgie rezectie zona
epileptogena
criza : diazepam lent iv 10 mg,(sau lorazepam 4 mg ) se repeta la cateva min 15 se mai adm
odata si daca nu trece fenitoina 20 mg /kg (acid valproic )
30.afazii
Broca (motori –dificultate in rostirea unor cuvinte sau silabe ) ,Wernicke sezitiv tulburare in
intelegerea limbajului vorbit , afazie de conducere – nu pot sa repete ,afazie anomica – nu
poate denumi obiecte ,afazie globala
31.scleroza multipla parca diagnostic pozitiv
cel putin doua leziuni diferite in timp si spatiu –clinic doua pusee cu deficit neurologic distinct
(scoul EDSS)
32.sindroame de disconectie la cursul de apraxii
Apraxiea ideomotorie – pacientul elaboreaza un plan imperfect ,pacientul mimeaza si poate
evoca planul dar cu unele greseli ,la gesturi tranzitive aceasta apraxie se amelioreaza ,lez
afecteaza fibre care cpnecteaza aria de paxi cu aria motorie,vizuala sau a limbajului sau fibre
care conecteaza cele doua emisfere – sindrom de disconectie
33.sindroame vestibulare ...nistagmus-tipuri
Sdr vestibular se manifesta cu nistagmus Este o deviatie tonica, lenta a globului ocular, urmata
de contractia bruscade rederesare, scurta, rapida pe care o observam de partea opusa
leziunii.Nistagmusul orizontal apare in sdr vestibular periferic si e dat de leziunidin sfera ORL :
formatiuni tumorale din unghiul pontocerebelos, leziunide nn vestibular medicamentos,
afectiuni traumatice : stancii temporalului.Nistagmusul vertical apare in sdr de vestibul central.
Nistagmusoptokinetic: nistagmus de fixare, apare la unghi > 45
, cand apare intrenas si 45(patologic). Nistagmus optokinetic – reflexe oculovestibulare
=succesiune de campuri vizuale, cd dispare e patologic, corelatia la nivelcortical intre informatia
vizuala si vestibulara, Afectarea tonuslui musc cu devieri de partea afectata (romberg ),vertij
subiectiv (pacientul in jurul obiectelor ) si obiectiv
SDr vestibular e periferic ( complet si armonic )cu afectare de labirint sau nerv vestibular si sdr v
central dizarmonic si incomplet are si alte semne neurologice in functie de extnsia lez.

34.cursul de avc....profului ii place zona de penumbra ischemica


35.avc ischemic cu cele 2 categ de evenimente....ait si infarcte cerebrale
36.accident lacunar
37.neuro infectii-sindrom meningeal
febra severa ,fotobobie ,fonofobie ,cefalee ,greata varsaturi (dat cresterii p intracaraniene data
de edem ) ,alterarea starii de constienta (agitatie somnolenta ) semnul brudanzinski ,Kernig
38.sindrom encefalitic
Cefalee, febra, crize epileptice (adesea locale) doar defocar ; semne focale neurologice ; deficite
in sfera nn cranieni : 3,4,6,7;afazie, hemipareza, piramidalitate, hemianopsie, ataxie,
coreoatetoza; tulbde comportament, alterarea starii de constienta, agitatie, iritabilitate,
somn,coma; semne neurologice precedate de mialgii si artralgi
39.sindrom mielitic
Durere locala severa, parapareza/tetrapareza; parestezii,tulb sfincteriene –instalare a deficite
in ore- acut sau zile – subacut – diferite sindroame in fct de loc leziunii (T1 ultimul nivel unde
sunt afectatembr inf) ; parestezii, tulb de sensibilitate subiectiva
40.clasificarea mielitelor
m.virale :hiv cmv ,rabic ,herpes ,gripal japonez ,EB
m. secundare inf bacteriene ,fungice parazitare si granulomatoase
m inflamatorii non infectioase :Scleroza multipla, mielita necrotizanta sub acuta ,mielita LES
,mielita postinfectioasa si post vaccinala
41.exam LCR in meningite bacteriene,purulente
esential pt dg : pleiocitoza (multecelule) 1000 -10 000 neutrofile, presiune LCR ↑
, tulbure, purulent,
hiperproteinrahie (100-500mg/dl). Normal pana la 50,
glicorahie↓(sub 40mg/dl)
42.exam LCR in meningita virala
pleiocitoza 10 -100 (n 5 /ml) mononucleate
proteinorahie (50 -100)
glicorahie N
@apa de stanca
43.avc-manifestari date de infarct pe un ram arterial....e in curs facut frumos poligonul willis si
profu a luat pe zone ce se intampla dak un ram e afectat
44profilaxia secundara avc ischemic
45.avc hemoragic
46.tracturi nervoase medulare
47.mielopatii acute
48.mielopatii cornice
49.demente
50.scara glesgow ...e la come
13 e orintat 3 e coma profunda. Deschiderea ochilor : absenta 1 , la stim nocioceptiv 2 la
comanda 3 ,spontan 4 .Raspuns vernal : absent 1 , inteligibil 2 ,cuvinte far sens 3 , confuz
dezorientat 4 , normal 5 .Raspuns motor :absent 1 ,postura in extensie –decerebrare 2,postura
in flexie –decorticare 3,retragerea mb la timul 4 ,gest defensive 5 ,mobilizare spontana 6

1.functia principala a trunchi reticulospinal


reticulospinal sup (punte ) permite facilitarea musculaturii antigravitationale (flexori) si
reticulospinal inf (bulb ) inhiba tonusul musculaturii antigravitationale
2 miscari automate afectate in b. Parkinson
tremur pakinsonia , miscare oscilatorie apare in repaus nu afecteaz functia memb
3 ce structuri sunt afect in Park.?
Scaderea nivelului de dopamine la nivelul corpilor striate afecteaza cale directa prin d1 si
indirecta prin d2 . g pint si gp ext , nuc subtalamici , subs neagra ,corpi lewy
4 caracteristici tremor essential
miscari involuntare ritmice ,oscilante stereotipe ale uni segment al corpului ,apare peste 60 de
ani , postural si la miscari voluntare se accentuaza la emotii si efort si cedeaza la ingestia de
alcool
5 semne clinice sd. Wallenberg
sdr bulbar lateral , in urma afectarii arterei circumflexe mediana :hipoestezie termoalgezica de
hemicorp contralateral ,hipoestezie termoalgezica faciala ipsilateral absenta reflexului cornean
si +nistagmus vertij greata varsaturi
6 tratam in coreea Sydenham
penicilina eritromicina ,antiinflam –prednison ,valproat de Na ,haloperidol
7criterii clinice in coreea Huntington
35-45 ani ,faza initiala –modificari comportament ,faza intermediara dementa tulb de mers
,faza avansata + casexie
8 Nevralgia secundara trigeminala
durere este continua pe o intreaga hemifata, anestezie diminuata sau abolitaa reflexelor,
atrofia, paralizii ale mm masticatori cu afectarea radacinilor motorii, pot fi semne neurologice
care sa ateste lezarea concomitenta a altor nn cranieniCauze extracraniene: sinuzite, osteite cu
origine dentara, tromboflebitepterigoidiene, neoplasmele fetei, cele mai frecv de natura
stomatologica.Cauze intracraniene: tumori intracraniene, leziuni inflamatorii, leziunitraumatice
9 paralizia de n. oculomotor drept
Paralizie oculomotor drept: ptoza palpebrala, paralizia miscari GO,strabism divergent +
diplopie, dreptul extern afectat, midriaza dc suntafectate fibre PS 10 sd. vestibular periferic
drept
11 paralizie de n hipoglos
protruzia limbii devierea p partea afectata ½ limba atrofiata ,mai subtire ,mucoasa mai
plicaturtaa
12 care este afectarea principala electrofiziologica in polineuropatii?
Viteza de conducere scazuta ,latenta unda f alungita , amplitudine N sau scazuta
13 AVC de art. cerebrala medie
14 Alzheimer-criterii de diagn DLV4
pacientul are pierderi progresive de memorie, de tip anterograd, memorie de scurta
durata-
se adauga cel putin 1 din: tulb de atentie, limbaj, praxica, fct executive-
are ev progresiva si suficient de mare pt a interfera cu fct sociala aindividului-
se pot asocia depresie si delirium
15 progresia microorgan. pana la SNC
Extensia locala de la un factor infectat apropiat pe cale venoasa/sinuzita,mastoidita cel mai
frecv infectii otice; traumatism local; insamantarehematogena de la un factor de la distanta,
abilitatea depinde de virulentagermenilor si de imunocompetenta gazdei; centripet de-a lungul
nncranieni sau periferici/HVSA, v varicelozosterian, v rabic; endocitoza(meningococ); transport
intracelular, invazie intracelulara; poate ajunge inspatiul subarahnoidian pe la nivelul plexului
coroid, sinus venos sau placiicribiforme

16 clinica tromboflebitei de sinus cavernos


17 diagn diferential intre edem papilar din HTic si papilita
edem papilar AV normala ,usoara stergere a conturului papilei e staza si edem apar mici
hemoragii in jurul papilei apare atrofie de nerv optic in timp dvine bilateral .Papilita infectia n
optic AV scazuta in cateva h zile ,insotita de o tulburare de perceptie a culorilor
18 afazia Wernicke- caractere clinice
Afectarea intelegerii, vorbire cu pastrarea fluentei dar fara sens,
c u aparitia jargonofaziei (vorbeste intr -un jargon propriu), nu se
p a s t r e a z a limbajul repetat, leziunea se gaseste in lobul temporal superior si
asociazaf r e c v e n t : h e m i a n o p s i e , s u r d i t a t e v e r b a l a ( n u i n t e l e g e n i m i c d i n c e
i ses p u n e ) , c e c i t a t e v e r b a l a ( n u i n t e l e g e c u v i n t e l e s c r i s e ) ,
a g r a m a t i s m e , elemente anomice
19 asomatognozia
nu recunoate schema corporala
20 ce e dischinezia tardiva?
Dischinezie tardiva reprezinta o serie de miscari involuntare, la fel ca si miscarile coreoatetozice
ce apar dupa tratamentul cu neuroleptice, dupa 3 luni de la administrarea acestora. Aceste
miscari din cadrul dischineziei apar de asemenea dupa tratamentul cu neuroleptice si L-DOPA,
amfetamine, antidepresive triciclice, antihistaminice, anticolinergice si metoclopramida, dar si
dupa fenotiazine, butirofenone, antidepresive.
21 care e principala cauza de AVC la persoane> 70-80 ani? (vezi probabil amiloidoza sec)
22 diagn difer. intre paralizia de oculomotor si paralizia din miastenia oculara?
Paralizie oculomotor drept: ptoza palpebrala, paralizia miscari GO,strabism divergent +
diplopie, dreptul extern afectat, midriaza dc suntafectate fibre PSIn miastenia oculara – afectati
mm extrinseci ai globilor oculari (dat nr

de unitati motorii), pupila nu este afectata niciodata, dar pacientii se plangde dublarea imaginii
si deficit de deschidere, defect variabil care seaccentueaza dupa efort

23 modificari tonus din sd. piramidal central? hipertonie


24 coma- cum ne dam seama de o moarte cerebrala?
Pacient areactiv complet; traseu EEG plat dupa 12 ore, la fel; testul laapnee pozitiv, centrii
respiratorii si-au pierdut reflexivitatea; leziuniireversibile cerebrale potentiale evocate de tr
cerebral, dc tr cerebral este f-tional – nu este moarte cerebrala
25 ce fibre sunt prinse in tabes dorsal? (vezi probabil sd. sensitiv)
afecteaza predominant radacinile post si cordoanele medulare post ,are tulburari de
sensibilitate profunda cu ataxie senzitiva si dificultati la mers , sensibilitatea termic-algezica
conservata pe termen mai lung
26 hemoragia subarahnoidiana-clinica
27 dati 2 exemple de boli care au ca patogeneza leziuni difuze corticale (epilepsie, boala de
vase mici)
28 ggl. Bazali
29 come- cauze fara focar neurologic si fara iritatie meningeala
Come de cauza medicala: metabolice sau toxico-septice-medicamentoare
Comele dupa criza epileptica majora
30 sd Barre- paraclinic (LCR primele zile normal, dupa prima saptam.=cresc proteinel fara
pleiocitoza, dupa 10 zile: hipoalbuminorahie, disociatie proteino-citologica)
31 coreea la gravide
gravide care au avut RAA sau au luat anticonceptionale orale , se pot determina boli ca les sau
sdr anti fosfolipide , miscari coreeice amplificate de emotii dispar la somn ,trec postpartum
32 bucla gamma
Motoneuronii gamma inerveaaza fb mm din interiorul fusului muscular,receptor important in
realizarea reflex miotatic spinal. Neuronii gammasunt de 2 feluri: fazici si tonici, pt k in int
fusului mm sunt 2 receptori:fibra in “sac nuclear” – inervata de Ngamma fazici / “in lant
nuclear” – tonici. De la fusul muscular, intretinut in permanenta intr-o usoaratensiune dat
stimulilor transmisi de neuronii gamma, pleaca excitatii pecalea senzitiva a rad post catre corn
ant, unde scad pragul de excitatie aneuronilor alfa, pregatindu-i sa raspunda usor la stimulii de
intensitatemica, atat pt motilitatea voluntara cat si pt cea reflexa

1. Tulb psihice in b parkinson


depresie ,anxietate anhedonie, tulb psihotice halucinatii delir sdr. Confuzional ,tub cognitive
dementa , tulb de control al impulsurilor

2. Caracteristicile bradi si hipokineziei in b parkinson


hipokinezia reducerrea miscarii automate si voluntare duce catre akinezie ,braikinezie –lntoare
miscarii hipomimie,hipofonie dizartrie
3. sdr. wallenberg – clinica
sdr bulbar lateral , in urma afectarii arterei circumflexe mediana :hipoestezie termoalgezica de
hemicorp contralateral ,hipoestezie termoalgezica faciala ipsilateral absenta reflexului cornean
si +nistagmus vertij greata varsaturi
4. tratam crizei epileptice
pt sub 29 administrare in ordine de diazepam,fenitoina...ai grija la ordinea medicamentelor
monoterapie 1 pt crize generalizate :acid valproic ,pt focale carbamazepin
2lamotrigin(Na ,dermatita necrozanta ) , oxacarbazepina ,topiramat
asocier 1 si 2 nu functioneaza dupa un an epilepsie farmaco rezistenta –chirurgie rezectie zona
epileptogena
criza : diazepam lent iv 10 mg,(sau lorazepam 4 mg ) se repeta la cateva min 15 se mai adm
odata si daca nu trece fenitoina 20 mg /kg (acid valproic )

5. profilaxia sec a unui boln cu HTA si AVC isch in


antecedente
6. profilaxia vasospasmului la pac cu HAS
7. LCR in memingite virale
pleiocitoza (mononucleare,zeci-sute) ; discreta proteinrahie (50-200 mg/dl); glicorahie normala;LCR
“apa de stanca
8. deficitul cromoz in b. Wilson
deficit de ATPaza7B( modif gene brat 1 cz 13) legata de mb hepatica de popa care scoate Cu din
hepatocit in caile biliare -> acum Cu inhibitie secundara cruloplasmina
9. Sdr de paleocerebel
hipotonie ,cracter penulant ROT ,ataxia trunchiului ,astazo abazie mers nesigur cu tendinta de
cadere pe soate ,dimetrie ,tremor cerebelos ,nistagmus disdiadonokinezie macrografie
,dizartrie

10. Neuroborelioza – dg si trat


Std 1 : infectie localizata, papula eritematoasa nedureroasa care treptat sedeplaseaza de la
locul initial si are forma inelara “erythema chraniummigrans”, diseminare patogena: febra,
astenie, mialgiiStd 2: infectie diseminata, semne generale: astenie, anorexie, artralgii,mialgii,
cefalee, manif cardiace, neurologiceStd 3: infectie persistenta – rar latenta 1 la 17 ani,
encefalita Lyme, deficitneurologic – ataxie, pareza, tetraparezaTratament: ceftriaxona sau
cefataxima 2-3 sapt

11. Pe ce pui dg in abcesul cerebral


Semne clinice : cefalee, varsaturi, febra, alterare stare de constienta, crizeepileptice focale/generalizate,
redoare de ceafa, semne neurologice focale.Paraclinic: RMN, CT cerebral, confirmarea culturii din LCR
12. cai de inf in abces cerebral
Llocala (monotoidita, otita medie, sinuzita, osteomielita), localizaretemporala cea mai
frecv; insamantare la distanta (endocardita, pneumonii,infectii dentare, diverticulita, pac cu
malf severe), tetralogie Fallot, fistuleAV pulm; tablou clinic de encefalita cu endocardita – abces
cerebral si directa ( traumatism ,chirurgical

13. caracteristici clinice in sdr vestibular perif


Sdr vestibular se manifesta cu nistagmus Este o deviatie tonica, lenta a globului ocular, urmata
de contractia bruscade rederesare, scurta, rapida pe care o observam de partea opusa
leziunii.Nistagmusul orizontal apare in sdr vestibular periferic si e dat de leziunidin sfera ORL :
formatiuni tumorale din unghiul pontocerebelos, leziunide nn vestibular medicamentos,
afectiuni traumatice : stancii temporalului.Nistagmusul vertical apare in sdr de vestibul central.
Nistagmusoptokinetic: nistagmus de fixare, apare la unghi > 45
, cand apare intrenas si 45(patologic). Nistagmus optokinetic – reflexe oculovestibulare
=succesiune de campuri vizuale, cd dispare e patologic, corelatia la nivelcortical intre informatia
vizuala si vestibulara, Afectarea tonuslui musc cu devieri de partea afectata (romberg ),vertij
subiectiv (pacientul in jurul obiectelor ) si obiectiv
SDr vestibular e periferic ( complet si armonic )cu afectare de labirint sau nerv vestibular ,apare
tendinta de cadere catre labirintul hipovolent si nistagmus orizontal si oriso girator in directia
opusa labirintului hipovalent ,vertij sever de obicei cu paroxisme .Etiologie : detasari fragmente
otolitice ,infectii traumatisme tumori .
sdr v central dizarmonic si incomplet are si alte semne neurologice in functie de extnsia lez.
Nistagmus dizarmonic in toate directiile , nistagmus vertical apare in lez mezencefalice
etiologie acidente vasculare hemoragice ischemice ,scleroza multipla tmori

14. tratam puseului de scleroza multipla


tratamentul puseului: Metilprednisolon (stinge procesul inflamator)puls terapie 1 g /zi 3 -5 zile
dupa care se scade treptat – nu se da in afara pseului
b. terapie imunomodulatoare de fond: interferonul β1 (β interferon), β a(avonex, Rebif)c. trat
imunosupresiv: mixatrona (novatrone), citostatic
15. Zona de penumbra in AVC isch
16. afect de n. VI si ram [nush care] de V pe dreapta.. care
ar fi leziunea
17. clinica in AVC de a. cerebrala ant
18. tratam crizei miastenice
intubae ot asistenta ventilatorie ,anticolinesterazice ,plasmafereza ,ig
19. clinica in sdr NMP
deficit motor ,hipotonie (paeza spastica ),diminoare abolire ROT ,amiotrofie ,fasciculatii
20. tratam in poliradiculonevrita ac ascendenta
21. calea GABA
22. cauza cea mai frecventa de hemorag cerebrala la adult
23. 5 cauze cardiace cauzatoare de AVC
24. tratam tremorului esential
propranolol si primidona ( sotalol ,valproat de sodiu )
25. clinica in nevralgia de V
vezi primara si secundara
26.paralizia de n. XII
n paralizia unilaterala exista deviatia limbii spre partea sanatoasa . limbaatrofica, m genioglos
este cel ce deviaza limba spre exteriorul cavitatiibucale. Tulburare in masticatie si in articulatia
consoanelor. Paraliziabilaterala duce la afectarea motilitatii limbii f grav si
imposibilitateamobilizarii in afara cavitatii bucale
27. cauza comei in lez supratenctoriale
proces expansiv focal supratentorial poate det o stare de coma cand seedzv un con de presiune
pe capul mezencefalului. Cand prin marimea lor seangajeaza sub tentoriu, sub coasa creierului

1. la ce nivel poate fii o leziune care se manifesta prin parapareza?


medular si cerebral
2. prin ce se diferentiaza hipertonia piramidala de hipertonia din boala parkinson?
Elastica, spasticitate piramidala <=> plastica, rigiditate estrapiramidala
3. cum de devine nucleul lui leys in boala parkinson?

4. principalele semne neurologice din boala parkinson.


-tremor
-rigiditate
-akinezie
-tulburări de postură
-reflectivitate normală (cu excepţia reflexelor de postură)
-sensibilitate normală
5. determinarea genetica din boala huntington?
Cz. 4q cu pepetitivitatea CAG>39
6. care pot fii cauze de coree la o femeie tinara?
- LES
- trat cu anticoncept,
- la prima sarcina, daca a avut in copilarie coreea ac Sy
7. tratamentul in coreea sydenham?
- Penicilina
- corticoterap = prednisone
- Valproat de Na
- Depekin
- Haloperidol
- Tetrabenazina
8. sindromul weber?
4. paralizie homolaterală de oculomotor comun (III)
5. hemiplegie contralaterală
6. paralizie contralaterală de facial de tip central
9. manifestari clinice si paraclinice in sdr de canal carpian?

9. Parestezii la nivelul palmei, policelui, indexului, cu caracter de arsură sau furnicături


penibile, cu accentuare nocturnă.
10. Hipoestezie în teritoriul de inervaţie senzitivă al nervului median.
11. Pensa police-indice se realizează dificil.
12. Flexia pasivă puternică a pumnului cauzează parestezii.
13. Amiotrofii ale eminenţei tenare, oponentului policelui, scurtului abductor, celor 2
lombricatori
14. cresterea latentelor distale
15. scaderea vitezei senzitive
16. tratament: atela, inj Hidrocortizon pe sub retinaculul flexorilor, operatie chirurgicala
10. LCR in sdr meningeal aspect ?
Examen LCR: funcţie de etiologie poate releva prezenţa sângelui,celulelor inflamatorii etc
11. cauze de meningite non infectioasa?
12, cele mai frecvente bacteri implicate in mielite acute?

13. forme de scleroza multipla?desen si enumerare.


5. forma recurent remisiva
6. forma secundar progresiva
7. forma secundar remisiva
8. forma primar progresiva
14. ce leziuni determina ataxie?la ce nivel?
Arhicerebel, paleocerebel, neocerebel

15. care este dif dintre aria senzitiva si aria vestibulara?

16. ce nervii cranieni sunt lezati intro leziune a unghiului pontocerebelos?


raspuns 5,7,8,9,10.

17. metode de preventie secundara a spasm difuz hemoragie subarahnoidiana?

18. tratamentul tromboflebitelor venoase.

19. semne neurologice in boala wilson.


Inele k-f

20. preventie secundara in avc ischemic?

21. pe ce artera este o leziune care sa dea hemianopsie binazala dreapta si hemianestezie?

22. enumeratii 5 cauze de sdr sla?


**tulburari biochimice ereditate:
- deficit de SOD1
- bo. Kennedy
- bo. pompe - deficit de alfa glucozidaza
**poliomielita
**neuropatia periferica
**amiotrofia mm. spinala
23. diagnosticul clinic si paraclinic de criza epileptica de absenta a copilului?

24. ce fel de afectare optica la niv chiasmei optica da un craniofaringom?

25. reactii adverse ale trat de lunga durata cu levo dopa?

- în timp apar efecte secundare: fluctuaţii sau variaţii în răspunsul farmacologic (de sfârşit de
doză,on-off,paradoxale,circadiene,paroxostice,”freezing”), mişcări involuntare (diskinezii,
distonii), halucinaţii
26. cauze de distonii localizate la nivelul mb si fetei?

27. definitia nistagmusului optokinetic?

28. sdr de paleocerebel?