Sunteți pe pagina 1din 8

Sindroamele corticale

NEOCORTEX
1.homotipic
-agranular = arii motorii
-granular= arii senzitive, senzoriale
2. heterotipic –arii associative

Straturile neuronale neocorticale


•plexiform
•granular extern
•piramidal extern
•granular intern
•piramidal intern
•multiform

Sindrom afazic - tulburari de limbaj


Agnozii - tulburari senzoriale, care nu sunt datorate intreruperii cailor
de proiectie, a tulburarilorcognitive - ci o alterare a capatului
terminal (cortexul): ex - desi pacientul vede, el nu poate decoda si
interpreta ceea ce vede = AGNOZII!

Apraxii = incapacitatea de a desfasura o activit6ate motorie in lipsa


plegiilor etc

Ariile corticale sunt entitati dinamice, care se pot expanda = NEUROPLASTICITATEA; unele conexiuni neuronale se schimba; este
posibila formarea de neuroni.
Chirurgia epilepsiei demnonstreaza concentrarea unor functii in unele locuri.
RMN functional - schimbarea metanbolismului neuronilor aflati in actiune - se schimba curbele de spectroscopie de RMN -
detectarea hiperfunctiilor.
Aria limbajului nu are la toata lumea aceeasi localizare - primul semn de variabilitate a centrilor.

Aria 4 = motorie principala


Ariile extrapiramidale = 6 (motilitatea automata: mersul, vorbitul, clipitul) + 8 (oculomotricitatea voluntara)
Pe fata mediala: 9, 10, 11 pana la 15 - arii frontoorbitale si frontobazale pentru SNVegetativ. Crizele epileptice de aici => manifestari
vegetative; au conexiuni cu hipotalamusul si nucleii talamici ANT
ZOna supracalosala (girus cinguli) - reactii emotionale (flaciditate/ furie)
Zona nucleului amigdalian si proiectiile in lobul temporal - reactii emotionale, mai intens!
Aria BROCA = 44 si 45 - pachetul de engrame motorii legate de limbaj (fonatia, exprimarea verbala); fasciculul pleaca spre aria 4.
Mai sus de aria BROCA = aria pentru scris (limbajk scris)
Retrorolandic: 3, 1, 2 - proiectiile sensibilitatii; 5, 7 - ariile integrative ale stimulilor + aferente de la ariile memoriei
Santul lui Rolando NU se uneste cu cel al lui Sylviu - operculul rolandic = comunicarea lobului parietal cu cel frontal = substratul de
migrare al crizelor epileptice. Contine aria 43 - aria gustativa.
Aria 40 = integrarea experientei tactile
39, 37 - arii de recunoastere si numire vizuala. In aria occipito-temporala se formeaza imaginile reale, panoramice. ANOMIE =
absenta posibilitatii de a denumi obiectele vazute! Poate fi o leziune izolata! PERIFRAZA = evit cuvinte pe care se blocheaza, insa le
descriu functiile
17 = aria primara vizuala
18 = arie integrativa vizuala
19 = aria lexiei in emisferul dominant = indentificarea textelor scrise => ALEXIE ! recunoaste prin palpare literele, insa deloc numai
prin vizual
41, 42 - ariile auzului
21, 22 - limbajul receptiv, intelegerea a ceea ce auzim
34 - centrul mirosului
Memoria, elemnente comportamentale - parietal medial inferior.

Arhicortexul poate avea 4 straturi


Neocortex - 6 straturi; difera de zona creierului: in ariile motorii predomina neuronii piramidali; in ariile senzitive predomina
straturile granulare!
3, 5 = piramidale
2, 4 = senzitive

Sindromul de lob temporal

1. Tulburari auditive
‫ ﻻ‬in leziuni unilaterale apare o hipoacuzie contralaterala, eventual unele tipuri de distorsiuni tonale, in leziuni severe,
bilaterale ale regiunilor girilor transversi Heschl poate aparea surditatea.
‫ ﻻ‬leziuni iritative-> crize epileptice senzoriale auditive
‫ ﻻ‬agnozia pentru sunete sau memoria melodiilor in leziuni de lob temporal drept (nondominant).
‫ ﻻ‬agnozia auditiva globala –leziuni temporal stang,
2. Tulburari olfactive
‫ ﻻ‬aria 34 din regiunea uncusului= hipo/para/anosmii; halucinatii olfactive in epilepsia uncinata
3. Tulburarivizuale
‫ ﻻ‬hemianopsie laterala homonima, quadrananopsie lat homonima superioara, halucinatii in campul hemianoptic in
epilepsia temporala.
4. Tulburari vestibulare particulare
‫ ﻻ‬vertij complex cu senzatie de deplasare in spatiu, fara nistagmus, fara greata.
5.Pseudoataxia cerebeloasa temporala.
6.Tulburari afazice
‫ ﻻ‬leziuni de lob T dominant : afazie Wernicke (21, 22); afazie amnestica/anomica(37), afazie senzoriala transcorticala,
alexie in leziuni temporo-occipitale stg. (aria 19 si in jur)
7.Epilepsia de lob temporal (v. acolo)
‫ ﻻ‬baraj verbal, crize psihosenzoriale, psihomotorii, absenta, modificari paroxistice ale constientei (dismnezice, modificari
de personalitate, memorie panoramica, idee parazita, anxietate, depresie, euforie paroxistica, crize uncinate, etc)
8.Tulburari psihice complexe (tulb memorie tip Korsakov, accese de furie, agresivitate, sindrom Kluver-Bucy=apatie, crestere
activitate sexuala, bulimie, tendinte de cercetare prin pipait si ducerea obiectelor la gura)

= tulburari de auz
Epilepsii elementare: zgomote, tiuituri, tinitus paroxistic
Agnozia pentru sunete: nu recunoaste instrumentul care produce sunetul; nu deosebeste de zgomot
Agnozia pentru melodii - in lobul nondominant
Reflexul acustico - vizula functioneaza in agnozia auditiva globala (nu constientizeaza prezenta sunetelor)
Aria 34 - distorsionari ale perceptiilor olfactive = parosmii, epilepsia uncinata cu halucinatii olfactive
Hemianopsii/ cvadrantanopsii homonime superioare;
Tulburari de echilibru pseudocerebeloase (proiectii din cerebel si nucleii vestibulari)
Afazia Wernicke si cea anomica
Epilepsia de lob temporal: furie, agresivitate (rare)
Tulburari psihice: furie, agresivitate.
Sindromul de lob frontal

•ZONA MOTORIE
-iritatia–crize motorii jacksoniene sau focale
-leziunea–grade difrite de pareze cu intindere variabila, conform somatotopiei ariei 4 (in general atingerea izolata a ariei 4 da
hemiplegie flasca, iar asociat cu aria 6 instalarea spasticitatii este mai rapida)

•ZONA PREMOTORIE (sindr. prefrontal)


1. tulburari reflexe(aria 6a) –grasping, groping, r. de apucare al piciorului, r. tonic al piciorului
2. ataxia prefontala Bruns –descrisa la ataxii
3. crize adversive oculocefalice(aria 8), epilepsie frontala atipica
4. tulburari psihice prefrontale:
o moria(euforie, glume, calambururi, hipomanie, dezinhibitie, bulimie, erotism exagerat, lipsa simtului autocritic,
megalomanie)
o apatie, -sindrom Kleist= sindr. apatico-akinetic-abulic cu indiferenta afectiva fata de anturaj sau propria persoana,
familie; leziuni arii 13,24, poate progresa pana la mutism akinetic.
o atentia, memoria anterograda, calculele matematice, rationamentele, gandireasunt tulburate, scazute
o confuzie, amnezie tip Korsakov
5. afazie: motorie Broca (44,45), motorie transcorticala, transcorticala senzitiv-motorie, agrafie(picior F2)
6. apraxie motorie, a mersului, apraxia mainii stangi in leziuni ale partii anterioare a corpului calos
7. tulburari vegetative(ariile 10,11,12,13, 14, 24, 25) : sudorale, vasomotorii, termice, digestive, pilomotorii, pupilare, dar
mai ales sfincteriene de tip incontinenta urinara cu indiferentafata de locul si momentul acestui act.
8. anosmiein leziuni orbito-frontale cu compresiune a bulbului olfactiv –v. sindr. Foster –Kennedy.

Aria 4 - hemipareza contralaterala + predominanta in functie de localizarea pe homunculus (Sindrom de neuron motor central)
Iritativ - forme de epilepsie motorie: crize partiale de hemicorp; crize focale; crize extinse generalizate - crizele Jacksoniene
Aria 6 - reflexe patologice de eliberare (arhaice):
- prehensiune puternica (grasping); stimulat vizual de chestii lucioase. Atingerea pe baza mainii declanseaza grasping - ul
palmar (exista putin si plantar)
- ataxia prefrontala Bruns (distrugerea conexiunilor cu cerebelul, seamana cu distrugerea vermisului)
- crize epileptice oculogire (devierea fortat a ochilor)
- crize epileptice frontale atipice - nu sunt convulsii stereotipe, ci comportamente bizare motorii; DDx cu crizele isterice!
- TULBURARI PSIHICE PREFRONTALE:
- Sd. Moria: veselie excesiva, pusi pe glume, calambururi, hiperactivitate, hipomaniacali (tumorali)
- Sd. Kleist: apatic, akinetic, abulic (infarct de comunicanta anterioara - intre cele 2 ACA - locul preferat pentru anevrisme) -
nu sunt paralizati, ci au o indiferenta totala afectiva, motorie; situatia extrema = mutism akinetic (leziune de girus cinguli)
DDx: catatonie
- progleme de cognitie: atentie, memorie, planificarea activitatilor
- stari confuzionale, tulburari de memorie completate cu elemente de confabulatie
- Afazia din cauza nonfunctionarii ariei Broca = TULBURARE DE LIMBAJ EXPRESIV. El intelege ce i se spune. Afazia este o
apraxie a limbajului
- Agrafia = problema de exprimare in limbajul scris
- Apraxii motorii (frontal; apraxia ideatorie - parietal emisferul dominant = ideeile despre cum se fac, care e succesiunea);
apraxia izolata a mainii stangi - deoarece se lezeaza si zona pericalosala ANT prin care circula impulsul de la aria praxiei ideatorii
stangi (parietal emisferul dominant) spre aria dreapta.
- tulburari vegetative !!centrul pentru sfincterul striat, voluntar!! = incontintenta vezicala cu indiferenta fata de context.
- sdr. Foster - Kennedy: compresia zonei orbito - frontale: HIC, anosmie

Broca = 44, 45 = limbaj expresiv 21, 22 = intelegerea limbajului 39 = denumirea obiectelor vazute
Examinarea afaziilor

•LIMBAJUL EXPRESIV
1. Vorbirea spontana : -fluenta ca ritm (>90 cuvinte/min), prozodia, propozitii cu peste 5 cuvinte, organizate gramatical,
fara exces de substantive.
2. Vorbirea repetata: -initial cuvinte simple, apoi expresii complexe.
3. Vorbirea automata:
-limbajul serial (numarat anterograd, retrograd, zilele saptamanii, lunile anului),
-limbajul memorat (poezii, rugaciuni, formule de politete),
-limbajul emotional si forme verbale automate.
4. Denumirea obiectelor, imaginilor, culorilor, segmentelor corporale, etc.
Examinarea scrisului : spontan, dictat, copiat. Scrisul: agramatisme, parafrazie (exces de substantive)

- prozodia = modularea vorbirii: ritm, tonalitate, intensitate, cu o anumita succesiune si dinamica


- propozitii cu peste 5 cuvinte, cu subiect si predicat
Vorbirea repetata dupa examinator: trebuie sa inteleaga ce ii spunem! : Cuvinte simple: mama, papa - 2 silabe repetitite
 Cuvinte mai dificile -> Propozitii -> Expresii complexe: capra crapa etc.

•LIMBAJUL RECEPTIV
1. Executarea ordinelor:
ordine simple: inchide ochii, intinde mana; combinatii de ordine simple
testele Head (de dubla decusatie ; ex sa duca mana stanga la urechea dreapta,
proba Pierre-Marie –cate un ordin asociat unui obiect) cu 3 bucati de hartie de dimensiuni diferite - comenzi cu ele).
2. Sa arate obiecte, culori, sa deosebeasca cuvine corecte de incorecte
3. sa interpreteze povesti, texte de ziar citite, proverbe, etc.
4. examinarea lexiei (texte simple, ordine date in scris). Executarea comenzilor scrise.

Afazia motorie Broca


• Apare prin afectarea zonei ariilor 44, 45 frontale in zona piciorului F3.
• Vorbirea spontana nu este fluenta, variind de la absenta pronuntiei oricarui cuvant (afemie), la vorbire rezumata la cateva
cuvinte, fara predicate, fara acorduri gramaticale, cu substitutii de litere sau silabe (parafazie literala, silabica sau semantica),
uneori cuvintele sunt complet distorsionate, de neinteles, cand apare asa numita jargonafazie. Uneori pacientul foloseste
perifraza pentru cuvinte ce nu le poate spune (ex nu poate spune cutit ci.. ala cu care se taie painea). In cazurile discrete afazia
Broca se rezuma la rare parafazii, dificultate in pronuntarea unor cuvinte sau expresii complexe. Limbajul serial si automat sunt
mai bine conservate decat cel spontan. Poate dezvolta “intoxicatie”prin cuvant (se blocheaza si repeta aceasi cuvant).
• Intelegerea vorbirii este in general mult mai bine pastrata fata de alte tipuri de afazii, pacientul executa correct ordinele, dar,
desi intelege nu repeta correct cuvinte sau fraze, avand partea de expresivitate verbala afectata.
• Vorbirea repetata este relative bine conservata doar in forma clinica de afazie motorie transcorticala, in leziunile situate usor
superior fata de aria Broca.
• Exprimarea in scris prezinta de asemenea afectarea limbajului expresiv mentionata, (parafazii, limbaj sarac, agramatisme,etc)
atat pentru scrisul spontan, cat si pentru cel dictat si mai putin copiat.

- scaderea fluentei verbale ; substantive in excesv; topica alterata


- stalcirea cuvintelor - parafazii literale (crap - carp), silabice, semantice (pahar - cana); perifraze. Duce la un jargon - afazie
(indescrifrabil)
- repetarea variaza: le repeta pe cele simple, are limbaj automat. Pot face intoxicatie pe cuvant - numai asta zic!
- are probleme la exprimarea prin scris
Afazia senzoriala Wernicke

• Apare in leziuni ale ariilor 21,22 din lobul temporal si zonelor de vecinatate.
• Este o afazie cu vorbire spontana fluenta, dar cu parafazii, “neologisme”, uneori logoree si “intoxicatii” prin cuvant sau expresii,
care sunt repetate stereotip.
• Intelegerea vorbirii este afectata in grade variate de severitate, uneori pacientul nu intelege nici cele mai simple ordine, alteori
se deceleaza modificari doar la probe mai complexe de asocieri de notiuni, sau testul Pierre-Marie. Prezinta frecvent anomie.
• Vorbirea repetata este alterata, in cazuri severe pacientul nu poate repeta nici cuvinte simple, pentru ca nu le intelege, in cazuri
usoare repeta expresii simple, dar nu si complexe.
• Intelege(lexia) ordine simple in scris (dar uneori deloc - > trebuie facuta diferenta cu alexia prin leziune occipitala, cand nu sunt
recunoscute nici literele ca simboluri verbale ci ca forme grafice), in cazuri usoare intelege propozitii simple, dar texte complexe
(stiri de presa, etc), desi le citeste nu le intelege si nu le poate reproduce rezumativ sau ca explicatii rezumate.

- aude vorbirea; mai mult intelege din gesturi si mimica => poate avea ecomimie
- au vorbirea spontana pastrata; sunt chiar logoreici, cu stereotipii verbale!
- pot avea elemente de tip parafazic, cuvinte stalcite; se pot intoxica prin cuvant
- exista in grade diferite de intensitate
- cei cu leziuni posterioare - elemente anomice, de denumire a obiectelor vazute
- intelegerea este testata si prin scris
- limbajul repetat este alterat, din cauza ca nu intelege ce trebuie sa faca

Sindromul de lob parietal

•Iritativ = epilepsia partiala sau jacksoniana senzitiva


•Lezional = sindromul de lob parietal (deficitar).

A.Indiferent de emisfer (dominant sau nondominant):


tulburarea de sensibilitate de tip parietal (hipoestezie pe hemicorpul contralateral cu usoara predominanta pentru cea
profunda constienta, asociind inatentie senzitiva, astereognozie, largire a cercurilor lui Weber si dermolexie deficitara).
rar, tulburari trofice contralateral, sub forma amiotrofiilor Silverstein, mai frecvent totusi in leziunile lob parietal
nondominant.
quadrantanopsie homonima inferioara
afectare nistagmus optokinetic in leziuni parieto-occipitale.
f. rar, tulburari gustative in leziuni de arie 43, regiunea parietala ascendenta inferioara.
B.Lobul parietal dominant:
apraxie ideatorie (40), ideomotorie
sindrom Gerstmann in leziuni ale regiunii parieto-temporo-occipitale (agrafie, acalculie, dezorientare stg/dr, agnozie
digitala).
apraxie constructiva majora (nu poate desena forme geometrice elementare –ex cerc, triunghi)
C.Lobul parietal nondominant:
tulburare de schema corporala (sindrom Anton –Babinski= anosognozie, anosodiaforie, iluzii kinestezice,
hemiasomatognozie, autotopoagnozie, membru fantoma, alloestezie, neglijare hemicorp si hemispatiu stang.
agnozie vizuospatiala stanga,
apraxie de imbracare
apraxie constructiva minora (neglijeaza zonele din stanga ale desenului fara a avea hemianopsie), deseneaza greu forme
tridimensionale.
Iritativ - epilepsia cu manifestari senzitive (parestezii, disestezii); se poate extinde pe homunculusul senzitiv - Jacksoniana
Leziunea: sindromul de sensibilitate de lob parietal!! (v. sindroamele de sensibilitate)
Sd. Silverstein - Christian - atrofie musculara a muschilor mici ai mainii.
⅓ din radiatiile optice trec prin lobul parietal - pierderea campului de jos = cvadrananopsie homonima inferioara + Nistagmusul
optokinetic se pierde!
Hipoguezia - RAR

Dominant
- apraxia ideatorie
- apraxie constructiva majora = nu pot desena nici forme geometrice elementare
- sd. Gerslmann - la raspantia parieto - temporo -occipitala: agrafie, acalculie, agnozie digitala (nu isi recunosc
degetele);dezorientare stanga - dreapta.
Nondominant
- sd. Anton - Babinski: nu isi recunosc membrele paralizate; neglizarea partii din stanga a campului vizual.
- apraxie constructiva cu elemente geometrice mai complicate (patrat - cub); ignora partea din stanga a desenului; la ceas
uita cifrele pe ½ din stanga.
- apraxia de imbracare <= tulburarea de schema corporala (nu recunoaste corespondenta intre haina si forma corpului)

Sindromul de lob occipital


Indiferent de lob (dr/stg)
 Epilepsia occipitala : fosfene, viziuni colorate simple, scotoame scintilante sau hemianoptice.
 Tulburari de camp vizual: hemianopsii homonime complete, sau doar periferice, sau doar maculare, sau vedere tubulara,
sau vedere doar periferica bilaterala, sau hemianopsie altitudinala, sau cecitate corticala.
 in leziuni bilaterale:
-pierderea perceptiei culorilor , -prosopagnozie, -sindrom Balint (paralizie psihica a privirii, ataxie optica, inatentie
vizuala)-paliopia-alloestezia vizuala-perceptie anormala a trecerii timpului.
 tulburari psihice si de comportament = scadere memorie, mai ales vizuala si topografica, indiferenta afectiva, afectarea
capacitatii de calcul matematic.
 agnozii vizuale: pentru imagini fotografice, stereoscopica, cecitatea psihica.

Lobul occipital drept, nondominant


 metamorfopsii si halucinatii vizuale (macro/micropsii, distorsiuni, microteleopsii, poliopie)
 pierdera memoriei topografice, orientarii in spatiu, pierderea familiaritatii locurilor cunoscute

Lobul occipital stang (dominant)


 alexia (aria 19,39)
 agnozii pentru culori (agnozie cromatica)
 Obiectagnozia (nu poate recunoaste vizual obiecte, dar le recunoaste si denumeste de ex prin palpare, deci nu are
anomie).

- hemianopsie maculara
- hemianopsie periferica
- cecitatea cortcala !!!! SUBIECT: DDX CECITATEA CORTICALA VS AMAUROZA BILATERALA
- Epilepsia occipitala: elemente simple; comunica cei 2 lobi si se generalizeaza
- nu pot recunoaste o persoana (cunoscuta) = prosopagnozie = nerecunoasterea fizionomiilor
- Agnozia cromatica = pierderea completa a perceptiei culorilor
- asimbolia cromatica: isi da seama ca sunt culori diferite
- Sdr. Balint: paralizia psihica a privirii + ataxie optica + inatentie vizuala descriptiva (a fundalului, a restului detaliilor)
- tulburari psihice: apatie, alterarea cognitiei
- agnozii vizuale: fotografice, stereoscopie (de profunzime, de localizare in plan, nu isi da seama de volumele obiectelor),
cecitatea psihica (totalitatea agnoziilor - pacientul nu mai recunoaste nimic din ce vede - ritmul alfa la EEg este inhibat de
deschiderea ochilor)

DREPT
- metamorfopsii = forme inadecvante
- telopsii = la distante
- macropsii / micropsii
- pierderea memoriei topografice
STANG
- alexia (19)
- agnozie cromatica
- obiectagnozia = nu recunoaste obiecte vizual

AGNOZIILE

•TACTILE–leziuni parietale, arii 7 si 40.


-ahilognozie (pentru consistenta, materal de fabricatie)
-amorfognozie
-astereognozia
-macro / microstereoagnozia

•VIZUALE –leziuni occipitale, parieto-occipitale


-obiect agnozia
-agnozia cromatica (nu recunoaste deloc culori, nuante)
-asimbolia cromatica (isi da seama ca sunt culori / nuante diferite dar nu le poate preciza)
-cecitatea corticala ptr culori
-agnozia ptr imagini fotografice
-agnozii vizuospatiale topografica, stereoscopica, geometrice,
-alexia
-sindromul Balint (paralizie psihica a privirii+ataxie optica+tulburare atentie vizuala)
-prosopagnozia
-cecitatea psihica

•AUDITIVE
-agnozia auditiva completa (nu recunoaste sau nu interpreteaza nimic din ce aude)
-agnozii tonale, melodice, ritmice (lob temporal nondominant).
-agnozia verbala in afazia Wernicke

•SCHEMA CORPORALA
-asomatognozia
-sindr Anton Babinski: anosognozie, anosodiaforie, hemiasomatognozie, iluzii somatice de forma, marime, pozitie, miscare a
membrelor, alloestezie, membru fantoma, iluzii kinestezice
-sindr Gerstmann arii 39/40 stg = agnozie digitala+dezorientare stg/dr+acalculie+agrafie
-heautoscopia –lez parietooccipitale stg
APRAXIILE

•Schema clasica a eupraxiei–Liepman (1905)


-centrul pentru compunerea ideativa a planului de actiune motorie -lobul parietal dominant, aria 40 (praxia ideatorie)
-centrul pentru compunerea engramei motorii a actelor voluntare (schema bloc kinetica) in aria 6 frontala dominanta (apraxia
motorie)
-centrul motor = ariile 4 frontale bilateral, primesc impulsurile din centrul ideomotor, cea din dreapta prin corpul calos.

•Clasificare
-apraxii globale: ideatorii, ideomotorii (leziuni in caile ce unesc centrii ideator si motor),
-apraxii specifice unei functii : de imbracare, a mersului, constructiva;
-apraxii localizate: facio-buco-linguala, a mainii stangi, motorie (melokinetica), constructiva