În cadrul procesului bugetar, conceput ca un ansamblu al actelor și operaţiunilor care se succed

anual și privesc elaborarea, adoptarea și executarea bugetului statului, precum și încheierea

exerciţiului bugetar anual, prima dintre aceste etape se declanșează în cursul anului, astfel ca
înainte de sfârșitul fiecărui exerciţiu să se ajungă la adoptarea, de către Parlament, a bugetului
elaborat de organele executive de stat.
În cursul fiecărui exerciţiu financiar, de obicei în cel de-al treilea trimestru, se procedează la
elaborarea proiectului bugetului de stat pentru exerciţiul financiar următor. Elaborarea proiectului
bugetului de stat al Republicii Moldova revine Ministerului de Finanţe – organ administrativ
financiar de specialitate al Guvernului Republicii Moldova.
**** În Anglia, de exemplu, bugetul este elaborat sub îndrumarea cancelarului tezaurului, iar în
SUA proiectul bugetului federal este întocmit de un serviciu special – Biroul bugetar –, ce
funcţionează pe lângă Președintele SUA****
****51 5. Propunerile/proiectele de buget se elaborează şi se prezintă în conformitate cu
metodologia de planificare a bugetului, avînd la bază:
a) cadrul macroeconomic, politica bugetar-fiscală, politicile sectoriale, precum şi limitele de
cheltuieli/transferuri interbugetare, cuprinse în cadrul bugetar pe termen mediu;
b) performanţa realizată/asumată în cadrul programelor autorităţilor publice pe domeniile de
competenţă;
c) particularităţile specifice cuprinse în circulara privind elaborarea bugetelor anuale.*****
Articolul 52. Examinarea şi consultarea propunerilor/ proiectelor
de bugete
(1) Propunerile de buget ale autorităţilor publice centrale și ale autorităților bugetare
independente/autonome, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat, proiectul fondurilor
asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi sintezele consolidate ale proiectelor bugetelor
locale de nivelul întîi și al doilea se examinează de către Ministerul Finanţelor.
(2) Rezultatele examinării propunerilor/proiectelor de buget se supun consultării cu
autorităţile publice corespunzătoare, în conformitate cu procedura stabilită de Ministerul
Finanţelor.
(3) Dacă propunerile de buget nu respectă cerinţele specificate la art. 51 alin. (5), Ministerul
Finanţelor respinge propunerile de buget şi solicită ajustarea lor în termenul stabilit de
acesta.
(4) Dacă autorităţile publice centrale nu aliniază propunerea de buget la cerinţele necesare în
termenul stabilit, Ministerul Finanţelor este în drept să ajusteze unilateral propunerea de buget cu
includerea ulterioară în proiectul legii bugetare anuale.
(5) Divergenţele autorităţilor publice centrale, nesoluţionate în cadrul consultărilor bugetare la
Ministerul Finanţelor se soluţionează în cadrul examinării proiectului legii bugetare anuale la
Guvern, iar în cazul autorităților bugetare independente/autonome – în cadrul examinării
proiectului legii bugetare anuale la Parlament.
(6) Procesul de examinare şi consultare a propunerilor la proiectele bugetelor locale se
reglementează prin Legеa privind finanţele publice locale.

După ce proiectul bugetului este definitivat de Ministerul Finanţelor, Guvernul examinează

proiectul legii bugetare anuale și nota explicativă. La solicitarea Guvernului, Ministerul Finanţelor
prezintă informaţii sau explicaţii adiţionale referitoare la proiectul legii bugetare anuale și la nota
explicativă, stabilind procedura de apelare de către autorităţile publice a proiectului legii bugetare
anuale și a notei explicative. Ulterior, executivul decide includerea amendamentelor la proiectul
legii bugetare anuale și la nota explicativă și controlează operarea amendamentelor respective de
către Ministerul Finanţelor. După includerea amendamentelor, dacă acestea există, Guvernul
aprobă proiectul legii bugetare anuale.
Dupa examinare si aprobare Guvernul prezintă Parlamentului proiectul legii anuale în
termenul prevăzut de calendarul bugetar.
Conform art. 47 1.d) Guvernul aprobă şi prezintă Parlamentului proiectele legilor
bugetare pe anul următor – pînă la 15 octombrie;
*****În Germania, bugetul public parcurge diverse faze prescrise de lege: iniţiativa de a face
anumite cheltuieli și de a percepe anumite încasări; adoptarea sub formă de lege, fiind supus
executării; cu controlul asupra cheltuielilor propriu-zise și a descărcării de gestiune . Iniţiativa
bugetară, adică alcătuirea proiectului de buget, ține de competența executivului. De aceea în
Germania se vorbește de bugetul executiv, adică proiectul elaborat de Guvern.Alcătuirea
proiectului de buget începe cu mai mult de un an înaintea anului bugetar respectiv. Elaborarea în
faza pregătitoare revine Ministerului de Finanţe. Acesta, printr-o circulară, informează ministerele
asupra situaţiei financiare, apoi ministerele primesc formulare de cerere pentru planificarea
bugetară și financiară, cu indicaţiile de a înainta propunerile până la o anumită dată.
Departamentele bugetare ale autorităţilor administrative inferioare înaintează cererile lor organelor
superioare, unde are loc coordonarea necesităţilor. Prin negociere cu organele administraţiei la
diferite nivele, se ajunge, de cele mai multe ori, la reducerea fondurilor necesare . După verificarea
cererilor, Ministerul de Finanţe alcătuiește proiectul de buget. După o a doua examinare și
verificare a veniturilor bugetare presupuse, se trece la elaborarea proiectului de buget. Ministerul
de Finanţe prezintă apoi proiectul legii bugetare întregului cabinet, unde poate fi: adoptat, rectificat
sau stabilit un termen pentru îmbunătăţire și prezentare repetată. Proiectul bugetului, parcurgând
faza executivului, este remis spre examinare Consiliului Federal (Bundesrat), apoi este examinat
în Bundestag, în prima săptămână după 1 septembrie, însoţit de un raport financiar. În SUA,
proiectul bugetului federal este întocmit de către o comisie specială – Biroul bugetar – care
funcţionează pe lângă președintele executivului american. Proiectul bugetului federal, elaborat de
această comisie, însușit de către Președintele republicii, este înaintat de către acesta Congresului,
împreună cu un mesaj (raport). Acest mesaj cuprinde: principiile generale ale politicii interne și
externe a SUA; proiectul de buget pentru anul bugetar următor; contul de execuţie bugetară pe
anul anterior; informaţii privind execuţia bugetului pe anul în curs*****
Articolul 54. Examinarea şi adoptarea legilor bugetare anuale
(1) Parlamentul examinează şi adoptă legea bugetului de stat, legea bugetului asigurărilor
sociale de stat şi legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul respectiv în
termenul prevăzut de calendarul bugetar.
(2) Responsabilă de examinarea proiectelor legilor bugetare anuale în Parlament este comisia
permanentă a Parlamentului în domeniul bugetului şi finanţelor.
(3) Legile bugetare anuale se examinează şi se adoptă în două lecturi:
a) prima lectură: se audiază raportul privind proiectul bugetului, se examinează şi se aprobă
indicatorii generali ai bugetului (veniturile, cheltuielile şi soldul bugetului);
b) a doua lectură: proiectul legii se examinează şi se votează pe articole sau, după caz, în
ansamblu.
(4) (Parlamentul deasemenea poate sa recurga la modificari, insa acestea trebuie sa fie in
conformitate cu regulile si principiile stabilite) Modificările propuse de Parlament la
proiectele legilor bugetare anuale trebuie să fie conforme principiilor şi regulilor bugetar-fiscale
stabilite de prezenta lege.
Până la 1 decembrie a fiecărui an, Parlamentul adoptă legea bugetară anuală, care va fi
promulgată de Președintele statului, apoi va fi publicată și va intra în vigoare la 1 ianuarie în
următorul an. Termenul de 1 decembrie prevăzut în Legea Nr. 181 din 25.07.2014 finanţelor
publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale
Adoptarea bugetului de stat de către Parlament în multe state este reglementată prin dispoziţii
specifice, în sensul că implică o anumită procedură de examinare de către comisii de specialitate
financiar-bugetare a cuprinsului bugetului anual, urmată de dezbaterea fie separat în fiecare dintre
cele două camere ale Parlamentului, fie de către cele două camere reunite, și, în final, de discutarea
pe articole și votul deschis ori secret al legii bugetare anuale. Dezbaterea parlamentară a bugetului
poate fi diferită în multe state, mai ales în funcţie de drepturile acordate fiecărei camere pentru
votarea acestui buget . Procedura examinării și adoptării bugetului de stat în Republica Moldova
diferă de alte ţări, deoarece Parlamentul nostru este unicameral, spre deosebire de parlamentele
multor state, formate tradiţional din două camere. Procedura votului bugetului de stat de asemenea
are particularităţile sale. În cele mai multe state, se insistă cu prioritate asupra votului cheltuielilor
bugetare sau publice, deoarece, în ceea ce privește veniturile, prin votul bugetului, se autorizează
perceperea impozitelor, taxelor etc., prevăzute de legislaţia fiscală, precizându-se și cuantumul
bănesc al veniturilor bugetare necesare de realizare în noul exerciţiu financiar
Ca ultim aspect al procedurii de adoptare a bugetului de stat anual, pentru ipoteza în care
Parlamentul nu reușește să dezbată proiectul de lege și să voteze legea bugetară anuală până la
începutul exerciţiului financiar următor, în teoria și practica financiară s-au configurat două
variante: cea a aprobării unor douăsprezecimi bugetare provizorii și cea a încredinţării Guvernului
să îndrume execuţia bugetară pe baza bugetului din exerciţiul financiar anterior
Douăsprezecimile bugetare provizorii sunt bugete ale căror venituri și cheltuieli reprezintă a
douăsprezecea parte din cele prevăzute și propuse prin legea bugetară anuală ce nu a putut fi votată
în termenul legal, bugete care sunt examinate de comisiile bugetare, se adoptă de către Parlament
și se pun în executare potrivit necesităţii de continuitate a executării bugetului de stat.
Despre aceste douăsprezecimi s-a afirmat că pot fi părţi corespunzătoare din bugetul viitor, ori că
pot fi considerate ca buget provizoriu cu cuantumuri de venituri și cheltuieli stabilite ad-hoc,
recunoscându-se că, odată aprobate, acestea dobândesc natura de buget al statului datorită votului
parlamentar
În acest sens, art. 131 alin. (3) din Constituţia Republicii Moldova statuează expres că, dacă
bugetul de stat nu a fost adoptat prin lege cu cel puţin trei zile înainte de expirarea exerciţiului
bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat al anului precedent, fără adoptarea repetată de către
Parlament a bugetului de stat din anul precedent
Articolul 57. Bugetul provizoriu
(1) Dacă legea/decizia bugetară anuală nu este adoptată cu cel puţin trei zile înainte de
expirarea anului bugetar, administratorul de buget emite dispoziţia privind aplicarea bugetului
provizoriu.
(2) Bugetul provizoriu se formează şi se execută în corespundere cu prevederile legii/deciziei
bugetare din anul precedent, luînd în considerare modificările operate pe parcursul anului şi
ţinînd cont de următoarele particularităţi:
a) excluderea sau reducerea volumului programelor de cheltuieli finalizate sau care urmează a
fi finalizate în anul bugetar curent;
 b) stabilirea soldului bugetului la un nivel ce nu va depăşi valoarea acestuia aprobată în buget
pe anul precedent;
c) aprobarea volumului transferurilor la nivelul celor prevăzute în bugetul de la care se
efectuează aceste transferuri.
(3) În perioada aplicării bugetului provizoriu nu se permite efectuarea cheltuielilor pentru
acţiuni sau măsuri noi comparativ cu anul precedent.
(4) Finanţarea cheltuielilor bugetului provizoriu se efectuează cu respectarea procedurilor
generale privind executarea bugetului. Excepţie fac cheltuielile legate de serviciul datoriei de
stat/datoriei unităţilor administrativ-teritoriale, care se efectuează în conformitate cu
angajamentele asumate.
(5) Valabilitatea bugetului provizoriu încetează odată cu punerea în aplicare a
legilor/deciziilor bugetare anuale.
(6) Toate operaţiunile efectuate în contul bugetului provizoriu se transferă în contul bugetului
adoptat pe anul curent.
Promulgarea legii este actul final al procedurii legislative și ţine exclusiv de competenţa șefului
statului. Este firesc ca șeful statului să aibă posibilitatea de a examina legea bugetară anuală,
adoptată de Parlamentul Republicii Moldova, exercitându-și atribuţiile constituţionale, ce îi revin
în această calitate – de a asigura buna funcţionare a autorităţilor publice, conform art. 93 alin. (1)
din Constituţia Republicii Moldova. Promulgarea legii bugetare anuale este operaţiunea finală a
procedurii legislative și permite șefului statului să învestească legea cu formulă executorie ,
obligând autorităţile publice de specialitate financiară și cu atribuţii financiare să procedeze la
executarea prevederilor legii bugetului de stat pe anul următor de gestiune . Uneori, Președintele
statului, printr-o scrisoare de remitere, poate cere Parlamentului reexaminarea legii bugetare
anuale pentru orice motive, începând cu inacceptabilitatea unor texte și terminând cu îndreptarea
unor erori materiale. Reexaminarea legii bugetare anuale poate fi cerută de către șeful statului
numai o singură dată și nu este obligatorie pentru Parlament. În cazul adoptării repetate de către
Parlament a legii bugetare anuale, cu sau fără luarea în consideraţie a obiecţiilor expuse în
scrisoarea de remitere de șeful statului, Președintele Republicii Moldova este obligat să promulge
legea bugetară anuală. Ulterior, decretul cu privire la promulgarea legii bugetare anuale se publică
în Monitorul Oficial
Articolul 61. Modificarea legii/deciziei bugetare anuale
(1) Dacă pe parcursul anului se atestă tendinţe de înrăutăţire a soldului bugetului şi/sau apare
necesitatea revizuirii cheltuielilor bugetare, administratorul de buget lansează procedura de
modificare a bugetului corespunzător.
(2) Autorităţile/instituţiile bugetare pot înainta propuneri de modificare a bugetelor în modul şi
în termenul stabilit de administratorii bugetelor de la care acestea se finanţează.
(3) Procedurile de elaborare, prezentare şi adoptare a legilor/deciziilor privind modificarea
bugetelor sînt similare celor pentru legile/deciziile bugetare anuale.
(4) Orice propunere de modificare a legilor/deciziilor bugetare anuale trebuie să fie însoţită de
o notă informativă, care va cuprinde concluziile privind executarea bugetului respectiv în
perioada precedentă şi estimările privind executarea scontată a bugetului pînă la finele anului
bugetar în curs, precum şi impactul financiar al modificărilor pentru următorii trei ani.
(5) În cadrul unui an bugetar pot fi efectuate, de regulă, cel mult două modificari ale bugetelor
componente ale bugetului public naţional, care se adoptă, de regulă, nu mai degrabă de 1 iulie şi
nu mai tîrziu de 15 noiembrie, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 69 alin. (4).