Plan de afaceri cu sustinerea din Fondurile

Europene

Tipul afacerii: PRODUCŢIE

Localizarea: Moldova, Ungheni

Antreprenor: Î.I. Lipciu Ion

Data: 1.11.2018
2
Scopul afacerii

Activitate de Venit din colectare şi producţie a plantelor medicinale.

Obiectivele financiare ale afacerii

Obiectivul financiar alafacerii este să se atingă o cifră de afaceri de cel puţin

8000 euro pe an din vânzarea de lavanda, butasi de lavanda, ulei de lavandă, activitati de
recreere si décor.

Cultivarea planetelor medicinale si aromatice este favorizata de conditiile pedo-

climaterice din tara noastra. Atat pe piata interna cat si pe cea europeana, cererea este in
plina ascensiune. Randamentul acestor culturi este unul foarte ridicat! Aceasta inseamna
bani foarte multi pentru intreprinzator. Investitia initiala este mica in raport cu venitul
mediu obtinut.

Costul de start-up

Pentru demararea activităţii se vor cheltui 10000 euro pentru înfiinţarea culturii şi pentru
finanţarea unui an până la intrarea în producţie.

Pragul de rentabilitate al afacerii

Pentru a deveni rentabilă afacerea trebuie să producă şi să valorifice cel puţin 20 litri de
ulei de lavandă.
3

4
6
Trebuie să ţinem cont de piaţa Uniunii Europene de profil care poate absorbi
cantităţi mari deplante, în special din flora spontană.

În domeniul plantelor medicinale şi aromatice creşte numărul persoanelor care

încep să se ocupe cu recoltarea din flora spontan ă a acestora. Numărul
exploataţiilor agricole specializate în cultivarea plantelor medicinale şi aromatice
un este mare,
Analiza pieţii

A. Analiza mediului de afaceri:

Sectorul de prelucrare a plantelor medicinale şi aromatice este într-o creştere

deosebită în ultimii ani. Din ce în ce mai multă lume doreşte atât tratamente
alternative tratamentelor clasice cu medicamente de sinteză, cât şi posibilităţi cât
mai diverse de a preîntâmpina îmbolnăvirile prin utilizarea produselor naturale.

În domeniul plantelor medicinale şi aromatice creşte numărul persoanelor care

încep să se ocupe cu recoltarea din flora spontană a acestora. Numărul
exploataţiilor agricole specializate în cultivarea plantelor medicinale şi aromatice
un este mare,
Dezvoltarea afacerii este condiţionată de cunoaşterea detaliată a tehnologiei de
cultură a plantelor medicinale şi aromatice, acest aspect fiind cel mai sensibil
aspect al afacerii. Tehnologia corectă poate asigura sporuri naturale, producţii
sezoniere/anuale care să genereze profituri considerabile.

Fiind o activitate agricolă este supusă aceluiaşi set de factori de risc climatici şi
meteorologici: ploaie/secetă, grindină, dăunători.

Pentru recoltarea plantelor medicinale şi aromatice din flora spontană este esenţial
să se sincronizeze momentele de recoltare cu momentele de potenţial maxim al
plantelor, astfel încât principiile active din plante să existe înconcentraţiile maxime.

Recoltarea plantelor medicinale şi aromatice din flora spontană un prezintă

particularităţ i speciale – se recoltează conform epocilor optime plantele “pregătite”
de natură.

B. Clienţi

Acest tip de activitate presupune colaborarea numai cu clienţi persoane juridice.

Vânzările se vor face către fiemele care prelucrează plante medicinale şi
aromatice.
Pretul pe kg poate varia de la 0,35 euro pana la 4-5 euro, in functie de: specie,
partea folosita (flori, frunze, radacini, rizomi, muguri, seminte, fructe etc.), de
starea produsului, de sistemul in care sunt produse: ecologic sau conventional.

10

11
D. Preţul

Pretul pe kg poate varia de la 0,35 euro pana la 4-5 euro, in functie de: specie,
partea folosita (flori, frunze, radacini, rizomi, muguri, seminte, fructe etc.), de
starea produsului.

Pentru planul de afaceri vom face un calcul estimativ pentru cultura de lavandă,
pentru 1 hectar. Valorificarea se va face către un procesator care ne va procesa
materia primă şi ne va livra ulei de lavandă.

Acest produs final, ulei de lavandă, se va comercializa de către asociaţie la un preţ

de 50 euro litru.

Preţul este influenţat de calitatea materiei prime livrate procesatorului.

Procesul de prelucrare este influenţat ca randament de conţinutul de principii

active al materiei prime.

Evoluţia pieţei nu va influen ţa preţurile de vânzare atâta timp cât din producţia
internă şi din recoltarea din flora spontană nu se poate acoperi cererea de plante
medicinale şi aromatice. Pană la saturarea pieţei va trece o perioadă de cel puţin
15 – 20 de ani.

Puncte slabe:
Culturi în faza de înfiinţare

Experienţă redusă în valorificarea produselor

Un există canale de distribuţie

Promovarea

Pentru această afacere modalitatea de promovare este “marketingul direct”

– vânzarea se face la firme specializate în prelucrarea plantelor medicinale şi

aromatice care vor fi contactate direct. Se vor trimite liste de preţ uri şi liste cu
cantităţi propuse spre comercializare. Informarea se va face firmă cu firmă.

13
Planul operaţional şi de management

A. Dotări cu echipamente

Echipamentele necesare.

Tractor mini sau motocultor

Fertilizator

Ventilator/aerotermă pentru uscare

Toate echipamentele se pot procura de pe plan local. Nu există cerinţe speciale

pentru dotare.

Spatiu pentru afacere.

Birou firma : 20mp

Depozit / uscătorie : 50mp

Dotari.
Mobilier birou

Unelte pentru întreţinere cultură

Personal

Manager activitate

5 culegători în sezon (pentru recoltare din flora spontană)

2 persoane (sezonieri) la întreţinere cultură

Calificarile necesare.

Manager activitate – experienţă în administrarea afacerilor

Muncitori sezonieri – nu necesită calificare deosebită

14
9 Există forţă de muncă disponibilă suficientă în localitate
Managementul riscului

Principalele riscuri interne care pot impiedica dezvoltarea afacerii

Perioada de pregătire destul de lungă până la prima recoltă (2 ani)

Capitalul (investiţie + Capital circulant circulant) imobilizat este relativ mare

Principalele riscuri externe care pot afecta dezvoltarea afacerii?

Perioada de criză economică actuală poate afecta stabilitatea beneficiarilor şi să

avem probleme de desfacere în anul al treilea de la înfiinţarea culturii

DATE GENERALE

TEHNOLOGIA DE PRODUCŢIE A LAVANDEI ÎN CULTURĂ

Lavandula angustifolia - Planta erbacee cu flori albastre, placut mirositoare,

levantica este folosita in medicina si in industria parfumurilor. Levantica este foarte
usor de recunoscut: flori micute, lila, frunzele acoperite de un puf argintiu, parfum
intens, racoritor.

Particularitati si cerinte biologice

Lavanda este o specie montana, putin pretentioasa. Semintele lavandei sunt tari,
acoperite cu o membrana slab permeabila, fapt pentru care germineaza si rasar
intr-o perioada indelungata. Dupa rasarire, plantele de lavanda formeaza tufe, ca
urmare a aparitiei de noi ramificatii, sporind totodata productia de inflorescente.

Cresterea numarului de ramificatii ajunge la un nivel maxim, dupa care acestea

incep sa se usuce, ceea ce impune ca, periodic, o data la 7-10 ani, sa fie
executate lucrari de intretinere.

Taierile de intinerire si mentinerea culturii in bune conditii contribuie la prelungirea

vietii plantatiilor de lavanda pana la 20-30 de ani. Lavanda este o planta
permanent verde. Schimbarea frunzelor se realizeaza treptat. In timpul perioadei
de repaus, o parte dintre frunzele batrane se usuca si cad.

In populatiile de lavanda, predomina cele care infloresc o singura data pe an. Se

gasesc insa si forme care infloresc esalonat sau de 2 ori in timpul

vegetatiei.

In decursul perioadei de vegetatie, lavanda parcurge urmatoarele faze:

infrunzire;

butonizare;

inflorit;

maturarea semintelor.

16
Raspandire

In tara noastra cultura lavandei in scopuri industriale, desi a inceput din anul 1950,
ia amploare dupa 1970, ajungand in prezent la aproximativ 420 ha, la nivelul
anului 1990 suprafata sa extins la peste 3000 ha.

Temperatura

Factorul principal care limiteaza raspandirea diferitelor specii de lavanda este

temperatura. Plantele de lavanda pornesc in vegetatie la temperaturi medii zilnice
ale aerului in jurul a 10 C. Samanta semanata in pragul iernii direct in camp sau in
straturi reci rasare in masa primavara, la 12-15 C, daca are umiditatea necesara.
Plantele care au iernat in conditii neprielnice ies din iarna slabite si pornesc in
vegetatie mai tarziu, cand tamperatura aerului ajunge in jur de 14 C.

Lavanda rezista foarte bine la temperaturi de -15 C, fara a fi acoperita cu un strat

de zapada si la temperaturi de -31 C, atunci cand stratul de zapada are grosime
de 40-50 cm.

Cultivatorii au ajuns la concluzia ca plantatiile realizate in zone cu temperaturi

medii zilnice ridicate (peste 20 C) imbatranesc mai timpuriu, din care cauza
continutul in ulei volatil scade.

Temperaturile medii mai scazute in zone situate la altitudini ridicate explica

imbatranirea mai lenta a plantatiilor, precum si calitatea superioara a uleuilui volatil
obtinut in aceste zone.

In ceea ce priveste lavandinul, observatiile din campurile experimentale si de

productie de la SCPMA-Fundulea intaresc concluziile din diferite tari, ca acesta
este mult mai sensibil la actiunea temperaturii scazute.

Apa
Lavanda este o planta specifica zonelor uscate si a climei calde, avand si
caractere morfogenetice adecvate, care ii dau posibilitatea sa suporte bine seceta.

Cultivata pe locuri cu exces de umiditate, lavanda sufera prin putrezirea

radacinilor, ceea ce determina imbatranirea si uscarea rapida a tufelor. Semintele
de lavanda rasar numai cand stratul superficial de sol in care sunt incorporate are
umiditatea suficienta. De asemenea, in cazul producerii de butasi inradacinati, atat
pt lavanda cat si pt lavandin, umiditatea este un factor hotarator.

Transplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului se va face

numai in sol umed. In cazul lipsei umiditatii plantele vor fi in mod obligatoriu udate
la cuib.

Lumina

Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Plantele de lavanda

crescute la soare infloresc intotdeuna intr-un procent mai mare, dezvolta tufe mari,
cu de peste 3 ori mai multe inflorescente.

Lumina conditioneaza formarea contitatii de masa foliara, precum si asimilarea si

producerea ueliului volatil. Pt a spori cantitatea de lumina se

17
recomanda ca in tara noastra plantatiile de lavanda sa fie amplasate pe terenuri cu
expozitie sudica, sud-vestica sau chiar estica.

Altitudinea

Lavanda este o specie de mare altitudine, ea putand fi gasita in zona de origine, in

mod spontan, pana la 1700-1800 m inaltime. Cu cat lavanda creste pe locuri mai
inalte, cu atat productia de ulei volatil este mai scazuta, dar de o calitate mai
superioara, dat fiind continutul mai mare in acetat de linalil.

Solul

Lavanda poate creste pe soluri sarace si uscate, soluri caracteristice pt plantele

colinare sau muntoase. Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand lavanda se
cultiva pe soluri adanci, bogate in calcar, permeabile si cu apa freatica la
adancime de cel putin 2-2, 5 m. Solurile foarte nisipoase, solurile grele, lutoase,
reci si umede nu sunt indicate pt cultura lavandei.

Amplasarea culturii.

Lavanda este o specie perenă, care poate fi cultivată pe acelaşi loc timp de

8-10 de ani. Pentru prelungirea duratei de exploatare sunt necesare tăieri de

întinerire a tufelor, executate la 10-15 cm de la sol, în aşa fel încât să nu fie produs
un dezechilibru în biologia plantei, între dezvoltarea părţii aeriene şi a celei
subterane. Este recomandată amplasarea plantaţiilor pe sole protejate de vânturi,

însorite, cu expoziţie sudică, cu sol profund şi permeabil.

Vor fi evitate suprafeţele îmburuienate cu buruieni perene.

Administrarea îngrăşămintelor.

Lavanda este o plantă care valorifică bine îngrăşămintele organice. Se recomandă

folosirea gunoiului de grajd, foarte bine fermentat şi aplicat cât mai uniform, care
contribuie la dezvoltarea masei vegetative şi la creşterea conţinutului

în ulei volatil. Pot fi aplicate 25-40 t/ha gunoi de grajd, toamna, sub ar ătură,
înainte de înfiinţ area plantaţiilor. Mai pot fi aplicate mraniţă sau compost, la fiecare
cuib, odată cu plantatul răsadurilor.

Lucrările solului.

Pentru înfiinţ area culturii de lavandă este recomandată o arătură adâncă,

precedată eventual de o afânare adâncă la 50-70 cm (desfundare), apoi terenul
trebuie foarte bine mărunţit, nivelat şi menţinut fără buruieni, prin discuiri şi grăpări
repetate.

Toamna, înainte de plantare, terenul va fi discuit adânc şi va fi pregătit superficial,

cu un combinator.

18
Înfiinţarea plantaţiei.

Lavanda se poate înmulţi prin sămânţă (sem ănat direct în câmp sau prin răsad)
sau vegetativ (prin butaşi înrădăcinaţi sau prin despărţirea tufei). Atât sământa cât
şi materialul vegetativ de înmulţire trebuie să provină din culturi certificate
ecologic.

Cea mai frecvent folosită metodă de înfiinţare a culturii este cea prin r ăsad,
deoarece pot fi obţinute culturi încheiate, fără goluri, cu plante viguroase şi cu
productivitate bună. Răsadurile pot fi produse în straturi reci, prin semănare în
septembrie-octombrie sau primăvara, foarte devreme. Se recomandă ca straturile
să fie de 1 m lăţime şi 8-10 m lungime, cu poteci de 50 cm între ele. Suprafaţa
straturilor va fi cu 10 cm sub nivelul terenului şi trebuie să fie foarte bine nivelată
cu grebla, apoi se trasează sănţuleţe la 10-15 cm între rânduri, în care se va
semăna. Sămânţa utilizată trebuie să fie cu puritatea de minimum 70% şi germinaţ
ia de minimum 50%. După semănat, rândurile vor fi acoperite cu mraniţă pentru a
nu se forma crustă. Când plantele au 2-3 perechi de frunze formate se va efectua
răritul, lăsând circa 5 cm distan ţă între plante pe rând; plantuţele smulse la rărit
pot fi replantate. Până în toamnă, suprafaţa stratului va fi plivită de buruieni, va fi
udată, iar plăntuţele pot fi fasonate prin tăierea tijelor florale care se formează.

Materialul de plantat va fi gata pentru înfiinţarea culturii la începutul lunii

septembrie. În acest scop, materialul va fi scos din straturi, va fi sortat şi stratificat
în nisip sau sol umed, până la plantare. De pe un hectar de straturi pot fi obţinute

400.000 de răsaduri, iar pentru 1 hectar sunt necesare 20.000 de răsaduri.

Există posibilitatea înmulţirii lavandei prin butaşi înrădăcinaţi sau materialul poate
proveni din despărţirea tufelor de la plantaţiile vechi care sunt desfiinţate. Ramurile
de la baza tufei care au format rădăcini pot fi folosite la plantare, existând
posibilitatea de înrădăcinare a lăstarilor. În acest scop în luna octombrie tufa va fi
tăiată la 8-10 cm deasupra solului şi va fi acoperită cu pământ. În anul următor, pe
ramurile îmbătrânite se formează lăstari noi, bine înrădăcinaţ i. În cursul primăverii,
aceş tia vor fi muşuroiţ i, iar toamna sunt scoşi şi desfăcuţi în mai mulţi puieţi care
sunt trecuţi în şcoala de fortificare un an. De la o tufă pot fi obţinuţi până la 200
puieţi.
Plantarea se efectuează fie manual, fie semimecanizat. Se folosesc răsaduri
sănătoase, cu partea aeriană de 10-12 cm lungime. Lavanda se plantează la 100
cm între rânduri şi la 50 cm între cuiburi pe rînd. Dacă terenul este în pantă, atunci
plantarea trebuie efectuată pe curbele de nivel. Înainte de plantare, terenul va fi
marcat la distanţele de plantare recomandate, apoi se udă şi se administrează
mraniţă la cuib. Răsadul se fasonează, prin tăierea vârfurilor lăstarilor şi r
ădăcinilor la 15 cm lungime, apoi se mocirleşte şi se plantează. Completarea
golurilor se va face în primăvară, după pornirea în vegetaţie a plantelor şi poate fi
repetată în toamnă, folosind răsaduri special păstrate din materialul iniţial.

19
Lucrările de îngrijire.

În culturile de lavandă sunt necesare lucrări de completare a golurilor şi

combaterea buruienilor. Încă din primul an, vor fi executate lucrări de prăşit şi de
plivit, pentru a fi ţinute sub control buruienile. În planta ţiile tinere sunt necesare 4-
6 praşile, iar la plantaţiile mai bătrâne, 2-3 praşile. În primul an, va fi acordată o
atenţie deosebit ă distrugerii buruienilor perene de genul costreiului, pirului,
volburei pentru a se simplifica lucrările în anii următori.

Lavanda este considerată o specie rezistentă la boli şi dăunători, dar există unele
boli, precum septorioza (Septoria lavandulae ), ce pot ataca frunzele, care se
usucă şi cad. Pentru combaterea acestor boli, este recomandată igiena culturală şi
încorporarea în adâncime a resturilor vegetale, dar pot fi aplicate şi stropiri în
vegetaţie cu zeamă bordeleză, în concentraţie de 1%.

În anii umezi sau în zonele umede pot ap ărea dăunători, aşa cum este lăcusta
verde de păş une (Tettygonia viridissima). Pentru prevenirea atacului, în plantaţiile
de lavandă trebuie distruse foarte bine buruienile şi trebuie executate lucrări de
afânare a solului după recoltare.

Recoltarea.

Se recomandă recoltarea la înflorire deplină (75% inforescenţe deschise), atunci

când con ţinutul în ulei volatil este maxim. Trebuie să se recolteze în miezul zilei,
între orele 10 şi 14, pe timp însorit şi călduros, fără vânt, rouă sau ceaţă, pentru a
exista maximum de ulei volatil în inflorescenţe.

Recoltarea se efectuează manual cu secera; cu o mână se apucă mănunchiul de l

ăstari şi se taie lăstarii având grijă să nu se taie porţiuni cu frunze. După recoltare,
lăstarii vor fi puşi în coşuri şi vor fi transportaţi imediat la distilare.

Recoltarea se mai poate realiza şi cu maşini speciale, a căror productivitate este

mare, reducând astfel consumul de muncă de la 20 muncitori pentru 1 ha, la
0,5 ha/oră recoltare mecanizată.

Pentru a fi obţinute infloresceţe uscate, se recomandă ca uscarea să se efectueze

la umbr ă, în şoproane sau poduri, întinse în straturi subţiri, pe rame, pe o
perioadă de 5-6 zile, pentru a fi evitată brunificarea. Inflorescenţele pot fi uscate şi
artificial, la temperaturi de maximum 35ºC. Randametul de uscare este de 5-7:1.

Condiţiile de recepţionare prevăd următoarele:

pentru produsul în stare proaspătă: maximum 2% resturi de tulpini florale, flori

brunificate, fructificaţii; maximum 0,25% corpuri străine organice; maximum

0,5% corpuri străine minerale; minimum 0,55% conţinutul în ulei volatil;

la produsul în stare uscată: maximum 5% resturi de tulpini forale, flori brunificate,

fructificaţii; nu se admit corpuri străine organice; maximum 0,5% corpuri străine
minerale; maximum 11% umiditate; minimum 1% conţinutul în ulei volatil.

Producţia de inflorescen ţe proaspete în primii 2-3 ani este de 2-3 t/ha, iar în anii
următori poate ajunge la 5-6 t/ha. Dintr-o tonă de inflorescenţe proaspete rezultă
până la 10 kg ulei volatil.

20
Distilarea.

Obţinerea pe cale industrială a uleiului volatil de lavandă se realizează prin

distilarea în apă, în apă şi cu aburi, sau cu aburi, aceasta din urmă fiind metoda
cea mai răspândită.

Durata distilării va fi de circa 90 de minute, dar trebuie reţinut că, peste 90% din
totalul cantităţii de ulei se distilă în primele 60 de minute. În timpul procesului de
distilare, trebuie să se urmărească ca temperatura aburului care intr ă în cazan să
o
fie de maximum 150-160 C. Uleiul volatil extras şi decantat, pentru eliminarea
apei, va fi pus spre păstrare şi transportat în butoaie inoxidabile, care vor fi
depozitate în încăperi răcoroase, ferite de foc.

Analiza şi planificarea financiară

Start-up cost

învestiţii existente:

9 Tractorul este asigurat pentru infiinţare cultură în primul an investiţii

curente:
Panificarea necesarului de resurse financiare pentru inceperea activitatii

Cheltuieli diverse

Cheltuiala
Valoare EURO

Amenajare sediu si uscatorie 70mp

1000.00

Achizitie scule de gradinarit

500.00

Achizitionare de mobilier de birou

300.00

Achizitionare echipamente diverse

1,500.00

Chirie platita in avans 3 luni

1,000.00

Sortate butasi
100.00

Mocirlare butasi
100.00

Plantare
1,000.00

Afanare
1,400.00

Inlaturare butoane
350.00
Alte costuri
250.00

Inventar de pornire/materii prime

Cheltuiala
Valoare Euro

Material saditor (+15%reparare) 13000 buc

6000.00

Ingarsaminte sub aratura 40t

500.00

Fertilizanti 300kg
500.00
Apa pt plantare 65mc
500.00

21
Materia primă pentru 12 luni

Rezerva pentru 12 luni de cheltuieli curente

Cheltuiala
Valoare
Transport ingrasaminte
600.00
Transport ingrasaminte fertilizare
120.00
Aratura de semi-desfundare 1ha
300.00
Nivelare aratura
100.00
Cultivare aratura
500.00
Transport butasi
120.00
Marcare teren si trasare brazde
50.00
Cultivare intre randuri (4 ori)
500.00
Alte cheltuieli
100.00

Calculul pragului de rentabilitate

Costuri fixe pentru perioada dată Pragul de rentabilitate

-----------------------------------------------------------

Preţ pe Unitate – Cost variabil pe unitate

Pentru a intra pe profit, pescăria va trebui sa vândă minim 20 litri ulei de

lavandă
22
Analiza venituri şi cheltuieli

ANALIZA DE VENITUI SI CHELTUIELI

ANALIZA DE VENITUI SI CHELTUIELI

AN I
AN II

AN III

AN IV
ANV

Perioada
Infiintare

Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna 4
Luna 5
Luna 6
Luna 7
Luna 8
Luna 9
Luna 10
Luna 11
Luna 12
Total

cultura
Venituri
Vanzarile de produse plante
din flora spontana (2000kg x
7,000
7,000

3,000

2,000

2,000

7,000
7,000
7,000

1euro/kg)
Vanzarile de produse din
0
0
14,000

14,000
14,000
14,000

cultura (ulei de lavanda)

TOTAL VENITURI
7,000
7,000
0
0
0
0
3,000
0
2,000
0
2,000
14,000
0
0
21,000
21,000
21,000
24