un scop predeterminat, cel mai frecvent de promovare a unui produs sau serviciu. O campanie de
marketing diferă de marketingul în curs de desfăşurare sau relaţii publice, care sunt concepute să
ofere o reacţie la un anumit eveniment specific.
O campanie de marketing eficientă ar trebui să acopere o varietate cât mai mare de canale de
media şi să includă pe lângă campaniile plătite şi campanii de marketing gratis (ex. promovarea
produselor sau serviciilor pe propriul site de prezentare şi pe pagina de social media).
Marketingul privit ca un intreg, este un proces care se regaseste intr-o continua desfasurare. In
orice moment din an, cand privesti o firma, ar trebui sa poti observa o anumita campanie de
marketing care se afla in derulare si care are ca menire promovarea unui produs sau serviciu.
Atunci cand privim marketingul doar raportat la o campanie de marketing putem observa ca
acesta este mult mai restrans. O campanie de marketing implica, de obicei o limita de timp si buget
dar si un scop specific. Aceasta se va concentra de multe ori asupra unui singur aspect sau
organizare a muncii, cum ar fi un produs nou sau un produs revizuit. Pentru a avea eficienta, o
campanie de marketing are nevoie de obiective clare, cuantificabile. In forma sa cea mai simpla,
acest lucru ar putea fi ca mesajul sa ajunga la un anumit numar de oameni. Un obiectiv mai sofisicat
ar fi ca intr-o anumita proportie, oamenii sa arate constientizarea produsului, sa arate ca mesajul a
ajuns cu succes. Se poate spune ca scopul final este acela ca aceasta constientizare sa duca la o
crestere a vanzarilor. Avand obiective clare, nu numai ca face posibila cuantificarea eficientei
campaniei dar, totodata are si un accent clar in planificarea campaniei de la start la final.
O campanie de marketing are trei elemente principale. Unul este marketingul direct ce implica
directa cumunicare cu consumatorii de exemplu pliante, mesaje prin e-mail, scrisori prin posta sau
mesageria mobila. Alt element este publicitatea, ceea ce inseamna plaltirea operatorilor unui
serviciu de comunicare precum televizorul, radio-ul sau presa scrisa prin intermediul carora sa se
transmita mesajul dorit. Al treilea element principal dintr-o campanie de marketing este constituit
din relatiile publice. Acestea se ocupa ca pietele de desfacere din mass-media sa mentioneze in
editorialul lor produsele sau serviciile respective.
Una dintre cheile importante intr-o campanie de marketing este reprezentata de determinarea
publicului tinta. Pentru un retailer, oamenii ar fi, probabil cei mai in masura sa reprezinte publicul
tinta. Pentru un grup noncomercial, cum ar fi organizarea unei campanii, grupul tinta ar putea fi
reprezentat de oamenii ce au putere de decizie politica.
Mascarea demografica a adevaratei audiente nu va afecta doar pietele de desfacere pentru
marketing, dar si caracterul mesajului pe termen mediu. De exemplu, textul mesajului de marketing
poate sa aibe un mai mare succes la tineri, pentru un produs pe care il doresc acestia, decat la cei
mai in varsta.
Această clasificare este mai mult didactică şi are menirea de a nţelege mai bine posibilităţile
multiple de abordare, cu avantajele şi dezavantajele lor. n activitatea reală o organizaţie adoptă o
strategie combinată, eficientă ntr-un anumit context.
Alegerea celei mai potrivite strategii pentru o organizaţie, ntr-o anumită situaţie, este foarte
importantă deoarece aceasta trebuie să asigure atingerea n mod optim, cu eforturi minime a
obiectivelor fixate.
Criteriile de alegere a strategiei şi a mixului de tehnici de promovare sunt variate:
obiectivele urmărite pe termen lung şi scurt;
mesajul care trebuie transmis;
publicul-ţintă, caracteristicile şi obiceiurile de consum ale acestuia;
credibilitatea organizaţiei şi imaginea pe care deja o are;
flexibilitatea campaniei adoptate;
durata de acţiune;
bugetul necesar şi resursele (financiare, materiale şi umane) disponibile;
controlul rezultatelor campaniei de promovare.
Bugetul promoţional
Alocarea sumelor necesare realizării unor campanii de promovare se face atît n funcţie de
obiectivele fixate, cît şi luîndu-se n considerare resursele organizaţiei. De cele mai multe ori o
firmă, n special de dimensiuni mici, nu şi permite să realizeze acţiuni de promovare de mare
amploare, motiv pentru care ea trebuie să recurgă şi la alte metode pentru a-şi spori reputaţia şi a
se menţine n atenţia publicului (cum ar fi realizarea de contracte barter cu diverse mass-media
sau obţinerea de publicitate gratuită).
Practica n domeniu a identificat 7 posibilităţi privind alocarea fondurilor pentru promovare:
metoda procentului din vînzări – anual organizaţia alocă pentru promovare un anumit
procent din cifra de afaceri. Avantajul constă n existenţa unui buget promoţional sigur şi
relativ constant. Dezavantajul acestui mod de abordare este că de cele mai multe ori
organizaţia nu poate derula campanii flexibile, care să valorifice o anumită conjunctură. De
asemenea dacă volumul desfacerilor va scă dea, firma va avea la dispoziţie un buget
promoţional mai mic tocmai n condiţiile n care stimularea vînzărilor prin promovare variată
este mai necesară;
metoda posibilităţilor – se utilizează pentru promovare tot ceea ce organizaţia şi permite.
Această situaţie poate fi favorabilă realizării unor campanii de promovare ofensive (de către
organizaţiile cu putere financiară mare), dar poate să influenţeze negativ eficienţa alocării
fondurilor respective;
metoda bazată pe analiza obiectivelor – se alocă pentru promovare tot ceea ce este
necesar pentru atingerea n condiţii optime a obiectivelor. Este cea mai indicată metodă
pentru că asigură raportul optim ntre eforturile financiare şi efectele obţinute. Din nefericire
puţine ntreprinderi mici şi mijlocii şi pot permite această abordare, deoarece fondurile
optime necesare depăşesc de multe ori posibilităţile;
metoda competiţională – se alocă pentru promovare sume comparativ cu concurenţa. n
general n procesul de proiectare şi de derulare a unei campanii de promovare trebuie avute
n vedere acţiunile şi imaginea concurenţei. Considerăm nsă că este o abordare greşită să
se aloce sume similare pentru promovare. Există mai multe argumente n favoarea acestei
afirmaţii: concurenţii nu sunt n general un etalon n privinţa eficienţei cu care sunt utilizate
pentru promovare resursele financiare, campaniile de promovare ale organizaţiei se
desfăşoară n alt context decît cele ale concurenţei deci raportul efort/efect va fi diferit.
O altă problemă cu care se confruntă o organizaţie este modul n care va fi alocat fondul de
promovare ntre diferitele campanii şi tehnici de promovare. Există mai multe abordări disponibile:
metoda factorilor de greutate – alocarea fondurilor se face n funcţie de importanţa
asociată cu fiecare tehnică/campanie de promovare n parte, respectiv cu obiectivele care
doresc să fie atinse;
metoda bazată pe experimente de marketing – la alegerea campaniilor şi a tehnicilor de
promovare celor mai eficiente şi stabilirea cuantumului din resursele financiare care vor fi
alocate fiecăreia se realizează experimente prin care se testează eficienţa acestora.
Cheltuielile de promovare ale unei organizaţii sunt variate. Unele dintre ele sunt directe, altele
indirecte. Unele se realizează pe tot parcursul anului (cum ar fi salariile eventualilor angajaţi care
se ocupă de promovare/relaţii publice), altele se efectuează cu ocazia unor campanii de
promovare precis delimitate n timp. Unele organizaţii nu şi proiectează şi derulează singure
campaniile de promovare, apelînd ntotdeauna la agenţii specialitate.
Alte organizaţii colaborează cu agenţiile de publicitate numai pentru anumite campanii, de
amploare mai mare. Sunt de asemenea şi firme, cum sunt de cele mai multe ori ntreprinderile
mici, care nu folosesc niciodată serviciile agenţiilor de publicitate. Toate aceste situaţii au impact
asupra bugetului de promovare. n general se consideră că o campanie de promovare realizată
pe cont propriu este mai ieftină decît dacă s-ar apela la o agenţie de publicitate.
De multe ori această afirmaţie este falsă deoarece: agenţia poate obţine spaţii de publicitate mai
ieftine, deţine mai multe informaţii despre piaţă şi mai multe contacte putînd să fie mai eficientă
decît organizaţia n beneficiul căreia se realizează campania, personalul agenţiei are mai multă
experienţă n formularea mesajelor şi poate realiza materiale de promovare de calitate mai ridicată
şi cu un impact mai mare etc. Desigur că dacă se apelează la o agenţie de publicitate trebuie să
se plătească acesteia pentru serviciile aduse, pe lîngă costul propriu-zis al campaniei.
De cele mai multe ori nsă aceste cheltuieli sucampanie de promovarent pe deplin justificate de
celelalte costuri care sunt mai reduse, de mai marea eficienţă şi mai buna calitate a campaniei, de
efectele campaniei care sunt de cele mai multe ori superioare decît cele pe care le-ar fi obţinut
organizaţia prin eforturi proprii.
Cele mai bine elaborate şi utilizate metode de evaluare a promovării sunt cele care analizează
campaniile de publicitate. n general evaluarea unui mesaj publicitar se face comparînd situaţia
dinainte de derularea campaniei, cu cea ulterioară. Dacă se observă şi alţi factori de influenţă
importanţi, se ncearcă delimitarea rezultatelor n funcţie de cauza sa directă.
Cele mai ntîlnite modalităţi de evaluare a eficienţei unei reclame sunt analiza gradului n care
publicul ţintă şi mai aminteşte reclama, compararea atitudinii consumatorilor nainte şi după
difuzare, calcularea ratei audienţei şi a gradului de acoperire, a frecvenţei cu care publicul ţintă a
recepţionat reclama.
Pentru o analiză mai aprofundată se calculează, n măsura posibilităţilor, diferiţi indicatori de
eficienţă. Cei mai utilizaţi sunt:
audienţa media = totalitatea indivizilor cu anumite caracteristici, care pot fi vizaţi de
un mesaj publicitar;
grupul ţintă (target) = publicul vizat de campania publicitară (se extrage din
audienţa totală);
acoperirea (reach, coverage) = procentul de persoane din grupul ţintă care au
receptat mesajul (% din grupul ţintă)
nivelul de audienţă (rating) = numărul de persoane/gospodării care urmăresc un
anumit program TV/radio (% din audienţa postului respectiv)
GRP (gross rating points) = procentul din audienţa totală care poate fi expus
mesajului publicitarGRP = Σ na unde na = nivelul audienţei tuturor programelor n timpul
cărora este difuzat mesajul publicitar;
contacte (contacts) = numărul de persoane care au receptat mesajul publicitar
nc = Pm × na, unde:
nc = numărul de contacte;
Pm = publicul mediului prin care se transmite mesajul publicitar;
na = nivelul audienţei programului media n timpul căruia se transmite mesajul;
n cazul realizării unei campanii prin cinematografe, formula de calcul este:
nc = 1 (m + 1) (m/(m + 1))n unde:
m = numărul mediu al intrărilor unei persoane la cinematograf, ntr-o anumită perioadă;
n = numărul contactelor cu filmul publicitar (numărul de difuzări n perioada respectivă).
frecvenţa (frequency) = numărul mediu de expuneri a membrilor audienţei la
mesajul publicitar F = GRP / A unde:
F = frecvenţa;
GRP = procentul din audienţă expus mesajului publicitar;
A = acoperirea.
cota de memorare = ponderea persoanelor care şi vor aminti mesajul publicitar
CM = 1 – (1 – β)F, unde:
CM = cota de memorare;
β = probabilitatea de creştere a amintirii de la o expunere la alta (10%);
F = frecvenţa.
penetraţia de memorare = audienţa vizată care şi aminteşte mesajul publicitar
NM = nc Ч CM, unde:
NM = penetraţia de memorare
nc = numărul de contacte
CM = cota de memorare
CPT (cost per thousand) = costul pentru a obţine 1000 de contacte dintr-un grup ţintă:
CPT=(costul anunţului publicitar/N contacte)*1000
n cazul n care nu sunt date cu privire la audienţă, formula de calcul este:
CPT=(costul anunţului publicitar/Tiraj)*1000
CPP (cost per point) = efortul financiar necesar pentru a obţine un punct GRP
CPP=(costul anunţului publicitar/GRP)*1000
eficienţa = nivelul de eficienţă asociat mesajului publicitar (numărul de persoane care şi-au
format o imagine favorabilă n urma expunerii la mesajul transmis)
E = na*CM*p*nc unde:
na = nivelul audienţei, ponderea persoanelor care au fost expuse mesajului publicitar;
CM = cota de memorare, ponderea persoanelor care au reţinut mesajul transmis;
p = ponderea persoanelor care au reţinut mesajul şi şi-au format o imagine favorabilă;
nc = numărul de contacte, de persoane care au fost expuse mesajului.
Acestea sunt cele mai frecevente 10 sfaturi care vă pot ajuta să se audă de firma dvs.:
1. Includerea în asociaţia întreprinzătorilor la nivel loca sau municipal. Asociaţia întreprinzătorilor la nivel
local sau camera de comerţ, vă poate ajuta să găsiţi o mulţime de posibilităţi de afaceri. Networking-ul
este un mod util de cunoaştere a altor oameni de afaceri din societate, iar participarea la diferite seminarii
şi conferinţe organizate de aceste asociaţii, vă oferă oportunitatea să arătaţi că sunteţi profesionişti şi
astfel să atrageţi atenţia colegilor membrii.
2. Crearea prospectelor este de asemenea o strategie excelentă. În partea de jos a prospectului rezervaţi o
parte pentru introducerea datelor dvs. de contact pe care cumpărătorii le pot doar rupe. Astfel de
prospecte le lipiţi la magazinele locale şi pe unele tabele de anunţuri.
3. Marcaje pe automobil. Anumite autocolante pe maşina dvs. pot atrage multe priviri curioase. Nu uitaţi să
scrieţi şi adresa paginii web, numele firmei, nr. de telefon dar se recomandă şi sloganul firmei.
4. Pagina web a firmei. Aceasta este una dintre cele mai bune şi cele mai eficiente strategii pentru a fi
vizibil cumpărătorilor dvs. 24 de ore pe zi.
5. Faxarea. Se referă la crearea unei pagini informative sau distractive, ceva similar newsletter-ului, pe
care o veţi trimite prin fax cumpărătorilor potenţiali.
6. Keep in touch marketing: Această strategie de marketing subînţelege trimiterea unei felicitări de
Crăciun, trimiterea unei cărţi poştale cu mulţumiri noilor clienţi, trimiterea unui newsletter lunar tuturor
cumpărătorilor şi tuturor persoanelor a căror date de contact le posedaţi.
7. Articol în ziare. Scrierea articolelor este un bun mod de a atrage atenţia iar în acelaşi timp vă asigură
obţinerea unui respect şi o recunoaştere ca expert într-un anumit domeniu.
8. Crearea unei reţele. Acesta este un mod foarte util şi efectiv pentru extinderea poveştii despre afacerea
dvs. Fiţi cât mai frecvent prezenţi la anumite evenimente unde puteţi cunoaşte oameni interesanţi. În
momentul oportun începeţi o conversaţie cu ei, faceţi cunoştintă cu ei, aflaţi cu ce se ocupă...
9. Punerea logo-ului pe îmbrăcămintea dvs. Ca proprietarul unei întreprinderi mici, dvs. trăiţi pentru
afacerea dvs. şi aţi devenit parte a acestei afaceri. Atunci de ce aceasta să nu fie vizibil tuturor. De
exemplu, puteţi să cumpăraţi o cămaşă sau un sacou şi "călcaţi" logo-ul dvs. pe aceasta. Oriunde aţi
merge, logo-ul va fi cu dvs.
10. Recomandări. Rugaţi-vă cumpărătorii mulţumiţi să scrie câteva comentarii despre dvs. şi despre
produsele sau serviciile dvs. iar apoi includeţi aceste comentarii în publicitatea, în broşura sau în
newsletter-ul dvs.
Indiferent de strategia de marketing pe care o veţi alege, important este să urmăriţi de unde vin noile
comenzi şi noii clienţi. Aveţi libertatea să îi întrebaţi cum au aflat de dvs. pentru a avea o analiză şi pentru
a vedea care strategie de marketing a avut cel mai mare efect.