Naşterea naturală versus cezariană

Naşterea prin cezariană a devenit un fenomen în expansiune în ultimii ani, naşterile

naturale fiind din ce în ce mai rare în România. Procentul operaţiilor e mai ridicat
în oraşele mari, culminând cu Bucureştiul – unde în jur de 70% dintre naşteri sunt
făcute prin cezariană. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă un procent de
maxim 10-15% intervenţii chirurgicale. Mai mult ar fi nejustificat, în condiţiile în
care o operaţie este de regulă mai riscantă pentru mamă şi copil decât naşterea
naturală.

Sarcina şi naşterea nu sunt boli şi nu ar trebui să se încheie cu intervenţii invazive

– avertiează unii medici. Operaţia e mai convenabilă, totuşi – spun, de celaltă
parte, susţinătorii cezarienei. De ce tot mai multe femei aleg operaţia şi care sunt
riscurile? Care e diferenţa între cezariana la cald (făcută după declanşarea
travaliului) şi cezariana la rece? Ce ar trebui să ştie o femeie înainte de a decide
cum îşi va naşte copilul?

Despre naşterea naturală versus cezariană, am stat de vorbă cu medicul Marius

Romila, specialist în obstetrică-ginecologie.

Cine şi când decide cum va decurge naşterea?

Ambele persoane implicate în procesul naşterii au responsabilitatea acestei decizii

– adică atât mama, cât şi medicul. Nu doar unul dintre ei. Opţiunea mamei este
foarte importantă, dar recomandarea medicului poate face diferenţa. În niciun caz
nu decide doar medicul, el doar prezintă informaţiile pe care mama nu le cunoaşte.
Dorinţa mamei este foarte importantă.
Momentul deciziei diferă de la caz la caz... Pentru sarcinile fără probleme, teoria
spune că te poţi îndrepta de la început către o naştere naturală. Pentru cazurile cu o
patologie asociată cunoscută, poate fi dată de la început o indicaţie de cezariană.
Dacă nu sunt probleme, e ok să pleci cu ideea de a naşte natural. Se poate însă ca
în prejma termenului sau chiar în timpul travaliului, să apară informaţii
suplimentare care să te facă să iei în calcul şi cezariana.

Pentru cazurile fără probleme, e mai riscantă cezariana sau naşterea naturală?

E important să ştim că există diferenţe mari între diverse locuri în care au loc
naşterile. Cezariană se face şi la noi, dar şi în China sau America Latină.
Diferenţele sunt semnificative la capitolul riscuri. Dacă e să vorbim despre un
spital pregătit, cu un serviciu de neonatologie bun, care poate acoperi toate
urgenţele din sfera asta, riscurile cezarienei se apropie de cele ale naşterii naturale.
Vorbim de riscuri cumulate, pentru mamă şi copil. Riscurile pentru mamă sunt
totuşi mai mari în cazul operaţiei. Cele pentru copil, ar putea fi mai mici. Dar sunt
riscuri de categorii diferite, pentru că e vorba de cu totul altă morbiditate – adică
patologie asociată naşterii. Pentru cezariană, sunt unele riscuri importante ca riscul
de afecţiuni tromboembolice, riscuri de infecţie, de sângerare, de lezare a altor
organe interne în timpul operaţiei. Dacă e să vorbim de copil, în cazul cezarienei e
riscul de prematuritate, căci de multe ori se poate estima greşit cât de la termen
este o sarcină. Apoi, mai există riscul de lezare a copilului în timpul manevrelor de
extragere din uter.

Cezariană la cald versus cezariană la rece – există riscuri diferite?

Da, riscurile sunt diferite, deşi – din păcate – nu avem studii de calitate foarte clare
în sfera asta. Dacă ne referim strict la operaţia programată, numită cezariană la rece
pentru că e făcută înainte de declanşarea travaliului, există acel risc major de
prematuritate. Copilul nu este complet pregătit să fie în mediul extrauterin. Putem
spune că între naştere naturală, cezariană după declanşarea travaliului şi cezariana
programată, ultima implică mai multe riscuri. Asta dacă am comparat sarcini
normale, fără probleme.

În ciuda acestor riscuri, în România, majoritatea cezarienelor sunt făcute la rece.

De ce?

Din raţiuni practice – legate de mamă şi de medic, de cele mai multe ori. Se
întâmplă ca părinţii să nu fie informaţi şi să nu cunoască riscurile cezarienei la
rece. În ce priveşte medicul, evident că e mai convenabil. Ceea ce este programat,
nu te surprinde. Dincolo asta, de multe ori e şi dorinţa mamelor. Vor să aibă
confort, să nu fie luate pe nepregătite, să nu se trezească în miezul nopţii...

Cât de onest prezintă medicii riscurile cezarienei la rece?

Aici pot vorbi doar de cazul meu. Eu fac asta, le spun care sunt riscurile. Dar
depinde foarte mult cum prezinţi lucurile. Poţi spune riscurile, după care să mai
adaugi ceva care să crească dorinţa mamei de a avea totuşi o cezariană... Există
întotdeauna argumente şi contraargumente.

Care sunt motivele medicale pentru cezariana la rece?

Există motive care ţin de mamă şi altele care ţin de făt. În ce priveşte mama, ar
putea fi o patologie asociată – poate are hernie de disc, caz în care poate fi
justificată cezariana programată; alt motiv: miopia extremă cu alte leziuni asociate,
când efortul expulziv ar putea accentua puţin problema; altul: bazin traumatic al
mamei, care ar împiedica naşterea naturală. Şi în cazul copilului sunt unele
afecţiuni şi situaţii care pot impune cezariana programată.
 Ce rol joacă abuzurile din unele spitale în timpul naşterii naturale în deciziile
viitoare cu privire la felul naşterii?

Se pare că un rol foarte important, din moment ce foarte multe femei aud aceste
poveşti şi aleg cezariana de frica naşterii. Dacă ne gândim, încă din mediul
familial, de mici copii, asociem naşterea cu o traumă. Abia în ultimul timp am
remarcat o preocupare faţă de studierea fiziologiei naşterii – care nu este decât un
fenomen absolut natural. Nu este o boală. Cele mai multe sarcini sunt fără
probleme şi decurg normal cu o naştere naturală, fără probleme.

Teama e oarecum justificată, pentru că abuzurile se întâmplă destul de des. Cum

poate fi rupt lanţul?

E adevărat, dar până la urmă cererea creează oferta. Dacă mamele se vor orienta şi
vor avea preocuparea de a fi foarte în temă cu ceea ce se întâmplă în perioada
sarcinii, a travaliului şi a naşterii, lucururile vor merge în direcţia în care şi medicii
vor fi mai deschişi pentru a explica şi a supraveghea sarcini cu intenţia de a
termina acest proces printr-o naştere fiziologică naturală.

De ce sunt atât de multe operaţii în contextul recomandărilor OMS care vorbeşte

de maxim 10-15% cezariene?

Sunt şi oraşe din Europa occidentală în care procentul e sub 10%. E drept că există
locuri în lume în care e 80%. Cred că lumea devine mai conştientă şi mai
informată, în sensul descreşterii operaţiilor. Dar sunt multe variaţii în zona aceasta.
Ţine foarte mult de mediul din care provin femeile, de tipul de naştere pe care şi-l
doresc, cum asociază ele naşterea cu ceea ce se va întâmpla ulterilor.
 De ce în foarte multe spitale din România există practica despărţirii mamei de
copil?

Se întâmplă în foarte multe spitale în general, nu doar din România. Ca să fiu şi

avocatul sistemului, o să spun că există o tendinţă de a remedia această problemă.
Există un program al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii prin care spitalele câştigă
calificative ca Baby Friendly dacă îndeplinesc anumite criterii. Oricum, e o luptă...
şi ea se duce.

Unul din aceste criterii ale unui spital Baby-Friendly, foarte important, e ca
mama şi copilul să rămână împreună după naştere şi să existe un contact direct,
piele pe piele, în primele ore. De ce nu se întâmplă, e o chestiune de personal?
Teoretic pare ceva extrem de simplu...

Da, este o chestiune de personal. Ţine şi de alte lucruri, în primul rând de

deschiderea medicului – şi nu vorbesc doar de medicul ginecolog, ci şi de
neonatolog, cel care răspunde de copil. Ţine apoi de cât de naturală e naşterea şi de
cât de fără probleme e copilul. Dar dacă ne referim la marea majoritate a naşterilor,
sunt naşteri fără probleme, caz în care o simplă supraveghere a copilului e
suficientă. Din punctul meu de vedere, această supraveghere se poate face şi de la
distanţă.

La final, ce aţi recomanda, la ce ar trebui să fie atentă o femeie înainte de a

decide cum îşi va naşte copilul şi unde?

Ar trebui să se gândească foarte bine ce reprezintă această etapă în viaţa ei şi să

aleagă în cunoştinţă de cauză. Până să ia o decizie, să studieze foarte bine zona
aceasta, sunt o groază de site-uri foarte bine informate şi multă literatură în
domeniu, nu mai vorbesc de asociaţiile moaşelor şi ale mamelor care caută să
sprijine femeile însărcinate. Abia după ce trec prin avantajele şi dezavantajele
fiecărei metode, să aleagă în cunoştinţă de cauză. Dacă doresc o naştere naturală,
să meargă pe naşterea naturală. Evident că pregătirea prenatală e foarte importantă
în acest caz. Totuşi, să nu ia această naştere naturală ca pe un lucru absolut
obligatoriu, iar dacă cumva nu se va întâmpla, să considere că e un eşec. Important
e rezultatul: mama sănătoasă şi copil sănătos.