Summit-ul de la Lisabona

Summit-ul de la Lisabona din 2010 a fost o reuniune a șefilor de stat și șefilor de

guvern ai țărilor membre NATO, care a avut loc la Lisabona, Portugalia, pe 19 și
20 noiembrie 2010. Summitul a avut loc la Feira Internacional de Lisboa din
Parque das Nações (Parcul Națiunilor). A fost primul summit prezidat de Anders
Fogh Rasmussen , care și-a început mandatul de secretar general al NATO în
august 2009.

Agenda Summitului NATO de la Lisabona

Principalele probleme care s-au aflat în centrul discuţiilor au fost : aprobarea unui
nou Concept Strategic, apărarea antirachetă, Consiliul NATO-Rusia, situaţia
arsenalului nuclear, Afganistanul, extinderea NATO, pirateria şi atacurile
cibernetice.
Noul Conceptul Strategic
–cuprinde strategia şi obiectivele în domeniul apărării şi politicii externe, care
trebuie să reflecte mai bine realităţile secolului 21;
– reglementeaza mai ales probleme referitoare la apărarea antirachetă, relaţia
NATO-Rusia, dar şi prezenţa armelor nucleare tactice americane în Europa;
– NATO rămâne jucătorul esenţial în ceea ce priveşte securitatea colectivă, mai
exact a circa 900 de milioane de cetăţeni.
Apărarea antirachetă
– NATO şi-a propus să instaleze un scut antirachetă menit să îi ofere capacitatea de
a-i apăra pe toţi membrii săi din Europa împotriva ameninţării unui atac cu rachetă
din partea unor state instabile care pot procura sau posedă arme nucleare, dispuse
în special în zona Orientului Mijlociu;
– urmează a fi stabilit în ce ţări vor fi instalate elemente ale scutului, precum şi
modul în care vor fi definite în documentul strategic potenţialele ameninţări cu
rachetă la adresa Europei;
– elemente ale unui astfel de sistem ar urma să fie plasate în Polonia, România,
Bulgaria şi, eventual, Turcia;
– Turcia s-a arătat ezitantă faţă de această perspectivă dorind să deţină controlul
asupra elementelor scutului instalat pe teritoriul turc;
– NATO şi Rusia vor lansa un studiu comun asupra posibilităţii de unire a
sistemelor lor de apărare antirachetă;
– NATO ar putea propune Rusiei accesul la obţinute de sateliţii americani în
schimbul participării ei la proiectul scutului antirachetă din Europa.
Armele nucleare
– arsenalul nuclear din Europa rămâne un subiect de fricţiune cu Rusia;
– SUA şi Rusia deţin peste 90% din arsenalul nuclear mondial, multe dintre
acestea, inclusiv arme nucleare tactice de mici dimensiuni, fiind desfăşurate şi
menite să fie folosite în interiorul regiunii euroatlantice. Reducerea şi eliminarea
acestei infrastructuri nucleare este una dintre cele mai importante probleme
nerezolvate de pe agenda NATO şi a Consiliului NATO-Rusia;
– chestiunea arsenalului american în Europa nu se va regăsi probabil în noua
declaraţie a NATO, conform unor înalţi responsabili militari;
– NATO trebuie să-şi păstreze armele nucleare, conform unor poziţii oficiale
franceze;
– Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg şi Norvegia pe de o parte, Polonia şi
Suedia pe de altă parte, au cerut declanşarea unei dezbateri privind eliminarea
armelor nucleare americane, dar SUA nu par înclinate să poarte astfel de discuţii
pentru moment;
– reducerea este prevăzută în Noul Tratat privind reducerea armelor strategice
(START-2) negociat în aprilie de Rusia şi SUA, care fixează la 1550 fiecare
numărul de focoase nucleare, o scădere de 30% în raport cu limita din 2002;
– secretarul general al NATO, consideră că “marea decizie” ce va fi luată la
summit va fi să invite Rusia să coopereze în domeniul apărării nucleare.

Extinderea NATO
– Secretarul general Anders Fogh Rasmussen apreciază că referirile ce vor fi făcute
în declaraţia finală a summitului de la Lisabona cu privire la Ucraina şi Georgia
vor fi diferite şi că, pentru prima dată, vor exista ‘nuanţe’ în planul perspectivelor
nord-atlantice ale acestor ţări;
– Rasmussen a dat asigurări că NATO nu are intenţia de a ataca vreodată Rusia,
apreciind totodată că Moscova ar trebui să privească pozitiv procesul de extindere
a alianţei;
– unul din momentele decisive pentru viitoarele relaţii dintre Rusia şi Organizaţia
Tratatului Atlanticului de Nord îl constituie aspiraţia Georgiei de a deveni membru
al Alianţei.

Afganistan
– împreună cu liderii altor 19 ţări care au trupe în cadrul Forţei Internaţionale de
Asistenţă la Securitate (ISAF) din Afganistan, precum şi liderii UE, ONU, Banca
Mondială şi Japonia, va fi aprobată, probabil, începerea retragerii trupelor
combatante ale NATO din Afganistan şi predarea responsabilităţii către forţele
afgane, începând din prima jumătate a anului 2011;
– trupele internaţionale vor continua să desfăşoare operaţiuni în Afganistan până în
anul 2014, când se va încheia transferul atribuţiilor în materie de securitate
– Statele membre ar urma şi să îşi ia angajamentul să susţină în continuare
Guvernul afgan, după încheierea misiunii de luptă;
– NATO speră că Afganistanul va avea pacea în 2014, chiar dacă violenţele vor
mai continua în unele regiuni.

Consiliul NATO-Rusia
– este primul după 2008, când acest mecanism de cooperare a fost suspendat în
urma intervenţiei ruse din Georgia;
– este o oportunitate de trecere la o etapă nouă a relaţiilor NATO-Rusia care să
presupună o cooperare practică asupra unei serii de probleme, precum scutul
antirachetă, reducerea armelor nucleare, extinderea NATO;
– secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, consideră
că obiectivul principal al NATO în relaţiile cu Rusia este dezvoltarea practică a
unui parteneriat strategic, ceea ce va fi avantajos în special pentru ţările est-
europene;
– Preşedintele rus Dmitri Medvedev a apreciat că summitul va marca o ameliorare
a relaţiilor între Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică;
– Preşedintele american Barack Obama a declarat că speră ca această întâlnire
NATO-Rusia să permită “calmarea tensiunilor şi să amelioreze cooperarea în mai
multe probleme ale securităţii”;
– SUA vor să coopereze cu Rusia în cadrul NATO pentru a răspunde ameninţărilor
în Asia de Nord-Est şi regiunea Orientului Mijlociu;
– este posibil ca Rusia să ofere o susţinere mai mare pentru misiunea NATO din
Afganistan;
– analiştii apreciază că un concept strategic NATO-Rusia ar trebui să includă:
1. Adoptarea de măsuri de consolidare a încrederii la mai multe niveluri, care să se
focalizeze pe relansarea elementelor importante de transparenţă ale Forţelor
Convenţionale în Tratatul European;
2. Iniţierea cooperării practice cu privire la una dintre problemele strategice cheie
ale zilei – apărarea antirachetă la care Rusia ar trebui să participe la toate nivelurile
de cooperare dintre SUA şi aliaţii lor europeni;
3. Extinderea cooperării privind dezvoltarea unui sistem regional de securitate
pentru Afganistan şi vecinii acestuia;
4. Ameliorarea nivelului de interoperabilitate între NATO şi Rusia;
5. Reforma Consiliului NATO-Rusia pentru a-l transforma într-un organism cu
adevărat integrat în care toţi membrii să se simtă confortabil atunci când participă
cu capacitatea lor naţională, nu pe bază de bloc, şi care este atât mandatat cât şi
capabil să ia decizii în comun în probleme de interes reciproc.
State membre
 Letonia - Prim-ministrul Valdis
 Albania Dombrovskis
 Belgia - Primul ministru  Lituania - Președintele Dalia
Yves Leterme Grybauskaitė
 Bulgaria - Președintele  Luxemburg - Primul ministru
Georgi Parvanov Jean-Claude Juncker
 Canada - Primul ministru  Olanda - Primul ministru Mark
Stephen Harper [1] Rutte [2]
 Croația - Președintele Ivo  Norvegia - Premierul Jens
Josipović Stoltenberg
 Republica Cehă - Primul  Polonia - Președintele Bronisław
ministru Petr Nečas Komorowski [3]
 Danemarca - Premierul Lars  Portugalia - Primul Ministru
Løkke Rasmussen José Sócrates
 Estonia - Primul ministru  România - Președintele Traian
Andrus Ansip Băsescu
 Franța - Președintele Nicolas  Slovacia - Președintele Ivan
Sarkozy Gašparovič
 Germania - cancelarul  Slovenia - Primul ministru Borut
Angela Merkel Pahor
 Grecia - Primul ministru  Spania - Primul Ministru José
George Papandreou Luis Rodríguez Zapatero
 Ungaria - Primul ministru  Turcia - Președintele Abdullah
Viktor Orbán Gül
 Islanda - Primul ministru  Marea Britanie - Premierul
Jóhanna Sigurðardóttir David Cameron
 Italia - Primul ministru Silvio  Statele Unite - Președintele
Berlusconi Barack Obama [4]

State partenere

 Afganistan - Președintele Hamid Karzai

 Armenia - Ministrul de externe Eduard Nalbandyan
 Australia - Prim-ministrul Julia Gillard și ministrul apărării Stephen
Smith
 Austria - Președintele Heinz Fischer
 Azerbaidjan - Președintele Ilham Aliyev
 Bosnia și Herțegovina - Președinția Bosniei și Herțegovinei
  Finlanda - Președintele Tarja Halonen
 Georgia - Președintele Mihail Saakașvili
 Irlanda - Președintele Mary McAleese
 Iordania - Primul ministru Samir Rifai
 Macedonia - Președintele Gjorge Ivanov
 Malaezia - Premierul Najib Tun Razak ..
 Mongolia - președintele Tsakhiagiin Elbegdorj
 Noua Zeelandă - ministrul de externe Murray McCully
 Rusia - Președintele Dmitri Medvedev
 Singapur
 Coreea de Sud
 Suedia - Primul ministru Fredrik Reinfeldt
 Emiratele Arabe Unite
 Națiunile Unite - Secretarul General Ban Ki-moon

Liderii NATO au decis la Lisabona, în cadrul unuia dintre summiturile cele mai
importante din istoria Alianţei, să-şi retragă trupele de luptă din Afganistan în
termen de patru ani şi au obţinut cooperarea Rusiei pentru instalarea unui scut
antirachetă în Europa.
Cei 28 de şefi de state şi de Guvern, reuniţi pentru două zile la Lisabona, au
aprobat o strategie de retragere a majorităţii celor 150.000 de militari, pe măsură ce
responsabilitatea operaţiunilor de luptă va fi transferată armatei afgane, şi s-au
angajat să susţină pe termen lung Guvernul de la Kabul.
Monitorizare presa internațională

Washington Post 6
Reuters 3

Monitorizare presa naționala

Mediafax 7
Agerpres 4
Atât presa națională cât și cea internațională au descris Summit-ul de la Lisabona
ca fiind unul dintre cele mai importante din ultimele decenii, pentru că a fost
primul Summit martor al unui nou Concept Strategic, care reflectă lumea de după
11 septembrie, în timpul unei masive crize financiare, cu noi ameninţări precum
cea cibernetică, în perioada unui război major în afara ariei de responsabilitate a
Alianţei în Afganistan, în contextul unei lumi globalizate.

Cuvinte cheie

summit
concept strategic
scut antiracheta
alianta
 Bibliografie

 www.nato.int
 en.wikipedia.org
 militar.infomondo.ro