SUBIECTE ORL

1. Rinoscopia anterioara: tehnica, aspect normal si pathologic

2. Bucofaringoscopia

3. Rinoscopia posterioara

4. Laringoscopia indirecta

5. Otoscopia

6. Traheotomia: indicatii, tehnica (2sub)

7. Probele cu diapazonul: Proba Rinne, proba Schwabach, proba Weber

8. Corpi straini auriculari: metode de retragere, tehnica spalaturii auriculare, indicatii, contraindicatii

9. Examinarea ganglionilor cervical: (arii ggl laterocervicale)

-componenta lanturilor ggl cervicale

-enumerare organe ale caror limfatice dreneaza in ggl respective

-modalitati de palpare

10. Epistaxis: cauze, metode de tratament

11.Fracturile piramidei nazale: mecanisme de producere, manifestari clinice, modalitati terapeutice. (*)
traumatisme rinosinusale (8)

12.foliculita vestibulara;

13. Rinita acuta banala

14. Rinita cronica hipertrofica

15. Alergie rinosinusala

16.Sinuzita maxilara acuta: manifestari clinice, tratament

17. Punctia sinusului maxilar: indicatii, tehnica, accidente, complicatii

18. Angina acuta banala

19. Angine ulceratice (2sub)

20. Flegmon periamigdalian

21. Amigdalita cronica + amigdalectomie

22. Adenoidita cronica

23. Angiofibrom de rinofaringe

24. Neoplasm de rinofaringe

25. Neoplasm de orofaringe

26.. Polipoza nazala

27. Corpi straini faringo-esofagieni: manifestari clinice, metode de tratament

28. Formatiuni latero-cervicale ggl

29. Formatiuni latero-cervicale neggl.

30. LA

31. Clasificare laringite

32. Corpi straini laringo-trageo-bronsici

33. Neoplasm laringian (2sub)

34. Othematom

35. Otita externa acuta

36. Furuncul CAE

37.Otomicoza

38. Otita medie (toate- ac, cr, cu timpan inchis si deschis)

39.Complicatii otite si otomastoidite (endocraniene,paralizie facial, exterior)

- Furuncul vestibul nazal??

1. Rinoscopia anterioara: tehnica, aspect normal si pathologic

-se efectueaza cu ajutorul speculului nazal si al oglinzii frontale

-se va alege un specul adecvat marimii vestibulului nazal al bolnavului (exista 3 tipuri in functie de
dimensiune)
-dupa proiectarea fascicolului luminous in orificiul narinar, se introduce speculum nazal, tinut inchis, in
vestibulul nazal, nu prea profund.
- se deschide speculumul incet, cu grija pentru a nu leza mucoasa septului nazal (care prezinta la acest
nivel pata vasculara a lui Kisselbach) si a nu provoca bolnavului dureri sau hemoragie.
- in acest timp, cealalta mana se sprijina pe fruntea si crestetul bolnavului, imprimand capului pozitia
corespunzatoarea examenului pe care il efectuam.
Clasic, se descriu 3 pozitii ( ale lui Lermoyez), astfel:
1. In rinoscopia ant joasa: capul bolnavului este asezat normal pe verticala corpului. Se observa
partea anterioasa a foselor nazale cu :
*planseul foselor nazale
*baza de implantare a septului nazal
*capul cornetului inferior
*meatul inferior, aflat indaratul capului cornetului intre acesta si peretele extern al fosei nazale ( pe
aici se efectueaza punctia sinusului maxilar) si uneori, cand cornetul inferior nu este voluminous sau
cand il retractam cu un vasoconstrictor, se poate observa peretele posterior al faringelui, partea
posterioara a cornetului mijlociu si coada cornetului inferior.
2. In rinoscopia ant oblica: capul bolnavului se inclina inapoi cu 30 grade. In aceasta pozitie se pot
observa:
*septul nazal in totalitate
*cornetul inferior
*meatul mijlociu
*cornetul mijlociu
*fanta oftalmica , putin vizibila, situate deasupra cornetului mijlociu
Meatul mijlociu: este considerat de a fi oglinda sinusurilor maxilare, etmoidale anterioare si
frontale, aici aflandu-se orificiile de deschidere ale acestora. Patologia de la nivelul acestor sinusuri
se reflecta in modificarile mucoasei de la nivelul meatului mijlociu
3.In rinoscopia ant inalta: capul bolnavului se inclina inapoi la 60 grade. Se pot observa extremitatea
anterioara a cornetului mijlociu si plafonului fosei nazale.
-speculul se va extrage intredeschis
-rinoscopia anterioara se face inainte si dupa aplicarea de vasoconstrictoare
-daca exista secretii se aspira.

Aspecte patologice:
- Adenoidita acuta: rinoree purulenta
- Rinoreea anterioara: puroi la nivelul meatului mijlociu
- Rinita catarala: hipertrofia mucoasei la nivelul cornetelor
- Rinita hipertrofica: marirea de volum a capului/cozii cornetului inferior sau a cozii septale
- Rinita atrofica: mucoasa palida, atrofiata cu secretii purulente groase si cruste verzui
- Sinuzita frontal/maxilara acuta: secretii purulente la nivelul meatului mijlociu
- Polipoza sinusala: formatiuni alb-sidefii cu origine uneori evident la nivelul meatului mijlociu,
acoperiti de o mucoasa neteda, fara ulceratii
- Papilomul nazal: formatiune conopidiforma, roz-cenus cu baza larga de implantare, sangeranda
la atingere, la niv port inf a sept nazal, capul cornetului mijlociu
 2. Bucofaringoscopia
a. halena bolnavilor este uneori caracteristica:

-bolnavii febrili sau cu igienta gurii neglijata prezinta un miros fad, dezagrebil;
-dintii cariati, cancerul buzelor sau al amigdalelor, stomatitele ulceroase si gangrenoase, diverticulul
faringo- esofagian dau miros putrid;
-alcoolicii au un miros aldehidic characteristic;
-mirosul de acetone il intalnim la diabetic;
-noma, ozena, bronsiectazia, gangrna pulmonara determina un miros insuporabil;
-mirosul amoniacal de urina este characteristic uremiei;
-miros dulceag in IH;

b. examinarea buzelor:
-simetria in timpul miscarilor voluntare;
-culoarea: palide, cianotice;
-volumul: macrocheilie in acromegalie, hipotiroidism;
-integritate: cheiloschizis(malf congenit);
-aspectul -> in afectiunile cu stare febrile= crapate, uscate, cu cruste brune negricioase, aderente;
-> herpesul labial= in gripa, meningita, perioada catameniala;
-> ulceratiile profunde, dureroase localizate la nivelul comisurilor bucale(ragade)= copii>2 ani
produse de streptococ;
-> ulceratia labial mica, acoperita de cruste hemoragice, fara tendinta la vindecare sau o leziune cu
aspect de veruca cu suprafata fisurata sub forma unei excrescente cu aspect conopidiform insotita de
adenopatie ce apare precoce, pledeaza pt un cancer de buza;

c. examinarea danturii:
-infectiile localizate la nivelul ultimului premolar sau la nivelul primilor 2 molari superiori – se pot
constitui in punct de plecare pt sinuzita maxilara odontogena;
-mobilitate anormala a dintilor cu avulsia acestora sau nemaipotrivirea protezelor la o persoana in
varsta – suspiciune de tumora maligna rinosinusala;
-avulsiile dentare cu exteriorizare de puroi prin alveola, la un copil mic febril, ridica suspiciunea de
osteomielita a maxilarului superior;
-dintii vicios implantati se intalnesc in vegetatiile adenoide;
-triada HUTCHINSON – in care incisivii centrali superiori au marginea libera excavate in semiluna, cu
striatii vertical si transversal pe fata vestibulara- caract. eredoluesului.

d. Mobilitatea mandibulei si functia articulatiei temporo-mandibulare, precum si mobilitatea

arcadei dentare superioare.
e. Examinarea limbii(mobilitate, marime, culoare, aspect):
-la proiectarea limbii in afara, in paraliziile de nerv hipoglos, bolnavul ‘’arata leziunea cu limba’’, varful
limbii aratand sediul leziunii prin contractia doar a muschilor de partea sanatoasa;
-dificultati la proiectarea limbii in afara se intalnesc si in : flegmoanele bazei limbii si ale planseului bucal,
cancerul limbii;
-tremuraturile limbii: scleroza in placi, paralizia generala, intoxicatii cu alcool, morfina;
-macrologia: glosite, acromegalie, mixedem, limfangiom, tumori;
-microglosia: in leziuni ale nervului hipoglos, tabes, paralizie generala;
-culoarea ros-violacee a limbii – stari de asfixie;
-in stari febrile/ dispepsiile gastrice – incarcata cu un deposit cremos, alb-galbui (limba saburala sau
incarcata);
-in scarlatina- limba are un aspect cu totul characteristic: initial este saburala apoi prin descuamare
treptate devine zmeurie;
-in anemia pernicioasa- limba rosie, lucioasa. Dureroasa(glosita Hunter);
-la casectici: neagra, viloasa, cu papile mult hipertrofiate;
-limba este palida in anemii, galbena in icter;

f. Examinarea planseului bucal: se realizeaza cerand bolnavului sa puna varful limbii in cerul
gurii:
-se poate decela un chist al glandei sublinguale(grenueta), un calcul al canalului Warton, infiltrarea
planseului lingual in afectiuni inflamatorii sau tumorale sau un fren lingual scurt;
-palparea bimanuala permite evaluarea glandelor submaxilare si sublinguale, a ggl limf periglandulari
sau decelarea unui eventual calcul in ductul submaxilarea;

g. Examinarea mucoasei jugale si gingivale: cu ajutorul unei SPATULE care se introduce in

spatial gingivo-jugal;
-in mod normal mucoasa e de culoare rozie;
-mucoasa poate deveni rosie in: intoxicatii, tabagism, scarlatina, rujeola, parotidita epidemica;
-in anemie – palida;
-in rujeola- pe fata interna a obrajilor, la nivelul deschiderii canalului lui Stenon, se intalnesc niste puncte
mici, cat gamalia de bold, albicioase (semnul Koplich);
-in parotidita epidemica, orificiul canalului lui Stenon( situate in dreptul molarului al doilea superior)
apare congestionat si edematiat;
-in b. Addison- pete brune;
-in scorbut, IH, leucemie – vom decela prezenta unor puncte hemoragice;
-gingivita hipertrofica – scorbut si leucemie;
h. Examinarea boltii palatine:
-poate prezenta o comunicare cu fosele nazale in palatoschizis sau in gomele luetice ulcerate;
-prezinta o forma ogivala in rahitism si la copii cu adenoidita cronica;

i. Examinarea valului palatin:

-mobilitatea: invitand bolnavul sa pronunte sunetul ‘’a’’;
-reflexele velopalatine vor fi evaluate prin atingerea valului palatin cu un stilet;
-prezenta unei petesii la nivelul valului evoca diagnosticul de MI;
-se vor cauta eventuale ulceratii sau formatiuni tumorale;

j. Amigdalele palatine, amigdala lingual si peretele posterior al orofaringelui: vor fi examinate

folsind 2 spatule. In mod normal aceste formatiuni sunt galben pal deschis spre roziu,
umede stralucitoare.
-cu ajutorul unui stilet se va indeparta pilierul anterior pt a observa recesul supraagmidalian;
-amigdala palatine va fi comprimata intre 2 spatule observand secretia care se exteriorizeaza din cripte;
-peretele post al orofaringelui poate fi acoperit cu un treneu mucopurulent -> la copii cu vegetatii
adenoide; sau poate prezenta o bombare a sa in adenoflegmonul retrofaringian, in abcesul rece
retrofaringian sau in afectiuni ale coloanei cervicale;
-prezenta ulceratiilor la acest nivel necesita DD intre afectiunile inflamatorii specific si nespecifice si
afectiunile tumorale;
3. Rinoscopia posterioara(examenul rinofaringelui):

-pt acest examen utilizam o oglinda mica(cu diametrul de 6-8mm) = oglinda de rinoscopie posterioara.
-se fixeaza manerul prelungitor la oglinda;
-invitam bolnavul sa respire pen as, usor si profund ca si cand ar mirosi o floare;
-cu ajutorul unei spatula tinuta in mana stanga comprimam usor, dar ferm, 2/3 ant ale limbii; in acest fel
creste distant dintre limba si palatul moale;
-fixam lumina, reflectata de oglinda frontal, la nivelul luetei;
-oglinda de rinoscopie posterioara se apuca cu mana dreapta in acelasi mod in care se tine creionul;
-incalzim suprafata de sticla a oglinzii la flacara lampii de spirt(pt a nu se aburi);
-controlam temperature oglinzii pe dosul mainii ( pt a nu provoca arsuri bolnavului;
-se introduce oglinda oblic dinspre comisura labiala stanga a bolnavului spre linia mediana, pana in
spatial dintre palatul moale si peretele posterior al faringelui.
-suprafata refractanta a oglinzii este indreptate in sus si in anterior;
-evitam atingerea mucoasei orofaringelui cu oglinda pt a nu declansa reflexul de voma.
- pt a examina rinofaringele in totalitate va trebui sa modificam pozitia oglinzii imprimandu-I diverse
inclinatii.

ASPECTE NORMALE:
Marginea posterioara a septului, care are o directie verticala, serveste drept reper pt localizarea
structurilor normale.
In partea SUP: se observa plafonul rinofaringelui captusit de mucoasa mamelonata, strabatura de
santuri dispuse sagital= aspect dat de vegetatii adenoide la copil, care cu varsta dispar -> mucoasa
devine regulate si neteda la adult.
Peretii LAT ai cavumului: prezinta orificiile faringiene ale trompei lui Eustache a carui buza posterioara,
cartilaginoasa este mai proeminenta – bureletul tubar. Inapoia trompelor se gaseste foseta lui
Rosenmuller.
La nivelul peretelui ANT se observa cele 2 orificii choanale separate prin marginea post a vomerului, iar
INF fata superioara a valului palatin.
Orificiile choanale au forma ovalara cu marele ax vertical. Pe peretele extern al fiecarui orificiu choanal
se observa cozile celor 3 conete: sup, mij si inf.

Rinofaringele trebuie palpat manual.Vom executa aceasta manevra la adult cand dorim informatii
suplimentare privind consistent, mobilitatea, dimensiunile sau locul de implantare a unor formatiuni din
astea regiune.

ASPECTE PATOLOGICE:
- Etmoidita: puroi la nivelul meatului mijlociu si pe bolta rinofaringelui
- Adenoidita: formatiuni tumorale moi, boselate, ce ocupa plafonul si obstrueaza orificiile,
obstrucitie nazala
- Rinita hipertrofica: cresterea in volum a cozii cornetului inferior sau a cozii septale
- Procese tumorale la nivelul cornetului inferior, plafonul orofaringelui
- Tumori rinofaringiene
- Hipertrofia amigdaliana +/- edem
4. Laringoscopia indirecta

=metoda prin care endolaringele este inspectat cu ajutorul unei oglinzi introdusa in orofaringe.
-sunt necesare: oglinda frontal, oglinda pt laringoscopie(plana, rotunda, diam 2,5-3,3 cm, fixate pe un
maner cu care face un unghi de 120 grade), prelungitorul pt maner, o sursa de lumina, o lampa de spirt
si comprese.
Tehnica de examinare:
-bolnavul si medical sunt asezati pe scaune, fata in fata, la o inaltime potrivita.
-bolnavul este invitat sa scoata limba
-infasuram limba intr-o compresa pt a avea o priza buna si pt a nu o leza in cursul tractiunii pe incisivii
inferiori.
-oglinda frontal fiind fixate correct, lumina va fi focalizata la nivelul luetei.
-cu mana stanga se prinde limba bolnavului intre medius, situate pe fata dorsal a limbii si police, pe fata
ventral. Indexul ridica buza superioara.
-oglinda laringiana fixata la maner se va tine cu mana dreapta, in acelasi mod in care se tine creionul.
-incalzim suprafata de sticla a oglinzii la flacara lampii de spirt(pt a nu se aburi);
-controlam temperature oglinzii pe dosul mainii ( pt a nu provoca arsuri bolnavului;
-se introduce oglinda oblic dinspre comisura labiala stanga a bolnavului spre linia mediana;
- suprafata refractanta a oglinzii este indreptata in jos;
- se recomanda bolnavului sa respire linistit sis a emita sunetul ‘’I’’ ( valul palatin si epiglota se vor ridica
permitand o mai buna vizualizare a endolaringelui;
-lueta va fi ridicata, cu dosul oglinzii, inspre in sus si indarat avand grija ca extremitatea ei inferioara sa
nu depaseasca in jos marginea oglinzii, evitandu-se astfel aparitia imaginii luetei in oglinda.
- se va evita atingerea bazei limbii si a peretelui posterior al faringelui, zone reflectogene ce decl. voma.
IMAGINEA NORMALA: cu oglinda laringoscopica inclinata la 45 grade se proiecteaza imaginea
laringelui, cu partea lui anterioara spre marginea superioara a oglinzii, iar cu partea posterioara spre
marginea inferioara, toate elementele fiind suprapuse in acelasi plan. Astfel, corzile vocale apar la
acelasi nivel cu epiglota, desi se gasesc la 4-5 cm mai jos.
Laringele trebuie intotdeauna examinat in timpul celor 2 functii principale: in respiratie si in
fonatie.
Cercetarea imaginii laringoscopice se face sistematic de sus in jos.
In partea superioara a oglinzii se vede baza limbii, cu ‘’V-ul’’lingual si amigdala linguala, apoi
gropitele glosoepiglotice sau valeculele acoperite de o mucoasa galbuie separate intre ele prin plica
gloso-epiglotica mediana.
Sub valecule se vede epiglota, variabila ca forma, pozitie si marime. Se vor examina fata linguala si cea
laringiana a epiglotei, precum si marginea libera care impreuna cu pliurile ariepiglotice formeaza
origiciul superior al laringelui(coroana laringiana).
Sub orificiul sup al laringelui apare comisura ant de la care pornesc corzile vocale care se recunosc usor(
ca 3 benzi de culoare alba sidefie care se apropie si departeaza in cursul fonatiei) si care delimiteaza
intre ele orificiul glotic.
In timpul respiratiei linistite, orificiul glotic are forma unui triunghi echilateral cu laturile
reprezentate de cele 2 corzi vocale, oar baza situate intre aritenoizi- formand comisura post a laringelui.
Supero-extern fata de corzile vocale se observa benzile ventriculare a caror mucoasa are o culoare roz.
Partile laterale ale epiglotei sunt unite de peretii laterali ai faringelui prin pliurile faringoepiglotice.
Extern de pliuri se observa sinusurile piriforme ale hipofaringelui.
Se va controla intotdeauna: mobilitatea c.v., a aritenoizilor, care, se asemenea, se apropie si se
departeaza, [recum si deschiderea si inchiderea sinusurilor piriforme. In timpul inchiderii glutei,
sinusurile piriforme se largesc, ingustandu-se cand glota se inchide.
Aspecte patologice:
- Laringita acuta catarala: congestive diguza a mucoasei laringiene
- Laringita cronica pseudomixematoasa: edem de aspect gelatinos al ambilor corzi vocale, albicios
- Monocordita: inflamatia unei singure corzi vocale, cu aspect rosiatic
- Granulomul cordal: formatiune ce se dezvolta pe partea posterioara a CV
- Pahidermia interaritenoidiana: aspect de creasta de cocos la nivelul CV
- Placa de leucoplazie: placard albicios la nivelul CV
- Noduli ai CV: formatiuni mici, simetrice, in 1/3 medie a CV
- Polipul laringian: formatiune cu localizare in 1/3 ant a CV, fie rosu, sesil sau
pediculat(angiomatos) fie fibros, alb-roziu(mixomatos);

5. Otoscopia

Examenul otoscopic se realizeaza cu ajutorul speculului auricular si al oglinzii sau lampii frontale prin
care se examineaza pavilionul urechii, CAE si timpanul, obiectivandu-se prin leziunile timpanului si
modificarile urechii medii.
Trebuie precizat ca este necesara obtinerea unui traiect rectiliniu a CAE pt vizualizarea timpanului prin
tractionarea postero-sup a pavilionului la adult si ant-inf la copil. Introducerea speculului, ales in functie
de dimensiunea conductului, se va face cu grija pt a nu leza tegum din conduct. Se va evita patrunderea
in portiunea osoasa a conductului(peretii la acest nivel sunt f sensibili si usor de lezat). Speculul va fi
tinut in mana stanga. Mana dreapta va fi libera pt a putea utiliza instrumente: cartlig pt extragerea
corpilor straini, aspirator, timpanotom, etc.
De asemenea, CAE trebuie curatat in cazul dopului de cerumen. Aceasta se face prin spalare cu
seringa Guyon dupa prealabila inmuiere a dopului cu apa oxigenata, diferite uleiuri.
Aspectul timpanului NORMAL trebuie sa fie:
- ca o membrane situate oblic, de culoare gri-rozie, stralucitoare, translucid;
- orientat oblic dinspre peretele posterior spre cel anterior, de sus in jos si dinafara inauntru, cu o
proeminenta determinata de apofiza lenticulara a ciocanului-umbo.
Prin transparent timpanului se vad:
- manerul ciocanului, apofiza scurta a ciocanului, ligamentele timpani-maleolare si triunghiul
luminous al lui Politzer.
In cazul leziunilor traumatice sau otite acute, poate aparea o perforatie mezotimpanala prin care se
evidentiaza secretii sub forma de sange/puroi, iar in leziunile inflamatorii cornice, perforatiile sunt
epitimpanale, cu orizontalizarea manerului ciocanului si cu posibile evidentieri de leziuni in urechea
medie tip polip, osteita sau colesteatom.
Aspecte patologice:
- miringita flictenulara: vezicula hemoragica aparuta la nivelul mb timpanice;
- otita medie acuta seromucoasa: timpan normal, iar prin transparenta se observa bule de lichid si
aer;
- otita medie cronica tuberculoasa: timpan cu multiple perforatii(aspect de stropitoare)
- otita medie cronica simpla: perforatie mezotimpanala
- otita cronica medie propriu-zisa: perforatie de aspect mezotimpanal, polip, osteita si
colesteatom
6. Traheotomia: indicatii, tehnica (2sub)

Indicatii:
A. Obstructia mecanica a cailor respiratorii:
1. Tumori ale laringelui, faringelui, traheei, esofagului cervical
2. Anomalii congenital ale cailor respiratorii superioare si/sau digestive
3. Traumatisme ale laringelui si/sau traheei
4. Paralizia recurentiala bilateral
5. Traumatisme ale masivului facial cu tumefierea partilos moi si/sau fracturi(mai ales ale
mandibulei)
6. Inhalarea de corpi straini
7. Infectia (edemul) laringelui, traheei, limbii, faringelui
B. Obstructia cailor respiratorii prin secretii sau respiratie insuficienta sau ambele:
 Blocarea prin secretii cu tuse ineficienta(imposibilitatea de a expectora) in timpul sau
dupa:
1. Chirurgie toracica sau abdominal
2. Bronhopneumonie
3. Vomismente si aspirarea continutului gastric
4. Arsuri ale fetei, gatului, cailor respiratorii
5. Precoma sau coma (DZ, IR si IH)
 Ventilatie alveolara insuficienta in timpul sau dupa:
1. Intoxicatie medicamentoasa sau cu pesticide
2. Traumatisme inchise ale toracelui cu fracturi de coaste
3. Paralizia m. respiratori
4. Obstructia pulmonara cronica (emfizem, bronsita cronica, bronsiectazie, astm,
atelectazie)
 Blocarea prin secretii cu ventilatie alveolara insuficienta in cursul:
1. Afectiuni ale SNC(apoplexie, encefalita,poliomelita,tetanos)
2. Eclampsie
3. Traumatisme grave ale capului, gatului, toracelui
4. Coma preoperatorie neurochirurgicala
5. Embolia aeriana sau gazoasa

Tehnica:
Pregatirea preoperatorie, cu sedative si corectarea deficientelor generale, ca si preanestezia, sunt
posibile doar daca interventia nu este o urgenta majora.
Instrumentarul cuprinde: bisturie, foarfece, pense anatomice, Pean, Kocher, departatoare Farabeauf,
decolator, portac si ace, catgut si ata chirurgicala, canule traheale si sonde, comprese, aspirator.
- Pozitia pacientului este in decubit dorsal, cu un rulou sub umeri pt a adduce capul in
hiperextensie- in aceasta pozitie, care agraveaza semnele de IR, traheea este suprficializata si
interventia se poate efectua mai rapid.
- In caz de IR severa, cand pacientul nu poate tolera aceasra pozitie, interventia va incepe cu
pacientul in pozitie sezanda si va fi culcat in momentul deschiderii traheei.
 - Dupa dezinfectia tegumentelor, plasarea campurilor si efectuarea infiltratiei locale de anestezic(
sau anestezie generala), se va practica incizia vertical pe linia mediana de la marginea inferioara
a tiroidului pana la furculita sternala
- Incizia va interesa toate planurile regiunii – pielea, t. subcutanat, aponevroza cervical superf,
planul muscular(nu se diseca si se indeparteaza), istmul tiroidian- care va fi ligaturat si sectionat
sau tractionat sup/inf;
- Hemostaza se va efectua pas cu pas daca este o traheotomie de necessitate sau dupa
deschiderea traheei si depasirea momentului critic respirator
- Deschiderea traheei se va face, daca timpul permite, dupa injectarea in lumenul traheal al unui
anestezic pt a preveni sincopa respiratorie, totodata avand certitudinea ca organul abordat este
traheea( se aspira pe seringa dupa introducerea acului si se constata prezenta aerului)
- Incizia traheei se va face vertical, pe 1-2 inele sau se poate decupa o rondela din peretele
traheal, cu diamentrul cat mai aproape de cel al canulei traheale care va fi folosita. O alta variant
este decuparea fragmentului traheal cu mentinerea unei balamale care va permite, la
decanulare, refacerea continuitatii.
- Se introduce canula traheala care se fixeaza bine la gatul pacientului pt a nu fi expulzata in
timpul tusei.
- Plaga se sutureaza desupra si dedesubtul canulei, iar sub canula se plaseaza o mesa mica pt a
evita aparitia emfizemului
- Pansamentul se face cu o compresa mare taiata in forma de sortz care se introduce intre canula
si tegument.

Incidente si accidente si complicatii:

-pot aparea imediat sau tardiv
-hemoragia(tr venos brahiocefalic, VJA), ranirea organelor vecine(esofag, recurenti, dom pleural)
,ranirea cartilajelor laringiene cu infectii secundare, introducerea canulei pretraheal sau expulzia
canulei, emfizem subcutanat, pneumotorax, pneumomediastin, stenoza traheala, etc.

7. Probele cu diapazonul: Proba Rinne, proba Schwabach, proba Weber

Acumetria instrumentala: realizeaza evaluarea functiei auditive utilizand instrumente emitatoare de

sunete, ceas, diapazon- in mod obisnuit de 512 Hz.

Diapazonul se pune in vibratie prin lovirea de propriul genunchi sau ciupindul. Se tine de maine fara a-I
atinge bratele, la distant de 1 cm, cu bratele in jos- pt conducerea aeriana si cu piciorul plasat pe o
suprafata osoasa pentru conducerea osoasa.
PROBA WEBER – compara conducerea osoasa a celor 2 urechi:
 Piciorul diapazonului se aseaza pe linia mediana a craniului (vertex, glabela, menton, incisivi)
 Pacientul va preciza urechea in care se aude sunetul
 Proba sensibila deoarece se poate produce lateralizarea la un Rinne audiometric de doar 5 dB
 Sunet perceput pe linia mediana – weber indifferent – auz normal sau egal afectat
 Sunet perceput in una dintre urechi – weber lateralizat – in hipoacuziile de transmisie sunetul
este auzit in urechea AFECTATA, iar in hipoacuziile neurosenzoriale este auzit in urechea cea mai
BUNA.
PROBA RINEE - compara conducerea aeriana cu conducerea osoasa de la aceeasi ureche
 CO- piciorul diapazonului se aseaza pe mastoid
 CA – bratele diapazonului se prezinta in plan frontal in dreptul CAE
 Raport exprimat ca pozitiv sau negativ – timpul CA/CO
 Rinne pozitiv = auz normal sau hipoacuzie neurosenzoriala
 Rinne negative = hipoacuzie de transmisie
 Fals Rinne negative
PROBA SCHWABACH – compara perceptia pe cale osoasa a subiectului cu cea normal pe aceeasi cale
Diapazonul pus in vibratie este plasat pe mastoid pacientului la nivelul punctului antral.
Cand pacientul nu-l mai aude, diapazonul se plaseaza pe mastoid examinatorului (considerand ca auzul
acestuia este normal). Daca examinatorul il aude, se considera ca bolnavul prezinta hipoacuzie de tip
perceptie.

8. Corpi straini auriculari: metode de retragere, tehnica spalaturii auriculare, indicatii, contraindicatii

Corpii straini auriculari pot fi : animali, vegetali, anorganici, dopuri de cerumen.

Diagnostic: examen otoscopic.
Tratament: extragerea lor:
 Animali: omorati cu alcool sau ulei, apoi extragere cu pense sau spalatura auriculara;
 Vegetali: alcool(rol hygroscopic) si extragerea cu pense sau spalatura auriculara;
 Dopuri de cerumen/cerumen si tegument: inmuierea cu apa oxigenata sau cu solutie uleioasa,
apoi spalatura auriculara;
!! La spalatura auriculara: pacientul trebuie sa aiba gura deschisa, jetul orientat postero-superior,
presiunea sa nu fie f mare, altfel exista riscul de perforatie timpanala, intai se face aseptizarea CAE
+/- trat leziunilor de otita (interesare timpanica).

Spalatura auriculara:
- Se face cu apa la temperature camerei
- Cu ajutorul unei seringi Guyon, jetul de apa va fi directionat inspre per posterior al
conductului cu o presiune adecvata pt a nu perfora timpanul
- Pacientul sta cu gura deschisa
- Se face dupa aseptizarea CAE
Indicatii:
 Dopul de cerumen: de preferat dupa prealabila inmuiere cu apa oxigenata 3%
 Corpi straini auriculari
 Exudatul
Contraindicatii absolute:
 Existenta unei perforatii timpanale in antecedente;
 Existenta unei perforatii uscate a membrane timpanice;
 Fractura de baza de craniu cu cointeresarea CAE sau a urechii medi;
 Traumatisme directe recente la CAE sau ale membrane timpanice;
9. Palparea lanturilor ggl cervical – component lanturilor ggl cervicale

INSPECTIA:

 Aspectul gatului: gat scurt si gros –apnee de somn, risc crescut de intubatie
 Aspectul regiunii cervicale: zone deformate - tumefiate, torticolis, congestive, fistule, cicatrici,
plagi, etc.

PALPAREA: se realizeaza stang in spatele pacientului:

 Palparea tuturor ariilor ganglionare, apreciindu-se prezenta adenopatiilor, caracterul acestora:

marimea, sensibilitatea, consistent, gradul de aderenta, etc
 Palparea tiroidei;
 Mobilitatea laringelui fata de planul prevertebral;

GRUPE GANGLIONARE:

1. Lantul ggl pericervical:

 Ggl occipital: portiunea post a pielii capului si a reg subjacente si dreneaza in ggl lant
spinal
 Ggl mastoidieni: regiunea urechii + mastoida si dreneaza in ggl parotidieni inf
 Ggl parotidieni: reg frontala, pleoape, radacina nasului, urechea externa si medie si
dreneaza in lantul jugular int
 Ggl submaxilari: Barbie, buze, nas, port ant a FN, port interna a pleoapei, dinti, val
palatin, limba inaintea V-ului lingual, gl submaxilare sublinguale si dreneaza in gr cervical
profund juxtavisceral
2. GGL submentali: Barbie, port mij a buzei inf, port ant a gingiei, planseul gurii, vf limbii
3. Lantul jugular ant: regiunea ant + muschii ant ai gatului
4. Grupul cervical profund juxtacervical:
 Retrofaringieni: port post a FN, bolta si valul palatin, urechea medie, rinofaringe
 Pretiroidieni
 Prelaringieni
 Pretraheale
 Laterotraheali: de-a lungul n. recurent. Coleteaza de la tiroida, laringe, trahee, esofag
cervical
5. Lant cervical lateral superficial: reg laterale ale gatului
6. Lant cervical lateral profund:
 Jugular intern: ggl parotidieni, submaxilari, submentonieri, retrofaringieni,
prelaringotraheali, FN, faringe, ureche ext si medie, limba, bolta palatine, val palatin,
amygdale, tiroida, gl submax si subling
 Spinal: occipital, reg mastoidiana, parietala si occipitala a pielii capului, reg lateral a
gatului
 Lantul arterei cervicale transverse: tegumente reg ant-lat a gatului
10. Epistaxis: cauze, metode de tratament

Cauze: -de cauza locala:

1. cauze mecanice sau traumatice: leziuni de grataj, iritatii nazale, traumatisme simple(ale
piramidei nazale) sau complexe(ale masivului facial sau cranio-faciale);
2. devierea septului nazal: prin uscaciunea mucoasei nazale si formarea de cruste;
3. afectiuni inflamatorii: rinite, sinuzite virale sau bacteriene, alergia, inhalarea de toxice, corpi
straini nazali neglijati;
4. tumori : benign(polip sangerand al septului nazal, angiofibromul juvenil nazofaringian) sau
maligne ( fose nazale, sinusuri paranazale, nazofaringe);
5. anevrisme : cel mai frecvent al arterei carotid interne in portiunea intracavernoasa (adesea
posttraumatic);

-de cauza generala:

1. hematologice: coagulopatii congenital(hemofilia) sau dobandite- trombocitopenia drog indusa, prin

afectare hepatica, renala sau vasculopatii- maladia Rendu Osler;

2. C-V: HTA, ATS( prin scaderea elasticitatii peretelui vascular);

3. toxice: soc toxico-septic;

4. endocrinologice: inainte, in timpul sau dupa ciclul menstrual, ori la pubertate.

Metode de tratament:

1. HEMOSTAZA LOCALA: se aspira cheagurile din fosa nazala si se aplica solutii anestezice si vasoC
locale (xilina, xylocaina, xylometazona, etc)
Se poate face astfel:
- Compresiune pe aripa nasului(min 10 min);
- Cauterizare (chimica, electrica, LASER) atunci cand se poate identifica cu precizie locul
efractiei vasculare;
- Tamponament anterior cu mesa de tifon, bureti expandabili(Merocel, Mystic, Conn) sau
sonde cu balonas;
In cazul in care exista coagulopatie, pt a se evita traumatismul local al mucoasei se pot plasa direct pe
zona hemoragica preparate de collagen microfibrilar (Avitene, Woburn, Mass) sau oxid de celuloza
(Surgicel, Tex).
2. HEMOSTAZA REGIONALA: se efectueaza cand manevrele hemoragice simple nu au success si
constau:
- in embolizarea cat mai selective a arterei aferente zonei hemoragice;
- Ligaturi vasculare ( ACE, maxilara interna, sfenopalatina, etmoidala anterioara);
- Tehnici chirurgicale plastice: septo-dermoplastie in boala Randu Osler, rezectii ale crestelor
septale, fotocoagulare LASER;
3. TRATAMENT GENERAL: consta in administrarea de medicatie hemostatica ( Etamsilat,
Adrenostazin, Fitomenadion, Exacyl) concomitant cu reechilibrare hidroelectrolitica si volemica(
macromolecule, Ringer, sange, plasma), sedative, analgezice.
4. TRATAMENT ETIOLOGIC: scop: tratarea cauzei initiale a epistaxului: HTA, afectiuni hepatice,
hematologice, tulb de coagulare
11. Fracturile piramidei nazale: mecanisme de producere, manifestari clinice, modalitati terapeutice.

Fractura oaselor proprii nazale= cea mai frecv fractura a masivului facial.
Datorita pozitiei proeminente in cadrul fetei si a suportului osos de vecinatate redus, piramida
nazala este predispusa la fracturi.
Felul, traiectul si extensia fracturii variaza de la un individ la altul si in functie de tipul, unghiul si forta de
impact a agentului vulnerant.
La tineri- cel mai frecvent tip este fractura cu deplasare; La persoanele in varsta- este specifica fractura
cominutiva; La copii- caract sunt fracturile ‘’in lemn verde’’

Simptomatologie:
1. Durere
2. Mobilitate anormala
3. Crepitatii osoase la nivelul traiectului de fractura
4. Obstructia nazala uni- sau bilateral
5. Deformarea piramidei nazale
6. Echimoze in unghiul intern al ochiului sau suborbitar
7. Epistaxis
Fractura piramidei nazale se poate asocial si cu interesarea altor structure osoae faciale in fracturi
complexe, cea mai cunoscuta fiind cea a lui Le Fort:
LE FORT I: interesarea maxilarului;
LE FORT II: interesarea maxilarului, sinusului maxilar, celulelor etmoidale;
LE FORT III: interesarea orbitei si a bazei craniului (disjunctia mediofaciala);
Pt. aprecierea extensiei liniei de fractura si a lezarii structurilor vecine se impun o serie de explorari
imagistice: RX simpla de craniu(fata si profil) sau CT.

TRATAMENT:
Este CHIRURGICAL si consta in reducerea inchisa a fracturii(cel mai frecvent) urmata de : CONTENTIE
INTERNA(tamponament anterior) si EXTERNA(atele metalice sau gipsate).
Sunt situatii cand datorita leziunilor multiple si extinse ( de tip politrauma) se impune reducerea
deschisa si fixarea fragmentelor prin osteosinteza impreuna cu chirurgul OMF si neurochirurgul.
12.Foliculita vestibulara( vestibulita):

= este o piodermita, avand ca agent patogen S. auriu, care intereseaza unul sau mai multi foliculi pilosi;
Pacientul prezinta:
1. Tumefierea regiunii nazale:
- Durere
- Roseata locala
- Febra
- Uneori puncte de fistulizare cu un puroi alb-galbui, cremos
In evolutie, netratata, afectiunea poate duce la TROMBOFLEBITA DE SINUS CAVERNOS (prin diseminare
limfatica si vasculara, mai ales dupa incercari de exprimare a colectiei).
Tratament:
-antibioterapie
-comprese locale reci sau cu Rivanol
-antiinflamatorii
Se poate inciza colectia cu bisturiul, desi de cele mai multe ori fistulizeaza spontan.
In cazul recurentei, se poate efectua un autovaccin din bacteriile isolate din secretia purulenta.

13. Rinita acuta banala(coriza)

Etilogie: virusuri cu tropism respirator: adenovirusuri, rinovirusuri, mixovirusuri.

Apare in general in anotimpurile de tranzitie (primavera si toamna) si are character endemic.
De cele mai multe ori apare si suprainfectia bacteriana.
SIMPTOME:
1. Perioda de debut :
 Alterarea starii generale
 Astenie
 Adinamie
 Rinoree apoasa
 Hiposmie
 Febra
 Stranut
2. Perioada de stare(apare dupa 2-4 zile);
 Ingrosarea secretiilor nazale care devin mucoase sau mucopurulente (prin suprainfectie
bacteriana)
 Obstructie nazala, insa semnele generale se atenueaza progresiv pana la disparitie
Evolutie spre vindecare spontana in 7-8 zile.
Tratament: simpatomatic: - aport hidric crescut
-decongestionante nazale
-antipiretice,
Antibioterapia adresandu-se numai cazurilor cu suprainf bact.
14. Rinita cronica hipertrofica
-rinita cronica nespecifica
-consta in inflamatia si degenerarea edematoasa a pituitarei
-se descriu 2 forme:
 localizata (mai ales la nivelul capului si a cozii cornetului inf, sau la niv cozii septale)
 difuza (generalizata la nivelul intregii muc nazale)
Dpdv evolutiv si histopatologic se descriu 3 stradii:
1. Hipertrofie moale: congestia si tumefierea pituitarea dar care se retracta la adm. de vasoC
2. Hipertrofie conjunctiva: pituitara alb-violacee reactioneaza moderat la vasoC (metaplazie
pavimentoasa difuza cu alterari ale fibrelor muscular ce explica reactia minima la vasoC)
3. Hipertrofie edematoasa: pituitara este alterata ireversibil prin modificari de tip edematos,
mixamatos, polipoid si nu reactioneaza la admin topica de vasoC.
TRATAMENT:
- Indepartarea excesului de mucoasa prin mucotomie submucoasa, galvano- sau
criocauretizare
- Radiofrecventa sau vaporizare LASER dioda sau CO2 cu energie mica;

15. Alergie rinosinusala

-apare mai ales la varste tinere, destul de frecventa

-implica aparitia unei reactii de sensibilizare indusa antigenic(alergeni) cu formare de Ac specifici.
Pot fi:
- Alergii periodice (sezoniere)= alergenul apare intr-o anumita per a anului
- Alergii aperiodice (perene) = prin expunerea permanenta a organismului la unul sau mai
multi alergeni (praf, ciuperci, par de animale, acarieni)
SIMPTOME:
1. Rinoree apoasa (hidroree, stranut in salve, mancarimi la nivelul nasului si ochilor)

EXAMEN CLINIC evidentiaza:

1. Pituitara tumefiata, congestive, acoperita de secretii apoase
2. In timp poate deveni alb-violacee, usor sangeranda la atingere, uneori cu degenerare de tip
polipoid.
Confirmare diag se face pe baza testelor alergice la alergeni specifici: in vivo(teste cutanate) sau in vitro
(RAST- Radioallergosorbent test)

TRATAMENT:
- Evitarea, pe cat posibil, a contactului cu alergenul
- Concomitant cu medicatia pe cale GENERALA : antihistaminice, stabilizatori ai degranularii
mastocitare, inhibitori ai producerii de leucotriene; si LOCAL-TOPIC: admin sub forma de
spray-uri: corticosteroizi, anticolinergice.
Trat. etiologic este de competenta medicului alergoloc si consta in hipersensibilizare specifica si
imunoterapie.
Balneo-fizio-terapia (aerosoli, crenoterapie) ajuta daca este efectuata in perioadele de acalmie
simptomatica.
16.Sinuzita maxilara acuta: manifestari clinice, tratament

Reprezinta inflamatia mucoasei sinusului maxilar de cauza rinogena sau odontogena.

CLINIC: se manifesta prin
1. Rinoree purulenta
2. Senzatie de plenitudine la nivelul hemifaciesului corespunzator
3. Sensibilitate dureroasa la palparea punctului de emergenta a nv infraorbitar
4. Cefalee cu character de hemicranie
5. Febra
6. Tulburari olfactive
DIAGNOSTIC:
- Anamnestic
- Clinic: rinoscopie ant si post : congestia mucoasei nazale cu secretii la nivelul meatului
mijlociu, edemul si hipertrofia cornetului mijlociu.
TRATAMENT:
 Medicamentos: Ab, AINS, analgezice, antipiretice, decongestionante nazale, aerosoli.
Daca tratamentul este ineficient  PUNCTIE CU LAVAJ a sinusului maxilar si se plaseaza un dren pe care
se pot face spalaturi si se pot instila diverse medicamente
 Chirurgical: vizeaza deschiderea si drenajul larg al sinusului maxilar endocopic sau classic
prin abord la nivelul vestibulului bucal.

17. Punctia sinusului maxilar: indicatii, tehnica, accidente, complicatii

Tehnica:
- Se anesteziaza mucoasa din meatul inferior cu o mesa imbibata cu xilina sau cocaine 1-2%.
In meatul mijlociu se poate plasa o mesa cu o substanta vasoC pt decongestionarea
mucoasei la nivelul ostiumului.
- Acul de punctie se introduce sub cornetul inferior, la 1,5-2 cm posterior fata de capul
cornetului inferior, imprimandu-i-se o directie oblica in sus si inafara (spre unghiul extern al
ochiului).
- Se trece cu acul prin grosimea osului patrunzand in sinus
- Bolnavul tine capul orizontal
- Se adapteaza seringa si se aspira secretii pt analiza bacteriologica si citologica, apoi se spala
cavitatea sinusala cu SF
- Secretiile purulente vor fi antrenate prin ostiumul sinusal odata cu lichidul de spalatura
- Cerem bolnavului sa isi sufle nasul(manevra CI la punctiile hemoragice)
Se introduce in sinus 1g de CLORAMFENICOL dizolvat in SF si HIDROCORTIZON ACETAT. In functie de
antibiograma, se poate folosi si alt Ab.
Punctia se repeta la 1-2 zile, pana cand din sinus nu se mai exteriorizeaza secretii purulente.
Daca dupa 12-14 punctii persista secretia purulenta, renuntam la punctie si intervenim chirurgical.

Indicatii:
1. In scop diagnostic:
 Se aspira secretiile si se spala sinusul. Aspectul lichidului de spalatura ne da informatii
referitoare la afectiunea sinusala.
Astfel, lichiul de spalatura hemoragic = suspiciune de TM rinosinusala; prezenta de secretii purulente
galben-verzui, in flocoane= sinuzita acuta; secretii purulente grunjoase, dispersate, cu miros fetid=
sinuzita cronica.
 Se efectueaza examen bacteriologic si citologic al secretiilor;
 Permite introducerea de substanta de contrast in sinus(lipiodol);
2. In scop therapeutic:
 Se realizeaza drenajul secretiilor
 Se introduce medicamente in sinus(antiinflam, Ab)

Incidentele si accidentele punctiei sinusale sunt reprezentate de:

- Lipotimie: dat intolerantei la anestezicul utilizat sau emotivitatii pacientului;
- Ac de punctie neverificat in prealabil si nepermeabil;
- Ac infundat cu un fragment de os decupatin momentul trecerii prin peretele osos;
- Ostium sinusal blocat(prin dop de mucus sau/si edem) nepermitand evacuarea lichidului de
spalatura;
- Patrunderea cu acul sub tegumentele regiunii geniene( dat nerespectarii distantei de min
1,5 cm de capul cornetului)
- Patrunderea si alunecarea acului sub mucoasa peretelui extern al fosei nazale(directive
tangential a trocarului)
- Patrunderea cu acul in orbita ( cand se introduce acul in meatul mijlociu)
- Patrunderea cu acul in groapa zigomatica unde varful acului poate intalni nv maxilar
superior- bolnavul acuza o durere fulguranta) sau rupe artera sau vena maxilara interna
(hemoragie masiva care necesita ligature de ACE)
- Embolie gazoasa- accident exceptionat de rar -> colaps, pierderea constientei, cianoza,
posibil hemiplegie, amauroza, moarte subita
- Manifestari septic prin nerespectarea reguliloe de asepsie.

18. Angina acuta banala

Angina= inflamatia acuta a elementelor limfoide ale orofaringelui, predominant a amigdalelor palatine.
Frecvent virala si mai rar bacteriana. ->rinovirusuri, adenovirusuri, virusurile influenza, parainflunzae,
corona virusuri, VSR, Coxackie,VEB, VH. (bact- streptococul hemolitic grup A)

CLASIFICARE:

1. Etiologica: virale, bacteriene, din afectiunile hematologice;

2. Anatomo-clinica:
- Angine eritematoase
- Angine eritemato-pultacee
- Angine cu false membrane
- Angine cu ulceratii superficiale(veziculare)
- Angine cu ulceratii profunde
CLINIC:
Debut -> brusc in anginele bacteriene prin:

 Disfagie inalta intense si dureroasa (odinofagie)

 Febra 38-39 C
 Frisoane
 Otalgii reflexe
 Astenie
 Copii -> manifestari digestive: varsaturi, dureri abdominal;

 In anginele virale:
 Debut insidious cu subfebrilitati
 Disfagie usoara sau moderata
 Obstructie nazala
 Rinoree seroasa sau sero-mucoasa
 Tuse iritativa
 Disfonie
BUCOFARINGOSCOPIE:
- Congestia amigdalelor palatine, care sun marite de volum(angine eritematoase)
- Prezenta unui exudat pultaceu in cripte si/sau pe suprafata amigdalelor palatine (anginele
eritemato-pultacee)
La palparea regiunii cervicale -> adenopatii subangulo-mandibulare cu character inflamator
acut(adenite).

Forme clinice:
1. Anginele eritematoase: frecvent angine virale, dar pot fi si angine bacteriene la debut sau
rezultate prin suprainfectia bacteriana a celor virale.
2. Angine eritemato-pultacee: angine bacteriene, mai frecv cu streptococ beta-hemolitic.
3. Angine cu false membrane: angina produsa de Corynebacterium difteriae -> amygdale marite
de volum, acoperite de false membrane cenusii, aderente, a caror indepartate duce la sangerare
locala.

19. Angine ulceratice (2sub)

4. Anginele veziculare = anginele cu ulceratii superficial(virale) -> aparitia de mici vezicule la

nivelul amigdalelor palatine si eventual la nivelul pilierilor si al valului palatin care in 2-3 zile se
sparg lasand ulceratii superficiale:
a. Herpangina: cu virusul Coxackie -> vezicule cu continut albicios, inconjurate de un halou
eritematos, localizare pe amigdale, pilieri si val; pac prezinta conjunctivita si manif dig.
b. Angina herpetica: herpes simplex 1 -> disfagie, astenie, adenopatii laterocervicale, febra
(39-40C); leziuni veziculare localizate pe amigdale, pilieri si val , identice cu cele din
stomatita herpetica. + hipertrofia amigdalelor care sunt congestionate si cu exudat alb-
galbui dupa disparitia veziculelor
c. Zona zoster faringiala: leziuni veziculare strict unilateral pe traiectul nervului maxilar
superior (ram din V) dureroase cu senzatie de arsura.
 5. Anginele cu ulceratii profunde= anginele ulcero-necrotice:
a. Angina cu fusospirili (PLAUT VINCENT): este determinate de o asociere cu fusospirili –
Spirochaeta dnticulata si Borelia Vincentii
Clinic:
 Disfagie
 Febra
 Cefalee
 Adenopatii subangulo-mandibulare sensibile
 Local: amigdalele sunt congestionate, marite de volum si acoperite de o falsa
membrana care se detaseaza usor lasand o ulceratie profunda, crateiforma, care se
cicatrizeaza in 7-10 zile. De obicei falsa membra si ulceratie= unilateral
b. Mononucleoza infectioasa: det de virusul Ebstein Barr, transmiterea se face pe cale
orala (boala sarutului)
Clinic:
 Disfagie
 Febra
 Adenopatii laterocervicle
 Hepato-splenomegalie
 Amigdalele sunt marite de volum, congestionate, acoperite de depozite cenusii,
insotite de petesii la nivelul valului palatin.
Evolutia este de lunga durata 3-4S.
Este prezenta leucocitoza si un numar crescut de monocite in formula leucocitara.
Testul Paul Bunell Davidsohn de detectare a Ac antivirus EB este pozitiv dupa 10-14
zle de la debutul bolii.
Administrarea de ampicilina duce la aparitia unei eruptii cutanate(manifestare patognomonica in
absenta unei alergii la acest medicament).
c. Anginele din bolile de sange:
Se intalnesc in LEUCEMII si AGLANULOCITOZA. Se manifesta prin:
 Disfagie
 Adenopatii cervicale
 Amigdalele sunt hipertrofiate, cu ulceratii profunde, acoperite de un exudat cenusiu-negricios.
Modificarile hematologice sunt caracteristice afectiunii pe care o insotesc

DIAG= mai ales clinic  HLG:leucocitoza cu neutrofilie (in bacteriene), VSH crescut.
EXAMENUL BACTERIOLOGIC AL EXUDATULUI FARINGIAN este util pt evidentierea germenului
implicat, iar antibiograma poate preciza sensibilitatea acestuia la diferite Ab.

TRATAMENT:
Anginele virale: se vor trata simpatomatic -> antipiretice, AINS, antiseptic bucofaringiene sub
forma de tablete(Strepsils, Septolete, Tantum verde) sau solutii pt gargarisme ( Citrolin,
Hexoral), hidratare.
Evolutia este usoara, spre vindecare in 5-7 zile in absenta suprainf bact.
In zona zoster faringiana= poate fi util trat antiviral (acyclovir) daca este admin in primele zile de la
debut si vitaminoterapie grup B.
Anginele bacteriene: antibiotic 10 zile!
Cea mai frecventa= angina streptococica  tratament cu penicilina sau macrolide(claritromicina) la
alergici, respective conform antibiogramei atunci cand aceasta este disponibila.
Pot fi necesare antibiotic active pe germeni secretori de beta-lactamaza: amoxi+acid clavulanic
(Augmentin, Amoxiklav), cefalosporine gen II sau III (Zinnat), unii autori recomandand Clindamicina.
Angina difterica: penicilina in doza mari si ser antidifteric(antitoxina) +traheotomie in caz de IR
Angina cu fusospirili: penicilina.
Angina din MI: simptomatic, Ab doar in caz de suprainf.
Aparitia dispneei datorita hipertrofiei amigdaliene marcate, face necesara CORTICOTERAPIA, iar daca IR
nu se amelioreaza, se recurge la TRAHEOTOMIE.

20. Flegmon periamigdalian

Complicatiile anginelor sunt:

 Supurative:
a. Locale : FLEGMONUL PERIAMIGDALIAN
b. Loco-regionale:
1. Flegmoanele spatiilor parafaringiene: - anterior sau prestilian
-posterior sau retrostilian
2. Flegmonul spatiului retrofaringian
3. Adenoflegmonul laterocervical
4. Celulita cervicala
5. Angina Ludwig
c. Sistemice: septicemia
 Nesupurative:
A. RAA
B. GNA
FLEGMONUL PERIAMIGDALIAN: colectie purulenta care se formeaza unilateral in spatial
periamigdalian in dreptul polului superior al amigdalei palatine.
Spatiul periamigdalian este delimitat intre capsula amigdalei, paretele lateral al faringelui, bureletul
tubar si sinusul piriform.
CLINIC:
1. Disfagie intense cu odinofagie unilateral
2. Febra
3. Otalgie reflexa
4. Trismus
5. Sialoree
6. Halena fetida
7. Timbru vocal modificat
8. Cefalee
9. Astenie
10. Alterarea starii generale
Examen local  adenopatie subangulomandibulara ipsilaterala dureroasa si impastata a regiunii.
Bucofaringoscopie  congestie si tumefactie unilaterala a valului palatin si pilierului anterior, care
impinge inferior si medial amigdala palatina. Aceasta este congestive si cu exudat pe suprafata. Lueta
este edematiata si impinsa spre partea opusa.
Forme clinice:
 Forma antero-sup: descrisa ant, cea mai frecv;
 Forma posterioara: colectia se form in spatial retroamigdalian, intre amigdala si pilierul post.
Bucofaringoscopie  pilierul post este tumefiat, edematiat, amigdala impinsa ant.
 Abcesul intraamigdalian: retentia exudatului purulent intr-o cripta amigdaliana la un pac cu
amigdalita cr reacutizata. (trismus absent, amigdala mult varita de volum, val si pilieri N)
 Forma bilateral: disfagie si odinofagie intense

Diagnosticul: este clinic; Paraclinic -> leucocitoza cu neutrofilie, VSH crescut.

Punctia-aspiratie extrage puroi din care se poate efectua un examen bacteriologic in vederea indentif
germenilor implicate.

TRATAMENT: urgenta!!!
1.Chirurgical: incizie (cu pensa Lubet-Barbon) si drenajul flegmonului in urgent, pe care intraorala, sub o
buna anestezie locala precedata de sedare
AMIGDALECTOMIA se va efectua dupa 4-6 pana la 12S.
2.Medicamentos: antibiotice 10 zile!! : PENICILINA I.V. in doze mari sau Ab conform antibiogramei,
eventual active sip e anaerobi sau associate cu metronidazol.
Se pot utilize: Augmentin, cefalosporine, clindamicina.
Se va asigura : hidratare parenterala si se vor administra analgezice si antipiretice.

21. Amigdalita cronica + amigdalectomie

-inflamatia cronica a amigdalelor palatine ca urmare a inflamatiilor acute recidivante sau a unei
inflamatii subacute;
-se intalneste mai ales la adulti;
Starea de purtator de streptococ beta-hemolitic: prezenta streptococului in exudatul faringia, titrul ASLO
fiind normal.
Amigdalita recidivanta sau recurenta: presupune 7 episoade/an sau 5 episoade in 2 ani consecutive sau
3 episoade/an 3 ani consecutive.
CLINIC:
1. Disfagie usoara/moderata
2. Halitoza
3. Astenie
4. Inapetenta
Examen local: adenopatii subangulomandibulare si eritem la nivelul pilierilor ant.
- La nivelul criptelor amigdaliene: dopuri de cazeum (tonsioliti) care se elimina spontan sau la
presiunea amigdalei si determina character fetid halenei(halitoza)
- Amigdalele palatine pot fi hipertrofiate la copii si tineri sau sclera-atrofice la adulti
- Hipetrofia amigdaliana voluminoasa poate determina disfagie importanta si/sau obstructie
respiratorie severa.
TRATAMENT:
 Antibiotic= doar in cursul episoadelor acute (similar celui din angina bact acuta)
 Trat definitiv= AMIGDALECTOMIA  aceasta se realizeaza sub anestezie generala cu
intubatie traheala; (la adult se poate efectua si cu anestezie locala)
*tehnica adoptata poate fi cea clasica cu bisturiul si ansa sau diverse alte tehnici: cu
electrocauterul mono/bipolar, cu radiofrecventa(ablatie/coablatie).
 Indicatiile amigdalectomie:
a. Absolute:
- Complicatii supurative sau nesupurative ale anginelor acute
- Angine acute recidivante la pacienti cu afectiuni valculare cardiace sau convulsii febrile
- Hipertrofia amigdaliana care determina obstructive respiratorie severa, sleep-apneea,
disfagie severa sau tulb cardio-pulmonare
- In scop biopsic in hipertrofia amigdaliana tumorala
b. Relative:
- Angine acute recidivante: >6 episoade in ultimul an sau 4-5 episoade/an in ultimii 2 ani
- Amigdalita cronica cu halitoza, tonsioliti si adenopatii laterocervicale.
- Amigalita cronica sau recidivanta la purtatorul cronic de s.b.h. care nu raspunde la trat cu Ab
active pe germeni secretori de beta-lactamaze.

Contraindicatiile amigdalectomiei:
a. Absolute: coagulopatii, IC decompensate, IH/IR, neoplasm cu alta localizare
b. Relative: anginele acute, bolile infecto-contagioase, TBC, sifilis floric, status menstrual,
sarcina(trim I/II), faringe larg, insuficienta velopalatina, 30 de zile de la diverse
vaccinari(mai ales polio/BCG), DZ, HTA, trat cu anticoag/antiagreg plachetare.

22. Adenoidita cronica

=inflamatia cronica a amigdalei faringiene a lui Luschka

-se intalneste la copii, amigdala faringiana involuand treptat incepand de la pubertate
Etiologie: inf plurimicrobiana, mai ales cu germeni G+
CLINIC:
1. Rinoree anterioara si posterioara mucoasa/ mucopurulenta persistent
2. Halitoza
3. Congestive nazala si faringiana persistent
4. Coexistent unei otite medii si eventual a unei rino-sinuzite !!
Daca se asociaza :
1. Obstructive nazala bilaterala persistenta
2. Respiratie orala
3. Sforait
4. Rinolalie inchisa
----------- ADENOIDITA CRONICA HIPETROFICA : facies adenoidian+paloare+somnolent+deficit
staturo-ponderal!!
DIAG: clinic, bazat pe simptomatologie si examinare-> rinoscopie post/ fibroscopie nazofaringiana
Tuseul rinofaringelui permite DD cu angiofibromul rinofaringelui care este dur si sangera f usor la
atingere.
TRATAMENT: chirurgical -> ADENOIDECTOMIE (sub AG cu IT, dupa diverse tehnici: 1. Clasica(cu ajutorul
chiuretei)/ 2. Cu radiofrecventa (coablatie).
23. Angiofibrom de rinofaringe

-apare mai ales la copii si tineri, predominant la sexul masculine

CLINICE:
1. Obstructive nazala
2. Epistaxisuri anterioare si posterioare repetate(severe)
3. Rinolalie inchisa
4. Rinoree muco-purulenta
5. Otite medii prin compresiune tubara (confuzii cu adenoidita cr hipertrofica)
6. Cefalee
Desi e TB, are evolutie lenta expansiva spre fosele nazale, fosa pterigo-maxilara, endocraniu ->
deformari ale masivului facial, exoftalmie, iar sangerarea poate fi uneori masiva.
Rinoscopia post -> tumora de culoare rosie-violacee sau cenusie, cu suprafata neteda, alteori lobata
asemanatoare vegetatiilor adenoide. La palpare prin tuseu rinofaringian = consistent dura si sangera f
usor.
DIAG:
- Clinic: simpotomatologie + rinoscopie post si tuseul rinofaringelui
- Paraclinic: CT este util pt evaluarea extensiei tumorii, inclusive endocranian, iar angiografie
supraselectiva a ramurilor arterei carotid evid un aspect caract sufficient pt diag (biopsia e
de evitat  risc de hemoragie)
TRATAMENT: chirurgical : ABLATIA TUMORII pe diverse cai de abord. Ligatura ACE este necesara, mai
ales in tumorile mari si medii, pt a preveni hemoragia intraoperatorie imp.
Embolizarea supraselectiva este ultima preoperator in tumorile voluminoase pt a le reduce volumul.

24. Neoplasm de rinofaringe

Fact favor: infectia cu VEB, predispozitia genetic, repartitia geografica(mai frecv in SE Asiei).
Mai frecvente la tineri si adulti, la sexul masculin.
CLINIC: debutul este mult timp insidious, asimptomatic. In momentul debutului apparent clinic tumora
poate fi déjà intr-un stadiu avansat:
1. ADENOPATIC:
- Adenopatie laterocervicala inalta
- Subdigastrica
- Sau spinala anterioara (grupe II,V)  dura, lemnoasa, nedureroasa;
2. OTIC(datorat obstructiei tubare determinate de tumora):
- Hipoacuzie de transmisie unilateral;
- Otite medii unilaterale trenante(seroase, catarale, supurate);
- Vertij;
3. RINOLOGIC:
- Obstructie nazala
- Epistaxisuri recidivante
- Rinoree muco-purulenta unilaterala uneori cu striuri sanguinolente
4. NEUROLOGIC:
- Cefalee tenace
- Paralizie de nervi cranieni-> oculomotorii VI si apoi III si IV(diplopie)
-> ramul motor al nervului V
->nervii ce ies prin gaura rupta posterioara IX,X,XI precum si XII
DIAGNOSTIC:
a. Clinic: rinoscopia post permite observarea tumo cu aspect: vegetant, ulcerat sau infiltrative,
uneori su dezvoltare submucoasa, localizata la debut supratubar sau pe marginea latero-
superioara a cadrului choanal.
b. Paraclinic:
- Biopsia: diag de certitudine
- Panendoscopia: deceleaza o a2a localizare la niv cailor aero-dig sup
- Imagistic: CT(extensia locala si regionala), Rx torace(prez mts pulm), Echo abd(mts hepatice),
scintigrafie osoasa(mts osoase);

TRATAMENT: este reprezentat de radio si chimioterapie!!! In timp ce trat chir e rezervat recidivelor ggl.
I = RT externa
II-IV = Chimio+RT
Prognostic mai bun in formele cu diferentiere redusa care sunt radio- si chimio- sensibile.

25. Neoplasm de orofaringe

Factori fav:
- Consumul de alcool si fumatul asociate isi potenteaza actiunea carcinogenica
- Leziunile preneoplazice: placile de leucoplazie
- Infectia cu HPV;
CLINIC: debut insidios, mult timp asimptomatic, ceea ce face ca prezentarea la medic sa se faca adesea
in stadia avansate.
Indiferent de localizarea initiala, primele simptome pot fi:
1. Disfagia inalta de la simpla senzatie de corp strain, parestezii faringiene, pana la disfagia
moderata sau intensa.
2. Adenopatia submandibulara sau jugulara superioara dura, nedureroasa.
Ulterior apare:
3. Odinofagia (prin suprainf tumorala mai ales in formele ulcerate)
4. Otalgia reflexa
5. Halena fetida
6. Trismus
7. Tulburari ale vorbirii: modif timbre vocal, disartie prin limitarea mobilitatii limbii in cazul localiz
lingual, adenopatii multiple bilateral.
DIAGNOSTIC:
 Clinic: cu exceptia localizarii la baza limbii, toate celellate localizari sunt accesibile
examenului direct bucofaringoscopic. Laringoscopia indirect permite vizualizarea tumorilor
de la baza limbii si evaluarea extensiei inferioare a tumorilor orofaringiene spre hipofaringe,
valecule, vestibule laringian.
 Paraclinic:
- Biopsia: stabileste diagnosticul de certitudine
- Panendoscopia: extensia tumorala sup si inf, respective descopera a2a localiz
- Imagistic: CT cracnio-cervicala si IRM(extensia tumorala)
TRATAMENT: se alege in functie de stadiul tumorii in momentul diag si de forma histopatologica:
I+II= unimodal  fie chirugical, fie RT externa, supravietuirea fiind similara
III+IV= tratament multimodal, combinat  chirurgical si RT externa, eventual radiochimioterapie.
Tratamentul chirurgical= presupune rezectii largi, adesea cu consecinte functionale importante(mai ales
in cazul localizarii la baza limbii) si reconstructia cu lambouri de vecinatate sau musculo-
cutanate(pectoral).
RT locala (brahiterapia) si hipertermia reprezinta modalitati optionale de tratament asociate celui
standard, rezervate recidivelor.

Prognosticul este revervat in stadiile III si IV, recidivele fiind frecvente si suprav redusa.

26.. Polipoza nazala

Polipii reprez formatiuni ce rezulta din degenerare edematoasa a pituitarea meatului mijlociu, a
etmoidului sau a sinusului maxilar cu proliferarea fibroblastilor din substanta fundamental

Etiologia: infectioasa, alergica, tumorala(polipi de insotire a TM), dar se poate asocial si unor afectiuni
(mucoviscidoza, sdr widal)

SIMPTOME:
1. Obstructive nazala uni- sau bilateral partial(initial) sau complete
2. Rinoree sero-mucoasa
3. Rinolalie inchisa
4. Tulburari de miros(hiposmie, anosmie)
Examen clinic -> formatiuni alb-sidefii cu origine uneori evidenta- la nivelul meatului mijlociu, acoperiti
de o mucoasa neteda, fara ulceratii, moi, nedurerosi la atingere.
Polipii sunt:
- Unilaterali (in polipoza inf si tumorala)
- Bilaterali (polipoza alergica)
TRATAMENT: medico-chirurgical:
 ablatia polipilor sub control endoscopic
 tratament antialergic
 tratament antiinfectios

Forme clinice:
1. polipul solitar sinuso-coanal: isi are originea in sinusul maxilar, dar in cursul dezvoltarii ajunge
pana in rinofaringe de multe ori coborand chiar pana in orofaringe, fiind vizibil la
bucofaringoscopie
Clinic:
- obstructive nazala unilateral care in timp devine complete
Tratament: chirugical -> excizia complete a formatiunii care altfel recidiveaza
2. polipoza nazala deformanta (sdr Woakes) apare in copilarie cand scheletul osteocartilaginos nu
este dezvoltat sufficient si determina larginea si inaltarea piramidei nazale.
Tratament: ablatia chirurgicala a polipilor.
27. Corpi straini faringo-esofagieni: manifestari clinice, metode de tratament

CLINIC:
1. disfagie inalta, uneori complete (afagie), alteori cu odinofagie predominant la nivelul la care
corpul strain este inclavat
2. la copilul mic, disfagie complete + sialoree
3. in cazzul corpilor straini voluminosi  compresiune laringiana sau traheala  dispnee+tuse
iritativa
4. aparitia emfizemului subcutanat = semn de gravitate semnificand perforatia peretelui farigian.
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT:
Corpii straini de la nivelul orofaringelui: pot fi vizualizati prin examen clinic direct sau prin laringoscopie
indirect in cazul celor de la nivelul bazei limbii, valecule, sinusuri piriforme.  vor fi extrasi sub control
visual cu ajutorul unor pense adecvate localizarii.
Corpii straini din hipofaringe : vor fi identificati Rx ( prin Rx simple in cazul celor radioopaci sau prin
transit cu substanta de contrast) , precum si prin endoscopii prin intermediul carora se si extrag.
Corpii straini voluminosi, anclavati in peretii hipofaringelui, care nu pot fi extrasi endoscopic, vor fi
indepartati pe care chirurgicala- cervicotomie exploratorie.

28. Formatiuni latero-cervicale ggl

Formatiunile regiunii antero-laterale sunt de obicei determinate de leziuni ganglionare. Distingem:

 adenopatii inflamatorii:
- nespecifice -> observate mai ales la copii, cu ggl mici, elastici, mobili;
- specifice -> 1. Tbc (cu un ggl mai mare, subdigastric, inconjurat de ggl mai mici, pot fistuliza)
2. adenopatia tumorala – primitive- in maladii de sistem (B. Hodgkin, leuc limf) sau –
metastatica- in cancere ale cailor aerodigestive sup cu sediul superior pt cancerul de rinofaringe si
inferior pt hipofaringe.
Data fiind frecventa deosebit de mare a acestor adenopatii metastatice se impune examenul atent
al rino-, hipo- si laringofaringelui, al intregului masiv facial.
Explorarea amanuntita a cailor aerodigestive in prezenta oricarei adenopatii cervicale este o regula
care nu are exceptii.
Mai rar, adenopatiile pot fi determinate de MI, boala ghearelor de pisica, toxoplasmoza.
Alte formatiuni :
1. chistul congenital unilocular (fluctuent, creste lent)
2. tumori de corpuscul carotidian ( nu se mobilizeaza pe vertical), anevrismul arterial (tumora
pulsatila cu ascultatie caracteristica)
3. tumori nervoase ( de nervi X, XI, XII)

29. Formatiuni latero-cervicale neggl.

De obicei sunt localizate, foarte rar difuze. Formatiunile localizate sunt situate fie in partea superioara,
fie in cea inferioara a regiunii anterioare.
In sus  deasupra hioidului formatiunea nu urmeaza miscarile deglutitiei. Ea isi are sediul fie in
regiunea mediana sau paramediana, fie in regiunile laterale in unghiurile anterosuperioare ale
triunghiului cervical anterior.
Formatiuni bine delimitate, localizate median sau paramedian, cu sediul intre hioid si menton sunt
adenopatii inflamatorii (leziuni cutanate ale mentonului, furuncul, infectii dentare) sau tumorale in
cancer de buza inferioara.
In jos  formatiunile localizate apar in momentul deglutitiei. Sunt cele mai numeroase si sunt de origine
tiroidiana. Este vorba de guse nodular chistice sau adenomatoase, bine definite in interiorul glandei, fie
de guse difuze interesand toata glanda sau un singur lob, fie de leziuni inflamatorii a corpului tiroid, de
tiroidite de obicei dureroase la palpare, fie in sfarsit de leziuni congenital a tractusului tireoglos,
formatiuni anatomica reziduala intinsa de la marginea anaterioara a istumului tiroid la osul hioid.
Formatiunile difuze mediene sunt fixe. Se intalnesc in cancere tiroidiene intinse.
Uneori o hipertrofie difuza in partea mijlocie prelaringiana poate fi data de o pericondrita laringiana (de
obicei in faza terminal a unui cancer laringian exteriorizat).
Formatiunile limitate, laterale, sunt situate sub rebordul mandibulei intre menton si unghiul
mandibulei si pot fi:
a. dureroase:
- adenite inflamatorii(lez inf ale gingiei sau limbii)
- adenite TBC – mai ales la copil dupa primoinfectia inalta(amigdaliana)
- submaxilita litiazica- cu aspect de colica salivara si tumefierea dureroasa a glandei ce
regreseaza intre mese.
b. Nedureroase:
- Tumori de glanda submaxilara – intraglandulare cu evolutie prelungita, ce se mobilizeaza in
bloc la palparea cervicala asociata cu tuseul bucal
- Adenopatii canceroase(cancer de buza, limba si orofaringe)

Formatiuni difuze subhiodiene pot fi :

- Inflamatorii ( osteoflegmon perimandibular, flegmon difuz pelvi-bucal)
- Neoplazice (in cancerele pelvibucale sau adenopatii canceroase infiltrante)

30. Laringita acuta (catarala-simpla, benigna)

=inflamatie acuta a mucoasei laringiene, concomitenta sau secundara, determinata de agenti patogeni
banali in cursul unor inflamatii ale arborelui respirator
Etiopatogenie: existent unor factori externi favorizanta ca frigul, umezeala, schimbarile bruste de
temperature, tulburarile vasomotorii ale mucoasei, carentele alimentare vitaminice, starea de oboseala
cat si flora saprofita exisdtenta ce in anumite conditii poate deveni patogena, determina modificari la
nivelul laringelui  hiperemia mucoasei cu transudat, apoi exudat si posibila supraadaugare de miozita
sau artrita crico-aritenoidiana ca si diferite eroziuni ale mucoasei.
SIMPTOMATOLOGIE:
1. jena fonatorie ce merge pana la raguseala, FARA dispnee
2. starea generala NU este afectata
3. pot coexista: rinita, faringita, traheo-bronsita
Laringoscopia  congestive difuza supraglotica si a CV, eventual depozite muco-purulente
Perceperea la palpare  in reg laringiana, a unui emfizem subcutanat poate decela prezenta unui
traumatism cu solutie de continuitate laringo-traheala sau o inf cu anaerobi propagate de la o afectiune
acuta faring-laringiana si tiroidiana
DD: laringita supraglotica, aspirarea unui corp strain, diverse pneumopatii.
TRATAMENT:
 in cazuri simple cu discret process inflamator: regim igieno-dietetic +repaus vocal 3-5 zile,
evitarea mediului poluant, al bauturilor reci/foarte fierbinti, alcoolului, tutunului,
condimentelor
Se vor administra: ceaiuri calde+pisnite locale cu alcool+inhalatii cu solutii tipizate si
aerosoloterapie pt fluidifierea secretiilor+antiinflamatoare
 in cazurile cu inflamatie pronuntata si edem al CV se admin: Ab( Ampicilina, Amoxi,
Cefalosporine II/III) +AINS / uneori, cand edemul e mai important- steroidiene.
Dat fiind similitudinea proceselor inflamatorii cu acelea din alergie, admin unui antihistaminic este
benefica.

31. Clasificare laringite

LARINGITE ACUTE:

1. Laringite acute nespecifice:

 Laringita catarala(simpla, benigna)
 Laringita subglotica(striduroasa/pseudocrupul)
 Epiglotita (supraglotica)
 Laringo-traheo-bronsita acuta a copilului mic
2. Laringite acute specific:
 Din cursul difteriei
 Din cursul scarlatinei
 Din cursul febrei tifoide
 Din cursul gripei

LARINGITE CRONICE:

1. Nespecifice:
 Laringita catarala cronica
 Laringita pseudomixomatoasa (edemul Reincke)
 Laringite pehidermice rosii:
- Cardita pahidermica simpla
- Cardita pahidermica verucoasa
- Ulcerul de contact
- Granuloamele
- Pahidermia interaritenoidiana
 Laringita pahidermica alba:
- Placa de leucoplazie
- Forma exofitica
2. Specifice:
 Tuberculoza laringiana (forma infiltrative ulcerative + forma miliara acuta)
 Lupusul laringelui
 Sifilisul laringelui
 Scleromul laringelui
32. Corpi straini laringo-trageo-bronsici: manif clinice, diag, trat.

CLINIC: dpvd clinic, patrunderea unui corp strain in caile resp poate determina:
1. Tulb respiratorii datorate obstructiei ce pot merge pana la asfixie si moarte
2. Fenomele inflamatorii si infectioase la nivelul corpului strain si sub acesta
3. Fenomele toxice, mai rar prin particule vegetale sau insect
4. Fenomene reflexe ce pot produce SCR
Patrunderea unui corp strain determina un tablou clinic dramatic cu mai multe faze:
a. Faza de debut: aparitia SDR DE PENETRATIE -> acces violent de sufocare, cu respiratie dificila de
tip bradipnee inspiratorie cu cornaj si tiraj, facies cyanotic si inspaimantat, precum si chinte de
tuse explozica, spamodica ce poate uneori expulza corpul strain.
Se mai pot intalni: dureri retrosternale, disfonie variabila, hemoptizie sau sputa sanguinolenta.
Evolutia depinde de sediul corpului strain: daca ramane in laringe sau in tragee simptromatologia se
mentine in forma initial cu eventual agravare datorata edemului si reactiei vagale, iar daca se
anclaveaza intr-o bronhie, sdr de penetratie dispare in 3-4 ore datorita acomodarii mucoasei.
b. Faza secundara: determina o simptomatologie variabila cu localizarea corpului strain
Localizat in laringe  daca nu a determina moartea prin asfixie in prima faza, corpul strain det aceleasi
simptome, dispnee si tuse, disfonie si disfagie. In lipsa tratamentului adecvat, edemul si reactiile de
aparare pot agrava tabloul clinic pana la existus.
La nivelul traheei  corpii straini, de obicei mobili, vor determina o simptomatologie intermitenta,
perioade de acalmie alterand , mai ales noapte cu schimbarea pozitiei, cu crize de dispnee, spasm
laringian, chinte de tuse si uneori dureri retrosternale si disfonie.
Stetoacustic, se percepe zgomot de drapel datorita vehicularii corpului strain intre reg subglotica si
pintenele traheal.
c. Faza tardiva: in cazul nediagnosticarii la timp, in corpi cronici necunoscuti. Se caracterizeaza in
special prin fenomene infectioase secundar, de obicei manif bronho-pulmonare: pneumopatii,
bronhopneumonie acuta, atelectazie, emfizem pulmonar, abcese pulmonare, etc.
DIAGNOSTIC: se bazeaza pe anamneza, cu specificare sdr de penetratie, exam clinic toraco-pulmonar si
ascultatie,ex amen RX-profil cervical, torace fata si profil cu semen Rx directe corpi straini radioopaci
si indirect atelectazie, emfizem, abcese pulmonare, etc., CT, bronhografii cu lipidol pt cei ignorati
precum si bronhoscopia care confirma diag si va permite si gesture terapeutice.
TRATAMENT: consta in extragerea corpului strain in serviciu specializat, sub controlul vederii prin
bronhoscopie, cu pense speciale;
- Abordul se face pe cale bucala sau pe traheostoma
- Dupa extragerea corpului strain se recomanda reevaluare bronhoscopica si
examinare laringoscopica pt a decela un alt corp strain sau fragmente din
primul, precum si inventarierea leziunilor
- Postoperator: supraveghere + Ab+ AINS
- In urgenta:
 Corpii straini voluminosi care se anclaveaza la nivelul laringelui si
determina fenom asfixice acute: manevra Heimlich
 Daca sunt de dimenisuni maim ii si obstrueaza partial faringele det IRA:
traheotomia de urgenta sau coniotomia
 Daca nu determina fen asfixice importante ce necesita traheotomie de
urgenta se directioneaza in servicii specializate dupa calmarea
pacinetului si fenom spastic cu FENOBARBITAL, antiinflamatorii de tip
cortizonic, Ab.
33. Neoplasm laringian (2sub)

Punerea in evident a cancerului laringian se face prin:

1. Laringoscopia indirect si laringoscopia directa folosind laringoscopul rigid si fibroscopul optic
flexibil
2. Miscarile CV se evidentiaza prin stroboscopie si videostroboscopie, paralizia fonatorie sau totala
indicand o leziune infiltrativa
3. Microlaringoscopia are posibilitatea de prelevare de bipsie si trebuie sa urmeze laringoscopiei
indirecte(cu ajutorul ei se practica si interventii chirurgicale)
4. Rx simpla in incidenta antero-post si lateral, in timpul inspirului sau a manevrei Valsalva,
prezinta imaginea ant-post pt examinarea glutei si a sp subglotic si imag lateral pt hipofaringe si
port supraglotica.
5. Laringografia si tomografia in special pt extinderea subglotica si in evidentierea distructiilor
struct laringiene
6. CT-scannerul permite evid extinderilor lez neplazice si prin aceasta selectarea modalitatior
teraputice
7. US este imp mai ales in depistarea mts ggl cervicale
8. RMN
9. BIOPSIA si EXAM HISTOLOGICA cu variantele: extemporanee, biopsie cu ac sau aspiratie

(Caiet): pacientii acuza in f de localizarea la cele 3 etaje :

1. Disfonie (orice disfonie care dureaza >3S trebuie obligatoriu investigate orl)
2. Dispnee
3. Disfagie
4. Adenopatii: supraglotic , subglotic

FORME ANATOMO-CLINICE:
1. Neoplasmul etajului glotic: are punct de plecare in general de la marginea libera a CV si pana la
un plan ce trece prin planseul ventricular.
- Important este studiul mobilitatii CV, extensia unui neoplasm cu aceasta
localizare facandu-se spre aripa tiroidiana lateral, spre CV opusa prin comisura
ant, in spate catre aritenoizi si sinusurile piriforme, in suss pre spatiul
supraglotic si in jos spre spatiul subgllotic.
- Este sarac in vase limfatice de unde se explica si extensia limf exceptional
2. Neoplasmul etajului supraglotic este format din:
a. Neoplasmul vestibular: cuprinde epiglota, benzile ventricular, repliurile ariepiglorice si
aritenoizii;
- Punctual de plecare a acestui neoplasm este frecvent pe fata laringiana a
epiglotei, extensia facandu-se in joss pre glota, in fata si lateral spre loja THE si
spatiul paraglotic si in suss pre valecule si baza limbii
b. Neoplasmul ventricular: situat intre coarda vocala si banda ventriculara
c. Neoplasmul etajului subglotic: localizare rara a neoplasm, in general manifestat prin dispnee
cu extensie spre traheea cervical
Diagnosticul pozitiv se face pe baza:
-anamnezei si simptomatologiei, examenului clinic si metodelor de explorare paraclinica.
DD: cu afectiuni vegetante si ulcerante ale aparatului fonator: laringita edematoasa, scleromul laringian,
polipii laringelui, angioame, schwanoame, etc, papilomul laringian, luesul teriat, tbc laringiana,
pahidermiile albe
TRATAMENT:
LOCALIZARE SUPRAGLOTICA:
I = lasser / chirurgie functionalalaringectomii orizontale supraglotice tip Alonso sau epiglotectomie
Huet, in caz contrar aplicandu-se RT (esec therapeutic -> in primul caz RT si in a2a situatie chirurgie de
salvare=laringectomie totala +/- CHT)
II = chirurgie (laringectomii subtotale supraglotice) + iradiere post-operatorie. (esec -> totalizarea
laringectomiei si CHT)
III+IV = tratament complex, in sandwich : CHT+laringectomie totala+RT +rezolvarea mts ggl prin evidari
ggl radical sau modificate. (esec/recidive -> CHT)
LOCALIZARI GLOTICE:
I = terapie endoscopica prin microchirurgia laringiana cu laser/ tehnici clasice de chirurgie partiala
vertical functionala ca: cordectomie, laringectomie fronto-laterala sau frontal ant, de asemenea posibil
aplicarii RT (esec -> RT/ completarea laringectomiei)
II = exereza endoscopica, microchirurgie cu laser sau metoda chir functionala clasica sub forma
hemilaringectomiei tip Hautant si Gluck Sorenson, sau se opteaza pt RT. (esec -> iradiere/ completare
laringectomie)
III = chirurgie + chirurgie laringiana reconstructive tip crico-hiodopexie Labayle sau dupa caz
laringectomie totala cu evidare ggl radicala si RT postoperatorie.
IV = tratament sandwich -> CHT preop + laringectomie totala cu evidare ggl radical + RT (esec/recidiva
-> CHT si tratament paleativ, symptomatic

34. Othematom

-colectie sanguinolenta la nivelul fosei naviculare unde anatomic pericondrul este mai usor decolabil si
mai fragil
-sectionarea vasculara este produsa mai frecvent la sportive dar si prin accidente iatrogen(acupunctura)
sau domestic
TRATAMENT: incizie in zona decliva + drenaj si pansament compresiv pentru a acola pericondrul la
cartilaj.
El se poate suprainfecta si determina lezini de pericondrita, motiv pt care esti OBLIGATORIU tratamentul
cu Ab si supraveghere atenta.
Negrijat si daca nu s-a suprainfectat(rar) colectia se poate organiza conjunctiv devenind fibroasa,
deformand pavilionul cu aspect de ureche conopidiforma.

35. Otita externa acuta

= dermoepidermita acuta care intereseaza o parte / intreg CAE

-germeni frecvent incriminati : stafilococul, streptococul, piocianicul, proteus, anaerobi
-fact favorizanti: umiditate >80%, diminuarea secretiei ceruminoase sau tratumatisme locale (grataj,
arsuri, betisoare cu vata)
CLINIC:
a. Subiectiv: durere intense ca in furuncul care evolueaza in paroxisme cu iradiere in mandibula si
in regiunea temporal exacerbate de masticatie sau orice atingere locala + hipoacuzie
b. Obietic: infiltratie inflamatorie eritematoasa cu secretie seroasa sau purulenta, detritusuri
epidermice.
TRATAMENT: evolutie spre vindecare in 7 zile; netratata -> complicatii supurative grave, pericondrita, la
distant cronicizari stenozante in formele cicumscrise
- Aspiratii zilnice locale/ chiar de 2 ori pe zi
- Aplicatii de Ab local conform antibiogramei si general Ab active pt stafilococ si
streptococ de genul AMPICLOX 2g/zi
Trebuie retinut ca poate determina complicatii grave: paralizie de facial, meningite, tromboflebite de
sinus lateral,osteomielita a bazei craniului cu o mortalitate de 50% chiar sub antibiotic.

36. Furuncul CAE

=inflamatia circumscrisa a foliculului pilosebaceu, de origine stafilococica, favorizata de traumastime,

leziuni de grataj, diabet
CLINIC:
a. Subiectiv: durere violenta cu evolutie in paroxisme, exacerbate de masticatie si tractiunea
pavilionului auricular
b. Obiectiv: tumefactie dureroasa, eritematoasa, centrata pe un fir de par cu adenopatie
pretragala
El se matureaza in 3-5 zile cand se produce eclozarea lui cu o secretie purulenta cremoasa si diminuarea
durerii.
Netratat +teren deficitar imunitar sau DZ -> complicatie: pericondrita sau adenoflegmon retroauricular
cu pastrarea santului retroauricular (semul Jacques) patognomonic in diferentierea cu o otomastoidita
cu exteriorizare retroauriculara
TRATAMENT:
- incizie+ drenajul colectiei cu pansamente locale cu mesa de drenaj 3-5 zile cu
betadina/acid boric iodoformat
- general: Ab antistafilococica (OXACILIN 2-4 g in functie de fenom locale
associate)

37.Otomicoza

-inflamatia tegum urechii externe produsa de fungi (aspergilus, flavus sau candida albicans)
-fact favorizanti: umezeala, stagnarea apei in conduct, igienta defectoasa
CLINIC:
1. prurit intens
2. otalgie discreta
3. hipoacuzie
Otomicroscopia -> releva o pasla de mecelii de culoare alb-cenusiu, pe o magma formata din epitelii
descuamate zemuide cu miros fetid care lasa dupa aspiratie un tegument intens congestionat.
EXAMENUL SECRETIILOR AURICULARE: obligatoriu!! Deoarece in putine cazuri apare trama de micelii
care pun diagnosticul
TRATAMENT: in exclusivitate local si consta in 2 faze:
1. aspiratie si pansament local cu alcool salicilic sau betadina 1-2 zile
2. unguente cu antifungice : exoderil, clotrimazol, pimafucin, dupa rezultatul antifungigramei.
38. Otita medie (toate- ac, cr, cu timpan inchis si deschis)

Clasificare:
1. otite cu timpan deschis :
- acute = otita supurata acuta
- cornice = otita supurata simpla/ otita supurata cronica propriu-zisa
2. otite cu timpan inchis:
- acute = otita seroasa acuta
- cornice = otita seromucoasa

OTITA SUPURATA ACUTA

-proces inflamator acut al mucoasei UM de etiologie bact (h. influenza, streptococcus pneumonie)
-fact favour: deviatia de sept cu rinita cronica hipertrofica, vegetatii adenoide, traumatismele
timpanului, bolile infecto-contagioase
Exista 4 faze distince simpatomatologic si ca aspect otomicroscopic:
a. faza congestiva:
1. otalgie vie cu character pulsatil cu iradiere in reg temporal sau mastoidiana
2. hipoacue
3. febra 39C
4. timpanul este rosu sumbru cu disparitia elem anatomice (maner ciocan apofiza scurta a
ciocanului) dar in pozitie normal
b. faza colectata : simptomele se accentueaza  timpanul intens congestionat bombeaza in zona
cea mai depresibila unde nu exista decat 2 straturi in structura lui, desupra ligamentelor
maleolare si debordeaza peste ele formand o adevarata punga
c. faza supurata: simptomele se amelioreaza  durerea dispare, dar apare secretia auriculara
purulenta aerate care in timp devine franca.
Otomicroscopic -> dupa aspirarea secretiilor abundente se observa perforatia timpanului in cadranul
antero-inf, zona care este cea mai putin vascularizata si unde s-a produs necroza
d. faza de cicatrizare: sub tratament acuzele se amelioreaza progrsiv, mai persista o hipoacuzie cu
senzatie de ureche infundata care si ea se amelioreaza pana in 3S. Timpanul se inchide iar
congestia se retrage spre manerul ciocanului
TRATAMENT:
a. faza congestiva:
o tratament general: Ab active pe flora mentionata (AMOXICLAV, AUGMENTIN,
KLACID 2G/ZI sau PENICILINA INJ 2-4 ml/zi)
o tratament otologic: decongestionante locale (BORAMID)
o tratament rinologic: vasoC puternic (Rinofug) cu precadere in nara de aceeasi
parte cu otita
b. faza colectata:
o tratament general: idem
o tratament rinologic: idem
o tratament otologic: paracenteza sub microscop care asigura o incizie larga de la
ora 12 la 6 fara a leza lantul osicular, deschide toate fosetele de la nivelul
capului ciocanului, cat si cele 2 zone, atica si antru, separate pe o sectiune
sagitala prin o zona mai ingusta si oferind astfel un drenaj complet.
Momentul de paracenteza e impus de pulsatilitatea timpanului.
Dupa paracenteza se recomanda: pansamente otice cu solutii de Adrenalina din fiolaj pt un drenaj
eficient.
 c. Faza supurata:
o Tratament general si rinologic: idem
o Tratament otologic: aspiratii ale secretiilor si pansamente simple de drenaj cu
solutii de alcool boricat 4% sau Ab conform antibiogramei
d. Faza cicatriciala: se mentine numai drenajul trompei Eustachio prin instilatii nazale.
Evolutia este de 7 zile sun tratament corect, dar pot interveni si complicatii in cazul altor agenti
virulent,def imunitar, trat incomplete -> propagarea inf spre celulele mastoidei = otomastoidita acuta,
labirintite seroase

OTITA SUPURATA CRONICA SIMPLA (MEZOTIMPANALA)

-inflamatie cronica a mucoasei UM
CLINIC:
1. Otoree seromucoasa care evolueaza in pusee de obicei acutizate la puseele de inf rinofaringiene
2. Hipoacuzie de transmisie, care se accentueaza in timp
Aceste acutizari si remisiuni nu se insotesc de complicatii infectioase, motiv pt care este considerate ca
forma benigna de otita cronica.
Otomicroscopie -> dupa indepartarea secretiilor se observa o perforatie mezotimpanala(lasa o zona de
timpan indemn pana la insertia pe cadrul conductului extern). In faza de remisiune, timpanul este
normal colorant alb-sidefiu, dar congestionat in faza de acutizarw
TRATAMENT:
a. Faza de acutizare: aspiratii si pansamente de drenaj zilnice cu Ab conform antibiogramei si pana
la rezultatul bacteriologic cu alcool boricat 4% si obligatoriu instilatii nazale cu vasoC tipizare
(Rinofug, Olinth, Bixtonim)
b. In perioada de ureche uscata: se identifica si se rezolva chirurgical cauza disfunctiei tubare (
deviatie de sept, rinite hipertrofice) si la 2 luni -> TIMPANOPLASTIE

OTITA CRONICA SUPURATA PROPRIU-ZISA (OTOREEA PURULENTA)

-proces inflamator cronic caracterizat prin prezenta unui epiteliu malpighian, migrant, keratinizat,
descuamant
-etiologie exclusive bacteriana
Anatomopatologic: in UM se produce un process de metaplazie cu formarea epileliului malpighian care
clinic apare ca un tesut de granulatie ce profilefereaza formand polipi. Imporant este faptul ca la nivelul
lui este sediul unor procese enzimatice continue indifferent de aspectul clinic si care determina osteita
atat a lantului oscicular cat si a peretilor si explica calea cea mai frecventa de complicatii endocraniene.

Un alt element characteristic: prezenta COLESTEATOMULUI= tumora epidermica produsa prin migrarea
epiteliului din conduct pe lantul oscicular si rasfrangerea incat stratul descuamat revine la interior. Toata
magma de descuamare se strange la interior, colesteatomul se mareste progresiv si se adauga prin
presiunea mecanica la distrugerea peretilor UM sau celulelor mastoidiene.

CLINIC:
1. Otoree fetida
2. Dupa aspirarea secretiilor  perforatie marginala care nu mai lasa nimic din membrane
timpanica fata de cadrul timpanal. Aceasta leziune permite foarte usor migrarea epiteliului din
conduct in UM si formarea colesteatomului care se prezinta ca o masa alb sidefie, moale,
insensibila la palpare, nevascularizata
Otomicroscopic -> elemental care dominca este polipul auricular sesiul cu punct de plecare din zona de
osteita de aspectul unei formatiuni rotunde usor depresibila, nedureroasa, usor sangeranda, de
coloratie rosie, bine delimitate de peretii conductului
3. Hipoacuzie de transmisie, dar poate fi si perfect normal, sunetul transmitandu-se prin
colesteatom
Evolutie: spre o complicatie endocraniana, deci singurul tratament care se impune este cel chirurgical!
TRATAMENT: chirurgical, vizeaza 2 aspecte:
1. Eradicarea proceselor de osteita din UM si mastoid
2. Functional -> redare a auditiei prin refacerea montajului osicular
Acesti 2 timpi pot fi realizati in o singura interventie cand se curate perfect colesteatomul sau in 2 timpi
la un interval de cel putin 6 luni cand exista suspiciunea ca vidarea colesteatomului s-a facut neglijent.
!! Se impune controlul casei la un an de zile pt a surprinde formarea unui colesteatom din resturile
epidermice fiind suficienta pt colesteatomale secundare o insula infima de celule.

OTITA SEROMUCOASA
-epansament lichidian prin process inflamator subacut sau cronic a UM in spatele unui timpan fara
solutie de continuitate.
CLINIC:
a. Subiectiv:
1. Hipoacuzie de transmisie cu scadere de 30 db pe frecventele conversationale, la copil
bilateral, la adult unilateral
2. Cu timpul aceasta devine mixta, antrenand prin lipsa de stimulare si UI in asa zisul process
de labirintizare

Sensul corect de otita seromucoasa acuta poate fi numai la copil in cea ce se numeste otita
congestive care insoteste puseele de adenoidita acuta.
Otomicroscopic -> timpanul este rozat cu disparitia elementelor anatomice, dar in limita normal ca
pozitie fata de insertia pe cadrul timpanal,
Ea dispare spontan la 14 zile de la adenoidectomie, dar necesita o urmarire audiometrica; daca persista
scaderea auditiva se recomanda 3 cure de tratament cu AINS +/- Ab si la persistent simptomelor: aerator
transtimpanic.
La adult: pt catarul acul tubotimpanic este sufficient tratamentul cu PSEUEFEDRINE CENTRALE si
manevre de stimulare a trompei Toynbee, dar obligator de identificat o cauza rinologica a disfunctiei
tubare (deviatie de sept, rinite, polipoze).

Formele cornice edifice diferite aspect otomicroscopice, de la punga de retractile la otita fibroadeziva si
atelectazia urechii.

PUNGA DE RETRACTIE: invaginatie partial sau totala a timpanului secundara unei presiuni negative cat si
prin subtierea structurii fibroase, in urma distrugerii structurii de collagen timpanale prin process
inflamator cronic.
Evolueaza in 4 faze dupa Sade:
1. Stadiul 1 = debutul invaginarii cu orizontalizarea manerului ciocanului
2. Stadiul 2= invaginare pronuntata care poate fi decolabila la Valsalva
3. Stadiul 3= invaginare necontrolabila la microscop cu descuamare
4. Stadiu 4 = evolutie spre colesteatom
TRATAMENTUL: in exclusivitate chirurgical si se aplica la 2 luni dup ace a fost rezolvata cauza rinologica a
disfunctiei tubare: devieti de sept, rinita cronica, polipoza.
Stadiul II -> decolarea transmeatala a fiilmului epidermica de pe lantul osicular si intarirea timpanului
prin grefon pericondrocartilaginos tragal
Stadiul III -> frezarea zidului aticii pt eliberarea fundului pungii de pe peretele intern al casei si lantul
osicular si intarirea timpanului cu grefon pericondrocartilaginos
Stadiul IV- >mastoidectomie urmata de decolarea timpanului cu intarirea prin grefon
pericondrocartilaginos tragal

OTITA FIBROADEZIVA: process sechelar caract prin retractia partial sau totala a timpanului, coalescenta
mucoasei de la fata interna a timpanului in urma unui process initial inflamator apoi fibros ireversibil , la
care se adauga liza osiculara sau colesteatom
TRATAMENT: identice cu ele din Sade IV.

39.Complicatii otite si otomastoidite (endocraniene,paralizie facial, exterior)

Complicatiile otitelor medii suppurate propriu-zise pot fi impartite dupa locul de producere a efractiei
prin osteita de vecinatate si liza osoasa:
 La nivelui urechii medii: labirintita, paralizia de facial;
 La nivelul mastoidei:
- Exocraniene: otomastoidita exteriorizata
- Endocraniene: meningita otogena, tromboflebita de sinus lateral,
empiemul epidural, abcesul cerebral, abcesul cerebelos, hidrocefalia
otogena, sindroamele Bergman.
Otomastoidita exteriorizata: reprezinta cea mai frecventa complicatie a inflamatiei UM, prin osteita
corticalei externe a mastoidei si imbraca diferite forme clinice dupa difuzia puroiului.
CLINIC:
1. process infectios sever cu stare generala alterata
2. hiperleucocitoza cu VSH crescut
3. otalgie pulsatila
4. otoree
5. durere la presiunea mastoidei
6. in forma retroauriculara, tegumentele retroauriculare capata aspect inflamator cu decolarea
pavilionului urechii
Otomicroscopic -> dupa aspirarea secretiilor fetide, aspectul este tipic din forma de otita, cu timpan
congestionat ingrosat, perforatie marginala cu sau fara colesteatom.
Acest process trebuie diferentiat de:
a. furunculul CAE sau otita externa cu adenoflegmon retroauricular, in care elemental definitoriu
este pastrarea santului retroauricular (semn Jack)
b. parotidita (disparitia santului retromandibular)
c. limfadenita cervicala(tumefactie cervicala fara modificari de timpan)
Examenul Rx in pozitia Schuller confirma zone de osteoliza si osteonecroza. Fistulizarea externa se
produce in diferite moduri, cum ar fi:
 fistulizare spre reg occipital
 fistulizare spre zona retroauriculara
  fistulizare spre varful mastoidei cu fuzare spre muschiul sternocleidomastoidian
determinand torticolis sau spre burta posterioara a muschiului digastricc
determinand trismus pluss tumefactia dureroasa inflamatorie clasica in regiunea
cervicala superioara sau mandibulara
 fistulizare spre zona temporo-zigomatica, in special la copii, determinand edemul
hemifaciesului
 fistulizare in CAE, postero-sup sub forma fistulei Gelle
TRATAMENT: mastoidectomie, cand consideram ca leziunile au determinat process de osteita
mastoidiana si au aparut complicatii locale tip fistulizare, paralizie nerv facial sau cele endocraniene.

PARALIZIA DE NERV FACIAL

Nv facial= nv mixt, avand o component motorie, una senzitiva, una senzoriala si una autonom vegetative
Paralizia de nerv facial poate fi de natura central/periferica.
a. Lezarea facialului motor -> determina modif ale motilitatii muschilor mimicii cu pareza si
paralizie motor.
Se poate observa la inspectie sub forma asimetriei faciale si a tulburarilor de motilitate a muschilor
mimici, cu disfunctii fonatorii,masticatorii, de deglutitie, cu hipotonie sau atonie muscular, absenta
reflexului cornean, absenta reflexului stapedian obiectivat prin impedancemetrie.
Este necesara testarea excitabilitatii nervului (test Hilger) ce arata tipul de conductibilitate a
nervului si starea placii motorii si a fibrelor muscular. Inreg se face sub forma electromiografiei.
Lezarea nervului facial motor poate fi :
- Genetica: sdr Moebius si Melkerson-Rosenthal
- Traumatica
- Chirurgicala: otologica, cofochirurgie, neurochirurgie, chirurgia parotidei
- Inflamatorie(cea mai frecventa complicatie a otitei medii acute si
cornice)
- Tumorala(neurinom facial, tumora glomica jugulara, tumori parotidiene)
- Idiopatica : paralizie facial esentiala (boala Charles Bell)
b. Lezarea intermediarului Wrisberg cuprinde:
 Afectarea facialului senzitiv ce este de tip:
- Iritativ -> determinand nevralgia otica sub forma de otodinie, otalgie
reflexa si otonevralgia;
- Distructiv -> manifestata prin anestezia zonei Ramsey Hunt;
 Afectarea sistemului sensorial guezic al facialului prin tulburari lingual ce se
exploreaza prin chimiogustmetria Bornstein(sensorial) si electrogustmetria
Krarup (neurosenzorial)
 Afectarea sistemului autonom vegetativ secretor al facialului. Se manifest ape
axul petros vidian lacrimal sip e axul chordal submandibular.
Evaluarea se face prin:
1. Testul Schirmer(dacriometria) ->sediul leziunii supra sau subgeniculate
2. Testul Blatt(sialometria) -> leziunea poate fi supra sau subchordala
Clinic, diferenta intre o paralizie periferica si central este data de faptul ca in cea central predominant
este pe facialul inferior, fara semnul Charles Bell.
TRATAMENTUL este variabil in functie de cauza:
 In otita medie supurata acuta: antibioterapie masiva + miringotomie larga
 In otita medie supurata cronica : mastoidectomie cu ablatia zonei osteitice, a
colesteatomului cu decompresiune a nv din apeductul lui Fallope de la patrunderea in
urechea medie pana la gaura stilomastoidiana.
 +trat general cu AINS, Ab, Vitamine, vasoD in cocktail perfuzabil
Esec therapeutic -> neurogrefa de facial, in general cu nerv mare auricular.