Care sânt principiile de bază ale participării la alegeri? Cine are dreptul de a alege?

Cetăţenii Republicii Moldova participă la alegeri în baza La scrutin participă toţi cetăţenii Republicii Moldova care au
votului universal, egal, direct, secret și liber exprimat. vârsta de 18 ani împliniţi, inclusiv în ziua alegerilor, excepţie
făcând cei puși sub interdicţie în modul stabilit de lege.
Sufragiul universal – cetăţenii RM au dreptul să aleagă și să
fie aleși fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, Nu au dreptul să aleagă persoanele:
limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau
 care nu sunt cetăţeni ai RM sau nu au atins
origine socială.
vârsta de 18 ani;
Egal – fiecare alegător are un singur vot. Fiecare vot are  persoanele care sunt recunoscute incapabile
putere juridică egală. prin hotărârea definitivă a instanţei de judecată.
La alegerile locale nu pot participă:
Direct – alegătorul își exprimă opţiunea direct și nu prin
-militarii în termen;
reprezentant. Votarea în locul altei persoane este interzisă
-alegătorii care nu domiciliază pe teritoriul
categoric
localităţii respective.
Secret – votul exprimat la alegeri și/sau referendumuri este
secret,ceea ce urmează să excludă orice posibilitate de a vicia
voinţa alegătorului.

Liber – nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra

alegătorului pentru a-l forţa să voteze sau să nu voteze,
precum și pentru a-l determina să nu-și exprime independent
voinţa sa.
 Ce tipuri de alegeri se organizează în
Republica Moldova?
Ce reprezintă dreptul electoral?
În republica Moldova există următoarele
categorii de alegeri: Dreptul Electoral este o subramurǎ a Dreptului
 parlamentare – alegerea deputaţilor – Constitutional, format din totalitateanormelor juridice
reprezentanţii poporului în organul care reglementeazǎ organizarea şi functionarea
legislativ suprem al ţării; alegerilor precum şi stabilirearezultatelor acestora
 locale – alegerea reprezentanţilor
Componentǎ esentialǎ a Dreptului Electoral este
cetăţenilor în organele administraţiei
studierea drepturilor electorale alecetǎtenilor. Existǎ
publice locale (primarii
douǎ drepturi) dreptul de vot şi dreptul de a fi
orașelor/municipiilor, satelor/comunelor
ales. Dreptul de vot a reprezentat o cucerire târzie
și consilierii raionali,
a umanitǎtii şi in istorie el a fost supus multor
orășenești/municipali și ai consiliilor
restrângeri numite censuri (censum - impozit pe
sătești);
avere). Inițial censul (restrângerea dreptului de vot)
 prezidenţiale – Președintele Republicii
era in funcție de mǎrimea impozitelor plǎtite statului.
Moldova este ales prin vot secret de către
Parlament, 2/3 din voturile celor 101
deputaţi.
Cînd au loc alegerile şi cum se stabileşte ziua alegerilor?
Alegerile se desfășoară pe parcursul unei singure zile, de
obicei duminică sau în oricare altă zi fixată, pe teritoriul
întregii ţări sau al localităţii respective. Data alegerilor
parlamentare, alegerilor locale și alegerilor anticipate,
referendumului republican este fi xată prin hotărârea
Parlamentului cu cel puţin 60 de zile înaintea alegerilor. Data
alegerilor parţiale și referendumurilor locale este fixată în
aceleași termene, dar prin hotărârea CEC.
Cine organizează şi desfăşoară alegeri în ţara noastră?
Pentru organizarea și desfășurarea alegerilor sunt constituite:
 Comisia electorală centrală;
 consiliile electorale de circumscripţie;
 birourile electorale ale secţiilor de votare.
Comisia electorală centrală (CEC) – instituţie de stat cu
activitate permanentă, care este constituită pentru realizarea
politicii electorale, organizarea și desfășurarea alegerilor.
CEC este constituită din 9 membri: un membru este desemnat
de către Preşedintele Republicii Moldova, 8 membri – de
către fracţiunile parlamentare, proporţional numărului de
mandate obţinute. Aceștia aleg președintele, vice-președintele
și secretarul CEC.
Consiliile electorale de circumscripţie – organe electorale
constituite cu cel puţin 50 de zile înainte de alegeri de către
CEC. Consiliul dirijează procesul electoral la nivelul
circumscripţiilor. Din componenţa acestuia face parte un
număr impar de membri – nu mai puţin de șapte și nu mai
mult de unsprezece. Pentru alegerile parlamentare,
referendumurile republicane și alegerile generale locale doi
candidaţi pentru consiliul electoral de circumscripţie Sunt
propuși de tribunale, alţi doi – de consiliile locale de nivelul
doi (raion, municipiu).
 Pentru buna desfășurarea a votării și numărarea
voturilor circumscripţiile electorale sunt divizate în
secţii de votare. În funcţie de numărul acestora,
consiliile electorale de circumscripţie formează
birourile electorale ale secţiilor de votare,cu cel
puţin 25 de zile înainte de alegeri. Acestea Sunt
compuse dintr-un număr impar de membri – nu mai
puţin de cinci și nu mai mult de unsprezece.
Candidaţii pentru birourile electorale sunt propuși de
consiliile locale și partidele politice cu reprezentanţă
în Parlament.
Ce reprezintă agitaţia electorală?
Cetăţenilor Republicii Moldova, partidelor şi altor organizaţii
social-politice, blocurilor electorale, candidaţilor şi
persoanelor de încredere ale candidaţilor li se oferă dreptul de
a supune discuţiilor libere şi sub toate aspectele programele
electorale ale concurenţilor electorali, calităţile politice,
profesionale şi personale ale acestora, precum şi de a face
agitaţie în favoarea sau în defavoarea candidaţilor în cadrul
adunărilor, mitingurilor, întîlnirilor cu alegătorii, prin
intermediul mijloacelor de informare în masă sau altor forme
de comunicare ce exclud încălcarea ordinii publice şi
normelor etice
Instituţiile publice ale audiovizualului acordă gratuit
concurenţilor electorali timp de antenă pentru dezbateri
publice în perioada campaniei electorale în limitele stabilite
de Comisia Electorală Centrală. Pentru publicitate electorală
contra plată, fiecărui concurent electoral i se acordă timp de
antenă ce nu va depăşi 2 ore pe întreaga perioadă a campaniei
electorale, inclusiv nu mai mult de 2 minute pe zi la fiecare
instituţie.