Şirul numerelor Fibonacci

Introducere.
În Matematică există o infinitate de șiruri de numere, care au la bază o formulă,
pe baza căreia se generează elementele șirului. De exemplu șirul de numere prime:
„2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29, 31, 37, 41, 43, 47, 53, 59, 61, 67,… 97, 101,
103,…2n+1,…2n+1” este format din numere care se împart exact doar la 1 și la ele
însele. Sau șirul de numere pare naturale: „2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22…n” a
cărui elemente se împart exact la doi ( n=2p). Sau șirul de numere formate din puteri
ale lui 3: „3, 9, 27, 81, 243, 729, 2187…” care mai poate fi scris și „31, 32, 33, 34, 35,
36, 37, 38, 39,…”.
Printre infinitatea de șiruri existente în lumea matematicii, italianul Leonardo
of Pisa, cunoscut și sub numele de Fibonacci, a descoperit un șir de numere
extraordinar de interesant: „0, 1,1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144, 233, 377, 610,
987, 1597…”. Formula pe baza căruia se obține acest șir este una foarte simplă:
Fi=Fi-1+Fi-2.
Primele două elemente ale șirului sunt 0 și 1, iar al treilea element se obține
aduându-le pe primele două: 0+1 = 1. Al patrulea se obține aduându-le pe al treilea
cu al doilea (2+1=3). Al cincilea se obține aduându-le pe al patrulea cu al treilea
(3+2=5), și tot așa, până la infinit. În figura de mai jos puteți observa mai bine cum
se obțin elementele șirului, prin adunarea celor două care le preced.
Primul lucru interesant care se observă în acest șir este că dacă împărțim un element
al Șirului Fibonacci la precedentul său obținem rezultatul 1,61803. Acest lucru este
valabil de la 14-lea element în sus (233:144=1,61803, 377:233=1,61803, etc.),
indiferent cât de mare a fi acel număr din șir. În figura de mai sus puteți observa mai
bine cum se obține acest rezultat de 1,61083.
Acest număr a fost denumit φ (phi) fiind considerat încă din antichitate raportul de
aur sau numărul de aur, datorită întâlnirii frecvente a acestui raport în lumea care ne
înconjoară. Se află în raportul de aur oricare două numere care îndeplinesc condiția
de mai jos:

Șirul lui Fibonacci poate fi reprezentat și geometric într-o multitudine de feluri.

Mai jos puteți vedea o reprezentare geometrică simplă, ușor de înțeles chiar și pentru
cei mai puțin familiari cu legile matematicii.
Am desenat un dreptunghi cu lungimea de 55 cm și lăținea de 34 cm. În interiorul
acestuia desenăm un pătrat care să aibe latura exact cât lățimea (de 34 de cm). În
acest moment s-au format două figuri mai mici: un pătrat cu latura de 34 de cm și un
dreptunghi cu lungimea de 34 de cm și lățimea de 21 cm (55-34). Repetăm procedeul
și desenăm iarăși un pătrat în dreptunghiul mic abia format. De data această pătratul
va avea ca latură 21 cm. În acest moment pe lângă acest nou pătrat a apărut și un alt
dreptunghi și mai mic cu lungimea de 21 cm și lățimea de 13 cm (34-21). Repetăm
procedeul și vom obține alt pătrat cu latura de 13 cm și un dreptunghi și mai mic cu
lungimea de 13 cm și lățimea de 8 cm. Și tot așa până când ajungem să desenăm
ultimul pătrat care va avea latura exact de 1 cm și care va forma în celaltă parte tot un
pătrat de 1 cm.

După cum observați dimensiunile geometrice ale acestui dreptunghi sunt exact
elementele Șirului lui Fibonacci. Dacă am desena un arc de cerc din pătratul cel mai
mic și l-am continua prin celălalt mai mare, și apoi prin următorul și tot așa, am
obține o spirală.
 Dacă am încadra acest dreptunghi cu latura de 55 cm într-unul și mai mare cu
latura de 89 cm, iar pe acesta de 89 cm într-unul de 144 cm, și tot așa, atunci spirala
obținută ar fi din ce în ce mai mare, dar ar urmări exact aceeași formulă.

NUMERELE LUI FIBONACCI ȘI PROPORȚIA DE AUR

Aplicaţiile numărului de aur, de fapt ale raportului ca atare, se regăsesc la

punerea în proporţie a lucrărilor în arhitectură, picture, sculptură, estetică şi artă în
general, ceea ce confirmă interesul manifestat de-a lungul timpului pentru acest
număr. Proporţia divină a condus la construirea Dreptunghiului de aur, în care
raportul laturilor este egal cu numărul de aur. Acest tip de dreptungi este considerat
ca fiind deosebit de esthetic şi ca urmare a fost şi este utilizat în arhiteczură şi artă.
 Spre exemolu se consideră că faţa Giocondei lui da Vinci se încadrează într-un
astfel de dreptunghi, iar în construcţia Parthenonului din Atena se regăsesc cel puţin
două astfel de dreptunghiuri.

Există și miturile despre piramidele și mormintele egiptene ce au fost construite

cu ajutorul Proporției de Aur. Papirusul Ahmes Egiptului oferă detalii de construire a
Marii Piramide de la Gizeh în 4700 î.Hr. cu proporții în conformitate cu un ”raport
sacru”. Despre secretul piramidelor s’a scris enorm, observându’se că axul culoarului
este centrat pe steaua polară din epoca respectivă cu mare exactitate: 4 minute a
unghiului făcut în raport cu steaua ”Alfa” a Dragonului reprezentând nordul
geografic, iar cele 4 unghiuri ale bazei sunt îndreptate spre nord, est, sud și vest cu
aceeași corectitudine.

Înălțimea piramidei înmulțită cu un miliard reprezintă distanșa Pământ-Soare

(150 milioane Km). Perimetrul bazei împărșit la înălțime da ”2 Pi”, dublul lui 3,14,
ceea ce s’a putut verifica abia dupa 1670 de Leibnitz.
 Se crede că lucrarea Muzică pentru instrumente de coarde, percuţie şi celestă, a
lui Bèla Bártok a fost structurată utilizând numerele Fibonacci. Viitorul şi nevoia de
cunoaştere şi înţelegere a oamenilor s-ar putea să confere acestor numere unice, noi
aplicaţii şi interpretări, ajungând poate chiar şi pe terenul incert al fenomenelor
paranormale.

Numerele lui Fibonacci apar peste tot în natură, pornind de la aranjamentul

frunzelor, de la șabloanele petalelor unei flori și ajungand la falangele mâinii umane,
de la zile de naștere și până la zidurile Piramidelor.
Se spune că există o legatură între creșterea naturală a plantelor și Numărul de
Aur: proporția tainică a acestui număr, reprezentată fie în triunghiul de aur (isoscel)
al lui Pitagora, în Elipsa de Aur din tradiția hindusă sau în Spirala de Aur care, prin
șirul lui Fibonacci, se demonstrează păstrând proportia de 1,618.
Numerele Fibonacci în natură
Secvenţa Fibonacci apare în structurile biologice, cum ar fi dispunerea ramurilor
copacilor, aşezarea frunzelor în jurul tulpinii plantelor, spiralele cochiliilor,
aranjamentulunui con de brad, desfăşurarea ramurilor unei ferigi, aspectul unui
ananas, etc. S’a avansat ideea că toate acestea pot fi în parte înţelese ca expresie a
unor constrângeri algebrice specifice sistemelor libere.
Se spune deseori că aranjamentele florale asemănătoare florii soarelui au 55 de
spirale într’o direcţie şi 89 în cealaltă (55 şi 89 suntnumere adiacente din şirul
Fibonacci), lucru valabil pentru inflorescenţele din stratul exterior şi care sunt cele
mai vizibile. De asemenea, numărul de petale al multor flori face parte din secvenţă.

De exemplu crinii şi irişii au 3 petale, pintenul cocoşului are 5, nemţişorii au 8

petale, gălbenelele au 13, ochiul boului poate avea 21, în timp ce margaretele pot
avea 34, 55 sau chiar 89 de petale. Dacă se priveşte o plantă de sus în jos se observă
că frunzele sale sunt astfel dispuse încât cele de deasupra nu le obturează pe cele de
dedesubt. În acest fel fiecare frunză primeşte suficientă lumină solară şi permite apei
de ploaie să alunece către tulpină şi să fie dirijată spre rădăcină – o altă armonie a
naturii înconcordanţă cu secvenţa lui Fibonacci.
Dreptunghiuri şi spirale Fibonacci
Pornind de la două mici pătrate alăturate, cu laturile egale cu unitatea 1,se poate
desena deasupra lor un altul cu latura 2 =(1+1). În continuare se poate alipi un alt
pătrat cu latura 3, iar dedesubt unul cu latura 5, ş.a.m.d. Se obţine astfel o dispunere a
numerelor Fibonacci într’un set de pătrate şi dreptunghiuri, acestea din urmă având ca
lungime alaturilor două numere Fibonacci consecutive.
 Proporția de Aur este peste tot, dar nicăieri nu este la fel de impresionantă și la
fel de importantă decât cea ce descoperim în corpul uman, mai important ca ADN-ul
nostru.
1. Fiecare ciclu al moleculei de ADN măsoară 34 angstromi lungime și 21 de
angstromi lățime.

Precum știm deja, 34 și 21 sunt numere Fibonacci, așa cum s-a menționat mai
sus, 34/21 este în raport cu Phi = 1.619.
 Jean-Claude Perez sugerează din 1991 că există o legătură puternică între ADN
și raportul de aur, același lucru spunând și în 1997, în cartea sa ”l’ADN décrypté”. În
această lucrare, el arată că proporțiile relative ale nucleotidelor în secvențele de
codificare ADN, cum ar fi genele sau șiruri de caractere ARN sunt guvernate de
anumite seturi de numere Fibonacci și Lucas. Această descoperire a fost validată în
special pe toate testele cunoscute HIV și SIV (virusul imunodeficienței Simian)
retrovirusuri de gene întregi, efectuate de profesorul Luc Montagnier (descoperitorul
virusului HIV), care a numit descoperirea un ”supracod al ADN-ului”.
2. Dacă împărțim intervalul 0°C – 100°C –
corespunzător punctului de solidificare, respectiv punctului
de fierbere a apei – în secțiunea de aur, obținem valoarea de
aproximativ 38,1°C, aceasta fiind temperatura organelor
interne din corp, cu alte cuvinte temperatura la care se află
apa în interiorul unui organism uman viu.
3. multe dintre amprentele umane apar curbe
asemănătoare spiralei logaritmice, de unde și metafora
deseori vehiculată referitoare la secțiunea de aur ca fiind
”semnătura a lui Dumnezeu în creație”.
4. Secțiune de aur se regăsește în activitatea inimii, în
raportul dintre presiunea sistolică și cea diastolică a sângelui,
care este apropiat de 1,61.
5. Ciclurile undelor înregistrate electrocardiografic ascund, se pare, si ele numărul
de aur. Electrocardiograma reprezintă înregistrarea grafică a activității electrice a
inimii, diferențele de potențial genereate de miocard ajungând la suprafața corpului,
unde pot fi masurate cu ajutorul unor electrozi plasati la suprafata pielii. În starea de
repaus, membrana celulelor miocardului este polarizată electric pozitiv la exterior și
negativ în interiorul celulelor. Prin depolarizare se înțelege inversarea încărcării
electrice a membranei (datorată unor schimburi ionice), însoțită de apariția așa-
numitelor potențiale de acțiune (mușchiul se contractă).
6. Numărul de aur este considerat ca o adevărată ”mască” a frumuseții, aplicată
pentru chipuri din toate timpurile, de la Nefertiti, la actrițele de succes ale zilelor
noastre. Câteva exemple în care se regăsește secțiunea de aur sunt raporturile dintre:
lungimea și lățimea feței distanța dintre buze și linia unde sprâncenele se întâlnesc, și
lungimea nasului lungimea gurii și lățimea nasului
distanța dintre pupile și distanța dintre sprâncen.