35,1&,3,,/((&2120,(,





1.1 CUM ADOPTĂ INDIVIZII DECIZII
1.2

Raritate Natura limitată a resurselor societăĠii.

Aúa cum o familie nu poate oferi fiecărui membru tot ceea ce el îúi doreúte,
nici o societate (ca întreg) nu poate oferi fiecărui individ cel mai înalt
standard de viaĠă la care el poate să aspire.

Economia Studiază alegerile pe care le fac oamenii úi

acĠiunile pe care ei le întreprind pentru a da
cea mai bună utilizare resurselor rare,
urmărind satisfacerea intereselor lor.

Principiile economiei se grupează în trei clase:

Cum decid indivizii;

Cum interacĠionează indivizii în cadrul societăĠii;
Cum funcĠionează economia ca un întreg.

Principiul 1: Indivizii se confruntă cu renunĠări

(„Nu există prânz gratuit”)

Un student trebuie să decidă cum să-úi împartă timpul de studiu între diferite
materii.

O familie trebuie să decidă cum alocă venitul gospodăriei.

Indivizii grupaĠi în societate se confruntă cu diferite compromisuri/renunĠări

(de exemplu, apărare naĠională vs. bunuri de consum; reglementări pentru
protecĠia mediului vs. reducerea veniturilor proprietarilor firmelor,
reducerea veniturilor lucrătorilor; eficienĠă vs. echitate).

Cu cât o societate alocă mai multe resurse pentru apărare naĠională, cu atât
mai puĠine resurse pot fi alocate pentru creúterea standardului de viaĠă.

Pagina 1 din 53
Principiile economiei

Legile care obligă firmele să diminueze poluarea cresc costurile de

producĠie pentru bunurile úi serviciile oferite de firme.

EficienĠă Capacitatea unei societăĠi de a obĠine cât mai

mult posibil din resursele rare de care dispune.
Echitate Capacitatea unei societăĠi de a distribui
prosperitatea economică, într-un mod echitabil,
între membrii ei.

Unele politici, cum sunt cele care se referă la asistenĠa socială sau la ajutorul
de úomaj, încearcă să ajute pe acei membri ai societăĠii care au performanĠe
economice mai mici úi/sau nu se pot descurca singuri. Alte politici, cum
sunt cele care se referă la impozitarea venitului, cer membrilor societăĠii
care au succes financiar să contribuie mai mult decât alĠi membri ai
societăĠii (care au un succes financiar mai mic) la susĠinerea guvernului.
Deúi aceste politici au calitatea de a realiza o echitate mai mare, ele au un
cost sub forma reducerii eficienĠei.
Cunoaúterea faptului că indivizii se confruntă cu renunĠări/compromisuri nu
este suficientă pentru a úti ce decizii adoptă sau ar trebui să adopte indivizii.
Totuúi, dacă oamenii iau în considerare compromisurile/renunĠările pe care
le presupun deciziile lor de-a lungul vieĠii, creúte probabilitatea de a lua
decizii bune (analizarea compromisurilor înseamnă, de fapt, analizarea
opĠiunilor disponibile).

Principiul 2: Costul unui lucru este dat de valoarea altui lucru

la care se renunĠă pentru a-l obĠine

Adoptarea deciziilor necesită compararea costurilor úi a beneficiilor acĠiunilor

în desfăúurare. Totodată, costul unei acĠiuni ar putea să nu fie atât de evident
cum pare la o primă vedere.

Cost de oportunitate Valoarea úanselor sacrificate ca urmare a

deciziei de a folosi resursele disponibile
într-un mod úi nu în altul.

Principiul 3: Indivizii raĠionali decid pe baza analizei marginale

În viaĠa de zi cu zi, deciziile ocolesc situaĠiile extreme.

Schimbări marginale Mici ajustări ale unui plan în curs de desfăúurare.

Pagina 2 din 53
 Microeconomie

Indivizii úi firmele pot adopta decizii mai bune pe baza analizei marginale.
Un decident raĠional se angajează într-o acĠiune dacă úi numai dacă
beneficiul marginal generat de acĠiunea respectivă este mai mare decât
costul ei marginal.

Principiul 4: Indivizii răspund la stimulente

Deoarece oamenii decid comparând costurile úi beneficiile deciziilor lor,

comportamentul indivizilor se poate schimba atunci când se modifică
beneficiile sau costurile. Altfel spus, indivizii răspund la stimulente.

Politicile publice afectează costurile úi beneficiile pe care le implică

acĠiunile indivizilor úi, de aceea, ele influenĠează comportamentul
oamenilor. De exemplu, impunerea unei taxe asupra benzinei încurajează
oamenii să folosească maúini cu litraj mic (un consum mai mic de benzină).
De asemenea, taxele mari asupra benzinei încurajează indivizii să folosească
în mai mare măsură mijloacele de transport în comun, comparativ cu
folosirea autoturismelor proprii sau să se mute cu locuinĠa mai aproape de
locul de muncă.

Atunci când decidenĠii în politica publică ignoră sau nu reuúesc să înĠeleagă

modul în care politicile lor afectează stimulentele, ei obĠin rezultate departe
de cele dorite.

Exemplu: LegislaĠia privind circulaĠia autovehiculelor pe drumurile publice

obligă producătorii de autoturisme să doteze maúinile cu diferite dispozitive
de siguranĠă, între care centurile de siguranĠă pentru pasageri.

Efectul direct al acestei legislaĠii este evident: în toate autoturismele există

centuri de siguranĠă, mai mulĠi pasageri folosesc centura de siguranĠă úi
astfel creúte probabilitatea de supravieĠuire a lor în caz de accident. Altfel
spus: Centura de siguranĠă salvează vieĠi.

Dar,

Oamenii îúi schimbă comportamentul ca răspuns la stimulentul care îi

priveúte. Comportamentul relevant este viteza úi atenĠia cu care sunt
conduse autovehiculele. Conducerea autovehiculului cu viteză redusă úi cu
atenĠie crescută este costisitoare, deoarece consumă timpul úi energia
conducătorului auto.

Pagina 3 din 53
Principiile economiei

Atunci când decide cât de sigur să circule, indivizii raĠionali compară

beneficiul marginal generat de siguranĠă úi costul marginal al siguranĠei. În
acest fel se explică de ce oamenii circulă cu viteză mai mică atunci când
úoselele sunt acoperite cu gheaĠă sau zăpadă, decât atunci când úoselele sunt
curate.

Centura de siguranĠă reduce costurile accidentelor pentru úoferi, deoarece

purtarea ei reduce probabilitatea decesului sau a vătămărilor grave în urma
unui accident. Prin urmare, centura de siguranĠă reduce beneficiul generat de
conducerea autoturismului cu viteză mică úi cu atenĠie ridicată. În
consecinĠă, rezultatul final este creúterea numărului de accidente, o scădere
mică a numărului de úoferi decedaĠi úi o creútere a numărului de pietoni úi
bicicliúti accidentaĠi.

LecĠie:

Pentru analizarea oricărei politici publice trebuie luate în considerare nu

numai efectele ei directe, dar úi efectele ei indirecte, care sunt generate de
alterarea stimulentelor. Dacă o decizie de politică publică afectează
stimulentele, oamenii îúi schimbă comportamentul.

1.2 CUM INTERACğIONEAZĂ INDIVIZII

Principiul 5: În urma schimbului voluntar, fiecare participant

la schimb poate să fie mai bine situat

Examplul 1: ConcurenĠa între firmele din Ungaria úi firmele din România

Este adevărat, multe firme din Ungaria oferă produse alimentare similare cu
cele oferite de firmele din România.

Dar,

ComerĠul dintre România úi Ungaria nu este o întrecere sportivă în care o

echipă pierde úi alta câútigă. Dimpotrivă, comerĠul între două Ġări face ca
fiecare Ġară să câútige.

Pagina 4 din 53
 Microeconomie

Examplul 2: Ce afectează liberul schimb propria voastră famile

Când un membru al familiei tale caută un loc de muncă, el intră în
competiĠie cu membrii altor familii care, la rândul lor, caută un loc de
muncă. De asemenea, familiile intră în competiĠie úi atunci când merg la
cumpărături – fiecare familie vrea să cumpere cele mai bune produse úi
servicii, cu cele mai mici preĠuri posibile.
Dar,
În ciuda acestei concurenĠe, familia ta nu ar fi mai bine situată dacă s-ar
izola de celelalte familii din societate. Dacă s-ar izola, o familie ar trebui să
consume doar ceea ce produce singură – de la îmbrăcăminte, până la
locuinĠă úi spectacole de divertisment sau filme.
Orice familie are mai mult de câútigat folosindu-úi abilitatea de a schimba
cu alĠi membri ai societăĠii bunuri úi servicii.
Schimbul (comerĠul) permite fiecărui individ să se specializeze în activitatea
pe care o poate desfăúura cel mai bine. Intrând în relaĠii de schimb, oamenii
pot cumpăra o varietate mai mare de bunuri úi servicii cu costuri mai mici.

LecĠii:

ȭ ğările, ca úi familiile, câútigă atunci când îúi folosesc abilitatea de a

intra în relaĠii de schimb;
ȭ Schimbul (comerĠul) permite Ġărilor să se specializeze în activităĠile
pe care le desfăúoară cel mai bine úi le permite să se bucure de o
varietate mai mare de bunuri úi servicii;
ȭ Maghiarii, ca úi germanii sau egiptenii sunt, pentru români, atât
concurenĠi, cât úi parteneri în economia mondială.

Principiul 6: Activitatea economică organizată de piaĠă asigură

o alocare eficientă a resurselor

Înainte de anul 1990, economia României funcĠiona pe baza premisei că

planificarea centralizată la nivelul guvernului poate să ghideze activitatea
economică. Planificatorii centrali decideau ce bunuri úi servicii să se
producă, în ce cantităĠi să fie produse úi cine să le consume. Teoria din
spatele planificării centralizate susĠinea că doar guvernul poate organiza
activitatea economică în aúa fel încât să promoveze bunăstarea economică la
nivelul întregii Ġări.

Pagina 5 din 53
Principiile economiei

Astăzi, cele mai multe Ġări, care înainte de anii 1990 aveau economii
centralizate, au abandonat acest sistem úi încearcă să promoveze economia
bazată pe legile pieĠei.
Economie de piaĠă O economie care alocă resursele prin deciziile
descentralizate ale unei multitudini de firme úi
gospodării, care interacĠionează pe pieĠe pentru
a dobândi bunuri úi servicii.

Într-o economie de piaĠă, indivizii sunt preocupaĠi în primul rând de propria

bunăstare úi nimeni nu urmăreúte bunăstarea economică a societăĠii ca
întreg. Cu toate acestea, deúi procesul de decizie privind alocarea resurselor
este descentralizat úi deúi interesul personal este dominant, economiile bazate
pe piaĠă au obĠinut un succes remarcabil în organizarea activităĠii economice
în aúa fel încât aceasta să promoveze bunăstarea economică generală.

Cum de este posibil acest lucru?

PreĠurile sunt instrumentul cu care „mâna invizibilă” conduce activitatea

economică.

PreĠurile reflectă atât valoarea pe care societatea o atribuie unui bun, cât úi
costul producerii lui. Deoarece gospodăriile úi firmele folosesc preĠurile
atunci când decid ce să cumpere úi ce să vândă, ele Ġin seama, în mod
implicit, úi de valoarea beneficiilor úi costurilor sociale ale acĠiunilor lor.

PreĠurile ghidează decidenĠii individuali spre atingerea unor rezultate care,

în multe cazuri, maximizează bunăstarea la nivelul întregii societăĠi.

Principiul 7: Uneori, guvernul poate îmbunătăĠi rezultatele pieĠei

IntervenĠia guvernului în economie este justificată de două argumente:

promovarea eficienĠei úi promovarea echităĠii. De aceea, cele mai multe
politici guvernamentale urmăresc fie să mărească „prăjitura economică”, fie
să schimbe modul în care ea se împarte în societate.
Uneori, din diferite motive, mâna invizibilă nu funcĠionează – piaĠa eúuează
în alocarea eficientă a resurselor.
Eúec al pieĠei O situaĠie în care piaĠa eúuează în alocarea
eficientă a resurselor.

Pagina 6 din 53
 Microeconomie

Externalitate Impactul acĠiunilor unei persoane asupra

bunăstării altei persoane din vecinătate.

Putere de piaĠă Abilitatea unui singur actor economic (sau a

unui grup mic de actori) de a influenĠa
substanĠial preĠurile pieĠei.

AfirmaĠia conform căreia, uneori, guvernul poate să îmbunătăĠească

rezultatele pieĠei nu presupune úi faptul că guvernul reuúeúte întotdeauna
acest lucru. Politicile publice nu sunt făcute de îngeri, ci sunt rezultatul unor
procese politice, care sunt departe de a fi perfecte. Uneori, sunt promovate
anumite politici doar cu scopul de a îmbogăĠi anumite grupuri de indivizi.
Alteori, sunt promovate politici cu bune intenĠii, dar cei care le promovează
nu deĠin suficiente informaĠii pentru a decide astfel încât să genereze
rezultatele dorite.

1.3 CUM FUNCğIONEAZĂ ECONOMIA CA ÎNTREG

Principiul 8: Standardul de viaĠă al unei Ġări depinde de capacitatea

ei de a produce bunuri úi servicii

Atât diferenĠele între standardele de viaĠă dintre Ġări, cât úi schimbările în

standardele de viaĠă sunt explicate de diferenĠele de productivitate care
există în diferite Ġări.

Productivitate Cantitatea de bunuri úi servicii rezultată din

fiecare oră de muncă a unui lucrător.

ImplicaĠii pentru politicile publice:

Cum afectează politicile publice abilitatea de a produce bunuri úi servicii?

Pentru a creúte standardele de viaĠă, decidenĠii în politicile publice trebuie să
crească productivitatea în economie, prin asigurarea posibilităĠii ca lucrătorii
să dobândească un nivel ridicat de educaĠie úi prin asigurarea accesului
întreprinzătorilor la resursele necesare úi la cele mai bune tehnologii disponibile.

Dar,

Deficitul bugetului guvernamental – cheltuieli ale guvernului mai mari decât

veniturile acestuia – are un impact nefavorabil asupra productivităĠii în
economie. Atunci când guvernul trebuie să-úi finanĠeze deficitul, se

Pagina 7 din 53
Principiile economiei

împrumută pe pieĠele financiare, în acelaúi mod în care se împrumută o

firmă pentru a-úi extinde activitatea sau un invidid, pentru a-úi finanĠa
studiile. Atunci când guvernul se împrumută, reduce cantitatea de fonduri
disponibile pentru indivizi úi pentru firme.

Deficitul bugetar reduce investiĠiile în capital fizic. Cum investiĠii mai mici
astăzi înseamnă o productivitate mai mică în viitor, deficitul bugetar
împiedică ridicarea standardului de viaĠă la nivelul unei societăĠi.

Principiul 9: PreĠurile cresc atunci când autorităĠile tipăresc prea mulĠi bani

InflaĠie O creútere a nivelului general al preĠurilor în economie.

LecĠii din istoria economică:

Atunci când autorităĠile pun în circulaĠie mari cantităĠi de bani, valoarea

banilor scade (Germania, în anul 1920).

Nivelul înalt al inflaĠiei este asociat cu creúterea rapidă a cantităĠii de bani

(România, în anii 1992-1993), iar un nivel mai scăzut al inflaĠiei este asociat
cu o creútere mai mică a cantităĠii de bani (România în prezent).

Principiul 10: Societatea are de ales, pe termen scurt, între inflaĠie úi úomaj

Dacă inflaĠia poate fi explicată atât de uúor, de ce decidenĠii în politica

economică reuúesc atât de greu să scadă inflaĠia?

Reducerea inflaĠiei este însoĠită adesea de o creútere temporară a úomajului.

Curba Phillips O reprezentare grafică a compromisului pe termen

scurt între inflaĠie úi úomaj.

De ce există acest compromis pe termen scurt?

În economie nu toate preĠurile se ajustează imediat la scăderea cantităĠii de

bani (pe termen scurt, preĠurile sunt rigide). Atunci când autorităĠile
micúorează cantitatea de bani din economie, volumul cheltuielilor efectuate
de indivizi scade. Cheltuielile mai mici, împreună cu preĠurile care se
menĠin la un nivel înalt, diminuează volumul de vânzări al firmelor.
Scăderea vânzărilor determină firmele să concedieze lucrători. Prin urmare,
reducerea cantităĠii de bani creúte temporar úomajul – până în momentul în
care preĠurile se ajustează la această schimbare.

Pagina 8 din 53
 &(5(5($û,2)(57$






2.1 CEREREA

Legea cererii Principiu conform căruia, dacă celelalte

condiĠii nu se schimbă, cantitatea dintr-un
bun cerută de cumpărători tinde să crească
atunci când preĠul scade sau tinde să scadă
atunci când preĠul creúte.

În general, legea cererii se confirmă, deoarece:

 ġ este probabil ca atunci când preĠul unui bun sau serviciu scade, iar
preĠurile celorlalte bunuri sau servicii nu se modifică, oamenii să
înlocuiasacă în consum bunurile mai scumpe cu bunuri mai ieftine;

 ġ oamenii se simt puĠin mai bogaĠi atunci când preĠul unui bun sau
serviciu scade, iar preĠurile celorlalte bunuri úi servicii nu se
modifică. În acest caz, oamenii folosesc puterea de cumpărare
suplimentară pentru a cumpăra cantităĠi mai mari de bunuri úi
servicii – incluzând úi bunul sau serviciul al cărui preĠ a scăzut.

Cantitate cerută Cantitatea dintr-un bun pe care cumpărătorii

sunt dispuúi úi pot să o cumpere de-a lungul
unei perioade de timp (nu se confundă cu
cantitatea dorită).

Dacă un individ are nevoie de o operaĠie de implant dentar pentru a evita

pierderea danturii, dar nu poate să plătească preĠul operaĠiei, nici un
stomatolog nu îúi va aloca resursele pentru această operaĠie. În acest caz,
cererea pentru implanturi este zero, indiferent cât de mare este nevoia de operaĠie.

Pagina 9 din 53
Ofertă úi cerere

Celelalte condiĠii nu se O schimbare a preĠului unui bun este numai

schimbă (ceteris unul dintre factorii care afectează cantitatea
paribus) pe care oamenii sunt dispuúi să o cumpere.
Este probabil ca oamenii să cumpere mai multe bunuri úi servicii atunci
când veniturile lor reale cresc, deúi preĠurile bunurilor úi serviciilor nu se
modifică. De exemplu, creúterea preferinĠei pentru alimente cu conĠinut
scăzut de colesterol determină oamenii să cumpere cantităĠi mai mari din
aceste bunuri, chiar dacă preĠurile sunt neschimbate. Cererea este influenĠată
de alĠi factori, chiar úi atunci când preĠurile nu se modifică.

Curba cererii O reprezentare grafică a relaĠiei dintre preĠul

unui bun úi cantitatea din acel bun cerută de
cumpărători.

Figura 2.1 O curbă a cererii pentru carne de pui

(a)
PreĠul unui kilogram Cantitatea de carne de pui cerută
de carne de pui (lei/kg) (milioane kg/an)
8 2
6 A 3
4 B 4
2 5
(b)
10

8 Curba cererii

6 A
PreĠ ( lei/kg)

4 B

0 1 2 3 4 5 6
Cantitate de carne de pui (mil. kg/an)

Pagina 10 din 53
 Microeconomie

Deplasarea de-a lungul curbei cererii

Modificarea cantităĠii O schimbare a cantităĠii dintr-un bun pe care

cerute cumpărătorii sunt dispuúi úi pot să o cumpere
ca rezultat al modificării preĠului bunului
respectiv, celelalte condiĠii rămânând
neschimbate (o deplasare dintr-un punct în
altul de-a lungul curbei cererii).

Deplasarea curbei cererii

Modificarea cererii O schimbare a cantităĠii dintr-un bun pe care

cumpărătorii sunt dispuúi úi pot să îl cumpere,
ca rezultat al modificării altor condiĠii ale
pieĠei decât preĠul acelui bun (o deplasare a
curbei cererii).

CondiĠiile care determină modificarea cererii (creúterea sau scăderea cererii)

sunt: modificarea preĠurilor altor bunuri, modificarea veniturilor consumato-
rilor, schimbarea gusturilor (preferinĠelor) consumatorilor, schimbarea
anticipaĠiilor consumatorilor, atitudinea consumatorilor faĠă de risc.

Modificarea preĠurilor altor bunuri

Figura 2.2 Efectele creúterii preĠului salatei verzi

asupra cererii de varză

4
B 8
PreĠul salatei verzi (lei/legătură)

3 7
PreĠul verzei (lei/kg)

2 6
A1
A B1
1 5
Modificarea
cantităĠii Modificarea
cerute cererii C2
Cerere C1
0 0
100 200 300 400 500 600 100 200 300 400 500 600
Cantitatea de salată verde Cantitatea de varză
(mii legături/săptămână) (kg/săptămână)

Pagina 11 din 53
Ofertă úi cerere

În urma creúterii preĠului salatei verzi, de la 1 leu/legătură la 3

lei/legătură, celelalte condiĠii rămânând neschimbate, are loc o deplasare de-
a lungul curbei cererii din punctul A în punctul B. Altfel spus, are loc o
scădere a cantităĠii cerute de salată verde. În condiĠiile în care preĠul
verzei nu se modifică, consumatorii înlocuiesc în consum salata verde cu
varză. Acest lucru determină creúterea cererii de varză – situaĠie reprezentată
grafic prin deplasarea spre dreapta a curbei cererii de varză.

Bunuri substituibile O pereche de bunuri pentru care creúterea

preĠului unuia conduce la creúterea cererii
pentru celălalt.

Bunuri complementare O pereche de bunuri pentru care creúterea

preĠului unuia conduce la scăderea cererii
pentru celălalt.

Modificarea veniturilor consumatorilor

Figura 2.3 Efectul unei creúteri a venitului consumatorilor asupra cererii

de carne de pui

10
C2
PreĠul cărnii de pui (mii lei/kg)

C1
8

A B
6

2 D
C

0 1 2 3 4 5 6
Cantitatea de carne de pui
(milioane kg/an)

La un anumit nivel al venitului consumatorului, curba cererii este

reprezentată de C1. Dacă venitul consumatorului creúte, el vrea să cumpere
mai multă carne de pui la orice preĠ, în condiĠiile în care ceilalĠi factori ai

Pagina 12 din 53
 Microeconomie

pieĠei nu se modifică. În acest caz, curba cererii pentru carne de pui se

deplasează spre dreapta (cererea cre‫܈‬te). La un preĠ de 6 lei/kg, noua
cantitate cerută de carne de pui va fi 3 milioane tone/an (punctul B) úi nu 2
milioane tone/an (punctul A). La un preĠ de 2 lei/kg, noua cantitate cerută de
carne de pui va fi 5 milioane tone/an (punctul D) úi nu 4 milioane tone/an
(punctul C).

Bunuri normale Bunuri pentru care cererea creúte atunci când

veniturile consumatorilor cresc.

Bunuri inferioare Bunuri pentru care cererea scade atunci când

veniturile consumatorilor cresc.

Schimbarea gusturilor (preferinĠelor) consumatorilor

Uneori, preferinĠele consumatorilor se schimbă rapid – de exemplu, în cazul

muzicii sau modei vestimentare. În acest caz, curba cererii se deplasează
frecvent. Alteori, preferinĠele consumatorilor se schimbă greu, dar
schimbările sunt de durată – de exemplu, oamenii acordă în prezent mai
multă atenĠie compoziĠiei alimentelor pe care le consumă, astfel încât a
crescut cererea pentru alimente cu conĠinut scăzut de colesterol.

Schimbarea anticipaĠiilor consumatorilor

Dacă oamenii anticipează că preĠul unui bun va creúte relativ la preĠurile

altor bunuri, sau dacă anticipează o creútere a costului de oportunitate al
achiziĠionării bunului respectiv, ei îúi măresc volumul achiziĠiilor din acel
bun înainte ca schimbarea preĠului să aibă loc.

Atitudinea consumatorilor faĠă de risc

Unii indivizi au adversitate faĠă de risc, astfel încât cererea lor pentru
asigurări este mare. AlĠi indivizi acceptă riscul, astfel încât cererea lor
pentru jocuri de noroc este mare.

Pagina 13 din 53
Ofertă úi cerere

2.2 OFERTA

Curba ofertei O reprezentare grafică a relaĠiei dintre preĠul

unui bun úi cantitatea oferită din acel bun.

Figura 2.4 O curbă a ofertei de carne de pui

(a)
PreĠul cărnii de pui Cantitatea oferită de carne de pui
(lei/kg) (milioane kg/an)
8 4
6 A 3
4 B 2
2 1

(b)
10
PreĠul cărnii de pui (lei/kg)

Curba ofertei
A
6

B
4

0 1 2 3 4 5 6
Cantitatea de carne de pui
(mil. kg/an)

Tabelul úi graficul arată cantitatea de carne de pui oferită la diferite preĠuri.

Pe măsură ce preĠul creúte, cantitatea oferită de carne de pui creúte, dacă
ceilalĠi factori ai pieĠei nu se schimbă. Creúterea preĠului este un stimulent
pentru crescătorii de pui să mărească efectivul de pui, dar, totodată, creúte-
rea costului de oportunitate al creúterii puilor limitează producĠia de pui.

Pagina 14 din 53
 Microeconomie

Deplasarea de-a lungul curbei ofertei

Figura 2.5 Costul de oportunitate úi oferta de carne de pui

(a) (b)
5
5 Costul de

Kg roúii/kg carne de pui)

oportunitate creúte
Roúii (tone/lună)

4 4 o dată cu creúterea
A producĠiei de carne
3 3

2 B 2
Costul de c
oportunitate
1 = înclinaĠia C 1 b
frontierei a
0 1 2 3 4 5 6 0 1 2 3 4 5 6
Carne de pui (tone/lună) Carne de pui (tone/lună)

Graficul (a) reprezintă frontiera posibilităĠilor de producĠie pentru un sat,

care îúi poate aloca resursele pentru producĠia de roúii úi carne de pui. În
orice punct, înclinaĠia frontierei arată costul de oportunitate al producerii
unei unităĠi suplimentare de carne de pui, măsurat în termenii cantităĠii de
roúii care s-ar fi produs utilizând aceeaúi cantitate de factori de producĠie.
Din forma frontierei reiese că unele gospodării au un avantaj comparativ în
producerea de roúii, iar alte gospodării au un avantaj comparativ în
producerea cărnii de pui. Cum frontiera devine mai abruptă pe măsură ce
creúte cantitatea de carne de pui produsă, costul de oportunitate creúte –
grafic (b). Curba ofertei are o înclinaĠie pozitivă, deoarece pentru a deplasa
mai multe resurse dinspre producĠia de roúii spre cea de carne de pui este
nevoie de un stimulent – sub forma unui preĠ mai mare – care să acopere
creúterea costului de oportunitate al producĠiei de carne de pui.

Pagina 15 din 53
Ofertă úi cerere

Deplasarea curbei ofertei

Modificarea cantităĠii O schimbare în cantitatea unui bun pe care

oferite producătorii sunt dispuúi úi pot să o vândă,
rezultată din modificarea preĠului acelui bun,
celelalte condiĠii rămânând neschimbate; o
deplasare de-a lungul curbei ofertei.

Modificarea ofertei O schimbare în cantitatea unui bun pe care

producătorii sunt dispuúi úi pot să o vândă,
rezultată din modificarea unui factor de
influenĠă a ofertei, altul decât preĠul bunului;
o deplasare a curbei ofertei.

Figura 2.6 Modificarea ofertei de carne de pui

10
O3
O1 O2
D
8
C A
6
PreĠ (mii lei/kg)

0 1 2 3 4 5 6
Carne de pui (mil. kg/an)

Anumite modificări ale condiĠiilor pieĠei (schimbări tehnologice,

schimbarea preĠurilor inputurilor, schimbarea preĠurilor altor bunuri sau
schimbarea anticipaĠiilor) pot determina creúterea sau scăderea ofertei de
carne de pui. De exemplu, o nouă metodă de producĠie, care permite
reducerea costurilor, deplasează curba ofertei din poziĠia O1 în poziĠia O2. O
creútere a preĠurilor inputurilor, celelalte condiĠii rămânând neschimbate,
deplasează curba ofertei din poziĠia O1 în poziĠia O3.

Pagina 16 din 53
 Microeconomie

2.3 INTERACğIUNEA DINTRE OFERTĂ ùI CERERE

Echilibrul pieĠei

Echilibru O condiĠie în care planurile cumpărătorilor se

suprapun pe piaĠă cu planurile vânzătorilor,
astfel încât, la un preĠ dat, cantitatea cerută
dintr-un bun este egală cu cantitatea oferită.

Figura 3.7 Echilibrul pe piaĠa cărnii de pui

10
Surplus O
C
8
PreĠ de
PreĠul cărnii de pui

echilibru
6
(lei/kg)

4
Penurie

0 1 2 3 4 5 6
Cantitatea de carne de pui
(mil. kg/an)

Curba cererii arată disponibilitatea de plată a cumpărătorilor la un anumit

preĠ. Curba ofertei arată cât de mult intenĠionează producătorii să vândă la
un anumit preĠ. În condiĠiile unui singur preĠ – 6 lei/kg – planurile
vânzătorilor se suprapun cu disponibilitatea de plată a consumatorilor –
acesta este preĠul de echilibru. Un preĠ mai mare determină un surplus de
carne de pui, care exercită presiuni în sensul scăderii preĠului. Un preĠ mai
mic determină penurie, care exercită presiuni în sensul creúterii preĠului.

Pagina 17 din 53
Ofertă úi cerere

Penuria (exces de cantitate cerută)

Penurie O condiĠie în care cantitatea cerută dintr-un

bun, la un preĠ dat, depăúeúte cantitatea
oferită.

Stocuri Stocuri de bunuri finite, în aúteptarea vânzării

sau utilizării.

Surplusul (excedent de cantitate oferită)

Surplus O condiĠie în care cantitatea oferită dintr-un

bun, la un preĠ dat, depăúeúte cantitatea cerută.

Modificarea condiĠiilor pieĠei

Pe un grafic, echilibrul pare o condiĠie care se atinge cu uúurinĠă. În lumea

reală însă, echilibrul este o Ġintă miúcătoare.

Figura 2.8 Efectele unei scăderi a cererii de carne de vită

30
C1 O
24
C2
E1
18
PreĠ ( lei/kg)

12
E2

0 1 2 3 4 5 6
Cantitate (mil. kg/an)

Pagina 18 din 53
 Microeconomie

Scăderea cererii de carne de vită poate fi determinată de schimbarea

gusturilor consumatorilor spre alimente fără colesterol. IniĠial, piaĠa este în
echilibru în punctul E1. Schimbarea gusturilor consumatorilor determină
deplasarea curbei cererii către stânga. La preĠul iniĠial de echilibru – 18
lei/kg – există acum un surplus temporar de carne de vită. Acest surplus
declanúează creúterea stocurilor la producători úi exercită presiuni în sensul
scăderii preĠului. Pe măsură ce preĠul scade, producătorii se deplasează de-a
lungul curbei ofertei, în sensul indicat de săgeată, spre un nou punct de
echilibru E2. În noua situaĠie de echilibru, atât preĠul, cât úi cantitatea de
carne de vită sunt mai mici, comparativ cu situaĠia anterioară schimbării
cererii.

2.4 APLICAğII ALE OFERTEI ùI CERERII

Exemplul 1: Modificarea condiĠiilor pieĠei – piaĠa serviciilor

de stomatologie

Această figură arată impactul a două schimbări ale condiĠiilor pieĠei asupra
pieĠei serviciilor de stomatologie. Graficul (a) arată efectul efortului
autorităĠilor în convingerea unui număr tot mai mare de absolvenĠi de liceu
să opteze pentru facultăĠile de stomatologie. Această acĠiune deplasează
curba ofertei spre dreapta (oferta cre‫܈‬te), fapt ce determină deplasarea pieĠei
din punctul de echilibru E1 în punctul de echilibru E2. În acelaúi timp cu
politica autorităĠilor, care are ca efect creúterea numărului de stomatologi, să
presupunem că îmbunătăĠirea sănătăĠii dentare reduce cererea pentru
serviciile stomatologilor. Efectul îmbunătăĠirii sănătăĠii dentare este
reprezentat pe graficul (b) prin deplasarea spre stânga a curbei cererii de
servicii de stomatologie (cererea scade). Luând în considerare atât
modificările în politica educaĠională, cât úi îmbunătăĠirea sănătăĠii
dentare, piaĠa se deplasează într-o nouă situaĠie de echilibru, în punctul E3,
la intersecĠia dintre O2 úi C2. Dacă nu ar fi apărut schimbări în politica
educaĠională promovată de autorităĠi vizavi de facultăĠile de stomatologie,
piaĠa s-ar fi deplasat în punctul de echilibru E4, la intersecĠia dintre O1 úi C2.

Pagina 19 din 53
Ofertă úi cerere

Figura 2.9 Modificarea condiĠiilor pe piaĠa serviciilor de stomatologie

(a)
50
O1 Sprijinirea de
către autorităĠi
Venituri stomatologi (mi lei/an)

40 a studenĠilor
O2 stomatologi
E1
deplasează
30 curba ofertei

20
E2

10
C1

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000

Stomatologi/100 locuitori

(b)
50
O sănătate
O1
dentară mai
Venituri stomatologi (mil lei/an)

40 bună depla-
O2 sează curba
cererii
30
E1

E4
20
E2
E3
10
C1
C2

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000

Stomatologi/100 locuitori

Pagina 20 din 53
 Microeconomie

Exemplul 2: Sprijinirea preĠurilor – piaĠa laptelui

5
O Sprijinirea
preĠului la
PreĠ lapte (lei/litru) 4
E1 4 lei

3
Surplus E2
generat de
2 sprijinirea
preĠului
C1
1
C2

0 1 2 3 4 5 6

Lapte (mil. hl/an)

IniĠial, piaĠa se află în situaĠie de echilibru în punctul E1. Schimbarea

gusturilor consumatorilor înspre alimente fără colesterol deplasează curba
cererii de lapte din poziĠia C1 în poziĠia C2 (cererea scade) Dacă preĠul
laptelui ar fi liber să scadă, pe piaĠă ar apărea un surplus temporar de lapte,
care ar presa în sensul scăderii preĠului, iar piaĠa ar ajunge într-o situaĠie de
echilibru, E2, în condiĠiile unui preĠ de 2,5 lei/litru. Dacă, însă, autorităĠile
optează pentru un sistem de sprijinire a preĠului laptelui la 4 lei/litru, preĠul
nu poate să scadă úi surplusul de lapte este permanent. În aceste condiĠii,
autorităĠile trebuie să achiziĠioneze surplusul de lapte (fie úi sub formă
de unt sau brânză) pentru a împiedica scăderea preĠului.

Exemplul 3: Plafonarea preĠurilor – piaĠa imobiliară

Pe termen scurt, oferta de locuinĠe de închiriat este fixă – graficul (a).

Nivelul de echilibru al chiriei pentru o lună este 1.000 lei. AutorităĠile
optează, însă, pentru impunerea unui nivel maxim al chiriilor, la
700 lei/lună. Un efect posibil al acestei decizii este că proprietarii vor stabili
informal cu chiriaúii o chirie de 1.000 lei/lună úi vor declara oficial că
nivelul chiriei încasate este de doar 700 lei. Dacă nu se stabilesc asemenea
înĠelegeri între proprietari úi chiriaúi, pe piaĠă va apărea

Pagina 21 din 53
Ofertă úi cerere

un deficit de locuinĠe de închiriat – acum se cer 4000 de locuinĠe pentru

închiriat, dar se oferă numai 3000 locuinĠe.

Figura 2.11 Efectele controlului chiriilor

Ofertă
pe termen
Nivel de
Chirie (lei/lună)

scurt
echilibru E
1000 Transfer de
la proprietari
la chiriaúi
700 Cerere

Deficit m
0 1 2 3 4 5 6
LocuinĠe de închiriat (mii)

Pagina 22 din 53
 OPERAğIONALIZAREA CONCEPTELOR
DE CERERE ùI OFERTĂ

3.1 ELASTICITATE

Analiza cererii úi ofertei scoate în evidenĠă faptul că planurile cumpărătorilor

úi planurile vânzătorilor se modifică o dată cu schimbarea preĠurilor. De
aceea, este util să se cunoască măsura în care se schimbă aceste planuri,
ca răspuns la modificarea condiĠiilor economice.

Elasticitate Măsura în care răspunde cantitatea cerută sau

oferită dintr-un bun, la modificarea preĠului acelui
bun sau la modificarea altor condiĠii economice.

Elasticitatea cererii faĠă de preĠ

Elasticitatea cererii Raportul modificării procentuale a cantităĠii

faĠă de preĠ cerute dintr-un bun, ca urmare a modificării
procentuale a preĠului său, alte condiĠii
rămânând neschimbate.

Venitul producătorului Produsul dintre preĠ úi cantitatea vândută.

Cerere elastică O situaĠie în care cantitatea cerută se modifică

cu un procent mai mare decât preĠul úi, prin
urmare, dacă preĠul scade, venitul producătorului
creúte. (Figura 3.1 a)

Cerere inelastică O situaĠie în care cantitatea cerută se modifică

cu un procent mai mic decât preĠul úi, prin
urmare, dacă preĠul scade, venitul producătorului
scade. (Figura 3.1 b)

Cerere cu elasticitate O situaĠie în care preĠul úi cantitatea cerută se

unitară modifică cu acelaúi procent úi, prin urmare, dacă
preĠul scade, venitul producătorului nu se
schimbă. (Figura 3.1 c)

Pagina 23 din 53
OperaĠionalizarea conceptelor de ofertă úi cerere

Figure 3.1 Cerere elastică, cerere inelastică úi cerere cu elasticitate

unitară

(a) Cerere elastică (b) Cerere inelastică

Venit = 50 lei x 300

Venit = 50 lei x 300

PreĠ (mii lei)

PreĠ (mi lei)

bucăĠi = 15.000 lei

bucăĠi = 15.000 lei
50 50

30 30

0 300 600 0 300 400 600

Cantitate Cantitate
Venit = 30 lei x 600 Venit = 30 lei x 400
bucăĠi = 18.000 lei bucăĠi = 12.000 lei

(c) Cerere cu elasticitate unitară

Venit = 50 x 300 bucăĠi

= 15.000 lei
PreĠ (mii lei)

50

30

0 300 500
Cantitate
Venit = 30 lei x 500
bucăĠi = 15.000 lei

(a) PreĠul scade de la 50 lei la 30 lei – adică scade cu 40%, cantitatea cerută
cre‫܈‬te de la 300 la 600 – adică cre‫܈‬te cu 100%, iar venitul producătorilor
creúte de la 15.000 lei la 18.000 lei, adică cre‫܈‬te cu 20%. Aúadar, cererea
pentru acel bun este elastică.
(b) Cum preĠul scade de la 50 lei la 30 lei – adică scade cu 40%, cantitatea
cerută cre‫܈‬te de la 300 la 400 – adică cre‫܈‬te cu 33,33%, iar venitul scade de
la 15.000 lei la 12.000 lei, adică scade cu 20%. Aúadar, cererea pentru acel
bun este inelastică.
(c) Cum preĠul scade úi venitul nu se modifică, cererea are elasticitate
unitară.

Pagina 24 din 53
 Microeconomie

Cerere perfect O situaĠie în care curba cererii este o linie

inelastică verticală.

Cerere perfect elastică O situaĠie în care curba cererii este o linie

orizontală.

Figura 3.2 Cerere perfect inelastică úi cerere perfect elastică

(a) Cerere perfect inelastică (b) Cerere perfect elastică

Cerere

PreĠ (lei)
Cerere
PreĠ (lei)

0 600 0
Cantitate Cantitate

Graficul (a) reprezintă o curbă a cererii care este o dreaptă verticală.

Indiferent de valoarea preĠului, cantitatea cerută este 600 bucăĠi. Aceasta
este o cerere perfect inelastică. Graficul (b) reprezintă o curbă a cererii
perfect elastică sub forma unei drepte orizontale. Peste preĠul de 5 lei nu se
poate vinde nici o unitate dintr-un bun. La acest preĠ ofertanĠii pot vinde
oricât de mult dintr-un bun, fără să reducă din preĠ.

Măsurarea elasticităĠii cererii

Se calculează coeficientul de elasticitate a cererii la pre‫( ܊‬ECP).

ECP = - ǻ%QC/ǻ%P

în care ǻ%QC reprezintă modificarea procentuală a cantită‫܊‬ii cerute, iar

ǻ%P reprezintă modificarea procentuală a pre‫܊‬ului.

Pagina 25 din 53
OperaĠionalizarea conceptelor de ofertă úi cerere

Exemplul 1:

O modificare a preĠului unui pachet de cafea de la 10 lei la 7,5 lei

provoacă o creútere a cantităĠii cerute de la 1.000 pachete/zi la 1.500
pachete/zi. Care este elasticitatea cererii de cafea?

Rezolvare: P1 = preĠul înainte de modificare = 10 lei/pachet

P2 = preĠul după modificare = 7,5 lei/pachet
Q1= cantitatea înainte de modificare = 1.000 pachete/zi
Q2= cantitatea după modificare = 1.500 pachete/zi

(1.500 – 1.000) / 1.000

ECP = − =
(7,5 − 10) / 7,5

500 / 1.000 50%

=− = =2
− 2,5 /7,5 25%

Valorile elasticităĠii úi modificarea venitului

Valoarea coeficientului de elasticitate (1,4 în exemplul 2) arată că la fiecare

scădere cu 1% a preĠului, cantitatea cerută creúte cu 1,4%. Deoarece curba
cererii are o pantă negativă, din formula coeficientului de elasticitate a
cererii rezultă o valoare negativă.

Pagina 26 din 53
 &2678/û,352'8&ĥ,$





4.1 NATURA COSTURILOR

Una dintre ideile de bază în economie este că toate costurile apar din nevoia
indivizilor de a alege între mai multe variante posibile ale utilizării
resurselor. Altfel spus, toate costurile sunt costuri de oportunitate.

Costuri explicite úi costuri implicite

Costuri explicite Costuri de oportunitate care îmbracă forma

plăĠilor către furnizorii externi, lucrători úi alĠi
agenĠi care nu deĠin părĠi din firmă în calitate de
proprietari.

Costuri implicite Costuri de oportunitate ale utilizării resurselor

deĠinute de firmă sau reprezentând contribuĠia
proprietarilor ei.

Costuri úi profituri

Profit economic pur Suma care rămâne după ce, din venitul total, se
scad costurile explicie úi costurile implicite.

Profit contabil Venitul total minus costurile explicite.

Profit economic pur = Profit contabil – Costuri implicite

Profit normal Termen folosit uneori pentru a descrie costul de

oportunitate al capitalului.

Pagina 27 din 53
Costul úi producĠia

Figure 4.1 Costurile firmei ABC Impex. SRL

Venit total 100.000.000 lei

Minus costuri explicite:
Salarii 20.000.000 lei
materiale úi alte cheltuieli 40.000.000 lei
egal profit contabil 40.000.000
Minus costuri implicite:
salariul la care a renunĠat Emil 3.000.000 lei
salariul la care a renunĠat Tiberiu 3.000.000 lei
costul de oportunitate al capitalului 20.000.000 lei
egal profit economic pur 14.000.000 lei

Profit, rentă úi spirit de întreprindere

Termenul „profit” este adesea utilizat în legătură cu activităĠile unei firme

de afaceri.

„Renta” este obĠinută de orice factor de producĠie.

„Căutarea profitului” este legat de găsirea căilor de a crea valoare nouă.

În mod obiúnuit, acest termen este asociat cu activitatea antreprenorială.

Antreprenorii obĠin profituri prin găsirea de noi căi de folosire a
factorilor de producĠie, pe care îi cumpără la preĠurile pieĠei, pentru a
crea bunuri úi servicii cu valoare mai mare sau la costuri mai mici decât
în trecut.

„Căutarea, obĠinerea úi păstrarea rentei”

Unele firme urmăresc să-úi mărească veniturile nu prin inovaĠie úi prin

reducerea costurilor, ci prin restrângerea concurenĠei.

4.2 PRODUCğIA ùI COSTURILE PE TERMEN SCURT

Teoria costurilor explică modul în care variază costurile unei firme, pe

măsură ce se modifică producĠia acesteia úi asigură úi o bază pentru
determinarea curbei ofertei pentru o firmă.

Pagina 28 din 53
 Microeconomie

Termen scurt úi termen lung

Inputuri fixe Inputuri care nu pot fi uúor mărite sau reduse

într-un timp scurt.

Inputuri variabile Inputuri care pot fi mărite sau reduse cu

uúurinĠă într-un timp scurt, cu scopul de a
creúte sau diminua producĠia.

Termen scurt Un orizont de timp în care producĠia poate fi

ajustată doar prin modificarea volumului de
inputuri variabile utilizate, în timp ce inputurile
fixe rămân neschimbate.

Termen lung Un orizont de timp suficient de mare astfel

încât să fie posibilă modificarea producĠiei atât
pe seama schimbării inputurilor fixe, cât úi a
inputurilor variabile.

ProducĠia cu un singur input variabil

Produs fizic total ProducĠia totală a unei firme, măsurată în

unităĠi fizice.

Figura 4.2 arată modul în care producĠia firmei XYZ SRL răspunde la
modificarea unui input variabil – mâna de lucru. ToĠi ceilalĠi factori rămân
neschimbaĠi, în timp ce numărul lucrătorilor variază. Un lucrător nu poate să
producă nimic, deoarece un echipament folosit în producĠie are nevoie de doi
lucrători pentru a opera. ProducĠia creúte – la început din ce în ce mai repede
úi apoi din ce în ce mai lent – pe măsură ce sunt angajaĠi din ce în ce mai
mulĠi lucrători. Toate echipamentele sunt folosite atunci când sunt angajaĠi
úapte lucrători. Astfel, un lucrător angajat suplimentar (peste 7) nu mai
produce nimic. Coloana 3 din tabelul (a) úi graficul (b) arată volumul
producĠiei adăugate care rezultă din angajarea suplimentară a unui lucrător.
Acesta este produsul fizic marginal al factorului variabil.

Pagina 29 din 53
Costul úi producĠia

Figura 4.2 Răspunsul producĠiei la modificarea unui input variabil

(a)

Input Produs fizic total Produs fizic marginal

(Lucrători/zi) (unităĠi/zi) (unităĠi/lucrător)

0 0
0
1 0
1
2 1
2
3 3
4
4 7
3
5 10
2
6 12
1
7 13
0
8 13 ProducĠie (unităĠi/lucrător suplimentar)
(b) (c)
14 6
5
ProducĠie (unităĠi/zi)

10 Produs Produs
fizic 4
fizic
total marginal
3
5 2
1

0 5 10 0 5 10
Lucrători Lucrători

Produs fizic marginal Creúterea producĠiei exprimată în unităĠi

fizice, care se realizează prin adăugarea unei
unităĠi de input variabil, în condiĠiile în care
ceilalĠi factori rămân neschimbaĠi.
Legea randamentelor Principiu conform căruia dacă un input variabil
descrescătoare creúte, iar celelalte inputuri nu se modifică, se
atinge un punct dincolo de care produsul fizic
marginal al inputului variabil începe să scadă.

Pagina 30 din 53
 Microeconomie

Produs marginal úi cost marginal

Cost marginal Creúterea costului total determinată de mărirea

cu o unitate a producĠiei unui bun sau a unui
serviciu.

Figura 4.3 arată modul în care se schimbă costul de producĠie la firma XYZ
SRL, atunci când variază producĠia. Tabelul úi graficele se bazează pe
datele folosite în Figura 4.2, dar aici ele sunt refăcute pentru a scoate în
evidenĠă costul presupus de un salariu zilnic de 100 lei/lucrător.
Coloana 3 din tabelul (a) úi graficul (b) arată costul muncii pentru diferite
niveluri de producĠie. Coloana 4 din tabelul (a) úi graficul (c) arată costul
marginal – valoarea cu care creúte costul o dată cu adăugarea unei unităĠi de
producĠie. De exemplu, creúterea numărului de lucrători de la 3 la 4, măreúte
producĠia zilnică de la 3 la 7 unităĠi de producĠie. Pe acest interval, costul fiecărei
unităĠi de producĠie suplimentare este un sfert din salariul zilnic, adică 250.000 lei.
Figura 4.3 Costul úi producĠia cu un singur input variabil
(a)
ProducĠie Lucrători Cost total cu lucrătorii Cost marginal
(unităĠi/zi)
lei 0
0 0 200
2 200
1 50
3 300
3 25
4 400
7 33,3
10 5 500
50
12 6 600
100
13 7 700

(b) (c)
Cost total al muncii (mil. lei)

Cost marginal (mil. lei)

7,5 3

5 2
Cost total al Cost
muncii marginal
2,5 1

0 5 10 15 20 0 5 10 15 20
ProducĠie (unităĠi/zi) ProducĠie (unităĠi/zi)

Pagina 31 din 53
Costul úi producĠia

Figura 4.4 Un set de curbe al costului pe termen scurt

(a)
10

8
cost
7 total

6
Cost total ( lei/zi)

Cost variabil
5
Cost
4 fix

3
Cost fix
2

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28
ProducĠie (unităĠi/zi)

(b)
1000

900
Cost total
800 mediu

700
Cost unitar (lei)

Cost marginal
600

500

400

300
Cost variabil
200 mediu
100
Cost fix total
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28
ProducĠie (unităĠi/zi)

Pagina 32 din 53
Costul úi producĠia

Economii de scară

Economii de scară O situaĠie în care costul mediu pe termen lung

scade, pe măsură ce producĠia creúte.

Diseconomii de scară O situaĠie în care costul mediu pe termen lung

creúte, pe măsură ce producĠia creúte.

Randamente constante O situaĠie în care nu există nici economii de

de scară scară úi nici diseconomii de scară.

Scară minimă Nivelul producĠiei la care încetează economiile

de eficienĠă de scară.

Figura 4.6 O curbă a costului mediu în formă de L

Cost mediu
Cost mediu

Scara minimă pe termen

de eficienĠă

ProducĠie

Studiile statistice au descoperit că, adesea, curbele costului total mediu pe

termen lung iau forma literei „L”. Punctul în care economiile de scară dispar
úi începând cu care curba începe să se netezească este numit scară minimă
de eficienĠă. Dacă după acest punct o firmă continuă să se extindă fără
limită, probabil curba costului mediu pe termen lung va începe să crească.
În multe domenii de activitate nu există firme care să acĠioneze în zona
diseconomiilor de scară.

Pagina 33 din 53
 6758&785$3,(ʟ(,





5.1 CONCEPTUL DE STRUCTURĂ A PIEğEI
Structura pieĠei Trăsături ale pieĠei, care includ: numărul úi
mărimea firmelor, gradul de similitudine sau
de diferenĠiere a produselor diferitelor firme úi
uúurinĠa intrării (pe) úi ieúirii de pe piaĠă a
firmelor.

VarietăĠi de structuri de piaĠă

ConcurenĠa perfectă O structură a pieĠei caracterizată de existenĠa
unui număr mare de firme mici, de
omogenitatea produselor úi de intrarea liberă
(pe) úi ieúirea liberă de pe piaĠă a firmelor.
Monopol O structură a pieĠei în care există o singură
firmă care vinde un singur produs úi care este
protejată de intrarea rivalilor pe piaĠă.
Oligopol O structură a pieĠei în care există un număr
mic de firme, dintre care cel puĠin câteva sunt
mari în raport cu mărimea pieĠei.
ConcurenĠă O structură a pieĠei în care există un număr
monopolistică mic de firme, dintre care cel puĠin câteva sunt
mari în raport cu mărimea pieĠei.
Structuri descriptive úi structuri ideale

Oligopolul úi concurenĠa monopolistică sunt structuri descriptive pentru o

varietate largă de pieĠe din lumea reală.
Exemplele de pieĠe cu structură de oligopol includ industrii prelucrătoare,
precum industria automobilelor, industria de aluminium, industria de
Ġigarete sau industria cerealelor pentru micul dejun úi industrii din sfera
serviciilor, precum serviciile de telefonie úi reĠele de televiziune prin cablu.

Pagina 34 din 53
Oferta în condiĠii de concurenĠă perfectă

Caracteristicile concurenĠei monopolistice sunt întrunite de un număr mare

de industrii din sfera serviciilor, precum restaurante, staĠii de benzină,
service-uri auto etc.

Figura 5.1 Structuri de piaĠă

Caracteristică Numărul úi CondiĠiile

Natura
mărimea de intrare
produsului
Structură firmelor úi ieúire

ConcurenĠa
Multe firme mici Produse omogene Nu există bariere
perfectă
ConcurenĠa Multe firme, Produse
Nu există bariere
monopolistică toate mici diferenĠiate
PuĠine firme, Produse
Pot exista bariere
Oligopol dintre care câteva diferenĠiate sau
la intrarea pe piaĠă
sunt mari omogene
ProtecĠie totală
Monopol O singură firmă Un singur produs faĠă de intrarea
rivalilor pe piaĠă

Nu există o linie clară de demarcaĠie între cele două structuri de piaĠă.

O piaĠă poate fi considerată ca având structură de oligopoly sau structură de
concurenĠă monopolistică Ġinând cont mai degrabă de modul de definire al
produsului decât de mărimea firmelor care operează pe piaĠa respectivă.

De exemplu, piaĠa revistelor ar putea fi descrisă cel mai bine ca fiind o piaĠă
cu structură de concurenĠă monopolistică, în timp ce definirea mai exactă a
produsului – reviste economice săptămânale – face ca piaĠa să fie descrisă
mai bine de caracteristicile structurii de oligopol.

ConcurenĠa perfectă úi monopolul sunt structuri de piaĠă „ideale”, care doar

aproximează pieĠele din lumea reală. Utilitatea acestor „structuri ideale”
provine din faptul că ele permit construirea de modele precise, iar
concluziile desprinse din aceste modele se pot extinde la situaĠii reale.

Structurile de piaĠă descriptive prezintă avantajul că reflectă mai bine

condiĠiile din lumea reală, dar au dezavantajul că se pretează mult mai greu
la modelare.

Pagina 35 din 53
 Microeconomie

ConcurenĠă úi spirit de întreprindere

ReamintiĠi-vă: Spiritul de întreprindere reflectă procesul de căutare a unor
noi posibilităĠi – utilizarea unor noi căi de a desfăúura o activitate,
valorificarea noilor oportunităĠi úi depăúirea vechilor limite.
Pe de o parte, viaĠa de zi cu zi pe pieĠele cu structură de oligopol úi cu
structură de concurenĠă monopolistică este dominată de rivalitatea între
întreprinzători. Pe de altă parte, construirea de modele bune, în cazul
pieĠelor cu structură de monopol úi cu structură de concurenĠă perfectă, este
posibilă deoarece aspectele specifice rivalităĠii antreprenoriale (publicitatea,
calitatea serviciilor úi strategia de preĠ) sunt ignorate.

5.2 CONCURENğA PERFECTĂ ùI OFERTA PE TERMEN SCURT

Prin realizarea acestui model se urmăresc două obiective:
1. Să se arate cum deciziile de maximizare a profitului pentru
firmele individuale determină cantitatea pe care acestea o vor
produce la diferite preĠuri;
2. Să se arate cum deciziile firmelor individuale generează curbele
ofertei pentru o industrie.

Firma individuală ca primitor de preĠ

Primitor de preĠ (price taker) O firmă care îúi vinde produsele
la preĠuri determinate de forĠe pe
care nu le poate controla.
Figura 5.2 Cererea pieĠei úi cererea pentru o firmă perfect concurenĠială

(b) Firma
(a) PiaĠa
individuală
10 10

8 8
PreĠ ( lei/kg)

PreĠ ( lei/kg)

Cererea Oferta Curba cererii pentru

pieĠei pieĠei o firmă individuală
6 6

4 4

2 2

0 1 2 3 4 5 6 0 1 2 3 4 5 6
Carne de pui Carne de pui
(mil. tone/an) (mii kg/an)

Pagina 36 din 53
Oferta în condiĠii de concurenĠă perfectă

Pe o piaĠă cu structură de concurenĠă perfectă, firma este primitor de preĠ

(price-taker). Firma este atât de mică relativ la mărimea pieĠei, încât
deciziile ei nu afectează semnificativ preĠul pieĠei. În acest exemplu, piaĠa
este în echilibru la preĠul de 6 lei/kg de carne de pui. Cum firma individuală
este primitor de preĠ, curba cererii care îi corespunde este perfect
elastică. Acest lucru înseamnă că, pentru o firmă perfect concurenĠială,
venitul marginal este egal cu preĠul.
Venit marginal Sporul de venit generat de creúterea cu o
unitate a cantităĠii de produse vândute.

Maximizarea profitului firmei pe termen scurt

Figura 5.3 Maximizarea profitului pe termen scurt în condiĠii
de concurenĠă perfectă
(a)
ProducĠie Venit total Cost Profit Cost Venit
(unităĠi) total total Marginal marginal
(1) (2) (3) (2-3) (5) (6)
0 0 16.000 -16.000 3.040
1 4.000 19.040 -15.040 2.720 4.000
2 8.000 21.760 -13.760 4.000
. . . . .
. . . . .
. . . . .
17 68.000 52.800 15.200 3.400 4.000
18 72.000 56.200 15.800 3.800 4.000
19 76.000 60.000 16.000 4.240 4.000
20 80.000 64.240 15.760 4.720 4.000
21 84.000 68.960 15.040 4.000
. . . . .
. . . . .
. . . . .
24 96.000 86.400 9.600 4.000
Toate valorile sunt exprimate în lei
Această figură arată nivelul producĠiei care maximizează profitul pentru o
firmă perfect concurenĠială, preĠul pieĠei fiind de 4 lei/unitate de produs.
ProducĠia care maximizează profitul se poate determina comparând costul
total cu venitul total (grafic b). De asemenea, producĠia care maximi- zează
profitul se poate determina comparând venitul marginal úi costul marginal.
Deoarece firma este primitor de preĠ, venitul marginal este egal cu costul
marginal. Profitul creúte până în punctul în care costul marginal începe
să depăúească venitul marginal. După acel punct, profitul scade.

Pagina 37 din 53
 Microeconomie

În acest exemplu, producĠia care asigură maximizarea profitului este 19 unităĠi

de producĠie, iar profitul zilnic este de 16 milioane lei.
(b)
8.000
7.200
6.400
Venit total
5.600 Punct de
Costuri totale (lei/zi)

profit
4.800 maxim
4.000
Cost total
3.200
2.400
1.600
800

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24
ProducĠie (unităĠi/zi)

(c)

8.000
Cost total mediu
7.200
6.400
Cost marginal (lei/zi)

Profit unitar
5.600 x Cantitate =
Profit total PreĠ – CTM =
4.800
Profit unitar
4.000
3.200
2.400
Cost marginal
1.600
800

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24
ProducĠie (unităĠi/zi)

Pagina 38 din 53
Oferta în condiĠii de concurenĠă perfectă

Figura 8.8 Echilibrul firmei pe termen lung în condiĠii de concurenĠă

perfectă

1.000

Cost marginal pe termen scurt

Cost total mediu pe termen scurt

PreĠ úi cost unitar (lei)

Cost total mediu pe termen lung

500
Venit marginal
(preĠ)

Cost variabil mediu pe termen scurt

25 50

Cantitate (unităĠi/zi)

Echilibrul pe termen lung pentru o firmă care operează într-o industrie

perfect concurenĠială necesită îndeplinirea următoarelor trei condiĠii: (1) să
nu aibă nici un interes în a-úi modifica producĠia pe termen scurt; (2) să nu
aibă nici un interes în a-úi modifica dimensiunea capacităĠilor de producĠie
pe termen lung úi (3) să nu aibă nici un interes de a intra în/ieúi din industrie.

Cost total mediu Cost total mediu

PreĠ = Cost marginal = =
pe termen scurt pe termen lung

Pagina 39 din 53
 0ą685$5($9(1,78/8,81(,ĥą5,






6.1 VENITURILE ùI CHELTUIELILE ÎNTR-O ECONOMIE

Produsul intern brut măsoară două lucruri în acelaúi timp: (1) venitul total
din economie úi (2) cheltuielile totale pentru bunuri úi servicii efectuate
într-o economie.

Pentru o economie ca întreg, veniturile sunt egale cu cheltuielile.

Figura 6.1 Diagrama fluxului circular

Venituri = PIB Cheltuieli = PIB

PIEğELE BUNURILOR
ùI SERVICIILOR
Firmele vând
Gospodăriile cumpără
Bunuri Bunuri
úi servicii úi servicii
vândute cumpărate

FIRMELE Produc GOSPODĂRIILE

bunuri úi servicii Cumpără úi consumă bunuri
Angajează úi utilizează úi servicii
factori de producĠie DeĠin úi vând factori
de producĠie

Inputuri Muncă,
pentru pământ úi
producĠie capital
PIEğELE FACTORILOR
DE PRODUCğIE
Salarii, Gospodăriile vând Firmele Venit
rentă úi cumpără
profit

Pagina 40 din 53
Măsurarea venitului unei Ġări

Gospodăriile cumpără bunuri úi servicii de la firme, iar firmele folosesc

veniturile din vânzări pentru a plăti salariile lucrătorilor, chiriile către
proprietarii activelor închiriate úi profituri către proprietarii firmelor. PIB
este egal cu volumul total al cheltuielilor pe care gospodăriile le fac pe piaĠa
bunurilor úi serviciilor. De asemenea, PIB este egal cu volumul total al
cheltuielilor efectuate de firme pe piaĠa factorilor de producĠie.

6.2 MĂSURAREA PRODUSULUI INTERN BRUT

Produs intern Valoarea de piaĠă a tuturor bunurilor úi serviciilor

brut finale produse într-o Ġară într-un timp determinat.

„Produsul intern brut este valoarea de piaĠă...”

„... a tuturor....”

„... bunurilor úi serviciilor...”

„... finale...”

„... produse...”

„... într-o Ġară...”

„... într-un timp determinat”

6.3 COMPONENTELE PRODUSULUI INTERN BRUT

Y = C + I + G + EN unde: Y = PIB
C = consum
I = investiĠii
G = achiziĠii guvernamentale
EN = exporturi nete

Consum Cheltuielile gospodăriilor pentru bunuri úi servicii.

InvestiĠii Cheltuielile pentru bunuri de capital úi pentru stocuri

de materii prime.
AchiziĠii Cheltuieli pentru bunuri úi servicii ale administraĠiei
guvernamentale centrale úi locale

Pagina 41 din 53
 Macroeconomie

Exporturi nete Cheltuielile efectuate de străini pentru bunuri produse

în Ġară (exporturi) minus cheltuielile rezidenĠilor
interni pentru bunuri úi servicii produse în străinătate
(importuri).

Tabel 6.1 Structura PIB al României în anii 1997 úi 1998 (mld. lei)

1997 1998
INDICATOR PreĠuri PreĠuri
curente curente
PRODUS INTERN BRUT 252925,7 368260,7
1. CONSUM FINAL 218619,8 319310,2
a. GOSPODĂRII 186238,2 266009,9
b. ADMINISTRAğIE PUBLICĂ 30999,8 51437,2
c. ADMINISTRAğIE PRIVATĂ 1381,8 1863,1
2.FORMAREA BRUTĂ DE
CAPITAL 53540,1 71350,2
3. EXPORT NET -17865,5 -30003,8
a. IMPORT 91661,2 117108,3
b. EXPORT 73795,7 87104,5
4. VARIAğIA STOCURILOR -1368,7 7604,1

14.4 PIB NOMINAL ùI PIB REAL

PIB nominal ProducĠia de bunuri úi servicii evaluată în preĠuri

curente.

PIB real ProducĠia de bunuri úi servicii evaluată în preĠuri

comparabile.

Deflatorul PIB

Deflatorul PIB O măsură a nivelului preĠurilor calculată ca raport între

PIB nominal úi PIB real, înmulĠit cu 100.

Pagina 42 din 53
Măsurarea venitului unei Ġări

Tabel 6.2 arată cum se calculează PIB nominal, PIB real úi deflatorul PIB
pentru o economie ipotetică unde se produc doar hamburgeri úi pizza.

Tabel 6.2 PIB nominal úi PIB real

PREğ ùI CANTITĂğI
CANTITATEA PREğUL
PREğUL UNUI CANTITATEA
ANUL DE UNEI
HAMBURGER DE PIZZA
HAMBURGERI PIZZA
1 10 lei 100 buc. 20 lei 50 buc.
2 20 150 30 100
3 30 200 40 200
ANUL CALCULAREA PIB NOMINAL
1 (10 lei/1 hamburger x 100 hamburgeri) + (20 lei/ 1 pizza x
50 pizza) = 2 mii. lei
2 (20 lei/1 hamburger x 150 hamburgeri) + (30 lei/ 1 pizza x
100 pizza) = 6 mii. lei
3 (30 lei/1 hamburger x 200 hamburgeri) + (40 lei/ 1 pizza x
150 pizza) = 12 mii. lei
ANUL CALCULAREA PIB REAL (AN DE BAZĂ 1)
1 (10 lei/1 hamburger x 100 hamburgeri) + (20 lei/ 1 pizza x
50 pizza) = 2 mii. lei
2 (10 lei/1 hamburger x 150 hamburgeri) + (20 lei/ 1 pizza x
100 pizza) = 3,5 mii lei
3 (10 lei/1 hamburger x 200 hamburgeri) + (20 lei/ 1 pizza x
150 pizza) = 5 mii lei
ANUL CALCULAREA DEFLATORULUI PIB
1 (2.000 lei/2.000 lei) x 100 = 100
2 (6.000 lei/3.500 lei) x 100 = 171,42
3 (12.000 lei/5.000 lei) x 100 = 240

PIB nominal
Deflatorul PIB = x 100
PIB real

Pagina 43 din 53
 Macroeconomie

6.5 PRODUSUL INTERN BRUT ùI BUNĂSTAREA ECONOMICĂ

Deúi produsul intern brut reflectă într-o oarecare măsură bunăstarea

economică a unei Ġări, acest indicator nu este un indicator perfect.

PIB nu reflectă multe dintre elementele care pot caracteriza bunăstarea

economică dintr-o Ġară – de exemplu, relaxarea, petrecerea timpului liber.
Dacă toĠi oamenii dintr-o economie ar lucra permanent (úapte zile pe
săptămână, fără vacanĠe sau concedii) úi nu s-ar relaxa deloc, fără îndoială
că în economie s-ar produce mai multe bunuri úi servicii decât în cazul în
care oamenii au zile libere, weekend-uri úi concedii. Dar, în ciuda acestei
creúteri a PIB, nu se poate spune că nivelul de bunăstare al fiecărui individ
creúte.

PIB nu reflectă nici calitatea mediului înconjurător. Dacă nu ar exista

reglementări privind protecĠia mediului, firmele ar putea să producă mai
multe bunuri úi servicii, astfel încât PIB ar putea să fie mai mare. În ciuda
acestei creúteri a PIB, este foarte probabil ca bunăstarea societăĠii să scadă.

PIB nu măsoară direct nici alte lucruri care dau valoare vieĠii (tradiĠii,
integritatea, curajul sau înĠelepciunea oamenilor etc.), dar măsoară abilitatea
unei societăĠi de a obĠine factorii care, odată combinaĠi, pot furniza o bază
pentru promovarea altor valori.

6.6 PIB POTENğIAL ùI PIB EFECTIV

ProducĠia potenĠială – sau PIB potenĠial sau producĠia care asigură ocuparea
deplină a mâinii de lucru – nu este un număr fix, ci creúte în timp. Această
creútere reflectă atât creúterea volumului disponibil de muncă úi capital, cât
úi creúterile de productivitate ale acestor factori de producĠie.

PIB potenĠial Volumul de producĠie (bunuri úi servicii) pe care îl

poate obĠine o economie atunci când utilizează
resursele de care dispune (capital úi mână de lucru) la
rate normale.

De ce într-o economie producĠia creúte mai repede, în timp ce alteori creúte

mai încet, sau de ce o economie înregistrează fluctuaĠii pe termen scurt?
Răspunsul la această întrebare include două explicaĠii:

Pagina 44 din 53
Măsurarea venitului unei Ġări

1. Schimbările în ratele de creútere a producĠiei pot reflecta

modificările ratei de creútere a PIB potenĠial. De exemplu,
condiĠii meteorologice nefavorabile (o secetă prelungită) poate
reduce rata de creútere a producĠiei într-o economie bazată pe
agricultură, sau o scădere a ratei de inovaĠie tehnologică poate
reduce rata de creútere a PIB potenĠial într-o economie bazată pe
industriile prelucrătoare.

2. ProducĠia curentă nu este întotdeauna egală cu producĠia

potenĠială. De exemplu, producĠia potenĠială poate creúte într-un
ritm normal, dar, din anumite motive, resursele de muncă úi de
capital din economie pot să nu fie pe deplin utilizate. Astfel încât
producĠia efectivă este mai mică decât producĠia potenĠială;
această situaĠie este întâlnită în cazul recesiunii economice.
Totodată, într-o economie resursele de capital úi muncă pot fi
utilizate peste nivelul normal, iar în această situaĠie producĠia
efectivă depăúeúte producĠia potenĠială; această situaĠie este
întâlnită în cazul boom-ului economic.

Gap-ul PIB-ului (Y*- Y) DiferenĠa dintre producĠia potenĠială a unei

economii úi producĠia efectivă (actuală), care
există la un moment dat.
Gap pozitiv Un decalaj de producĠie pozitiv (Gap pozitiv)
care apare atunci când producĠia potenĠială
depăúeúte producĠia efectivă (Y* > Y).

Gap negativ Un decalaj de producĠie negativ (Gap negativ)

care apare atunci când producĠia efectivă
depăúeúte producĠia potenĠială (Y > Y*).

Pagina 45 din 53
Măsurarea costului vieĠii

Acest tabel arată cum se calculează IPC úi rata inflaĠiei pentru o economie
ipotetică, în care consumatorii cumpără doar hamburgeri úi pizza.

Figura 9.1 Structura coúului de bunuri úi servicii în România

Servicii
13%
Mărfuri alimentare
46%
Mărfuri
nealimentare
41%

Rata inflaĠiei Modificarea procentuală a indicelui preĠurilor faĠă

de perioada precedentă.

IPC în anul 2 − IPC în anul 1

Rata inf l. în anul 2 = x 100
IPC în anul 1

Indicele preĠurilor O măsură a costului unui coú de bunuri úi servicii

de producĠie cumpărate de firme.

DificultăĠi în măsurarea costului vieĠii

Obiectivul IPC este măsurarea costului vieĠii. Dar IPC nu este un indicator
perfect al costului vieĠii. Cauzele imperfecĠiunii IPC sunt cunoscute, dar este
foarte greu să fie înlăturate. Aceste cauze sunt:

1. TendinĠa de substituire

Exemplu: În anul 2011, merele sunt mai ieftine decât bananele,

comparative cu situaĠia din anul 2010, astfel încât consumatorii cumpără
mai multe mere decât banane. Cum Institutul NaĠional de Statistică (INS) nu

Pagina 46 din 53
 Macroeconomie

modifică anual componenĠa coúului de bunuri úi servicii pe baza căruia

determină IPC, schimbarea volumului de cumpărări de fructe nu este surprinsă
pentru anul 2011. Altfel spus, INS presupune că în anul 2011, oamenii cumpără
aceeaúi cantitate de mere ca úi în anul 2010. Prin urmare, IPC reflectă o
creútere a costului vieĠii mai mare decât cea resimĠită de consumatori.

2. ApariĠia de noi bunuri úi servicii pe piaĠă

Atunci când noi bunuri úi servicii apar pe piaĠă, consumatorii au la

dispoziĠie o varietate mai mare de mărfuri din care să aleagă. Acest lucru
face ca fiecare leu să fie mai valoros, astfel încât consumatorii au nevoie de
mai puĠini lei pentru a-úi menĠine un anumit standard de viaĠă. Cum însă
INS nu modifică frecvent structura coúului de bunuri úi servicii, IPC nu va
reflecta această schimbare în puterea de cumpărare a leului.

3. Schimbările calitative nereflectate în preĠ

Exemplu: În luna aprilie 2010, un autoturism Renault Megane putea fi

cumpărat la un preĠ de 10.500 euro. Patru luni mai târziu, acelaúi model de
autoturism, dar îmbunătăĠit prin includerea unor elemente semnificative
(putere a motorului sporită, ABS etc.) putea fi cumpărat la acelaúi preĠ
(10.500 euro). Acest lucru înseamnă, de fapt, că preĠul acestui autoturism a
scăzut (în luna aprilie, includerea elementelor respective ar fi însemnat
creúterea preĠului la 12.000 euro) sau, cu alte cuvinte, că valoarea unei
unităĠi monetare a crescut. INS încearcă să ia în seamă schimbările calitative
ale produselor, dar nu întotdeauna preĠul bunurilor reflectă aceste schimbări
(care pot fi úi negative, nu numai pozitive).

Deflatorul PIB vs IPC

Deúi deflatorul PIB úi IPC sunt indicatori care măsoară acelaúi lucru –
nivelul preĠurilor – ei au valori diferite. Acest lucru este explicat de
următoarele cauze:
1. Deflatorul PIB reflectă preĠurile tuturor bunurilor úi serviciilor
produse în Ġară, în timp ce IPC reflectă preĠurile bunurilor úi
serviciilor cumpărate de consumatori.
2. Deflatorul PIB reflectă preĠurile tuturor bunurilor úi serviciilor
produse (în Ġară), în timp ce IPC reflectă úi preĠurile bunurilor úi
serviciilor importate.

Pagina 47 din 53
Măsurarea costului vieĠii

Exemplu: Firma Bayer măreúte preĠul aspirinei pe care o produce. Cum

medicamentele cu marca Bayer sunt produse în Germania (sau în alte Ġări,
dar nu în România), această aspirină nu este inclusă în PIB al României.
Cum, însă, consumatorii români cumpără aspirină Bayer, preĠul aspirinei
este reflectat în IPC, iar creúterea preĠului unui bun importat (aspirina
Bayer) este reflectată în IPC, nu în deflatorul PIB.

3. IPC compară preĠul unui coú fix de bunuri úi servicii cu preĠul

coúului în anul de bază. Comisia NaĠională de Statistică schimbă
componenĠa coúului de bunuri úi servicii doar la intervale mari de
timp.

Deflatorul PIB compară preĠul bunurilor úi serviciilor produse în

perioada curentă cu preĠul aceloraúi bunuri úi servicii din perioada de
bază. Grupul de bunuri úi servicii folosit pentru calcularea
deflatorului se schimbă, automat, în timp.

Exemplu:

Phamburger x Qhamburger + Ppizza x Q pizza

2003 2003 2003 2003

Deflatorul PIB =
Phamburger
2002
x Q hamburger
2003
+ Ppizza
2002
x Q pizza
2003

2003 2002 2003 2002

Phamburger x Qhamburger + Ppizza x Q pizza
IPC = 2002 2002 2002
Phamburger x Qhamburger + Ppizza x Q pi2002

Pagina 48 din 53
 (&2120,$'(6&+,6ą




10.1 FLUXURILE INTERNAğIONALE DE BUNURI ùI CAPITAL

Economie închisă O economie care nu interacĠionează cu alte

economii ale lumii.

Economie deschisă O economie care interacĠionează liber cu alte

economii ale lumii.

Fluxul de bunuri úi servicii: exporturi, importuri úi exporturi nete

Exporturi Bunuri úi servicii produse în Ġară úi vândute în

străinătate.

Importuri Bunuri úi servicii produse în străinătate úi

vândute în Ġară.

Exporturi nete Valoarea exporturilor unei Ġări minus valoarea

importurilor. (Sinonim cu balanĠa comercială)

Surplus comercial Excedent de importuri faĠă de exporturi.

Deficit comercial Excedent de exporturi faĠă de importuri.

Echilibru comercial SituaĠie în care exporturile sunt egale cu

importurile.

Pagina 49 din 53
Economie deschisă: concepte de bază

Factori care influenĠează exporturile, importurile úi exporturile nete:

- PreferinĠele consumatorilor pentru bunuri autohtone úi pentru
bunuri produse în străinătate;
- PreĠurile bunurilor în Ġară úi în străinătate;
- Cursurile de schimb la care se tranzacĠionează monedă naĠională
pe monedă străină;
- Costurile de transport ale bunurilor dintr-o Ġară în alta;
- Politicile guvernamentale faĠă de comerĠul internaĠional.

Aceúti factori evoluează în mod diferit de-a lungul timpului úi volumul

comerĠului internaĠional se schimbă în timp.

Fluxul de capital: investiĠiile străine nete

InvestiĠii străine nete Volumul cumpărărilor de active străine ale

rezidenĠilor minus volumul cumpărărilor de
active autohtone de către străini.

InvestiĠii directe: o participare mai mare de 10% la capital;

InvestiĠii de portofoliu: o participare mai mică de 10% la capital.

Factori care influenĠează investiĠiile străine nete:

- Politicile guvernamentale faĠă de comerĠul internaĠional;

- Cursurile de schimb reale utilizate în plata activelor străine;
- Cursurile de schimb reale utilizate în plata activelor autohtone;
- Evaluarea riscurilor economice úi politice asociate deĠinerii de
active în străinătate;
- Politicile guvernamentale faĠă de deĠinerea activelor autohtone
de către străini.

Pagina 50 din 53
 Macroeconomie

Egalitatea dintre exporturile nete úi investiĠiile străine nete

Exporturile nete măsoară dezechilibrul dintre exporturile úi importurile unei

Ġări.

InvestiĠiile străine nete măsoară dezechilibrul dintre volumul activelor

străine deĠinute de rezidenĠi úi volumul activelor autohtone deĠinute de
nerezidenĠi.

Întotdeauna, investiĠiile străine nete (ISN) sunt egale cu exporturile nete

(EN):

ISN= EN

Fiecare tranzacĠie care afectează o parte a acestei ecuaĠii trebuie să afecteze

úi cealaltă parte cu exact aceeaúi valoare.

Exemplu: O firmă românească vinde mobilier de bucătărie unei firme din

Germania. În această tranzacĠie, firma românească vinde
mobilier úi firma germană plăteúte cu euro.

Faptul că firma românească vinde mobilier în Germania

determină creúterea exporturilor nete ale României, dar cum
firma românească este acum în posesia unor active străine –
euro, investiĠiile străine nete ale României cresc.

Firma exportatoare de mobilă poate vinde euro pe care îi deĠine

unei firme de asigurări din România, care vrea euro pentru a
cumpăra titluri emise de Alcatel – o firmă franceză. În acest caz,
exporturile nete ale României cresc cu valoarea exportului de
mobilă, iar investiĠiile străine nete ale României cresc úi ele cu
valoarea titlurilor Alcatel cumpărate de firma de asigurări.

De asemenea, firma exportatoare de mobilă poate să schimbe

euro pe care îi deĠine cu lei oferiĠi de o firmă din România care
vrea să cumpere autoturisme Peugeot. În acest caz, importurile
României cresc úi compensează creúterea exporturilor. Vânzarea
de mobilier către firma germană úi cumpărarea de autoturisme de
la firma franceză afectează atât exporturile nete ale României, cât
úi investiĠiile străine nete.

Pagina 51 din 53
Economie deschisă: concepte de bază

RelaĠia dintre economisire, investiĠii úi fluxurile internaĠionale

PIB este:

Y = C + I + G + EN
Economisirea naĠională (S) este:

Y – C – G = I + EN

S = I + EN

Cum exporturile nete (EN) sunt egale cu investiĠiile străine nete(ISN):

S = I + ISN
Economisirea = InvestiĠii autohtone + InvestiĠii străine nete

Această ecuaĠie arată că atunci când un cetăĠean român economiseúte un leu

din venitul său, acest leu poate fi folosit fie pentru a finanĠa acumularea de
capital autohton, fie pentru finanĠarea cumpărării de capital în străinătate.

10.2 PREğURILE ÎN TRANZACğIILE INTERNAğIONALE

Pe orice piaĠă, preĠurile îndeplinesc funcĠia de a coordona cumpărătorii úi

vânzătorii. În tranzacĠiile internaĠionale, preĠurile internaĠionale ajută la
coordonarea deciziilor producătorilor úi consumatorilor pe măsură ce ei
interacĠionează pe pieĠele mondiale.

Cursurile de schimb nominale

Curs de schimb Cursul la care o persoană poate schimba

nominal moneda unei Ġări cu moneda unei alte Ġări.

Un curs de schimb poate fi exprimat în două moduri.

Cursul de schimb poate fi 1,2 USD pentru 1 EUR, dar úi 1/1,2 (0,82)
EUR /USD. Cursul de schimb între leu úi forint poate fi 1,4735 lei/100
forin‫܊‬i sau 100/1,4735 (= 67,8635) HUF/ROL.

Pagina 52 din 53
 Macroeconomie

Apreciere Creúterea valorii unei monede, măsurată prin

cantitatea de monedă străină pe care o poate
cumpăra.

Exemplu: În 4 decembrie, cursul de schimb dintre leu úi dolarul SUA era

3,3225 lei/1 dolar. În 28 decembrie, cursul de schimb este
3,2850 lei/1 dolar. Acest lucru înseamnă că un leu putea
cumpăra, în 28 decembrie, mai mulĠi dolari decât în 4 decembrie.
Altfel spus, leul s-a apreciat faĠă de dolar.

Depreciere Scăderea valorii unei monede măsurată prin

cantitatea de monedă străină pe care o poate
cumpăra.

Exemplu: În 15 decembrie, cursul de schimb dintre leu úi euro era

4,1223 lei/1 euro. În 29 decembrie, cursul de schimb este
4,1312 lei/1 euro. Acest lucru înseamnă că un leu poate cumpăra
mai puĠini euro în 29 decembrie, decât în 15 decembrie. Altfel
spus, leul s-a depreciat faĠă de euro.

Cursuri de schimb reale

Curs de schimb real Cursul la care o persoană poate schimba

bunuri úi servicii produse într-o Ġară, cu bunuri
úi servicii dintr-o altă Ġară.

Curs de schimb nominal x PreĠ intern

Curs de schimb real =
PreĠ extern

Exemplu: Un kilogram de carne de pui se vinde cu 1.250 forinĠi în Ungaria

úi cu 15 lei în România. Cursul de schimb nominal dintre leu úi
forint este 1,4735 lei/100 forin‫܊‬i sau 67,8656 forinĠi/1 leu.
Cursul

Pagina 53 din 53